Pagina 1

1. INTRODUCERE

Piețele serviciilor se află în centrul

economiei UE, concentrând 71 % din valoarea adăugată a UE și 68 % din

locurile de muncă din UE1. Prin urmare, buna funcționare și competitivitatea

piețelor serviciilor sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri

de muncă în UE.

Pentru a valorifica potențialul semnificativ

în materie de creștere și creare de locuri de muncă pe care îl prezintă piețele

serviciilor, reglementarea trebuie să țină pasul cu digitizarea serviciilor și cu

integrarea sporită a serviciilor în industria

prelucrătoare.

Există mai mulți factori care frânează în prezent performanțele piețelor serviciilor

din Europa. Printre acestea se numără presiunile concurențiale reduse, creșterea

lentă a productivității, lipsa investițiilor și a

schimburilor comerciale transfrontaliere și mobilitatea redusă a forței de muncă (a se

vedea secțiunea 2).

Aceste provocări sunt generate parțial de restricțiile de reglementare și de

procedurile administrative costisitoare care

rezultă din politicile și din reglementările în materie de servicii din statele membre ale

UE (a se vedea secțiunea 3).

Numeroase analize arată că reformarea reglementărilor și a procedurilor

administrative în materie de servicii din

1 Țările vizate de datele din prezenta fișă sunt

țările din UE-28, cu excepția cazului în care se precizează altfel.

statele membre duce la rezultate economice pozitive. Reducerea restricțiilor

administrative și de reglementare de pe

piețele serviciilor duce la o concurență mai puternică, la o productivitate sporită, la

servicii mai accesibile și la o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori.

Creșterea productivității în acest sector în expansiune este esențială pentru a se

asigura locuri de muncă de calitate și salarii ridicate și pentru a se oferi un acces

mai ușor la piețele forței de muncă, în

special pentru tineri.

Productivitatea în sectorul serviciilor are repercusiuni importante pentru industria

prelucrătoare din Europa. Industriile prelucrătoare se numără printre cei mai

mari consumatori de servicii din Europa și

reglementările care reduc competitivitatea din sectorul serviciilor sporesc costul

serviciilor pe care aceste sectoare le achiziționează2.

Digitizarea serviciilor modifică modul în

care acestea sunt furnizate, creează o

cerere de noi servicii, inclusiv în economia colaborativă, și sporește, de asemenea,

capacitatea de comercializare a serviciilor, prin facilitarea prestării la distanță a

acestora.

2 Valorile coeficienților de multiplicare pentru servicii, variind de la 1,6 (bunuri imobile) la

2,5 (transport aerian), sunt semnificative pentru următoarele sectoare prioritare: construcții (2,3), servicii pentru întreprinderi (1,9) și servicii cu amănuntul (1,8). Calculat

pentru 2011, pentru UE-27. Sursa datelor: World Input-Output Database (WIOD).

SEMESTRUL EUROPEAN – FIȘĂ TEMATICĂ

PIEȚELE SERVICIILOR

Pagina 2

Reglementarea joacă un rol important în ceea ce privește protejarea obiectivelor de

politică publică, protecția consumatorilor,

siguranța publică și protecția sănătății și a mediului. Evaluările din mai multe țări

arată că aceste obiective pot fi îndeplinite cu niveluri diferite de reglementare, cu

mai multe sau mai puține restricții impuse prestatorilor de servicii (a se vedea

secțiunea 4). Reglementările care favorizează creșterea în mod inteligent

asigură respectarea obiectivelor de politică și menținerea în același timp a costurilor

economice ale restricțiilor de reglementare

la un nivel minim.

Serviciile pentru întreprinderi, serviciile de construcții și serviciile cu amănuntul sunt

printre cele mai importante servicii din UE din punct de vedere economic.

Serviciile pentru întreprinderi includ o serie de activități profesionale, științifice și

tehnice, precum și servicii administrative și de asistență3. O parte majoră a

economiei UE, acestea reprezintă 12,8 % din valoarea adăugată a UE și 13,7 % din

ocuparea totală a forței de muncă, ceea ce

înseamnă 31 de milioane de locuri de muncă. Serviciile pentru întreprinderi

constituie elemente-cheie care contribuie la industria prelucrătoare. În prezent,

16 % din valoarea medie a unui bun produs în UE este generată de activitățile

aferente serviciilor pentru întreprinderi4. Multe dintre serviciile pentru întreprinderi

care au o valoare adăugată ridicată sunt

furnizate de profesiile reglementate (a se vedea mai jos).

Serviciile de construcții sunt vitale

pentru economia UE. Lucrările de construcție întreprinse de constructori și

dezvoltatori reprezintă 5,3 % din valoarea

adăugată a UE și 6,3 % din ocuparea forței de muncă din UE. Sectorul

3 Serviciile pentru întreprinderi sunt definite ca fiind secțiunile M, N77-78, N80-82 și J62-63, utilizând „NACE Rev. 2 — Clasificarea statistică

a activităților economice în Comunitatea

Europeană”, Eurostat, Luxemburg, 2008. 4 Consorțiul european pentru o politică

industrială durabilă (ECSIP), „Studiu privind legătura dintre industrie și servicii în ceea ce privește productivitatea și crearea de valoare”, 2014.

construcțiilor din UE oferă locuri de muncă unui număr de 14 milioane de persoane.

Serviciile cu amănuntul reprezintă 4,5 % din valoarea adăugată totală a UE și

8,6 % din forța de muncă, cu o reprezentare semnificativă a angajaților

din categoria de vârstă 15-24 de ani. Peste 3,5 milioane de societăți de vânzare

cu amănuntul intermediază relația dintre mii de furnizori de produse și milioane de

consumatori. Cu o creștere de 12 % pe

an, comerțul electronic oferă oportunități pentru serviciile tradiționale de vânzare cu

amănuntul, dar prezintă și anumite provocări. Acesta a sporit piața potențială

pentru distribuitorii cu amănuntul și gama de produse pusă la dispoziția

consumatorilor5.

Aproximativ 22 % din persoanele angajate

în UE lucrează în cadrul unei profesii reglementate6. Reglementarea serviciilor

profesionale există în toate sectoarele economiei. Sectorul sănătății și al

serviciilor sociale, care include medicii și stomatologii, reprezintă 40 % din totalul

profesiilor reglementate (pe număr de

profesii). Urmează sectorul serviciilor pentru întreprinderi, care include avocații,

contabilii, inginerii și arhitecții și care reprezintă 15 % din acest total, urmat la

rândul său de sectorul transporturilor (aproape 10 %), de sectorul serviciului

5 În 2016, 22 % din societățile de vânzare cu amănuntul au efectuat vânzări online,

procentul pentru economia UE în ansamblu fiind de 18 %. Această tendință a crescut în mod constant începând cu 2010, când

procentul se situa la un nivel de 11,7 %. Valoarea vânzărilor online aproape s-a dublat între 2011 și 2016, ajungând la 204 miliarde

EUR în 2016. Cu toate acestea, comerțul electronic reprezintă în continuare doar o mică porțiune din piața cu amănuntul. Valoarea vânzărilor din magazin în 2016 a fost de

aproape 2 300 miliarde EUR, de 11 ori mai mare decât valoarea vânzărilor online. Surse: Euromonitor și Eurostat. 6 Avizul TNS, „Măsurarea prevalenței

reglementării meseriilor: sondaj ad hoc pentru Comisia Europeană”, aprilie 2015, în curs de

publicare. Astfel cum s-a analizat în M. Koumenta și M. Pagliero, „Măsurarea prevalenței și a consecințelor asupra pieței muncii a reglementării meseriilor în UE”, 2016.

Pagina 3

public și al educației (9 %) și de sectorul construcțiilor (7 %)7.

La nivelul UE, Directiva privind serviciile, adoptată în 2006, care acoperă 47 % din

valoarea adăugată a UE, oferă un cadru pentru reglementarea serviciilor naționale.

Aceasta a dus la eliminarea a numeroase bariere de reglementare de către statele

membre, precum și la simplificarea procedurilor administrative. Directiva

privind calificările profesionale, revizuită în

2013, sprijină mobilitatea profesioniștilor, permițând recunoașterea calificărilor

profesionale între statele membre, și stabilește un cadru care asigură

proporționalitatea reglementării la nivel național a serviciilor profesionale.

În ianuarie 2017, Comisia a prezentat pachetul privind serviciile, care a inclus

recomandări de reformă adresate statelor membre și trei propuneri legislative pentru

îmbunătățirea funcționării pieței unice a serviciilor8. Printre alte inițiative

prezentate recent se numără o comunicare privind dezvoltarea economiei colaborative

și o propunere de regulament privind

geoblocarea, cărora ar urma să li se adauge o inițiativă viitoare a Comisiei

privind cele mai bune practici pentru facilitarea instituirii și a funcționării

serviciilor cu amănuntul.

2. PROVOCĂRI LEGATE DE POLITICĂ:

O IMAGINE DE ANSAMBLU A PERFORMANȚELOR ÎN ȚĂRILE UE

Piețele serviciilor din UE se confruntă în

continuare cu o serie de provocări care împiedică dezvoltarea sectorului. Printre

acestea se numără presiunile

concurențiale reduse, creșterea lentă a productivității, slaba integrare a serviciilor

transfrontaliere și mobilitatea redusă a forței de muncă în cazul profesioniștilor.

7 Baza de date europeană a profesiilor

reglementate

(http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/). 8 Comisia Europeană, „O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni”, 2017, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-23_en.htm.

2.1. Presiunile concurențiale reduse

Presiunile concurențiale stimulează

inovarea și performanța, oferind consumatorilor accesul la o gamă mai

largă de servicii la prețuri mai mici. Concurența stimulează productivitatea prin

asigurarea faptului că întreprinderile mai puțin productive sunt înlocuite de-a lungul

timpului cu altele noi, productive, precum și prin crearea de stimulente pentru ca

întreprinderile să investească în reducerea

costurilor și în servicii și produse inovatoare care sporesc productivitatea.

Printre indicatorii care pot fi utilizați ca

substituenți pentru forțele concurențiale se numără ratele de reînnoire a întreprinderilor de pe piață

9 și ratele brute

de exploatare10

. Ratele de reînnoire și

ratele de profit defalcate pe sectoare ale serviciilor variază în mod semnificativ între

statele membre și sectoarele serviciilor. Diferențele mari în ce privește ratele de

reînnoire sau ratele de profit reflectă

gradele diferite ale presiunii concurențiale. O piață mai integrată ar trebui să

înregistreze o convergență a acestor indicatori între statele membre.

Pentru anumite activități economice cu un

nivel ridicat de restricții de reglementare,

figura 1 prezintă rata medie de reînnoire a întreprinderilor la nivelul UE în comparație

cu activitatea economică totală. Cu excepția construcțiilor și a comerțului cu

amănuntul, toate celelalte sectoare ale serviciilor au o rată mai scăzută de

reînnoire a întreprinderilor în comparație cu activitatea economică

totală, adică o cifră mai scăzută a apariției

și a dispariției întreprinderilor de pe piață. Acest lucru ar putea indica un dinamism

relativ mai mic sau o concurență mai redusă în aceste sectoare decât în restul

economiei.

9 Ratele de reînnoire a întreprinderilor de pe piață sunt definite ca fiind suma dintre rata

apariției și rata dispariției întreprinderilor,

exprimată ca procent din numărul total al întreprinderilor active într-un sector industrial. 10 Rata brută de exploatare este definită ca raportul dintre excedentul brut de exploatare și cifra de afaceri și constituie un substituent pentru profituri.

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-23_en.htmhttp://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-23_en.htm

Pagina 4

Figura 1 — Rata de reînnoire a întreprinderilor în anumite activități economice, UE-28, 2014 (%)

Sursa: Eurostat, calcule proprii.

Pagina 5

Un alt indicator al intensității concurenței sunt profiturile generate la nivel de sector.

Profituri relativ mai mari indică faptul

că întreprinderile generează marje mai mari, adică aplică prețuri mai mari față de

costul serviciilor/produselor lor, în detrimentul consumatorilor.

Pentru UE în ansamblu, figura 2 prezintă

ratele brute de exploatare în sectoarele selectate, în comparație cu rata medie

pentru întreaga activitate economică. Rata

brută din exploatare este un substituent pentru măsurarea profitului unei

întreprinderi în raport cu cifra sa de afaceri. Majoritatea sectoarelor serviciilor

din UE au rate brute de exploatare mai mari decât economia în ansamblu, ceea ce

sugerează niveluri mai scăzute de concurență.

Figura 2 — Rata brută de exploatare în anumite activități economice, UE-28, 2014 (%)

Sursa: Eurostat, calcule proprii.

2.2. Creșterea lentă a productivității

În ciuda unor îmbunătățiri în ceea ce privește productivitatea muncii per

persoană angajată între 2008 și 2013 în unele țări, creșterea productivității muncii

în sectorul serviciilor din UE a fost depășită de alte sectoare, inclusiv de industria prelucrătoare

11.

Datele OCDE12

indică o creștere medie

anuală a productivității forței de muncă din

industria prelucrătoare (2001-2013) de 2,6 %, în timp ce majoritatea sectoarelor

serviciilor au înregistrat o creștere mai

mică de 1 % sau chiar un declin în această perioadă de timp.

11 Comisia Europeană, SWD(2015) 203, „Raport privind integrarea pieței unice și

competitivitatea în UE și în statele sale membre”, care însoțește comunicarea COM(2015) 550, intitulată „Ameliorarea pieței

unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și

pentru întreprinderi”. 12 Statisticile OCDE privind productivitatea și

costul unitar al muncii, pe activitate economică principală (http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4).

http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4

Pagina 6

Figura 3 — Creșterea productivității sectoriale pe persoană, UE-28 (modificarea medie anuală exprimată în %, 2011-2016)

Sursa: Eurostat, calcule proprii.

Figura 3 compară creșterea

productivității muncii în UE în sectoarele serviciilor și în industria prelucrătoare.

Productivitatea muncii în sectoarele serviciilor este mai redusă decât

cea din industria prelucrătoare. În plus,

creșterea sa a fost și ea mai redusă decât creșterea productivității muncii din

industria prelucrătoare.

Figura 4 — Creșterea costului unitar al muncii la nivel sectorial, UE-28 (modificarea medie anuală exprimată în %, 2011-2016)

Sursa: Eurostat, calcule proprii.

Pagina 7

Figura 4 prezintă costul unitar al muncii la nivel sectorial din domeniul serviciilor,

precum și cel din industria prelucrătoare.

Comparația dintre evoluția productivității și tendințele privind remunerarea muncii

poate fi văzută ca un indicator al câștigurilor în materie de competitivitate.

În ceea ce privește relația dintre evoluția productivității muncii și remunerarea

muncii, dovezi recente13 arată că productivitatea muncii din sectorul

serviciilor de piață a depășit remunerarea forței de muncă doar în țări precum

Portugalia, Spania, Cipru și Grecia14.

Aceste țări s-au confruntat cu presiuni puternice ale pieței și au fost supuse unor

ajustări importante în materie de competitivitate. Pierderile de

competitivitate din perioada dinaintea crizei au fost cauzate de creșteri

importante ale costului unitar al muncii în domeniul serviciilor. Unele sectoare

importante ale serviciilor opun în

continuare o oarecare rezistență în fața ajustărilor, după cum se poate vedea

comparând figura 3 si figura 4. Este cazul, în special, al sectorului serviciilor pentru

întreprinderi și al comerțului cu amănuntul.

2.3. Lipsa integrării serviciilor transfrontaliere

Deși serviciile sunt, prin natura lor, mai

puțin comercializabile decât bunurile, comerțul cu servicii a crescut constant în

întreaga lume în ultimii ani.

Integrarea comercială poate fi utilizată

ca o evaluare a măsurii în care întreprinderile pot avea acces la clienții

potențiali din alte state membre. La un nivel de 6,6 %, integrarea comercială15 a

serviciilor pe întreg teritoriul UE se

situează cu mult sub cea a bunurilor (20,6 %).

13 Comisia Europeană, „Raportul trimestrial

privind zona euro”, volumul 14, nr. 2, 2015. 14 Deși ajustarea puternică a salariilor din Grecia nu a fost însoțită de îmbunătățirea

productivității muncii în sectorul serviciilor. 15 Definită ca media importurilor și exporturilor în interiorul UE împărțită la PIB (2015, UE-28) (Sursa: Tabloul de bord al pieței unice 2017).

Investițiile transfrontaliere16 în sectorul serviciilor se ridică la 12 % și

sunt, de asemenea, disproporționat de

scăzute în comparație cu sectorul bunurilor (17 %).

În timp ce unele dintre aceste diferențe

sunt determinate de caracterul mai puțin comercializabil al serviciilor, cifrele indică

faptul că prestatorii de servicii nu sunt în măsură să valorifice pe deplin potențialul

oferit de piața unică.

2.4. Mobilitatea redusă a

profesioniștilor pe piața forței de muncă

Mobilitatea forței de muncă este un factor-cheie al productivității, care

favorizează creșterea economică17. Aceasta contribuie la completarea

lacunelor în materie de competențe și la reducerea deficitului forței de muncă și

echilibrează, de asemenea, cererea de forță de muncă între statele membre.

În cazul profesiilor reglementate, profesioniștii din alte state membre pot fi

nevoiți să treacă printr-un proces de recunoaștere. Acest proces implică

adesea plata unor taxe substanțiale și poate fi îndelungat și greoi, ceea ce

afectează în mod direct mobilitatea

profesioniștilor, tendință care are, la rândul său, un efect de domino asupra

volumului de competențele aflate la dispoziția întreprinderilor.

În pofida ratelor ridicate de recunoaștere a

calificărilor profesionale facilitate de

Directiva modernizată a UE privind calificările profesionale18, mobilitatea

16 Ponderea valorii adăugate generate de întreprinderi controlate de un alt stat membru

al UE – sedii secundare. NACE Rev. 2 – sectoarele de servicii incluse sunt D-J, L-N și S95 (sursa: Eurostat, 2014). Nu există date disponibile cu privire la prestarea de servicii

transfrontaliere fără stabilirea prealabilă în statul membru respectiv. 17 OCDE, „Viitorul productivității”, 2015. 18 Între 2013 și 2015, dintre cele 175 900 de cereri de recunoaștere înregistrate în baza de

date privind profesiile reglementate, aproape 84 % (147 500) s-au încheiat cu o decizie, fie pozitivă (78,7 %), fie negativă (5,1 %). Restul de 16 % (28 400 de cereri) au rămas

Pagina 8

lucrătorilor rămâne scăzută. În 2015, la nivelul întregului sector economic, 3,6 %

din persoanele angajate în UE erau

cetățeni UE dintr-un alt stat membru. Această cifră este mai mică decât cea

pentru arhitecți (6,5 %), dar mai mare decât cea pentru activități contabile

(3,2 %), sectorul imobiliar (2,8 %), inginerie civilă (2,3 %) și activități juridice

(1,6 %).

3. PÂRGHII POLITICE MENITE SĂ

RĂSPUNDĂ PROVOCĂRILOR DE POLITICĂ

Provocările descrise mai sus sunt, într-o

mare măsură, rezultatul politicilor administrative și de reglementare din

statele membre ale UE.

Abordarea acestor provocări va avea

numeroase efecte pozitive. O serie de pârghii de politică pot fi utilizate pentru a

promova modernizarea reglementărilor serviciilor pe întreg teritoriul UE.

3.1. Reforme în sectorul serviciilor care se bazează pe punerea în

aplicare a Directivei privind serviciile

Dovezi de ordin economic arată că există o

marjă importantă pentru reformarea serviciilor dincolo de cerințele minime

legale din Directiva privind serviciile.

Autorizațiile de care întreprinderile au nevoie pentru a-și oferi serviciile pot servi

obiectivelor de interes public, dar trebuie

să fie proporționale cu realizarea acestor obiective, pentru a nu restrânge

nejustificat concurența. Numeroase state membre au pus în aplicare reforme

ambițioase menite să elimine autorizațiile sau să le înlocuiască cu obligații de

notificare sau cu declarații mai puțin oneroase, dar este loc de mai multe

reforme într-o serie de alte state membre

și sectoare. Directiva privind serviciile prevede că statele membre nu pot impune

aceleași cerințe ca cele pe care prestatorul

nesoluționate (nicio decizie), sunt în curs de examinare sau fac obiectul unei căi de atac.

Sursa: Baza de date europeană a profesiilor reglementate (http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/).

de servicii a trebuit deja să le îndeplinească în alt stat membru. Această

dispoziție nu este însă suficient pusă în

practică, deoarece prestatorii de servicii trebuie să îndeplinească adesea aceleași

condiții ca și întreprinderile autohtone, chiar dacă probabil au îndeplinit deja

cerințe echivalente sau similare în țara lor de origine.

Cerințele privind forma juridică a societăților și structura acționariatului

împiedică într-o mare măsură libertatea de stabilire în sectorul serviciilor pentru

întreprinderi. O evaluare inter pares cu

privire la acest subiect a arătat că aceste cerințe afectează atât sediul principal, cât

și sediul secundar și limitează posibilitățile de investiții, reduc numărul de opțiuni

pentru modelele de afaceri și pot îngreuna sau chiar bloca instituirea unor practici

profesionale multidisciplinare și a unui sediu secundar. Diferențele mari dintre

statele membre în ceea ce privește forma

juridică a societăților și structura acționariatului indică faptul că este loc de

mai multe evaluări ale proporționalității.

Societățile care oferă servicii pentru

întreprinderi sau servicii de construcții întâmpină mari dificultăți în a obține

asigurarea de răspundere civilă profesională necesară din punct de

vedere juridic, atunci când încearcă să își

ofere serviciile în alt stat membru.

Legislația națională este în continuare

neclară cu privire la normele aplicabile întreprinderilor care furnizează temporar

servicii transfrontaliere. Acest lucru este valabil în special în cazurile în care

legislația sectorială nu a fost modificată pentru a se face o distincție clară între

cerințele aplicabile societăților care doresc

să se stabilească și cele aplicabile societăților care doresc să ofere temporar

servicii transfrontaliere. Incertitudinea care rezultă din această situație se traduce

prin faptul că autoritățile impun adesea aceleași cerințele de autorizare

întreprinderilor care furnizează servicii transfrontaliere ca și cele aplicabile

prestatorilor de servicii stabiliți într-un stat

membru. Cerințele de reglementare disproporționate care rezultă astfel pot

face foarte dificilă furnizarea de servicii transfrontaliere în practică.

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/

Pagina 9

Ca urmare a adoptării Directivei privind serviciile, în 2006, statele membre au pus

în aplicare reforme ambițioase, adoptând

peste o mie de legi. În 2012, o evaluare a Comisiei a constatat că reformele puse în

aplicare până în acel moment ar urma să ducă la o creștere cu 0,8 % din PIB în următorii ani

19.

Evaluarea a constatat, de asemenea, că

dacă statele membre ar fi mai ambițioase în punerea în aplicare a reformelor (pentru

a atinge media celor 5 state membre cel mai puțin restrictive), creșterea potențială

suplimentară ar fi, conform estimărilor, de

1,8 % din PIB-ul UE.

Într-o evaluare actualizată din 2015, estimându-se impactul reformelor din

2012 până în 2014, s-a constatat că doar o mică parte (0,1 %) din cifra potențială

de 1,8 % din PIB fusese realizată. Aceste

rezultate nu sunt surprinzătoare, dat fiind faptul că reforma în această perioadă a

fost inegală și s-a aplicat în principal în statele membre care făceau obiectul

programelor de asistență financiară sau ca parte a unor programe naționale de reformă cuprinzătoare

20.

S-a demonstrat21 că reducerea barierelor

de reglementare în domeniul serviciilor

sporește ratele de reînnoire specifice sectorului, ceea ce duce, la rândul său, la

creșterea eficienței alocative și la scăderea profitabilității și, în final, la prețuri mai

mici pentru consumatori. Aceasta justifică teoria potrivit căreia piețele mai dinamice

pun o presiune concurențială mai mare asupra ratelor profitului și contribuie în

același timp la o utilizare mai eficientă a

factorilor de producție.

Potrivit studiului Băncii Mondiale publicat în 2016, limitarea restricțiilor din sectorul

19 J. Monteagudo, A. Rutkowski și D. Lorenzani, „Impactul economic al Directivei

privind serviciile: O primă evaluare în urma punerii în aplicare”, Comisia Europeană, Economic Paper 456, 2012. 20 Comisia Europeană, SWD(2015) 202, „O

strategie privind piața unică pentru Europa — analize și date concrete”. 21 E. Canton, D. Ciriaci și I. Solera, „Impactul economic al liberalizării serviciilor profesionale”, Comisia Europeană, Economic Papers 533, 2014.

serviciilor la nivelul celor trei state membre cu cele mai puține reglementări

(Regatul Unit, Danemarca și Suedia) ar

crește productivitatea serviciilor și a întreprinderilor producătoare cu până la

5,3 % în termen de doi ani de la punerea în aplicare22.

Evaluările FMI concluzionează că reformele

piețelor de produse – în special în sectorul serviciilor pentru întreprinderi și al

comerțului cu amănuntul – au efecte

pozitive asupra capitalurilor, producției și ocupării forței de muncă, efecte care

sporesc cu timpul. Reformele piețelor de produse promovează, de asemenea,

intrarea pe piață a întreprinderilor și tind să aibă efecte pozitive asupra

întreprinderilor din sectoarele din aval care utilizează intensiv produsele intermediare

din sectoarele dereglementate23.

Studiile OCDE au arătat că reducerea

barierelor în sectorul serviciilor consolidează creșterea productivității în

întreaga economie, datorită rolului serviciilor ca produse intermediare24.

Scăderea reglementării serviciilor sporește

valoarea adăugată, productivitatea și creșterea exporturilor în industriile din

aval mari consumatoare de servicii25.

3.2. Reformele reglementării serviciilor profesionale

În lipsa unei armonizări la nivelul UE, reglementarea serviciilor profesionale este

o prerogativă a statelor membre. Reglementarea poate crea obstacole

22 Banca Mondială, „Creștere, locuri de muncă

și integrare: salvarea prin servicii”, Raportul economic periodic privind UE, Banca Mondială, 2016. 23 P. Gal și A. Hijzen, „Impactul pe termen scurt al reformelor piețelor de produse: O analiză comparativă între țări la nivel de întreprinderi”, documentul de lucru WP/16/116

al FMI, 2016. 24 R. Bourlès, G. Cette, J. Lopez, J. Mairisse și G. Nicoletti, „Reglementările piețelor produselor

în sectoarele din amonte reduc creșterea

productivității? Categorii de date pentru țările OCDE”, documentul de lucru nr. 791 al OCDE,

2010. 25 G. Barone și F. Cingano, „Reglementarea serviciilor și creșterea economică: date concrete din țările OCDE”, 2010.

Pagina 10

pentru piața unică și poate împiedica creșterea economică și crearea de locuri

de muncă în economiile UE. Obstacolele

din calea creșterii economice și a comerțului pot proveni din restricții care

par să aibă un impact mai redus, dar ale căror efecte cumulative pot fi nocive.

În recenta sa Comunicare referitoare la

recomandările de reformă privind reglementarea serviciilor

profesionale26, Comisia a furnizat

anumite orientări referitoare la potențialul unor reforme adecvate din punct de

vedere economic care ar putea aduce o schimbare reală în șapte profesii

semnificative. De exemplu, Comisia susține că Austria ar trebui să reevalueze

proporționalitatea restricțiilor sale cu privire la activitățile multidisciplinare

pentru arhitecți; că Italia ar trebui să

reevalueze gama largă a activităților rezervate inginerilor civili; că Belgia ar

trebui să reexamineze normele de incompatibilitate care interzic exercitarea

simultană de către contabili a oricărei alte activități economice; și că Germania ar

trebui să reexamineze cerințele referitoare la structura acționariatului în domeniul

arhitecturii, al ingineriei și al serviciilor

juridice, printre altele.

Comisia a elaborat un nou indicator al restricționării pentru a-și sprijini

recomandările. Acesta compară, pentru șapte profesii, abordările în materie de

reglementare ale statelor membre,

cerințele privind calificarea, alte cerințe privind accesul la profesie și cerințele

privind exercitarea profesiilor.

O analiză econometrică efectuată de Comisie arată că nivelurile mai scăzute

ale restricțiilor de reglementare în

ceea ce privește serviciile profesionale sunt însoțite de rezultate

economice mai bune, în special venituri mai mici pentru prestatorii deja stabiliți și

26 Comunicarea Comisiei Europene privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, COM(2016) 820.

o creștere mai mare a numărului de întreprinderi27.

O altă analiză a efectelor economice ale reglementării a arătat că, în funcție de

profesie, numărul de persoane care lucrează într-o anumită profesie ar putea

crește cu 3-9 %, dacă cerințele privind accesul la profesia respectivă ar fi mai

puțin stricte. Se estimează că reglementarea duce la prime salariale

agregate de aproximativ 4 % în medie,

ceea ce determină creșterea prețului serviciilor pentru consumatori28.

Cercetările arată faptul că sporirea

proporționalității reglementării și adaptarea acesteia la realitatea pieței, de

exemplu prin reducerea gradului de

constrângere al cerințelor celor mai restrictive și nejustificate, a dus la

creșterea eficienței alocative și a redus profitabilitatea peste medie care fusese

înregistrată, prin intensificarea dinamicii afacerilor29.

3.3. Eliminarea barierelor în sectorul comerțului cu amănuntul

În general, sectorul comerțului cu

amănuntul este unul dinamic. Totuși, acest lucru ar putea ascunde o mare varietate

de situații. Sectorul este alcătuit din

magazine mari, mijlocii și mici, fiecare dintre acestea confruntându-se cu

provocări diferite. De asemenea, situația diferă în mod semnificativ de la o țară la

alta. Comercianții cu amănuntul servesc clienții prin intermediul unor canale din ce

27 Documentul de lucru al Comisiei Europene

SWD(2016) 436 de însoțire a Comunicării privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, secțiunea

6. 28 M. Koumenta și M. Pagliero, „Măsurarea prevalenței și a consecințelor asupra pieței muncii a reglementării meseriilor în UE”, 2016.

Primele salariale și marjele de profit ridicate reprezintă un indicator comun al veniturilor rezultate din monopol. Acestea conduc, la

rândul lor, la prețuri mari pentru consumatori

și la o lipsă generală de concurență în profesia în cauză. 29 E. Canton, D. Ciriaci și I. Solera, „Impactul economic al liberalizării serviciilor profesionale”, Comisia Europeană, Economic Papers 533, 2014.

Pagina 11

în ce mai diverse, ceea ce constituie o oportunitate pentru unele societăți, dar

este posibil ca altora să le fie greu să

profite de această situație. Intensificarea reformelor vizând reducerea barierelor de

reglementare din sectorul comerțului cu amănuntul ar avea o serie de efecte

pozitive. Presiunile concurențiale sporite ar conduce la intrarea și menținerea pe piață

a unor întreprinderi mai eficiente și mai inovatoare. Consumatorii ar putea

beneficia de prețuri mai mici, de o mai mare varietate, de inovare și de o calitate

superioară30. Acest lucru ar avea, de

asemenea, externalități pozitive și în alte sectoare ale economiei UE.

Comercianții cu amănuntul care

efectuează vânzări fizice și cei care efectuează vânzări online se confruntă cu

bariere diferite. Expansiunea

transfrontalieră a societăților din sectorul comerțului cu amănuntul fizic are loc prin

deschiderea unor magazine fizice în alte state membre. Autoritățile naționale

competente impun cerințe referitoare la dimensiunea punctelor de vânzare cu

amănuntul sau la amplasamentul acestora. Aceste cerințe pot duce la

existența unor bariere la intrarea pe piață

pentru anumite formate de magazine sau modele de afaceri și pot afecta instituirea

de sedii secundare.

În plus față de restricțiile în materie de stabilire, comercianții cu amănuntul se

confruntă cu restricții de funcționare care

le afectează activitățile economice cotidiene și le limitează eficiența. Astfel de

restricții pot afecta atât comercianții cu amănuntul care efectuează vânzări fizice,

cât și pe cei care efectuează vânzări online.

Dezvoltarea comerțului electronic modifică fundamental sectorul comerțului cu

amănuntul. Prin urmare, cadrele de reglementare ar trebui să abordeze în

același timp și în mod echitabil atât vânzările cu amănuntul fizice, cât și pe

cele online.

30 Comisia Europeană, SWD(2015) 202, „O strategie privind piața unică pentru Europa — analize și date concrete”.

Pentru ca întreprinderile să beneficieze pe deplin de avantajele pieței unice, este

esențial ca statele membre să respecte

libera circulație a mărfurilor și libertatea de stabilire.

În cadrul Strategiei privind piața unică,

Comisia și-a anunțat intenția de a propune cele mai bune practici pentru a facilita

înființarea unităților de vânzare cu amănuntul și pentru a reduce restricțiile

de funcționare din cadrul pieței unice.

Astfel de bune practici ar trebui să servească drept orientare pentru reforme

în statele membre.

4. EXAMINAREA ÎNCRUCIȘATĂ A POLITICILOR: SITUAȚIA ACTUALĂ

4.1. Bariere persistente pe piețele de servicii

Deși statele membre și-au îndeplinit

obligațiile referitoare la transpunerea

Directivei privind serviciile și au trecut printr-o evaluare sistematică a

reglementărilor naționale ale serviciilor profesionale pe baza Directivei revizuite

privind calificările profesionale, prestatorii din mai multe sectoare de servicii se

confruntă încă cu numeroase bariere atunci când doresc să se stabilească în alt

stat membru sau să presteze temporar

servicii transfrontaliere.

Pagina 12

Figura 5 — Ratele de restricționare totale pe stat membru (servicii pentru întreprinderi)

Sursa: Comisia Europeană, „Servicii pentru întreprinderi — Evaluarea barierelor și impactul economic al

acestora”, 2015

.

Luând drept exemplu serviciile pentru

întreprinderi, cel mai mare sector al serviciilor care intră sub incidența

Directivei privind serviciile, reprezentând aproximativ 12 % din PIB-ul și locurile de

muncă din UE, sarcina administrativă și de

reglementare variază semnificativ de la un stat membru la altul. Figura 5 arată

restricțiile totale în patru profesii-cheie care fac parte din serviciile pentru

întreprinderi –contabilii, arhitecții, inginerii și avocații – pe baza unui studiu realizat în

2015 privind barierele care există în

sectorul serviciilor pentru întreprinderi31

.

Toate statele membre aveau obligația legală de a transpune Directiva privind

serviciile. Unele state membre au adoptat

o abordare ambițioasă în ceea ce privește transpunerea sa și au introdus mai multe

reforme cuprinzătoare în sectorul serviciilor. Cazurile a două astfel de state

membre, Estonia și Spania, sunt prezentate mai jos.

31 Comisia Europeană, „Servicii pentru întreprinderi — Evaluarea barierelor și impactul economic al acestora”, 2015.

În Estonia, reformele aferente

Codului activităților economice au intrat în vigoare în 2014. Reforma a

raționalizat cerințele fragmentate între sectoare și a prevăzut în mod clar

faptul că cerințele de autorizare și de

notificare nu se aplică prestatorilor de servicii transfrontaliere. Estonia

înregistrează rate mai mari la intrarea pe piață și rate de exploatare brute

medii în servicii mai scăzute comparativ cu media UE.

În 2013, Spania a adoptat Legea privind unitatea pieței. Obiectivul său

principal a fost acela de a combate

fragmentarea pieței interne care rezultă din diferențele dintre

reglementările centrale, regionale și locale și din suprapunerile acestora.

Această lege a introdus principiul valabilității la nivel național. Aceasta

înseamnă că bunurile și serviciile produse în mod legal sau furnizate

într-o regiune pot fi puse la dispoziție

fără nicio altă formalitate pe întreg teritoriul național. Analiza care a

însoțit reforma a identificat peste 6 000 de reglementări care trebuiau să

Pagina 13

fie remediate. În perioada care urmează adoptării legii, Spania a

beneficiat de o creștere a comerțului și

a investițiilor transfrontaliere, precum și de o creștere a concurenței și a

productivității și de o moderare a prețurilor în sectoarele în cauză. Cu

toate acestea, în iunie 2017, Curtea Constituțională a Spaniei a declarat

nule și neavenite o serie de articole din lege, inclusiv principiul valabilității la

nivel național a autorizațiilor. Acest fapt creează insecuritate juridică

pentru prestatorii de servicii și ar

putea submina progresele economice înregistrate până în prezent.

4.2. Situația actuală în cadrul profesiilor reglementate

Indicatorul restricționării în ceea ce privește reglementarea serviciilor

profesionale a fost conceput pentru a sprijini analiza calitativă a barierelor

menționate în secțiunea 3.2. Acesta oferă o comparație a rezultatelor în funcție de

țară în următoarele șapte profesii: arhitecți, ingineri, avocați, contabili, agenți

de brevetare, agenți imobiliari și ghizi

turistici.

Figura 6 arată rezultatele țărilor în termeni relativi în ceea ce privește profesia de

arhitect: cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai mare gradul de

restricționare.

Figura 6 — Indicatorul restricționării pentru arhitecți

Sursa: Comisia Europeană, 2016.

Pagina 14

Unele studii de caz privind reformele la nivel național32 au analizat impactul pe

care reformele referitoare la condițiile

de acces și de exercitare a profesiilor reglementate îl pot avea asupra sectorului.

În Polonia, recentele clarificări cu

privire la criteriile privind accesul la profesie al avocaților și al consilierilor

juridici în contextul reformelor puse în aplicare în 22 de profesii reglementate

între 2005 și 2014 au fost urmate de o

creștere importantă a numărului de avocați și consilieri juridici. Aceasta a

fost însoțită de o creștere sub medie a prețului serviciilor juridice și de o

reducere a câștigurilor avocaților și notarilor.

În Germania, în 2004, cerințele privind calificările au devenit mai puțin

stricte pentru o serie de profesii

meșteșugărești. Ca urmare, numărul nou-veniților în aceste profesii s-a

dublat între 2002 și 2008. După cinci ani de la reformă, numărul

întreprinderilor nou-înființate care își încetau activitatea continua să fie mai

mare decât cel al celorlalte societăți comerciale.

Grecia a pus în aplicare o amplă

reformă legislativă în 2011, cu scopul de a elimina reglementările restrictive

privind accesul la numeroase profesii și exercitarea acestora. S-au înregistrat

efecte pozitive pentru profesiile reglementate, sub forma unor prețuri

semnificativ mai mici pentru consumatorii serviciilor agenților

imobiliari și ale practicienilor din

domeniul dreptului, în timp ce numărul de întreprinderi nou-înființate pentru

notari, auditori etc. au crescut cu peste 100% în 2014, comparativ cu media

anuală înregistrată înainte de liberalizare.

În Italia, autoritățile au demarat un exercițiu anual cu scopul de a liberaliza și

mai mult economia. În acest context,

prima lege anuală privind concurența a fost prezentată Parlamentului în 2015.

32 „Efectele reformelor referitoare la cerințele

de reglementare privind accesul la profesii: studii de caz la nivel de țară”, 2017, http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/ newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=9018.

Aceasta a fost adoptată în final în august 2017. Scopul respectivei legi este

acela de a elimina obstacolele de

reglementare pentru a oferi posibilitatea piețelor de a se deschide, pentru a

promova concurența și pentru a garanta protecția consumatorilor.

Printre noutățile majore se numără

următoarele: (1) introducerea posibilității ca dreptul de proprietate asupra

cabinetelor de avocatură să fie deținut și

de alte persoane decât avocații, o schimbare binevenită, dat fiind scorul

ridicat al indicatorului restricționării în cazul profesiilor juridice (a se vedea mai

sus); (2) creșterea numărului de notari și extinderea în același timp a sferei

teritoriale a acestora; (3) introducerea unui capital de 20 % reprezentând cota de

piață pentru farmacii și liberalizarea orelor

de lucru ale acestora; etc.

4.3. Sectorul comerțului cu amănuntul

În ultimii ani, statele membre au realizat

reforme pentru a elimina anumite restricții în materie de stabilire și de exploatare și

pentru a îmbunătăți funcționarea sectorului comerțului cu amănuntul. Unele

dintre aceste reforme vizau simplificarea și raționalizarea procedurilor de autorizare,

scurtarea procesului de autorizare și reducerea sarcinii administrative

exercitate asupra comercianților cu

amănuntul care deschideau un magazin (este cazul Belgiei, al Greciei, al Franței, al

Portugaliei și al Spaniei și, foarte recent, al Danemarcei și al Finlandei). Alte reforme

vizau condiții de exploatare mai puțin stricte. Orele de deschidere ale

magazinelor au fost liberalizate într-o serie de state membre (de exemplu Danemarca,

Finlanda, Italia, Portugalia și Spania), iar

normele privind vânzările promoționale și vânzările în pierdere au devenit mai puțin

stricte (de exemplu în Cipru, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și

Spania).

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=9018http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=9018

Pagina 15

Cu toate acestea, unele restricții rămân în vigoare și gradul de restricționare variază

încă foarte mult de la un stat membru la

altul. În plus, există o tendință în unele state membre de a introduce măsuri care,

în practică, afectează în principal comercianții cu amănuntul străini.

Data: 22.11.2017

Pagina 16

5. REFERINȚE

E. Canton, D. Ciriaci și I. Solera, „The Economic Impact of Professional Services

Liberalisation” (Impactul economic al liberalizării serviciilor profesionale), Comisia Europeană, Economic Papers 533, 2014.

Consorțiul european pentru o politică industrială durabilă (ECSIP), „Study on the relation between industry and services in terms of productivity and value creation”

(Studiu privind legătura dintre industrie și servicii în ceea ce privește productivitatea și crearea de valoare), 2014.

Comunicarea Comisiei Europene privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, COM(2016) 820.

Comunicarea Comisiei Europene COM(2015) 550, intitulată „Ameliorarea pieței unice:

mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”.

Comisia Europeană, SWD(2015) 202, „O strategie privind piața unică pentru Europa

— analize și date concrete”.

Comisia Europeană, SWD(2015) 203, „Raport privind integrarea pieței unice și

competitivitatea în UE și în statele sale membre”.

Comisia Europeană, „Servicii pentru întreprinderi — Evaluarea barierelor și impactul

economic al acestora”, 2015.

Comisia Europeană, „Quarterly Report on the Euro Area” (Raportul trimestrial privind

zona euro), volumul 14, nr. 2, 2015.

J. Monteagudo, A. Rutkowski și D. Lorenzani, „Impactul economic al Directivei privind serviciile: O primă evaluare în urma punerii în aplicare”, Comisia Europeană,

Economic Paper 456, 2012.

M. Koumenta și M. Pagliero, „Măsurarea prevalenței și a consecințelor asupra pieței

muncii a reglementării meseriilor în UE”, 2016.

OCDE, „Viitorul productivității”, 2015.

Banca Mondială, „Creștere, locuri de muncă și integrare: salvarea prin servicii”, Raportul economic periodic privind UE, Banca Mondială, 2016.

L. Chini, A. Minichberger, E. Reiner și H. Grafl, „Efectele liberalizării în Austria

utilizând exemplul profesiilor liberale”, Vienna University of Economics and Business & Research Institute for Liberal Professions, 2016.

M. Rojek și M. Masior, „Efectele reformelor care au liberalizat cerințele profesionale în Polonia”, Warsaw School of Economics, 2016.

D. Rostam-Afschar, „Efectele în materie de reglementare ale modificării HwO [Codul german al comerțului și artizanatului] în 2004 asupra artizanatului german”, Free

University of Berlin & German Institute for Economic Research (DIW Berlin), 2015.

E. Athanassiou, N. Kanellopoulos, R. Karagiannis și A. Kotsi, „Efectele liberalizării

cerințelor profesionale în Grecia”, Centre for Planning and Economic Research (KEPE),

Atena, 2015.

M. Koumenta și A. Humphris, „Efectele sistemelor de autorizare a exercitării profesiei

asupra ocupării forței de muncă, a competențelor și a calității: un studiu de caz pentru două profesii în Regatul Unit”, Queen Mary University, Londra, 2015.

M. Pagliero, „Efectele reformelor recente care au liberalizat profesiile reglementate în Italia”, Università di Torino & Collegio Carlo Alberto, 2015.

Pagina 17

6. RESURSE UTILE

Pagina web Europa privind serviciile:

http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/

Strategia privind piața unică

https://ec.europa.eu/growth/single-market/strategy_en

Rezumatul analizei economice a funcționării pieței unice a serviciilor

http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/economic-analysis_en

Pagina web Europa privind punerea în aplicare a Directivei privind serviciile

https://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation_en

Pagina web Europa privind profesiile reglementate

http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/free-movement-professionals/

Baza de date europeană a profesiilor reglementate

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/

Indicatorul OCDE privind reglementarea piețelor de produse

http://www.oecd.org/eco/growth/indicatorsofproductmarketregulationhomepage.htm

Statisticile OCDE privind productivitatea și costul unitar al muncii, pe activitate

economică principală http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4

Banca Mondială, „Creștere, locuri de muncă și integrare: salvarea prin servicii”,

Raportul economic periodic privind UE, Banca Mondială, 2016. http://pubdocs.worldbank.org/en/930531475587494592/EU-RER-3-Services-to-the-

Rescue.pdf

http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/https://ec.europa.eu/growth/single-market/strategy_enhttp://ec.europa.eu/growth/single-market/services/economic-analysis_enhttps://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation_enhttps://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation_enhttp://ec.europa.eu/growth/single-market/services/free-movement-professionals/http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://www.oecd.org/eco/growth/indicatorsofproductmarketregulationhomepage.htmhttp://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4http://pubdocs.worldbank.org/en/930531475587494592/EU-RER-3-Services-to-the-Rescue.pdfhttp://pubdocs.worldbank.org/en/930531475587494592/EU-RER-3-Services-to-the-Rescue.pdf

1. INTRODUCERE2. Provocări legate de politică: O IMAGINE DE ANSAMBLU A PERFORMANȚELOR ÎN ȚĂRILE UE2.1. Presiunile concurențiale reduse2.2. Creșterea lentă a productivității2.3. Lipsa integrării serviciilor transfrontaliere2.4. Mobilitatea redusă a profesioniștilor pe piața forței de muncă

3. Pârghii politice menite SĂ RĂSPUNDĂ PROVOCĂRILOR DE POLITICĂ3.1. Reforme în sectorul serviciilor care se bazează pe punerea în aplicare a Directivei privind serviciile3.2. Reformele reglementării serviciilor profesionale3.3. Eliminarea barierelor în sectorul comerțului cu amănuntul

4. EXAMINAREA ÎNCRUCIȘATĂ A POLITICILOR: situația actuală4.1. Bariere persistente pe piețele de servicii4.2. Situația actuală în cadrul profesiilor reglementate4.3. Sectorul comerțului cu amănuntul

5. Referințe6. Resurse utile