Tot ceea ce oamenii consideră că e adevarat, este adevărat şi în consecinţele sale. William I. Thomas (sociolog)

Everything people consider as true, it is also true in its consequences.

William I. Thomas (sociologist)

Sala 2 / Hall 2, Teatrul Naţional Timişoara

DECERNAREA PREMIULUI CULTURAL EUROPAOFFERING THE EUROPA CULTURAL AWARD

ION RIZEACLAUDIA IEREMIAMĂLINA MANOVICIEUGEN JEBELEANUCOLIN BUZOIANU VICTOR MANOVICI

LuigiMartaMaria

GianniFabrizio

FulvioDis

trib

uţia

/ Ca

st

Traducerea / Translation byScenogra� a / Scenography by

UN SPECTACOL DE / A PERFORMANCE BY

Alice GeorgescuVelica Panduru

SPECTACOL DE GALĂ / GALA PERFORMANCE:

BOALA FAMILIEI M / THE SICKNESS OF FAMILY M

Teatrul Naţional TimişoaraCOCKTAIL

de / by Fausto Paravidino

Moto:

PROGRAM / PROGRAMME

RADU AFRIM

2© KulturForum Europa

KulturForum Europa este o organizaţie în� inţată de mi-nistrul de externe german Hans-Dietrich Genscher în 1992, cu scopul de a promova o mentalitate culturală europeană comună, respectul şi pe toleranţa reciproce. Premiul Cultural Europa este acordat personalităţilor şi instituţiilor care contribuie la conştientizarea faptului că Europa înseamnă şansa unui model de convieţuire paşnică.

KulturForum Europa is an organization founded by the Minister for Foreign A� airs, Hans Dietrich Genscher, in 1992, with the target to promote a mutual European cultural mentality, on a reciprocal respect and toler-ance. The Europa Cultural Award is o� ered to the per-sonalities and institutions which contribute to the ac-knowledgement of the fact that Europe represents the chance of a model of peaceful cohabitation.

La o săptămână după ce-a vizionat „Boala Familiei M”, în regia lui Radu Afrim, la Timişoara, Dieter Topp, preşedin-tele organizaţiei KulturForum Europa, a anunţat în pre-sa germană nominalizarea Teatrului Naţional Timişoara şi a regizorului Radu Afrim la Premiul Cultural Europa pentru relevanţa socială a spectacolelor lor. De această distincţie au bene� ciat, în timp, Teatrul din Josefstadt (Viena), scriitorul american Je� Baron, prof. dr. Dimitris Tsatsos – jurist grec, Avi Primor – consul israelian, Istan-bul Foundation for Culture and Arts, preşedintele Ger-maniei Johannes Rau, European Broadcasting Union (Eurovision), postul de televiziune 3sat din Germania, Austria şi Elveţia etc.

A week after he had seen „The Sickness of Family M”, directed by Radu Afrim, in Timisoara, Dieter Topp, presi-dent of the organization KulturForum Europa, has an-nounced in the German press the nomination of the National Theatre of Timisoara to The Europa Cultural Award – distinction of which had bene� t, in time, the Josefstadt Theatre (Vienna), the American writer Je� Baron, Prof. Dr. Dimitris Tsatsos – Greece, Avi Primor – Israeli, the Istanbul Foundation for Culture and Arts, Germany’s president Johannes Rau, European Broad-casting Union (Eurovision), the German television pro-gram 3sat, Austria and Switzerland, etc.

3

Ce este discriminarea?

Orice discriminare pe baza naţionalităţii este interzisă în baza tratatelor Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană este abilitată prin aceste tratate să promoveze egalitatea între bărbaţi şi femei şi să lupte împotriva multor altor forme de discriminare. Un nou sprijin în ce priveşte drepturile fundamenatale şi nediscriminarea în Uniunea Europeană este marcat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în Consiliul european de la Nisa, din 7 decembrie 2000. Articolul 21 al Cartei interzice orice discriminare bazată pe sex, rasă, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limbă, religie, convingeri, opinii politice sau de orice alt fel, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, handicap, vîrstă, orientare sexuală, precum şi orice discrimare bazată pe naţionalitate.Comisia Europeană, Direcţia Justiţie, Libertate şi Securitate

Discriminarea este orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vîrstă, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţa la o categorie defavorizată care are ca scop sau efect restrîngerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosin-ţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, ori a drepturilor recunoscute prin lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.Legea nr.27/2004 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare

4

What is discrimination?

Any discrimination based on nationality is forbidden in the status of the European Union. Also, through these trea-ties, the European Union receives the right to promote the equality between men and women and to � ght against many other forms of discrimination. A new support regarding the fundamental rights and indiscrimination in the European Union is marked by the European Union’s Charter of fundamental rights of the European Union in the European Council of Nice, December, 7, 2000. Article 21 of the Charter forbids any discrimination based on sex, race, color, ethnical or social origins, genetic features, language, religion, beliefs, and opinions – political or of any other kind – genetic characteristics, a� liation to a national minority, wealth, birth, handicap, age, sexual orientation or any discrimination based on nationality.The European Commission – The Directorate General for Justice, Freedom and Security

Discrimination is any di� erence, exclusion, restriction or preference based on race, nationality, language, religion, social category, beliefs, sex, sexual orientation, age, handicap, uncontagious chronic disease, HIV infection or be-longing to an unfavoured category which has the goal or e� ect the restriction or the elimination of the acknowl-edgement, use or practise, in equal conditions, of the fundamental rights and liberties, or of the rights recognized by law, the political, economical and cultural area, or in any other areas of the public life.Law No. 27/2004 regarding the prevention and the sanction of every form of discrimination

5

... Căci un alienat este, de asemenea, un om pe care societatea n-a vrut să-l asculte şi pe care s-a străduit să-l împie-dice a emite adevăruri insuportabile.Antonin Artaud (poet şi dramaturg)

Sîntem împreună, dar sîntem diferiţi. Vorbim limbi diferite, avem obiceiuri diferite, dar simţim la fel. Geogra� c, po-litic, economic şi cultural sîntem mai aproape sau mai departe unii de ceilalţi. Trăim, însă, împreună şi trebuie să învăţăm în � ecare zi să avem grijă de cei de lângă noi, să ne ascultăm reciproc, să construim o societate în care implicarea şi atitudinea pozitivă să nu mai reprezinte o utopie. În aceste vremuri complicate, cu foarte multe nuanţe în materie de toleranţă şi civism, trebuie să compensăm prin dialog şi înţelegere reciprocă. În acest context, Teatrul Naţional Timişoara înţelege că asumarea socială nu este o opţiune minoră, ci datoria - pe care o are orice instituţie responsabilă - de a sprijini, de a dezvolta, de a educa, de a imprima cu amprenta atitudinii civice oricare din acţiunile sale. Astfel, spectacolele Boala familiei M, Bye bye America, Cum traversează Barbie criza mondială, Copilul din spa-tele ochilor, Fete de mătase arti� cială, Hold up Akbar sau Toţi în America!, şi, nu în ultimul rînd, viitoarea premieră a acestei stagiuni, Piaţa Roosevelt după Dea Loher, în regia lui Radu Afrim atrag atenţia asupra unor categorii margi-nale, adesea discriminate, asupra unor oameni care trăiesc alături de noi, precum şi asupra realităţilor cotidianului imediat. Este esenţial să re� ectăm la toate acestea pentru a nu repeta greşelile trecutului. Codruţa Popov6

... Because an alienated also is a person the society didn’t want to listen to and struggled to hinder his expressing of unbearable truths.Antonin Artaud (poet and playwright)

We are together, but we are di� erent. We speak di� erent languages, we have di� erent customs, but we feel the same way. Geographically, politically, economically and culturally we are closer or farther one from another. But we live together and we have to learn every day to take care of each other, to listen reciprocally, to build a society where involvement and positive attitude should not represent an utopia anymore. In these complicated times, with a lot of nuances regarding tolerance and civism, we must compensate by dialogue and mutual understanding. In this context, the National Theatre of Timisoara understands that social assuming is not a minor option, but the duty – which every responsible institution has – to support, to develop, to educate, to inspire with the stamp of civic at-titude every one of its actions. Therefore, performances like The Sickness of Family M, Bye Bye America, How Barbie crosses the world crisis, The Child Behind the Eyes, Girls of arti� cial silk, Hold up Akbar or All in America! and, last but not least, the next premiere of this theatrical season, Praça Roosevelt, after Dea Loher, directed by Radu Afrim, attract attention upon a marginal category, often discriminated , upon some people who live among us, as well as upon of immediate daily realities. It is essential to re� ect upon all those, not to repeat the mistakes of the past. Codruţa Popov

7

© m

inot

m

Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii noastre de � inţe umane. Ea este încurajataă prin cunoaşterea, deschi-derea spiritului, comunicaţie şi libertatea gîndirii, conştiinţei şi credinţei. Toleranţa este armonia în diferenţe. Ea nu e doar o obligaţie de ordin etic; e, de asemenea, şi o necesitate politică şi juridică. (...) Toleranţa nu e nici concesie, nici condescendenţă ori indulgenţă. Ea semni� că acceptarea faptului că � inţele umane, care se caracterizează na-tural prin diversitatea aspectului lor � zic, prin situaţia lor, felul de exprimare, comportamente şi prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace şi de a � cele care sînt. din Declaraţia Principiilor Toleranţei a Organizaţiei Naţiunilor Unite8

© m

inot

m

Tolerance is respect, acceptance and appreciation of the rich diversity of our world’s cultures, our forms of expres-sion and ways of being human. It is fostered by knowledge, openness, communication, and freedom of thought, conscience and belief. Tolerance is harmony in di� erence. It is not only a moral duty, it is also a political and legal requirement. (...) Tolerance is not concession, condescension or indulgence. It means accepting the fact that human beings, naturally diverse in their appearance, situation, speech, behavior and values, have the right to live in peace and to be as they are. from Declaration of Principles on Tolerance of United Nations

9

© s

imon

a jo

vic

Înţelegînd grupurile marginale ca grupuri formale sau sociale, discriminate negativ prin atribuirea uneia sau mai multor caracteristici, constatăm că tocmai caracteristicile discriminatorii sînt importante, în măsura în care derivă din sistemul de valori dominante şi din normele dominatorilor. În măsura în care posedă un caracter stigmatizator şi se consolidează în imagini stereotipe, despre alţii sau despre sine, ele tind spre un caracter normativ, în stare să � xeze şi să perpetueze comportamente.Ervin Goffman (sociolog)10

© kirsten bole

Understanding the marginal groups as formal or social groups, negatively discriminated by being attributed one or more characteristics, we notice that precisely the discriminatory features are important, as long as they derive from the system of dominating values and from the dominators’ rules. As they own a stigmatic character and consolidate themselves in stereotypical images, about others or about themselves, they tend to a normative form, able to � x an perpetuate behaviors.Ervin Goffman (sociologist)

11

© radu afrim

Toleranţa e un termen problematic. Foarte des e înţeles ca un fel îngăduinţă generoasă faţă de o persoană care se comportă diferit de normele colectivităţii tale sau faţă de altă colectivitate, minoritară în raport cu colectivitatea căreia îi aparţii. Prefer un tip de relaţii în care “toleranţa” e reciprocă, amîndoi acceptăm şi respectăm diferenţa - � e ea etnică, religioasă sau, dacă vrei, diferenţa de opinie.Leon Volovici (istoric)12

Tolerance is a problematic term. It is understood very often as a sort of a generous indulgence for a person who behaves di� erently from the norms of your collectivity or towards other collectivity, minoritary reported to the col-lectivity you belong to. I prefer a type of relationships where “tolerance” is reciprocal, we both accept and respect the di� erence – be it ethnical, religious, or if you want, of opinion.Leon Volovici (historian)

13

Stigmatizarea şi marginalizarea reprezintă, în mod fundamental, probleme bioetice şi sociale. Indivizii fac parte dintr-o reţea morală în care binele social inter-relaţionează cu realizarea individuală. (...) Etichetarea este un mod de desemnare a unei persoane într-o structură populaţională ce poate duce la pierderea statutului său anterior şi, de regulă, este urmată de o reacţie contra acestei stigmatizări. Într-o viziune social-interacţionistă, devianţa poate � considerată drept consecinţa etichetării.

De obicei, condiţia marginalului e stabilită de mentalitatea şi ierarhia o� cializată a unui sistem social într-un mo-ment istoric determinat. Acumularea materială împarte lumea în clase sau categorii sociale, ignorînd, în general, factorii care conduc la ratare sau la marginalizare socială. (...) Etichetatul ne apare astfel ca o victimă ce primeşte o informaţie de� citară şi a cărei reacţie comportamentală devine o ripostă la stigmatizarea adresată direct acesteia.Dr. Octavian Buda (cercetător)14

© r

adu

afri

m

The stigmatization and marginalization represent, fundamentally, bioethical and social problems. The individuals belong to a moral network where the social wellness interacts with individual achievement (...) The labeling is a way to designate a person in a population structure which can lead to the loss of its former status and, usually, is fol-lowed by a reaction against this stigmatization. In a social-interaction type of society, deviation can be considered as a consequence of labeling.

Usually, the condition of marginal is set by the mentality and o� cialized hierarchy of a social system in a deter-mined historical moment. The material storing divides the world in social classes, generally ignoring the factors that led to failure or social marginalization. (...) Thus, labeling appears to us as a victim that receives critical information and its behavioral reaction becomes a reply to the stigmatization straightly addressed to it.Dr. Octavian Buda (scholar)

15

Toleranţa este primul pas către democraţia civică, constituind un indicator important pentru autenticitatea şi coe-renţa unui regim democratic.

Suprimarea discriminărilor şi garantarea egalităţii de tratament si de şanse a cetaţenilor şi rezidenţilor din Uniunea Europeană, în special a celor mai tineri dintre ei, reprezintă obiective comune ale Uniunii şi ale statelor sale membre. A spune NU discriminărilor înseamnă a a� rma o valoare fundamentală a Europei şi reprezintă o luptă zilnică.Franco Frattiniex-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Comisar pentru justiţie, libertate şi securitate16

Tolerance is the � rs step towards civic democracy, representing an important indicator for the authenticity and coherence of a democratic regime.

The suppression of discrimination and the guarantee of equality of treatment and chances of citizens and residents of the European Union, especially of the younger of them, represents mutual goals of the Union and its member states. Saying NO to discrimination means to a� rm a fundamental value of Europe and represents a daily � ght.Franco Frattiniex-vice-president of The European Commission, commissioner for Justice, Liberty and Security

17

La Teatrul Naţional Timişoara am descoperit o conducere tînără şi un regizor atent la ce se întâmplă în jurul lui. Un spectacol de Radu Afrim înseamnă mai mult decît o vizionare plăcută. Acest tînăr regizor şi spectacolele sale con-tribuie la edi� carea unităţii europene, prin temele � erbinţi pe care le dezbate - aparent neintenţionat, dar în acelaşi timp inevitabil. Într-un mod inteligent şi creativ, Radu Afrim are o contribuţie specială în teatrul european – prin montările din străinătate, iar acum, prin ceea ce face la Timişoara. Dieter Topp, Preşedintele KulturForum Europa18

© r

adu

afri

m

In the National Theatre of Timisoara I discovered a young leadership and a director attentive to what happens around him. A performance by Radu Afrim means more than a pleasant assistance. This young director and his performances contribute to the edi� cation of the European unity, by its hot themes debated - apparently with no intention, but also inevitably. In an intelligent and creative way, Radu Afrim has a special contribution in the Euro-pean theatre – by his abroad and now, by what he does in Timisoara. Dieter Topp, President of KulturForum Europa

19

A� nitatea vizual-dramatică a lui Afrim pentru pshihicul alunecos şi carismatic (...) a fost probată în Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri de Lukas Bärfuss (Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti), în Krum de Hanoch Levin (Teatrul Naţional Timişoara), în Adam Geist de Dea Loher (Teatrul Maria Filotti, Brăila), în And Björk, Of Course (Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti), în De mînă de So� a Freden (Teatrul Andrei Mureşanu, Sfîntu Gheorghe) etc. Afrim a selectat textele reprezentative pentru idiomul psihic care îi de� neşte cel mai bine predispoziţia spre drama-turgia marilor fragili mental, tăvăliţi în pumni şi expulzaţi din teritoriul afecţiunii de care au atîta nevoie. Afrim i-a ales pe cei care, la rîndul lor, se aleg în funcţie de nevralgii psihice, de metabolismul bolilor care îi apropie. Persona-jele afrimiene au un ’’minus’’ psihic care le desăvîrşeşte angoasa de echilibru. În toate spectacolele sale, Afrim pune problema dublei percepţii psiho-dramatice: pe de o parte, protagoniştii percep lumea cu o marjă de deformare care le dă dreptul aparteneţei la categoria discutabilă a anormalilor, iar pe de altă parte, lumea îi percepe cu un de� cit de sensibilitate care îi transformă în refractari la orice tip de normalitate aprioric impusă. Piesele menţionate adîncesc paradigma unei noi tipologii de eroi: eroii slabi, translucizi, eroii moi, în care se scurge toată revolta şi toată instabi-litatea insecurizantă a psihozelor contemporane. Mihaela Michailov

20©

rad

u af

rim

Radu Afrim’s visual-dramatical a� nity for the slippert and charismatic psychic (...) has been proved in The sexual neuroses of our parents, by Lukas Bärfuss (Theatre “Toma Caragiu”, Ploieşti), in Krum by Hanoch Levin (The National Theatre Timişoara), in Adam Geist by Dea Loher (Theatre “Maria Filotti”, Brăila) and in And Björk, Of Course (Theatre “Toma Caragiu”, Ploieşti), in Hand in Hand by So� a Freden (Theatre “ Andrei Mureşanu”, Sfîntu Gheorghe) etc.Afrim has selected the representative texts for the psychical idiom which best de� nes his predisposition towards the great mental fragile characters, tread by � sts and expelled from the territory of a� ection they so much need. Afrim has chosen those who, in turn, are selected related to psychical neuralgias, to the metabolism of the disease they belong to. Afrim’s characters have a psychical “minus” that de� nes their fear of equilibrium. In all his performances, Afrim raises the problem of the double psycho-dramatic perception: on one side, the protagonists perceive the world with a reserve of deformation that gives them the right to the a� liation to the questionable category of the abnormal ones, and, one the other side, the worlds perceives them with a de� cit of sensitivity which transforms them in insubordinates to any type of aprioristic imposed normality. The mentioned plays deepen the paradigm of a new typology of heroes: the week, translucent, dim heroes, in which the entire rebellion and the entire insecure instability of the contemporary psychosis drain.Mihaela Michailov

21

22© mihaela jipa

Radu Afrim, � şă de creaţie / creation card

Jocul de-a vacanta [opţiune 9] (Playing holiday [option 9]) după Mihail Sebastian, Teatrul Municipal Baia Mare, 2009 / Lucia patinează (Lucia is skating) de Laura Sintija Černiauskaitė, Teatrul Andrei Mureşanu, Sf. Gheorghe, 2009 / Boala familiei M (The Sickness of Family M) de Fausto Paravidino, Teatrul Naţional Timişoara, 2008 / Omul Pernă (The Pillow Man) de Martin McDonagh, Teatrul Maria Filotti Brăila, 2008 / And Bjork, of course... de Thorvaldur Thor-steinsson, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, 2008 / De mână (Hand in Hand) de So� a Freden, Teatrul Andrei Mureşanu, 2008 / Mansarde à Paris vue à la mort după Matei Vişniec, Kulturfabrik Luxemburg, 2008 / Povestiri despre nebu-nia (noastră) cea de toate zilele (Stories about (our) everyday madness) de Petr Zelenka, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, 2007 / Vis.Toamnă (Autumn. Dream) de Jon Fosse, Teatrul Clasic Arad, 2007 / E doar sfârşitul lumii (It’s just the end of the world) de Jean-Luc Lagarce, Teatrul Odeon, 2007 / Inimi cicatrizate (Healed hearts) după Max Blecher, Teatrul Naţional Constanţa, 2006 / Krum de Hanoch Levin, Teatrul Naţional Timişoara, 2006 / joi.megaJoy de Katalin Thuroczy, Teatrul Odeon Bucureşti, 2006 (Premiul UNITER pentru cea mai bună regie; The UNITER award for the best theatre director) / Plastilina (Plasticine) de Vasili Sigarev, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, 2005 (Premiul UNITER pentru cea mai bună regie; The UNITER award for the best theatre director) / Adam Geist de Dea Loher, Teatrul Maria Filotti, Brăila, 2005 / Cheek to Cheek de Jonas Gardell, Teatrul Nottara Bucureşti, 2005 / America-ştie-tot (America-knows-everything) de Nicole Duţu, Teatrul LUNI de la Green Hours, 2005 / David’s Boutique de Radu Afrim, Teatrul Andrei Mureşanu, Sf. Gheorghe, 2004 / Mansardă la Paris cu vedere spre moarte după Matei Vişniec, Teatrul Naţional Cluj, 2004 / Plaja (The Beach) de Peter Asmussen, Teatrul Maria Filotti Brăila, 2004 (premiul special al juriului, Festivalul de dramaturgie contemporană; special prize of the jury, The Festival of Contemporary Playwright, Braşov) / Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri (Sexual Neurose of Our Parents) de Lukas Barfuss, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, 2003 (premiul pentru regie la festivalul Atelier; award for best theatre director at the Workshop festival Sf. Gheorghe) / De ce � erbe copilul în mămăligă (Why the child is boiling in polenta) după Aglaja Veteranyi, Teatrul Odeon Bucureşti, 2003 (marele premiu la Festivalul de teatru Piatra Neamţ; premiul pentru cea mai buna regie la Festivalul de teatru contemporan Braşov; The Great Prize at the Theatre Piatra Neamţ; The prize for the best contemporary director at The Festival of Contemporary Theatre Braşov) / Kinky ZoOne de radu afrim&co, Teatrul Luni de la Green Hours, Bu-cureşti, 2003 / Trei surori (Three Sisters) după Cehov, Teatrul “Andrei Mureşanu”, Sf.Gheorghe, 2003 (marele premiu la Festivalul Atelier; Great Prize at The Workshop Festival Sf. Gheorghe) / Diogene, cîinele (Diogenes, the Dog) de Dumitru Solomon, Jeune Théâatre National şi Maison Antoine Vitez, Paris, 2002 / Îngerul electric (The Electric Angel) de Radu Macrinici, Teatrul ACT Bucureşti, 2002 / Alge. Bernarda’s House Remix după Lorca, Teatrul Andrei Mureşanu, Sf. Gheorghe, 2002 (nominalizare pentru cea mai bună regie, UNITER 2003; nomination for the Best director, UNITER 2003) / no mom’s land după Beckett, Teatrul Luni, 2001 / eurOcean café de Saviana Stănescu, Gianina Cărbunariu, Radu Macrinici, Ştefan Caraman, Théâtre Grange de Dorigny, Lausanne, 2001 (premiul pentru regie la festivalul de teatru Lausanne, Elveţia; Prize for best director at The Theatre Festival, Lausanne, Switzerland) / Ocean Café, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, 2001/ Job după Raymond Jean, Teatrul Naţional Tîrgu Mureş 2001 / Infanta. Mod de intre-buinţare (Infanta. Use instructions) de Saviana Stănescu, Teatrul Ariel Underground, Tîrgu Mureş, 2000 / BluEscape după Laurie Anderson, Casa Tranzit Cluj, 2000 (marele premiu la festivalul de teatru Grange de Dorigny, Lausanne, Elveţia; The Great Prize at the Theatre Festival, Grange de Dorigny, Lausanne, Switzerland)

23

Dincolo de proiectele de spectacol care intenţionează să sensibilizeze opinia publică, Teatrul Naţional Timişoara încearcă să se adreseze unor categorii cît mai largi de oameni, de-o manieră cît mai diversi� cată: dialog cu societa-tea civilă, parteneriate cu organizaţii care o reprezintă, acces facilitat la actul cultural. Acest lucru ţine de misiunea Teatrului de a se adresa nu doar centrului, ci şi periferiei – � e ea geogra� că, socială etc. Practic, în exact această idee, după ce a obţinut fostul manej imperial, Naţionalul timişorean este pe cale să obţină în folosinţă Sinagoga Fabric, care urmează a � , la rîndul ei, exploatată cultural. În sfîrşit, mobilitatea extremă a Teatrului Naţional Timişoara în ce priveşte recuperarea culturală a tuturor categoriilor sociale a dus la achiziţionarea unui cort de spectacole care va putea � amplasat în diverse locaţii, participînd, de asemenea, la o mai bună conştientizare a locuitorilor cu privire la dimensiunile reale - culturale, arhitecturale şi sociale - ale oraşului. Codruţa Popov

24

© m

inot

m

Beyond the projects of performances that intend to render the public opinion, The National Theatre of Timisoara tries to address to a category of people as large as possible, of a manner as diverse as possible: dialogue with the civil society, partnerships with organizations that represent it, facilitated access to the cultural act. This fact belongs to the Theatre’s mission of addressing not only the center, but also to the outskirts – be it geographical, social etc. Actually, in exactly this idea, after it had obtained the former imperial manege, the National of Timisoara is on the point of obtain, for use, The Synagogue of Fabric (a local district), which is about to be, in turn, culturally exploited. Finally, the extreme mobility of The National Theatre of Timisoara, regarding the cultural recovery of all social cat-egories has led to the obtaining of a tent for performances, which will be placed in di� erent locations, also taking part in a better awareness of the inhabitants about the real dimensions - cultural, architectural and social – of the city.Codruţa Popov

25

Teatrul Naţional Timişoaradirector general Maria Adriana Hausvater

str. Mărăşeşti nr. 2300086 Timişoara

tel. [+40]256 499 908fax [+40]256 201 288

e-mail: o� ce@tntimisoara.comwww.tntimisoara.com

redactor codruţa popovdesign popljubotipar Tempus

teatrul naţional timişoara este o instituţie publică subvenţionată de ministerul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional

PREECU

LTCU

LTCU

LTCU

LTEUR

EUR

EUR

EURO

PAO

PAEEM

IUL

MIU

L M

IUL

MIU

L

CULT

CULT

CULTU

RAL

AL

AL

EUR

EUR

EUR

EUR

EUR

EUR

EURO

PAO

PAO

PAPRPRPRPRPRPREEEEEEEEEEMIUL MIUL MIUL MIUL

E

MIUL EE

MIUL EM

IUL

MIUL MIU

L

CULT

MIUL CU

LTURMIUL UR

EURMIUL

EUR

EURMIUL

EUR

EURMIUL

EUR

EURMIUL

EUR

EURMIUL

EUR

EURMIUL

EUR

CULTCULTCULTCULTURUR

UR

UR

URA

LURALO

PAURO

PAO

PAURO

PAO

PAURO

PAAL

MIU

L

AL

MIU

L U

R ALU

RAL

ALALEUREUR

OPAEUR

OPA

OPAEUR

OPA

OPAEUR

OPA OPAOPAOPA

MIU

L OPA

MIU

L M

IUL OPA

MIU

L A

LOPA

AL

ALOPA

AL

OPA OPA

OPA