europa

04.02.2016 EUROPA.MDReformaadministratieipublicecentralesilocale

http://2011.europa.md/subpagina/arata/30/Reforma%20administratiei%20publice%20centrale%20si%20locale 1/22

Email Parola IntrDespreEuropa.mdDespre...Buletin(http://2011.europa.md/utilizator/buletin)Inregistrare(http://2011.europa.md/utilizator/inregistrare)

Recuperareparol(http://2011.europa.md/utilizator/recuperare) (http://feeds.feedburner.com/EuropamdToateStirile)

Caut

Acas(http://2011.europa.md/)

Evenimente(http://2011.europa.md/categorie/nume/2/evenimente)

Interviuri(http://2011.europa.md/categorie/nume/3/interviuri)

RevistaPreseiNaionale(http://2011.europa.md/categorie/nume/6/revista

preseinationale)

RevistaPreseiStrine(http://2011.europa.md/categorie/nume/7/revista

preseistraine)

ParlamentulEuropean(http://2011.europa.md/categorie/nume/14/parlamentul

european)

PreediniaUE(http://2011.europa.md/categorie/nume/18/presedintia

ue)

Economiaeuropean(http://2011.europa.md/categorie/nume/19/economia

europeana)

Analizeicomentarii(http://2011.europa.md/categorie/nume/20/analize

sicomentarii) Diverse(http://2011.europa.md/categorie/nume/21/diverse)

Articole(http://2011.europa.md/categorie/nume/23/articole)

EUROSondaje(http://2011.europa.md/categorie/nume/24/euro

sondaje)

Reformaadministratieipublicecentralesilocale

Documentul contine descreierea situatiei actuale in acestdomeniu,precumsipropuneriledereformaaadministratieilocalesicentrale

IPrevederiledinPlanuldeActiuniUniuneaEuropeanaMoldova(PAUEM:p.1)

IIPrevederiledinStrategiadeCrestereEconomicasiReducereaSaraciei(SCERS:p.236262)

IIIPrevederiledinStrategiaEuropeanaaRepubliciiMoldova

IPrevederiledinPlanuldeActiuniUniuneaEuropeanaMoldova(PAUEM:p.1)

Continuarea reformei administrative si consolidareaautoadministariilocaleinconformitatecustandardeleeuropene,inspecialcelecesecontininCartaeuropeanaaautoguvernariilocalesi acordarea unei atentii speciale expertizei si recomandarilorCongresuluiAutoritatilorLocalesiRegionaledinEuropa,inclusivinceea ce priveste managementul bugetelor locale de catreadministratiilelocalesiatribuireacompetentelorbugetare(resursecare sa corespunda responsabilitatilor). Consolidarea suprematieilegiiprinsporireaeficienteiputerii judectorestisiaorganelordedrept, respectarea corespunzatoare a hotaririlor CurtiiConstitutionale.

IIPrevederiledinStrategiadeCrestereEconomicasiReducereaSaraciei(SCERS:p.236262)

Analizasituatiei

236. Inperioadade tranzitie, reformelemacroeconomicesi structurale insectoruldeproductiesiincelsocialsauefectuatcuunritmmairapiddecitreforma in domeniul administratiei publice. Cea din urma consta, inprincipal,inreducereanumaruluidefunctionaripublici.Aceastareducereafost impusa de necesitatea minimizarii deficitului bugetar si deconstringerile ce existau la achitarea salariilor si pensiilor functionarilorpublici.237. Numarul total al functionarilor in autoritatile administratiei publicecentrale in prezent este de 8500, iar in autoritatile administratiei publicelocale de 6500. Numarul functionarilor publici din cadrul autoritatiloradministratiei publice centrale situate in municipiul Chisinau este relativmic, cea mai mare parte a lor fiind concentrata in inspectoratele fiscaleraionale,inorganelevamalesistatistice.238. In general, reforma si restructurarea administratiei publice au fostrealizate in functiedeschimbariledeordinpolitic sinu inbazaunuiplan

GALERIEVIDEO

Jucriile cumprate n UE suntcelemaisigure

Permisunicpentruimigrani

Partidulitalian\"LigaNordului\"seopuneextinderiiSchengenPrevenireaaccidentelorrutierepeagendaParlamentuluiEuropeanFRONTEXvreamaimultcontrollafrontiereleUE

3prieteniapreciazasta

Europa.md420aprecieri

miplacePagina Distribuie

SONDAJ

CeardinParteneriatul



realizate in functiedeschimbariledeordinpolitic sinu inbazaunuiplancoerentsiconsecventpetermenlung.Inultimultimp,numarulstructurilorincadrulautoritatiloradministratieipublicecentralesamarit,constituind16ministere,14departamente,cubugetsicontabilitateseparate,sipeste20deagentii,servicii,centresiinspectorateextradepartamentale.239. In procesul reformarii recente a administratiei publice, accentulprincipal sa pus pe descentralizarea functiilor si responsabilitatii prinreorganizarea autoritatilor administratiei publice locale. In scopul spoririiposibilitatilor autoritatilor administratiei publice legate de satisfacereacerintelorcomunitatii locale, inanul2003, in loculcelor10judeteaufostformate32raioane.

240. Starea actuala a administratiei publice se caracterizeaza prinurmatoarele:i)dinpunctdevederefunctionalsiinstitutional,administratiapublicanusaadaptatsuficientlarigorileimpusedetranzitiadelaeconomiaplanificatala economia de piata. Abordarea strategica a problemei reformeiadministratieipubliceafostutilizata intromasura limitata,manifestindusedoarinelaborareaCadruluidecheltuielipetermenmediuii)principiile,metodeledeselectaresiavansareafunctionarilorpublicinucorespund obiectivelor de asigurare a unei administrari eficiente, deelaboraresipromovareauneipoliticieficientedecalitateiii) posibilitatile actuale sint insuficiente pentru utilizarea metodelormodernedemanagementiv) nivelul scazut al salarizarii are un impact negativ asupramotivarii sieficienteiactivitatiifunctionarilorpubliciv) suprareglementarea complica administrarea eficienta a proceselor dedezvoltare socialeconomica. Aceasta constituie un impediment indezvoltarea sectorului privat, contribuie la extinderea coruptiei sisubmineazaincredereasocietatiiinautoritatileadministratieipublicevi) sistemul in vigoare de colectare a impozitelor nu asigura participareadeplina si echitabila a tuturor contribuabililor potentiali la formareaveniturilorpublice,ceeacemarestepovarafiscalaacontribuabililoronestivii)elaborareasirealizareapoliticiimacroeconomice,sectorialesiregionalese bazeaza insuficient pe studii analitice, ceea ce impiedica promovareauneipoliticidecalitateviii) in procesul de luare a deciziilor de catre autoritatile administratieipublicepersistaungradinferiordetransparenta.241. Reforma administratiei publice locale creeaza conditii pentrucontinuarea procesului de descentralizare. Drepturile si obligatiileautoritatiloradministratieipublicelocaleaufoststipulateinlegilecetindeelaborarea si aprobarea bugetelor locale, gestionarea finantelor publicelocale, garantiile autonomiei locale, componenta si imputernicirileautoritatilor administratiei publice locale, administrarea patrimoniuluiunitatiloradministrativteritoriale.

242. In acelasi timp, exista multiple probleme serioase ce necesitasolutionareinperspectivapetermenmediu:i) imperfectiunea cadrului juridic normativ si a mecanismelor dedescentralizareeconomicasifiscalaeficientaii) lipsa unei delimitari clare a atributiilor si obligatiilor intre autoritatileadministratieipublicecentralesilocaleiii) nivelul profesional insuficient al functionarilor din autoritatileadministratieipublicelocaleiv) imperfectiunea sistemului de pregatire si reciclare a functionarilorautoritatiloradministratieipublicelocalev) consultarea insuficienta a autoritatilor administratiei publice locale inproblemeleelaborariisiaplicariiactelorjuridicenormativevi)dotareainsuficientacucomputeresitehnologiiinformationalevii) lipsa accesului la baza de date interguvernamentala a ConsiliuluiEuropeiindomeniulautonomieilocale.

Obiective

243. Principalul obiectiv este instituirea unui sistemmodern si eficient aladministrariipublice,carevaconsolidaproceseledemocraticesieconomiadepiata,vafiimpartialsidepolitizat,alecaruiprincipiidefunctionarevorcorespundecelormaiavansatepracticieuropene.

Strategiepetermenlung

244.Sistemuladministratieipublicevafisubordonatroluluinoualstatuluiin calitate de promotor al democratiei si economiei de piata. In acest

CeardinParteneriatulEsticestenrelaiiavansatecuUE?

Vezialtesondaje(http://2011.europa.md/poll/other/16)

StudiazUniuneaEuropean:

(http://www.dadaloseurope.org/int/)

AcceseazDicionarulEuropean:

(http://ro.euabc.com/page/23)

AcceseazBibliotecaEUROPEAN:

(http://www.europeana.eu/portal/)

ObiectivelePreedinieipolonezeaUniunii

Europene(http://pl2011.eu/en)

Studiu:Problematransnistreani

IntegrareaEuropeanaMoldovei.RolulUE.

Realizat de Radu Vrabie, Director deProgrameAsociaiapentruPoliticExtern

Studiu:InventariereaiEvaluareaAsisteneiFinanciareacordate

MoldoveideUE(http://europa.md/upload/pdf/Asistenta_UE_APE.pdf)Realizat de Victoria Boian, Coordonator deProgrameAsociaiepentruPoliticExtern

Studiu:ImpactulviitoruluiAcorddeLiberSchimbntreR.MoldovaiUEasuprasectorului

agroalimentardinR.Moldova

(http://www.europa.md/upload/pdf/StudiuALS.pdf)

Acest studiu ncearc s ofere propuneridetaliate n ceea ce privete implicaiilepentru R. Moldova n domeniul comeruluiexterior cu produse agroindustriale nprocesul de negociere a Acordului de liberschimb(ALS)aprofundatcuUE.

EUMoldovanegotiations:Whatisto

bediscussed,whatcouldbeachieved?

(http://europa.md/upload/pdf/crpe_ape.pdf)Raport realizat de Cristian Ghinea (Directorexecutiv al Centrului Romn de PoliticiEuropene)iVictorChiril(Directorexecutiv



in calitate de promotor al democratiei si economiei de piata. In acestcontext, notiunea de administratie publica cuprinde totalitatea deorganizatii, regulamente, sisteme de management si principii defunctionareaautoritatiloradministratieipublice.245. Cadrul strategic al reformei administratiei publice este corelat cuobiectivele si principiile de dezvoltare de care statul se conduce inactivitateasa.AcesteadecurgdinSCERSincaresintspecificatemasurilesiactiunilerespective.Seprevede:i)perfectionareaadministrariipoliticesieconomiceii)dezvoltareasectoruluiprivatiii) schimbarea rolului autoritatilor administratiei publice in vedereaeficientizariiprocesuluideadministrare,prestariiserviciilor,reglementariisidistribuiriiechitabileabunurilorcreateinprocesuldezvoltariieconomice.246. In contextul general al dezvoltarii sistemului de administrare inRepublica Moldova, principiile fundamentale ale reformei administratieipublicesinturmatoarele:i) definirea clara a rolului si a functiilor de baza ale autoritatiloradministratieipubliceii) delegarea rezonabila catre autoritatile administratiei publice locale sisectorul privat a imputernicirilor si obligatiilor legate de activitatea deasigurarecubunurisiserviciiiii) excluderea paralelismului si a dublarii functiilor in activitateaautoritatiloradministratieipublice,inscopulutilizariieficientearesurseloriv) utilizarea rationala a resurselor bugetare limitate si managementulresurselorprinconcentrarealorindomeniileprioritarev) abordarea unica a elementelor reformei functionale, structurale siorganizatoriceaadministratieipublicevi)separareafunctiilordeelaboraresipromovareapoliticiidefunctiiledereglementaresideprestareaserviciilorinscopulconcentrariiactivitatii laactivitateadebazavii) rationalizarea sistemelor de rapoarte simanagement pentru evitareadispersariiresponsabilitatilormanagerialeviii) stabilirea unui sistem de salarizare capabil sa asigure consolidareapotentialuluisiprofesionalismuluipersonaluluiix)armonizareastandardeloradministrariipublicecucelealeUE.247. Strategia reformarii administratiei publice centrale va fi orientataspre:i)eficientizareaadministratieipublicelanivelcentralii) perfectionarea procesului de luare a deciziilor utilizind abordarilestrategiceiii) cresterea eficientei pe calea dezvoltarii sistemului institutional si aresurselorumaneiv) ameliorarea interactiunii dintre autoritatile administratiei publice sisocietateacivila.248. Continuarea procesului de descentralizare la nivelul autoritatiloradministratiei publice locale va implica formarea unor institute simecanismeeficientedeadministrare, carevor fi flexibile, transparente siaccesibilepentrupublic.Lapromovareapoliticiidedescentralizare,sevorluainconsiderareurmatoareleprioritati:i) perfectionarea legislatiei privind autonomia locala si administrareapublicalocalaii) delimitarea clara a functiilor si responsabilitatilor intre autoritatileadministratieipublicecentralesilocaleiii) cresterea independentei financiareconomice a autoritatiloradministratieipublicelocaleiv)sporireaeficientei(transparenteisisubordonarii)activitatiiautoritatiloradministratieipublicelocale.249.Politicadepromovareprofesionalasidezvoltarearesurselorumaneinautoritatile administratiei publice centrale si locale va avea la bazaurmatoareleprincipii:i) selectionarea, angajarea cadrelor si avansarea in serviciu pe baza deconcurssiintrunmodtransparentii) elaborarea instructiunilor de serviciu, tininduse cont de revizuirearoluluisiatributiilorautoritatiloradministratieipubliceiii) cresterea nivelului profesional al functionarilor publici prin intermediulsistemuluideperfectionaresiridicarecontinuaacalificariiiv)evaluareasiatestareaanualaaperformantelorv) implementareaunuisistemadecvatdesalarizare,care, inperspectiva,sevabazaperemunerareinfunctiedeperformantevi)minimizareapresiuniipoliticeasupraactivitatiifunctionarilorpublici.250. Interactiunea dintre administrarea publica si societatea civila va fiimbunatatita.Societateacivila,organizatiileneguvernamentale,asociatiile,

Europene)iVictorChiril(Directorexecutival Asociaiei pentru Politic Extern) privitorlarelaiilorUERM.

Studiu:Perspectiveledereformarea

sectoruluiserviciilordetransportaeriandinRepublicaMoldova

(http://europa.md/upload/pdf/RaportServiciiTransportAerian.pdf)

nstudiuldatesteevaluatimpactulpecarelva avea procesul de liberalizare a pieeitransportuluiaerianasupraprincipaliloractoride pe piaa R. Moldova, inclusiv dinperspectiva procesului de integrareeuropean.

Studiu:SecuritateaenergeticaR.Moldovancontextuladerriilacomunitateaenergetic(http://www.europa.md/upload/pdf/studiu

SecuritateaenergeticaaRM.pdf)Prezentul raport reprezint o tentativ deanaliz a procesului de aderare laComunitateaEnergeticatt din perspectiva soluiilor pe care acestale ofer pentru asigurarea securitiienergetice,cti din perspectiva provocrilor pe care leprezintpentrusectorulenergeticalRM.

RezultateleAlegerilornParlamentul

European(http://www.elections2009results.eu/en/index_en.html)

Afla totul despre rezultatele Alegerilor inParlamentulEuropean(47iunie2009)

EXPERTGRUP:ComerulcuUniuneaEuropean:progrespe

timpdecriz?(http://www.europa.md/upload/pdf/policy

brief8oprunencoro.pdf)In ultimii ani comertul de marfuri cu UE aevoluat foarte pozitiv atat in termeniabsoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul2009 a fost marcat de criza globalafinanciara...

EUROMONITORNr.16(http://www.europa.md/upload/pdf/Euromonitor/euromonitor16.pdf)Monitorizarea relatiilor RMUE in contextulParteneriatuluiEstic

SUBACOPERIREAIMPUNITII:Raport

desprereaciaautoritilor

moldovenestilaviolenapoliiein

timpulprotestelorpostelectoraledinaprilie

2009(http://www.europa.md/upload/pdf/Soros_Report_Final_cover.pdf)Acest raport reflecta raspunsul FundatieiSorosMoldova la violentele postelectoraledinAprilie2009.

RAPORTULComisaruluipentruDrepturile

OmuluialConsiliuluiEuropei,Thomas

Hammarberg,privindevenimentelepostelectoraledinRM

(http://www.bice.md/UserFiles/File/chrrpt2009mdro.pdf)

In centrul atentiei Raportului este problematratamentuluipersoanelorretinuteinlegaturacuaceleevenimente.

CartaEuropeanaLibertiiPresei

(http://www.europa.md/upload/pdf/Carta%20Europeana%20a%20Libertatii%20Presei.doc)Carta europeana a libertatii presei a fostsemnata la25mai, laHamburgde46dejurnalistisiredactorisefidin19tari.Carta



imbunatatita.Societateacivila,organizatiileneguvernamentale,asociatiile,massmediaindependentasipaturilelargialepopulatieivoraveaunaccessporit la activitatea administratiei publice. Aceasta se va efectua prindifuzarea informatiei prin mijloace electronice, inclusiv prin Internet,precum si prin massmedia. In chestiuni importante de politica, inclusivcele expuse in SCERS, vor avea loc audieri si discutii publice. Va fiasigurataotransparentatotalaaprocesuluideadministrareacheltuielilorpublicedirectionatepentruprotectiasocialaapopulatiei.251.Sevorconstituigrupuripermanentedeconsultanti,dincarevorfacepartereprezentantiaiautoritatiloradministratieipublicecentralesi locale,organizatiilorobstestisinecomerciale,inscopulgeneralizariisidiseminariiexperienteiparteneriatuluisocialsiautoorganizariipopulatieiinteritoriu.252. Autoritatile administratiei publice locale vor fi sustinute de massmediapentruaexplicapopulatieipoliticapromovatasiactiunileintreprinse.

Actiuniprioritarepentruanii20042006

253. In primul rind, reforma administratiei publice va fi fundamentataconceptual. Prioritar, in acest context, va deveni Planul strategic alreformei. Planul se va baza pe evaluarea complexa a rolului,responsabilitatii, atributiilor si rezultatelor activitatii autoritatiloradministratieipublicelocalesicentraledinpunctdevederealcaracteruluiadecvatprincipiilordemocraticesicerinteloreconomieidepiata.254. Evaluarea complexa se va realiza sub aspect functional siorganizatoric. Ea va include evaluarea atributiilor ministerelor sidepartamentelor stipulate in documentele oficiale (legi si regulamente),care determina atributiile si responsabilitatile lor, dupa aceasta se vadetermina gradul de conformitate cu cerintele economiei de piata. Vor firevizuiteprincipiiledeorganizaresiprocedurileaplicate insistemulactualdeadministrarepublica.Inacestscop,elevorficomparatecuprincipiilesiprocedurileelaboratedetarileaflateinprocesdeaderarelaUEsicareauaproximativaceleasidimensiuniteritorialesiaceeasicomponentanumericaa populatiei. Aceste actiuni vor servi drept baza pentru restructurarea siarmonizareafunctiilor,procedurilorsiobligatiilor.255. In urma evaluarii, vor fi formulate propuneri de reformare si derestructurare,luinduseinconsiderareprincipiileprezentateinstrategiapetermenlung,sideterminatemasurilecareurmeazaafiintreprinsedecatreautoritatile administratiei publice pentru stabilirea si executarea sarcinilorfundamentale corespunzatoare rolului acesteia in conditiile actuale aledemocratieisialeeconomieidepiata.256. Aceste sarcini vor fi orientate spre elaborarea politicii, formareasistemului de reglementare si monitorizarea prestarii serviciilor publice.Activitatea de reglementare directa de catre autoritatile administratieipublicevafilimitata.257. Planul strategic va contine actiunile prioritare, procedurile lor deimplementare si de monitorizare, termenele de executare si resurselenecesarepentrureformareaadministratieipublice.Planulsevabazapeometodologie generala si pe principii unice de realizare a proceselor dereorganizare interna si de reformare a ministerelor si departamentelor.Autoreorganizareasevabazapeprincipiileplanificariistrategice,carevafiimplementataprinintermediulunorprogramepilotsicusprijinfinanciarinscopulantrenariidecatreministeresidepartamenteaexpertilorcarevorofericonsultantanecesara.258. Procesul de elaborare si evaluare a Planului strategic va fisupravegheat si administrat de Unitatea de Management al ReformeiAdministratiei Publice. Unitatea va necesita sprijinul direct al Comitetuluiinterministerial in frunte cu Primulministru caruia ii va fi subordonata.Aceasta unitate ar putea solutiona probleme ce tin de dezvoltareacentralizata a resurselor umane si indeplini atributiile de manager alpersonaluluiadministrativ.259.Pe lingaprevederilede reformareorganizatorica side restructurare,Planul strategic va contine si reglementari privind crearea unui potentialadecvat al administratiei publice, inclusiv crearea cadrului legislativ, asistemelordemanagementsidezvoltarearesurselorumane.Acesteavorcuprinde:i)unmodeldeorganizareainstitutuluiserviciuluipubliccontinuu,asiguratcuprofesionisticareposedaabilitatimanagerialesianaliticeii) cadrul legislativ privind organizarea administratiei publice, serviciilepublice, procedurile administrative, accesibilitatea si transparentainformatiiloroficiale,achizitiilepublice,administrareabugetului,publicareade catre autoritatile administratiei publice a rapoartelor anuale privindactivitatealoretc.

enumera libertatile de baza ale presei,dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor lainformatie simasuri deprotejareapreseidepresiunileautoritatilor.

MonitorizarearelaiilorRMUEncontextulParteneriatuluiEstic

(http://europa.md/upload/pdf/Euromonitor/euromonitor16.pdf)SUB ACOPERIREA IMPUNITATII:Raport despre reactia autoritatilormoldovenesti la violenta politiei in timpulprotestelorpostelectoraledinaprilie2009

EXPERTGRUP:ComerulcuUniuneaEuropean:progrespe

timpdecriz?(http://europa.md/upload/pdf/policy

brief8oprunencoro.pdf)InultimiianicomertuldemarfuricuUEaevoluat foarte pozitiv atat in termeniabsoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul2009 a fost marcat de criza globalafinanciara...

PerspectiveledereformareasectoruluidetelecomunicaiidinRepublicaMoldovancontextulnegocieriicreriiZoneideLiberSchimbAprofundatiCuprinztorntreRMi

UE(http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiul%20Servicii%20Telecomunicatii%20in%20context)



iii) sisteme de management, proceduri si reguli practice in domeniuladministrariipubliceiv) un sistem eficient de clasificare si gradare a functionarilor publici inconformitatecucerinteleinaintatefatadeniveluldecalificarev) un sistem transparent de selectionare a cadrelor si de promovare inserviciulpublic,bazatpecriteriulcompetitivitatiivi) un sistem eficient de salarizare, care va contribui la antrenarea inserviciulpublicaprofesionistilor,vastimulasiva tinecontde rezultateleactivitatiifunctionarilorvii) aplicarea principiului responsabilitatii publice prin implementareasistemului de management al rezultatelor (evaluarea sistematica arezultatelor si asigurarea legaturii lor cu nivelul de remunerare sipromovareprofesionala)viii)unsistemdeinstruireapersonaluluiorientat,inspecial,spreformarealafunctionariipubliciacapacitatilordeplanificarestrategica.NouaUnitatedeManagement al Reformei Administratiei Publice urmeaza sa determinesferadecuprinderesicontinutulinstruiriiinluminanecesitatilorreformei.260.LaintocmireaPlanuluistrategicsevatinecontdecercetarilerealizateanterior in acest domeniu, care au fost finantate de TACIS si BancaMondiala.

261. In procesul descentralizarii administrarii publice va fi necesaraindeplinireaurmatoarelorsarcini:i) implementarea unui cadru legal si institutional mai complet pentrueficientizareaactivitatiiautoritatiloradministratieipublicelocale.Aceastasevarealizaprinajustareacadruluijuridicnormativlastandardeleeuropenein domeniul autonomiei locale, in conformitate cu recomandarile siprevederileCarteiEuropeneaAutonomieiLocaleii) schimbarea sistemului de delegare a functiilor catre autoritatileadministratieipublice locale inbazasubsidiaritatiisidelimitariisferelordecompetentaintretoatenivelurileadministratieipubliceiii) determinarea procedurilor de delegare a functiilor si imputernicirilorministerelor si departamentelor catre autoritatile administratiei publicelocale, precum si a mecanismelor si responsabilitatilor pentru realizareaacestuiprocesiv)revizuirealegislatieisideterminareamasurilornecesarepentrusporireaveniturilor bugetelor locale pina la nivelul care ar garanta independentafinanciaraaadministratieipublicelocalepetermenlung.Deasemenea,vorfirevizuitesiperfectionateproceseledeelaboraresiaprobareabugetelorlocale,ceasigurasupraveghereastrictaautilizariifinantelorpublicev) elaborarea unor norme, reguli si proceduri simple si accesibile cereglementeaza activitatea autoritatilor administratiei publice locale. Seprevedeaelaborasiaimplementainactivitateaautoritatiloradministratieipublicelocaleaunorsistemeavansatedemanagementsiproceduripentruanaliza dezvoltarii economice si sociale, a managementului patrimoniuluipublicsiaprocesuluibugetarvi) asigurarea cresterii profesionale a functionarilor din autoritatileadministratieipublicelocaleprinsistemuldepregatire,reciclaresiridicarea calificarii. Vor fi, de asemenea, studiate posibilitatile de asigurare aprotectieisocialesijuridiceaacestoravii) dezvoltarea practicii si diseminarea experientei avansate aparteneriatului social, utilizarea eficienta a resurselor locale si a altorresursedisponibilepentrusolutionareaproblemelorlocaleviii) asigurarea transparentei si sporirea responsabilitatii autoritatiloradministratiei publice locale in domeniul administrarii, prestarii serviciilorpublice, imbunatatirii conditiilor pentru desfasurarea activitatii deintreprinzator,folosiriipatrimoniuluisiaresurselorfinanciare.262. Elaborarea Planului strategic va necesita revizuirea cadrului legal siinstitutionalinbazaunorstudiicomplexecoordonate,efectuatecusprijinulsicuasistentatehnicaadonatorilorinternationali.

IIIPrevederiledinStrategiaEuropeanaaRepubliciiMoldova

1.Reformaadministratieipublicecentralesilocale

Compartimentul dat al strategiei de integrare europeana apare dinnecesitateacontinuariiprocesuluidereforma legislativasi institutionala inadministratia publica, pentru a facilita si accelera procesul de adoptare alegislatiei comunitare. Ca urmare a implementarii strategiei, RepublicaMoldovaisipropuneobiectivuldeaaveaunsistemadministrativsiinstitutii



Moldovaisipropuneobiectivuldeaaveaunsistemadministrativsiinstitutiiale administratiei publice capabile sa transpuna, sa implementeze si satraduca in viata acquisul comunitar si sa se apropie de indeplinireacriteriilornecesarepentruatribuireacalitatiidemembrualUE,adoptatedeConsiliileEuropenelaCopenhaga,MadridsiLuxemburg.Schimbareaadministratieipubliceestenecesarapepatruniveluri:1)strategic,redefinireaprestatiilorstatului2)legal,asigurareaclaritatiilegislative3)organizational4)cultural.Stabilireaunuisistemdeadministratiepublicafunctionalsieficient,capabilsaindeplineascastandardeleUniuniiEuropenesisaimplementezeacquisulcomunitarintrunmodeficient,vaaveainvedererespectareasiaplicareaurmatoarelorprincipiiadoptatedeComisiaEuropeanasibazatepecriteriilepoliticedeaderare:separareafunctiilorpoliticedeceleadministrative consolidareaunui corpal functionarilorpublici de cariera,profesional sineutrupoliticsubsidiaritateaclaritateprivindrolul,responsabilitatilesirelatiiledintreinstitutii cooperare interguvernamentala si administrativa cu statele membre sicandidatealeUEtransparentaactuluideguvernaresiadministrativsimplificareaproceduriloradministrativeimplicareacetatenilorinluareadeciziilor coerenta actului administrativ perfectionarea managementului inadministratiapublica descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomieiadministrative si financiare consolidarea autonomiei decizionale,institutionale,patrimoniale,bugetaresifiscale.

1.1.Managementulsicoordonareaprocesuluideintegrareeuropeana

Invedereaasigurariiunuimanagementeficientalprocesuluide integrareeuropeana,precumsiineventualitateaincluderiiinprocesuldestabilizaresi asociere, Republica Moldova trebuie sa dezvolte structuri si proceduripentrupregatireapozitiilortariiinprocesuldenegociereaaderarii.

Cadrullegislativ:

Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind constituirea Comisieinationalepentruintegrareeuropeananr.957IIIdin13.11.2002 Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova privind constituirea ComisieiParlamentuluiRepubliciiMoldovapentruintegrareeuropeananr.84XVdin28.02.2003 Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la creareaDepartamentuluiIntegrareEuropeananr.960din04.08.2003HotarireaGuvernuluiRepubliciiMoldovacuprivirelaaprobareastructurii,efectivuluilimita si Regulamentului Departamentului Integrare Europeananr.981din08.08.2003.Desi legislatia care formeazacadrul institutionalal afaceriloreuropeneseconstituie din acte normative subordonate legii (hotariri si dispozitii deGuvern,hotaririleParlamentului,decreteprezidentiale), in textulacestorase contin referinte la legi, in temeiul carora acestea au fost emise(Constitutie, Legea cu privire la Guvern, Regulamentul Parlamentului,Legea cu privire la serviciul diplomatic s.a.). A fost elaborat si remisComisieiEuropeneproiectulConceptieideintegrareaRepubliciiMoldovainUniunea Europeana. Exista practica adoptarii unor reglementari ce tin deconstituirea si organizarea activitatii unor organisme de coordonareinterministeriala, cum ar fi, spre exemplu, hotarirea de Guvern privinddezvoltarea colaborarii transfrontaliere in cadrul euroregiunilor din11.03.2003. Specificul documentelor de program (conceptia politiciiexterne,programeledeguvernares.a.),adoptatepinainprezent,estecaelecontinmaidegrabaapeluriadresateUEdeaacceptaMoldovacastatmembrudecit angajamenteasumatepeplan internpentruapropiereadeUE.

Cadrulinstitutional

La fel ca si legislatia de profil, structurile de stat pentru asigurareamanagementului si coordonarii afacerilor europene, au fost instituite inultimiidoiani.La13noiembrie2002,prindecretprezidental,seconstituieComisia Nationala pentru Integrare Europeana (CNIE). Potrivit textuluidecretului,CNIEesteconstituitainvederearealizariiadouaobiective: elaborarea si prezentarea spre aprobare Parlamentului a Strategiei de



elaborarea si prezentarea spre aprobare Parlamentului a Strategiei deintegrareeuropeanaaRepubliciiMoldovaelaborareasiaprobareaplanuluideactiunipentrurealizareaStrategieideintegrare europeana a Republicii Moldova si coordonarea indepliniriiacestuia.Art. 3 al decretului mentioneaza ca realizarea politicii de integrareeuropeana va fi efectuata de catre un organ al administratiei publice,instituitinconditiilelegii,lasindsaseinteleagacaunasemeneaorganvaficonstituitulterior.IncomponentaCNIEintra29depersoane,reprezentantiaiautoritatilorpublicecentrale:Guvern(Primministru,viceprimministru,ministri (responsabili pentru politicile de stat in domeniile afectate deprocesul de integrare europeana), viceministri, conducatori ai altorsubdiviziuni ale administratiei publice centrale de specialitate) Parlament(vicepresedinte, presedinte de comisie parlamentara, deputati) aparatulPresedintelui (consilieri prezidentiali, conducatori de subdiviziuni) BancaNationala a Moldovei (Guvernator) a unei autoritati publice locale:Guvernatorul(Baskanul)unitatiiteritorialeautonomeGagauzia(GagauzYeri)aiunorinstitutiiacademicesiauneiONG.Primul Ministru are un rol central in procesul de integrare europeana,ilustrind importanta strategica atribuita acesteia. CNIE este prezidata deprimul ministru, care este asistat de un vicepresedinte al Comisiei, inpersoana Ministrului Afacerilor Externe si de doi secretari ai Comisiei,reprezentindMAEsiMinisterulEconomiei,laniveldeviceministri.Deciziilese iauprinconsens,daracesteanuaucaracterstrictnormativ, luindmaidegrabaformaunorrecomandaripentruautoritatilepublice.DeoarecedecretulPresedinteluinucontinereferintelamoduldeorganizarea activitatii Comisiei, apare necesitatea unui regulament de activitate aacesteia, care a fost elaborat, dar nu este adoptat pina in prezent. Ar finecesara includerea in componenta Comisiei si a reprezentantilor altorautoritati publice locale, cum ar fi primaria amunicipiului Chisinau, datafiindpondereacontributieiacestuia inbugetulpublicnational.UnneajunsestesineclaritateacaresurvinedinfaptulcaindocumentuldeconstituirenuestespecificatcineestemembrualComisiei,persoananominalizataindecret sau titularul functiei acestei persoane, astfel incit nu se stie dacapersoanaestemembrualComisieilaplecareadinfunctiapecareodetine.Desi nu este clar inca daca Comisia isi va continua mandatul si dupa oeventualaasociereaRepubliciiMoldovalaUE,sauvadelegaatributiilealtuiorgan al administratiei publice, importanta existentei unui organisminstitutional performant pentru managementul afacerilor europene nutrebuiesafiesubestimata.Constituirea CNIE este o prima incercare de a institutionaliza prinintermediul unei structuri nationale relatiile stabilite acum zece ani intreMoldovasiUE.PinainacestmomentaufostcreatedoarstructurilestabiliteconformAcordului de Parteneriat si Cooperare intreRepublicaMoldova siUE:ConsiliuldecooperareRepublicaMoldovaUE,ComitetuldecooperareMoldovaUEsiComitetulparlamentardecooperareRepublicaMoldovaUE.CNIEaresisarcinadecrearesimanagementalgrupurilorde lucru, lafelca si comunicarea cu publicul si coordonarea trainingurilor in domeniulafaceriloreuropene.Incorespunderecudecretulprezidential,inRepublicaMoldova a fost creat Departamentul pentru Integrare Europeana (DIE),subdiviziune aMAE.Acesta a fost constituit prin hotarire deGuvern la 4august2003inscopulconsolidariicapacitatilor institutionalenationaledeparticipare la actiunile si initiativele ce tin de integrarea tarii noastre instructurile europene, precum si intru promovarea strategiei de aderare aMoldovei la Uniunea Europeana. La 8 august 2003, Guvernul a aprobatstructura,efectivullimitasiRegulamentulDIE.Departamentulafostcreatin baza Directiei generale integrare europeana din cadrul MAE, BirouluiNational pentru Pactul de Stabilitate pentru Europa de SudEst pe lingaacelasi minister, precum si prin preluarea functiilor de domeniu de laMinisterulEconomiei.Efectivullimitadefunctionarialacestuidepartamenteste de 29 unitati. DIE este condus din oficiu de primviceministrulafacerilorexterne, iarunadinatributiiesteasigurareaefectuarii lucrarilorde secretariat in cadrul CNIE. Este important ca concomitent cuconstituirea DIE, Guvernul a dispus ca timp de o luna ministerele sidepartamentelevorasiguracreareaincadrulacestoraasubdiviziunilordeintegrareeuropeana.In baza atributiilor specificate de Regulamentul DIE, acest organ aladministratiei publiceare citeva roluri deosebit de importante inprocesulde aderare. Astfel, DIE are rolul de coordonator deoarece dispune demijloacele necesare asigurarii unei bune coordonari interministeriale inprocesuldepreaderare,fiindabilitatsacoordonezeraporturileministerelor



procesuldepreaderare,fiindabilitatsacoordonezeraporturileministerelorsi altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale dinRepublica Moldova cu institutiile Uniunii Europene, precum si cu OficiulCoordonatoruluiSpecialalPactuluideStabilitatepentruEuropadeSudEst.Potrivit Regulamentului, DIE este in drept sa soliciteministerelor si altororgane de specialitate ale administratiei publice centrale si localeprezentarea, in termenul stabilit, a informatiilor privind problematicaintegrariieuropene,precumsiparticipareaacestoralaactivitatilecetinderaporturile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana si cele din cadrulPactului de Stabilitate pentru Europa de SudEst, precum si sa deainstructiuniministerelor si altor organe ale administratiei publice centralede specialitate si locale in problemele ce tin de integrarea europeana,relatiilecuUniuneaEuropeana,precumsiparticipareaRepubliciiMoldovalainitiativelePactuluideStabilitate.DIEurmareste,deasemenea,asigurareacompatibilitatii diferitelor programe si actiuni guvernamentale cuobiectivele integrariieuropenesicelealecooperarii regionale insudestulEuropei.DIE exercita un rol de mediator, deoarece are atributia de a facilitacooperarea intre institutiile publice competente din Republica Moldova sistructurile Uniunii Europene, statele sau organizatiile finantatoare, invedereaasigurariicorespunderiiproiectelorceurmeazaafi inaintatesprefinantare prioritatilor strategiei de integrare europeana a RepubliciiMoldova.DIEvaasiguramanagementulfinanciaralasistenteiacordatedeUE,inclusivprinintermediulprogramelorcomunitaredeasistentatehnica.In fine,DIEaresiunrolde informaredeoarececoordoneazaorganizareacampaniilor de informare a opiniei publice din Republica Moldova despreperspectivele aderarii la Uniunea Europeana si efectele procesului deintegrareeuropeana.In prezent se poarta discutii privind crearea a 31 de grupuriinterministerialecusarcinitehniceconcrete,conformnumaruluidecapitolecaresenegociaza laaderarea inUE. Inministerelecheiecumar fi celaleconomiei sau agriculturii si industriei alimentare, aceste grupuri vordevenicutimpuldestuldemaricanumardeexpertiimplicatisivorabsorbiresurse considerabile. Personalul din cadrul acestor structuri va trebui safie capabil sa lucreze in limba engleza sau alta limba oficiala a UE si sacunoascaindetaliupoliticilesilegislatiaUEpentrusectoruldat.Unadintrefunctiile de baza ale acestor grupuri este sa elaboreze pentru structuracentrala de coordonare (in prezent DIE) documentele de pozitie asectorului.

Prioritatipetermenscurt:

definitivareaprocesuluideconstituiresidefinireamoduluidefunctionareasubdiviziunilordeintegrareeuropeanadincadrulorganeloradministratieipublicecentraledespecialitate aprobarea Regulamentului Comisiei Nationale pentru IntegrareEuropeanaconstituireaunuicomitetdecoordonareinterministerialalaniveldeviceministri si conducatori ai subdiviziunilor integrare europeana din cadrulministerelorsidepartamentelorantrenareareprezentantilorsocietatiicivileinelaborareasimonitorizareapoliticilor de integrare europeana, prin acordarea acestora a unui statutconsultativpelingastructurileadministrativedeintegrareeuropeana precizarea in legislatie a responsabilitatilor pentru implementareapoliticilordeintegrareeuropeanapentrufiecareautoritatepublica elaborarea si implementarea unui plan de masuri pentru optimizareaactivitatii organelor administratiei publice cu responsabilitati in domeniulmanagementului afacerilor europene si coordonarii procesului depreaderare.

Prioritatipetermenmediu:

pregatireacadrului juridicsi institutionalpentruconstituireaunorunitatiadministrative in cadrul autoritatilor locale de nivelul II (administratiileraionale, primaria municipiului Chisinau si Comitetul Executiv al UTAGagauzia(GagauzYeri),curesponsabilitatidecoordonareaprocesuluidepreaderarelanivellocalsiregional elaborarea si implementarea unui program de instruire a functionarilorpubliciangajatiaiautoritatilorpublicecentralesilocaleresponsabilepentrugestionareasi/saucoordonareaprocesuluidepreaderareelaborareasi implementareaunuiprogramde instruirea lucratorilordinjustitie si a expertilor parlamentari in domeniul armonizarii legislatieiRepubliciiMoldovacuceaaUE



pentru asigurarea armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu ceaeuropeana, estenecesara o autoritate publica separata. Tinind seamadeexperientastatelorcandidatelaaderareinUE,acestapoatefi:unconsiliulegislativpelingaParlamentunsistemdescentralizat,incarefiecareministeresteresponsabilpentrucompatibilitatea legislatiei de sector (sub coordonarea MinisteruluiJustitiei)unoficiulegislativpelingaPrimulMinistrusausubcoordonareaDIE. constituirea unui ministerul separat al integrarii europene, in bazacomitetuluidecoordonareinterministerialasiasubdiviziunilordeintegrareeuropeanadincadruladministratieipublicecentraledespecialitate.

1.2.Administratiapublica

Reforma administrativa este un proces pe termen lung care poate fiimplementatdoardecitevaguverneconsecutive inconditiile schimbarilorrapidelanivelulUE.Pentruaatingeacestobiectiv,estenecesaracreareaunei autoritati publice pentrumonitorizarea si coordonarea reformelor inadministratia publica, dupa modelul statelor candidate, deoarece lamoment diverse structuri de stat impart responsabilitatile in acestdomeniu. Primul lucru care va trebui sa fie asigurat la crearea acesteistructuri este legatura dintre reforma administratiei publice si integrareaeuropeana.

1.2.1.Administratiapublicacentrala

Cadrullegislativ

Organizarea si functionarea administratiei publice centrale estereglementatadecitevaactenormative,intrecare:

LegeaRepubliciiMoldovacuprivirelaGuvernnr.64XIIdin31.05.1990 Legea Republicii Moldova cu privire la procedura de alegere aPresedinteluiRepubliciiMoldovanr.1234XIVdin22.09.2000 Legea Republicii Moldova privind investitura Presedintelui RepubliciiMoldovanr.1073din27.12.96 Legea Republicii Moldova privind asigurarea activitatii PresedinteluiRepubliciiMoldovanr.1111XIIIdin20.02.97 Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind structura AparatuluiPresedinteluiRepubliciiMoldovanr.716IIIdin10.06.2002 Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind aprobareaRegulamentuluiAparatuluiPresedinteluiRepubliciiMoldovanr.720IIIdin12.06.2002LegeaprivindabilitareaGuvernuluideaemiteordonantenr.304XVdin11.07.2003.

Cadrulinstitutional

Seful statului dispune de posibilitati reale de a spori eficienta puteriiexecutive, deoarece aceasta poate suspenda actele Guvernului carecontravin legislatiei, efectua remanieri guvernamentale etc. Majoritateaproceselor de reforma a administratiei publice au la baza decreteleprezidentiale,fiedeinstituireaunorautoritatipublice,fiedepromulgareaunorlegi.PresedinteleRepubliciiMoldovaesteabilitatcudreptuldeanumijudecatorii, iarmodificarile recenteale legii supreme (LegeaNr.1471XVdin21.11.2002)acordaacestuiasidreptuldeanumipresedintiiinstantelorjudecatoresti.Legislatianu interzicePresedinteluideaocupaconcomitentsi functia de presedinte a unui partid, aceasta situatie insa nu esteconformastandardeloradministrativeeuropeneavind invedereatributiileimportantepecarelearesefulstatuluiinraportcuputereajudecatoreasca.Potrivit art.96dinConstitutie,Guvernului ii este incredintata conducereagenerala a administratiei publice, care reprezinta, impreuna cu sefulstatului, puterea executiva, si care pe linga functii politice indeplinesc sifunctii administrative. Pe de o parte, Guvernul participa la elaborareadeciziilor politice necesare reformelor in administratia publica, prinpregatirea proiectelor acestora, pe de alta parte, adopta deciziiadministrativeproprii careurmaresccreareacadruluiorganizatoricpentruimplementarea deciziilor politice. In procesul decizional al Guvernului, unrolcentralrevineAparatuluiGuvernului.

Problemeexistente

SeconsideracastructuraGuvernuluipentruotaradetaliaMoldoveiesteinertasisupradimensionata.AsistamlauncumuldefunctiiaGuvernuluiinmajoritateadomeniilorsectoruluipublic, iaruneorisiaceluiprivat, in loc



majoritateadomeniilorsectoruluipublic, iaruneorisiaceluiprivat, in locca acesta sasi rezerve exclusiv functia de elaborare de politici dereglementaregeneralasidecontrol,casipeceadedelegareafunctiilordesupraveghere, certificare si licentiere catre organisme terte autonome cucare ar urma sa interactioneze in mod obiectiv. Specialistii considerarationalareducereanumaruluideministereprincomasare.Lafel,sarcinilepecare leare institutiaprezidentiala,nu justifica intretinereaunuiaparatprezidentialnumeros.Peparcursulanilor,odatacuschimbareaguvernelor,urmeazaschimbarideordin structural si organizatoric,numarulministerelor, departamentelor sialtor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate fluctuindcontinuu. Desigur ca orice structura guvernamentala are la origineaaparitiei existenta problemei si recunoasterea necesitatii rezolvarii ei,exemplul cel mai recent fiind constituirea Ministerului Reintegrarii(succesorul ministrului reintegrarii), pentru coordonarea procesului desolutionare a conflictului transnistrean, dar schimbarea frecventa astructurilor sidenumirilordiminueazacalitatea realizariipoliticiidestat indomeniile vizate de restructurari. Deoarece precizarea atributiilor sifunctiilor autoritatilor administrative centrale, serviciilor si birourilor este,de regula, decalata fata de momentul infiintarii unei institutii noi, aparconflictedecompetenta.Aparatul Guvernului nu sa impus inca ca o unitate de planificarestrategica, dovada fiind faptul ca executivului central adesea ii suntinaintate proiecte fara variante de alternativa. Uneori acestea nu iau incalculsuportulfinanciarnecesarsi/saunusuntrezultatuluneiconsultarisialconsensuluidintretoateministereleinteresate.Proiectelesuntfocalizate,deseori,pemasuripetermenscurt.Cutoatecala10.02.2000esteadoptataLegeacontenciosuluiadministrativobiect al actiunii caruia il constituie actele administrative cu caracternormativsiindividual,princareestevatamatundreptrecunoscutdelegeal unei persoane, emise de autoritatile publice si autoritatile asimilateacestora,controlulconstitutionalitatiihotaririlorsiordonantelordeGuverncontinua sa fie exercitat de Curtea Constitutionala, impiedicind astfelsolicitarea directa de catre cetateni a respectarii drepturilor vatamateprintrohotariresauordonantaguvernamentala.Inacelasicontextlipsestecadrul legislativ pentru asigurarea responsabilitatii ministeriale pentrucalitateaguvernarii.Practiclipsestemecanismuldereparareaprejudiciuluicauzatdeinaltidemnitaridestatsifunctionaripublici.Desi Curtea de Conturi efectueaza controale ale modului de utilizare afinantelor publice de catre autoritatile publice centrale, adesea hotaririleprivind rezultatele controalelor nu sunt publicate inMonitorulOficial timpde10ziledeladataintrariilorinvigoare,asacumprevedeLegeaprivindCurtea de Conturi nr. 312XIII din 8.12.1994. Astfel publicul nu esteinformat asupra legalitatii si eficientei cheltuielilor, precum si asupramoduluidegestionareapatrimoniuluipublic.Suntfrecvente,deasemenea,solicitarileprivindreducereareglementarilorsisimplificareaproceduriloradministrative,maialesinlegaturacuaccesulpubliculuisialpreseilainformatie,abandonareaprocedurilorcarenusuntnecesare si adoptarea unor noi proceduri, adaptate unui sistem politicmodernsiuneieconomiidepiatafunctionale.Datorita cresterii numarului de solicitari fata de diverse structuriguvernamentale, este iminenta implementarea, pentru anumite categoriidebeneficiariaiserviciilorpublice,aunortehnicideguvernareelectronica(eGovernment) in activitatea administratiei publice centrale. EsteregretabilcapinainprezentputineautoritatipubliceauacceslaInternetsiun site care sa contina cel putin informatia de baza. Colaborarea siproiectelecomunecuautoritatipublicedinstatelemembresicandidatealeUEsuntdificilderealizatinlipsatehnologiilorinformationale.Desi legislatia privind organizarea si functionarea administratiei publicecentrale are efect juridic pe intreg teritoriul republicii, actiunile si actelenormativealeadministratieipublicecentraleauefectdeplindoarpentru88% din teritoriul national, deoarece celelalte 12 % sunt controlate deautoritatile autoproclamate din stinga Nistrului. Aceasta reduce dincalitateaprocesuluiadministrativ si scadeeficientamasurilor luate fiindcamajoritatea deciziilor sunt afectate de consecintele conflictuluitransnistrean, ceea ce solicita timp, resurse umane si financiaresuplimentare.


instituirea unei autoritati publice cu responsabilitati de coordonare simonitorizareamasurilordereformainadministratiapublica,preluareadecatre aceasta de la structurile administratiei publice centrale a tuturor



catre aceasta de la structurile administratiei publice centrale a tuturoratributiilor de coordonare si monitorizare a reformelor din administratiapublicaalocareaunuibugetdestinatsustineriiactiunilorspecifice implementarii,monitorizariisievaluariireformeiinadministratiapublica elaborarea proiectului Legii privind transparenta decizionala inadministratia publica, care ar mari gradul de responsabilitate aadministratieipublicefatadecetatenisiarstimulaparticipareacetatenilorin procesul decizional, sporind astfel gradul de transparenta a intregiiadministratiipubliceadoptareaLegiiresponsabilitatiiministeriale adoptarea practicii de justificare publica a cheltuielilor efectuate deinstitutiileadministratieipublicecentrale modificarea legislatiei pentru instituirea raspunderii pentru limitareaaccesuluilainformatiilepublice elaborarea unui plan de masuri pe termen mediu pentru respectareaprincipiului separatiei si colaborarii puterilor in stat cooptarea expertilorUniuniiEuropenesiaiConsiliuluiEuropeilaelaborareaacestuiplan modificarea legislatiei pentru introducerea incompatibilitatii functiei dePresedinteatariicufunctiileincadrulunuipartidpoliticelaborareaunorscenariideintegrareinsistemuladministratieipubliceastructuriloradministrativeexistenteinlocalitatiledinstingaNistrului.


optimizarea numarului de angajati din structurile administratiei publicecentralesiredirectionareaunitatilordepersonalcatrealteautoritatipublicecentralesaulocale,conformnecesitatilorrealealeacestora transformarea Aparatului Guvernului intro unitate de planificarestrategica,cufunctiiadministrativesidesecretariat.Transferareafunctiilorpolitice pe care le indeplineste in prezent Aparatul Guvernului inresponsabilitatea unei structuri separate cum ar fi, de exemplu, OficiulPrimministrului marirea transparentei activitatii administratiei publice, incurajareadreptuluicetatenilordeaparticipalaprocesuldeluareadeciziilorpubliceprin adoptarea Legii privind transparenta decizionala in administratiapublica dezvoltarea si sistematizarea sistemului legislatiei administrative prinadoptareaCoduluiadministrativ finalizareaprogramelor finantatededonatoripentrusustinereareformeiinadministratiapublica realizarea unui sistem informatic integrat al administratiei publicecentrale.

1.2.2.Administratiilesectoriale

Cadrullegislativ

LegeaRepubliciiMoldovacuprivirelaGuvernnr.64XIIdin31.05.1990 Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la structura siefectivullimita ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor,departamentelor si altor autoritati administrative centrale nr. 735 din16.06.2003 Hotaririle Guvernului Republicii Moldova cu privire la structuraorganizatorica,limitaefectivuluisi/sauregulamenteleministerelor,s.a.

Cadrulinstitutional

Administratia sectoriala (potrivit Constitutiei administratia publicacentrala de specialitate) se compune din ministere, alte autoritatiadministrativecentrale(servicii,birouri,agentiis.a.).Toateministerelevorfi implicate in procesul de integrare europeana. Grupul de ministere cucaractereconomic,financiarsidedezvoltareainfrastructurii(EconomieisiComertului, Finantelor, Agriculturii si Industriei Alimentare, Industriei siInfrastructurii, Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, Ecologiei siResurselor Naturale) devine implicat direct in coordonarea politicilor deintegrare europeana, in special la elaborarea politicilor necesare buneifunctionariapieteiinterne.Un rol important il are Ministerul Justitiei ca consecinta a unei prioritatiacordate armonizarii legislatiei, extrem de esentiala in procesul depreaderare.MinisterulAfacerilorExternesiIntegrariiEuropenevacontinuasadetinaunrol central in elaborarea si implementarea politicilor de integrareeuropeana,deoareceesteperceputcaavindopozitieneutrainconflicteleinterministerialecare,deregula,aparinprocesuldeaderare.



interministerialecare,deregula,aparinprocesuldeaderare.In domeniul sau de activitate, fiecare minister este responsabil pentruelaborareapropriei strategiide reforma,pentru rezultatelegenerale cit sipentru operatiunile pur administrative. Odata cu constituireaDepartamentuluipentruIntegrareEuropeanadincadrulMAEafostdispusainstituirea unitatilor specializate de integrare europeana in cadrulministerelorsialtorautoritatiadministrativecentrale.Urmeazacaacesteasa fie standardizate si sa fie stabilit planul de lucru si graficul intilnirilordintre reprezentantii acestor subdiviziuni, fapt care va contribui laimpulsionareacapacitatiidecoordonare interministeriala.Oalta formadecoordonaresuntgrupuriledelucruinterministerialecucaracterpermanentsau nepermanent, in dependenta de problemele luate in dezbatere deacestea. Important este sa fie clar care este autoritatea publicaresponsabila pentru constituirea acestor grupuri de lucru. Constituirea sicoordonarea grupurilor de lucru de catre Departamentul IntegrareEuropeana va imprima acestor structuri uniformitate si va determina capoliticile guvernamentale de integrare europeana sa figureze pe agendadezbaterilorgrupurilordelucru.

Problemeexistente

O problema aparte ce tine de restructurarea interna a ministerelor estedelimitareaactivitatilorpoliticedeceleadministrative.Pentruaccentuareafunctiilor administrative ale functionarilor publici ministeriali, in cadrulproiectului de asistenta al Uniunii Europene Perfectionarea cadrelor simodernizarea functionarii administratiei publice in Republica Moldova, afost propusa instituirea functiei de Secretar de Stat inministere care sebucura de stabilitate in functie, iar activitatea acestuia, ca si a celorlaltifunctionari publici, nu este afectata de procedura de investitura aGuvernului. Pe linga alte responsabilitati Secretarul de Stat va preluaatributiile de management al resurselor umane de la ministru, acestuiarevenindui preponderent activitatile politice. Printre avantajele instituiriiacestei functii se numara continuitatea in activitatea personalului si,implicit, reducerea costurilor pentru instruirea functionarilor publiciimpartialitatea angajatilor obiective clare pentru administratori o maibunaaplicareaprogramuluideactivitateaGuvernului.Se impune ca necesara adaptarea structurala si functionala a fiecaruiminister, deoarece o parte din atributiile acestora au fost delegateautoritatilor publice locale, extensiunilor teritoriale desconcentrate,sectorului privat, iar unele pur si simplu au disparut ca fiind depasite detimp.Adeseasuntadoptatenoiactenormativecarereglementeazadiverseaspecte ale activitatii institutiilor administratiei publice centrale despecialitate, fara abrogarea celor vechi. Exista ministere care au citevaregulamentedeactivitate.Majoritatea acestor acte normative nu contin prevederi in legatura cuobligatia institutiei de a furniza, celor care solicita, informatii de interespublic, toate insa contin prevederea potrivit careia ministrul asigurapastrarea secretului de stat in aparatul Ministerului si in organizatiilesubordonate.Realizareadreptuluicetatenilordeaaveaacceslainformatieincadrulministerelorsiaaltorautoritatipublicecentraledespecialitatesereduce la faptul ca birourile de presa sau relatii cu publicul isi limiteazarolul la desfasurarea unor conferinte de presa sau informarea la propriadiscretie a publicului, iar in unele ministere asemenea structuri nici nuexista.Societateaseconfruntacuproblemecarenupot fi incadrate indomeniuldeactivitatealunuisingurminister, insaadeseaacestestructurinusuntinteresateinparteneriatecusocietateacivila,pecindpoliticiledintrotarademocratica nu sunt rezultatul activitatii unui singur actor, ci rezulta dindeciziileluatedediferiteorganizatii,ladiferiteniveluri.Actele normative ale administratiei publice centrale de specialitate nu seaplicainlocalitatiledinstingaNistrului.Deaceealaelaborareapoliticilordestat si la introducerea rectificarilor in politicilemacroeconomice si fiscale,proiectele investitionale, ministerele sunt nevoite sa scoata din calculaceasta regiune. Aceasta duce la accentuarea diferentelor in toatedomeniile sectorului public si privat, si la majorarea discrepantelor indezvoltare dintre localitatile din stinga Nistrului si restul tarii. Structurileadministrative care exista in regiunea transnistreana, au fost infiintate inmodabuziv,ocolindlegislatiainternasiinternationala.Acesteaactiveazainconditiideautoizolaresisiauasumatexercitarea in localitatiledinstingaNistruluiaatributiiloradministratieipublicecentraledespecialitate.




departajarea functiilor politice de cele administrative prin instituireafunctiei de Secretar de Stat in ministere, avind functii administrative,inclusiv managementul resurselor umane. Functiile politice urmeaza a fiindeplinitedeministruelaborareaunorprogramecuderularesaptaminalapentrusubdiviziunileintegrare europeana din cadrul administratiei publice centrale despecialitatesimonitorizareasaptaminalaarealizariiacestora studierea structurilor si practicilor administrative din statelemembre sistatelecandidatepentruaderarelaUE cooptarea unor structuri de consultanta din afara ministerelor pentruefectuarea expertizei pentru analize, politici si scenarii de politici prinatribuirea unor ONGuri de profil a unui statut consultativ pe lingaministeresidepartamente abrogarea acelor acte normative reglatoare ale activitatii ministerelor,agentiilors.a.,carecoexistacucelenoi,actualizareahotaririlordeGuvernprivindorganizareasifunctionareaministerelorelaborareaunuiplandeoptimizareanumaruluideagentii,secretariatesioficii prin comasare sau trecerea ca directii de specialitate in cadrulministerelorsautransformareainagentiiguvernamentalecuautofinantarecompletasaupartialaacordareaMinisteruluiReintegrariiasarciniidecoordonarearealizariidecatre ministere si alte autoritati administrative centrale a analizelor,politicilorsiascenariilordepoliticideintegrareastructuriloradministrativedinregiuneatransnistreanainsistemulnationaldeadministratiepublicasideadaptareaacestoralastandardeleadministrativeeuropene.

Prioritatipetermenmediu

intarirea coordonarii si cooperarii dintre institutiile guvernamentale siatragerea cetatenilor in planificarea si controlul activitatilor din sectorulpublic delimitarea functiilor ministerului de cele ale agentiilor subordonate,imbunatatindusecapacitateadecizionalaaministerelorministerultrebuiesa fie institutia principala pentru formularea, analizarea si sustinereapoliticilordindomeniul saudeactivitatemarireacapacitatiidecizionaleaministerelorelaborareaunorstrategiidemodernizareaadministratieipublicepropriifiecareiinstitutiiarmonizareastructuriloradministrativedinadministratiapublicacentraladespecialitatecustandardeledinstatelemembrealeUE.

1.2.3.Administratiapublicalocala

Cadrullegislativ

Incepind cu anul 1994, in vederea traducerii in viata a principiilor autonomiei locale,descentralizarii serviciilorpublice,eligibilitatii autoritatiloradministratiei publice locale siaconsultariicetatenilorinproblemelelocaledeinteresdeosebitprevazutelaart.109dinConstitutieaufostadoptateoseriedelegi,intrecarementionam:LegeaRepubliciiMoldovaprivindadministratiapublicalocalaNr.123XVdin18.03.2003LegeaRepubliciiMoldovaprivindstatutulalesuluilocalNr.768XIVdin02.02.2000 Legea Republicii Moldova privind organizarea administrativteritoriala a RepubliciiMoldovaNr.764XVdin27.12.2001 Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publica a unitatilor administrativteritorialenr.523XIVdin16.07.99LegeaRepubliciiMoldovaprivindfinantelepublicelocalenr.397XVdin16.10.2003 Legea Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentuluicadru privind consituirea sifunctionareaconsiliilorlocalesiraionalenr.457XVdin14.11.2003TitlulVIITaxelelocaledinCodulfiscalnr.1163XIIIdin24.04.1997.

StatutulmunicipiuluiChisinausiaUTAGagauzia(GagauzYeri)estereglementatprin legispeciale.CartaEuropeanapentruAutoadministrareLocala,afostratificatadeParlamentulRepubliciiMoldovain1997siaintratinvigoarepentruRepublicaMoldovadin01.02.1998.

Cadrulinstitutional

Inanul1999,RepublicaMoldovaaurmattendintageneraladinstatelemembrealeUEsiaprocedat la reducerea numarului de unitati administrativteritoriale de nivelul doi,inlocuindcele32de raioanecu10 judete.Deasemenea,a fost redusnumaruldeunitatiadministrativteritorialedebazaprincomasareaunorsateincomune.MunicipiulChisinausi UTA Gagauzia (cu trei raioane interne) sia pastrat statutul de unitate administrativteritoriala de nivelul doi. Reforma nu a afectat cele 5 raioane formate si controlate deautoritatileautoproclamatedinstingaNistrului,pentruacestea fiindprevazutuneventualstatut de autonomie. Unul din scopurile acestei reforme a fost consolidarea sistemuluieconomic regional si local, care asigura autonomia financiara prin largirea bazeiimpozabileateritoriuluisiobtinereaveniturilorpotrivitepentrunecesitatilelocale.Sistemul judetean de organizare administrativteritoriala nu a durat nici un mandat alalesilorlocali,astfelincitestedificildearealizacaresuntpunctelefortesipuncteleslabealeacestuia.Totusi, inopiniaspecialistilor,potentialul judetelorsedeosebesteradicaldepotentialul unor raioane mici. De data aceasta se poate vorbi de dezvoltarea unor



potentialul unor raioane mici. De data aceasta se poate vorbi de dezvoltarea unorpotentialecentreregionale,iarfatadefosteleraioane,judeteleaufostmaibinedotatedinpunctdevedereeconomicsisocial,avindoinfrastructuracumultmaiputernicasichiaroidentitate in formare. Cu toate acestea, din mai 2003, se revine la sistemul raional deorganizareadministrativaa teritoriului, si reorganizareaadministratiei publice locale, iarnumarulunitatiloradministrativteritorialedenivelul intiiestemajorataproximativcu30lasutafatadesistemuladministrativprecedent.Moldovaaredouanivelurideadministratiepublicalocalanivelulintii(insate(comune),orase (municipii)) si al doilea intermediar (raioane, municipiul Chisinau si unitateateritoriala autonoma Gagauzia). La nivelul intii administrarea treburilor publice esteefectuata de catre primar (autoritate executiva) si consiliul local (autoritate colegialadeliberativa).Lanivelintermediar,incalitatedeautoritatiexecutiveactiveaza:inraioaneca autoritati executive presedintele raionului in mun.Chisinau primarul general, inUTAGagauziaGuvernatorul(Bascanul).Incalitatedeautoritatideliberative, lanivelderaionisidesfasoaraactivitateaconsiliileraionaleinmun.Chisinauconsiliulmunicipal,inUTA Gagauzia Adunarea populara. In activitatea lor, autoritatile publice locale adoptaactenormativesubordonatelegiisiactelorguvernului.

Problemeexistente

Administratiapublica localaeste ceacarea suferit celemai frecvente reorganizaride laobtinerea independentei a tarii in 1991, fiind veriga cea mai slaba din sistemuladministratiei publice moldovenesti. Analiza activitatii administratiei publice locale dinultimiiani,inclusivdinperioadacareaurmatreveniriilaraioane,inregistreazadeficientecare pot fi impartite in citeva categorii: 1) insuficienta mijloacelor financiare pentruacoperirea responsabilitatilor date autoritatilor locale, cea ce poate fi considerat calimitareaautonomieifinanciare2)lipsauneidelimitariclareacompetentelordintrestatsi autoritatile publice locale, precum si dintre diferite nivele ale administratiei publicelocale 3) ingerinta autoritatilor publice centrale in domeniile ce tin de competentaadministratiei publice locale 4) starea incipienta a dialogului institutional dintre stat siautoritatilepublicelocale,precumsidintrediferiteasociatiialeautoritatiloradministratieipublicelocale.Sistemul finantelorpublice localeestemarcatdedoua fenomene.Astfeldescentralizareafiscala este redusa deoarece ponderea veniturilor proprii a unitatilor administrativteritoriale este relativmica, iar administratia publica locala este limitata in dreptul dealuadeciziicuprivire la impozitesi taxe locale. Inacelasi timp,autoritatilepublice localesuntlimitateindreptuldealuadeciziicuprivireladestinatiacheltuelilorsiaexcedentelorbugetare. Nivelul diminuat al acestor doi indicatori (al descentralizarii fiscale sifinanciare), indica un anumit grad de limitare a autonomiei financiare locale. Experientastateloreuropenearatacacelputinunuldinacestiindicatoritrebuiesaaibaunnivelinalt,pentrualcontrabalansapecelalalt.Practicahotaririimajoritatiiproblemelorbugetareincentru,pedeopartedescurajeazainitiative de parteneriat dintre administratia publica locala si antreprenoriat, pe de altaparte favorizeaza ascunderea veniturilor si evaziunile fiscale, fapt care are repercusiuninegativeasuprabugetuluipublicnational.InRepublicaMoldovaexista incertitudiniserioase inprivintaresponsabilitatilorcomunale,respectiv asupra finantarii lor simai ales asupra raportului dintre administratia locala sirolulstatuluiinacestsens.Legeaprivindadministratiapublica localaurmeazasaprecizezedomeniiledeactivitateafiecarui nivel de administratie locala astfel incit pe unele segmente responsabilitatileunitatiloradministrativteritorialedenivelulaldoileasanucoincidacucelealeunitatiloradministrativteritorialedenivelulaldoilea.Formulareaatributiilordelegatedecatrestatautoritatilor publice locale prin aceeasi lege este generala. In mod normal, atributiiledelegateautoritatilorpublicelocaleurmeazaafiprecizateinlegislatiadindiferitedomeniicuposibilalimitareagraduluideactiunidiscretionareinmanagementulserviciilorpublice.Uneori autoritatile publice centrale iau decizii pe probleme ce tin de responsabilitateaautoritatilor publice locale, unul din exemple fiind preluarea serviciului de salubritate inmunicipiulChisinaudecatreGuvern.Inacelasicontext,existadecalaj intrecompetenteledelegateunitatiloradministrativteritorialesicheltuielilepentruexercitarealor.Oaltaproblemacareageneratconfuzii inprivintacompetentelor localeincomparatiecucele centrale este statutul proprietatii publice locale, aparind sistematic dispute asupraimpartiriigestiuniiastfel inciteste impiedicataasigurareauneiautonomii localeeficiente.In urma privatizarilor ilicite, nu intotdeauna autoritatile locale au fost beneficiari aiprocesuluide transmitereaproprietatiiorideschimbarea titularilor.Aceastaa fostunadincauzeleceaduslafalimentareainmasaaunorimportanteserviciipublicedeintereslocal si raional. Problemele care apar aici rezida in suprapunerile intre pretentiile deproprietate si lipsa inventarului care ar constitui baza distribuirii. Administrareaproprietatii presupune libertate in desfasurarea operatiunilor de vinzarecumparare sauarenda a acesteia insa cadrul legislativ actual limiteaza administratia publica locala indreptuldeagestionaproprietatilepublicelocale.Totodata,trebuiedementionatcaCodulcivil, legeaprivindadministratiapublica locala,precumsi recentelehotarialeguvernuluicentral au lansat procesul de delimitare a regimului juridic al patrimoniului unitatiloradministrativteritoriale,precumsi ladeterminareastatuluibunurilordomeniuluipublicsibunurilordomeniuluiprivataleunitatiloradministrativteritoriale.Statele de personal ale primariilor si consiliilor raionale continua sa fie reglementatecentralizat.Aceastaacreatdiscontinuitateinactivitateaprimariilor.In prezent, daca exista necesitatea si resursele extrabugetare pentru salarizarea unuinumarmaimare de functionari locali intrun anumit domeniu, autoritatile administratieipublice locale pot institui aceste functii in baza structurii si statelortip de personal sisalarizarii angajatilor primariilor si ai aparatului presedintelui raionului aprobate deexecutivul central, ceeacemaiaproapedesensulprevederilorart.6alCarteiEuropenepentruAutoadministrareLocala.Imperfectiuniale legislatieiaugeneratadesea interpretarieronatesichiarconflicte intreautoritatile publice locale de diferite nivele. Lipsa, in unele cazuri, a limitelor clare dedelimitareadomeniilordecompetenta,conduce la faptulcauneoriacesteasuntstabilitein mod arbitrar de autoritatile centrale sau raionale, neuniform si in detrimentulautoritatilorlocale.Notiunea de autonomie locala presupune, de asemenea, reducerea posibilitatii unorcontroaledeocazie.Lamoment,Legeaprivindadministratiapublicalocalaacordadreptuloricaruiorganaladministratieipublicecentralesaingereze,subpretextulunuicontroldeoportunitate,inactivitateaprimariilorsauaautoritatilorpubliceraionale.Dinlegelipsescprevederile privind conditiile si modalitatea atragerii la raspundere a subiectilor tuteleiadministrativecareexercitauncontrolilegalalautoritatilorpublicelocale.Cu toate ca a fost adoptata Legea contenciosului administrativ, care reglementeaza



Cu toate ca a fost adoptata Legea contenciosului administrativ, care reglementeazacontrolul legalitatiiacteloremisedeautoritatilepublice localeLegeaprivindadministratiapublica localapermiteefectuareacontroluluiadministrativnunumaide legalitate, ci siacontrolului de oportunitate din partea autoritatilor administrative centrale in ceea ceprivesteexecutareaatributiilordelegatedestatautoritatiloradministratieipublice locale.Tinind contde recomandarileConsiliului Europei nr.R(98)12 si nr.R(2004)1 care stabilescdreptul si principiile efectuarii de catre organele centrale ale statului a controluluiadministrativ al activitatii autoritatilor administratiei publice locale si masurile derestringere a autonomiei financiare a autoritatii locale, prevederile art. 8 al CarteiEuropenepentruAutoadministrareLocalaurmeazaafiprecizateprocedurilesicazurile incareautoritateapublicacentrala,poateverifica legalitateasioportunitateaactiunilor saudeciziiloradministrativeaautoritatilorpublice localepentruaexcludesituatiideamestecneintemeiatalsubiectuluidecontroladministrativdeoportunitateinactivitateaautoritatiilocale.Inplus,Legeacontenciosuluiadministrativesteinpermanentamodificatainparteace tine de obiectul actiunii de contencios (ce fel de acte normative pot fi supusecontrolului) si subiectii care, din oficiu, sunt abilitati cu dreptul de a contesta legalitateaacteloradministrative.Dupa reforma administrativteritoriala oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului aupreluatfunctiadecontrolallegalitatiiacteloremisedeautoritatilepublicelocaleexercitatanterior de prefecturile desfiintate (care au reprezentat Guvernul in teritoriu si auexercitat conducereageneralaa serviciilor teritorialealeministerelor sidepartamentelorin teritoriu). Oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului sint amplasate nu in fiecareraion, ci zonal. Legeaprivindadministratiapublica locala in redactienoua facedistinctieintreserviciilepublicedescentralizatesiceledesconcentrate,iarpresedinteleraionuluinureuseste in masura necesara sa asigure conducerea generala a serviciilor publicedescentralizate si celor desconcentrate ale administratiei publice centrale de specialitate(ale ministerelor, agentilor, birourilor nationale s.a.). Oficiile teritoriale ale AparatuluiGuvernului au obtinut posibilitatea de a cere invalidarea oricarui act al administratieipublice locale neconform legii. Pentru a exclude situatia in care autoritatilor centralefolosesc pirghia data de a exercita influenta asupra alesilor locali de o alta coloraturapoliticadecit ceadeguvernamint, colaboratorii oficiilor teritorialeurmeazaa finumiti infunctiepebazedeprofesionalism,impartialitatesifaraapartenentapolitica.Prioritatile reformarii administratiei publice locale au constituit obiectul unui Programasociat al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru consolidarea unei democratiistabile in Moldova. In cadrul acestui program, la 89 iulie 2003 la Chisinau a avut locConferinta Descentralizarea in Moldova: performante actuale si tendinte spre viitor incadrul careia sa elaborat un plan de actiuni pentru consolidarea democratiei locale inMoldova. Obiectivele prioritare stabilite in continuare au la baza acest plan de actiuni.Atingerea acestor obiective va genera accelerarea reformelor in celelalte domenii alesectorului public si implicit apropierea Republicii Moldova de standardele administrativeeuropene.

Prioritatipetermenscurt

elaborareasiadoptareaLegiidescentralizariiefectuareaunuistudiupertinentindomeniulfinantelorpublicelocalepentruconsolidareaautonomieifinanciareprin: formularea unor criterii clare de repartitie a defalcarilor dintre nivelul I si II deadministrare eliminarea autoritatilor intermediare in procesul de transfer a resurselor financiarecatreautoritatilorlocale incurajarea colaborarii autoritatilor locale cu inspectoratul fiscal de stat in colectareataxelorlocaleabilitareaperceptorilorfiscalidinprimariicudreptuldeaintocmiproceseverbalerauplatnicilorsidealeinaintainjustitie consultarea autoritatilor publice locale in luarea deciziilor ce vizeaza interesele sidrepturilepatrimonialealeacestora transmiterea inadministrareaautoritatilorpublice localeaaceleiparti apatrimoniuluipubliccarearcontribuilacrestereapotentialuluieconomicalteritoriuluirespectiv. efectuarea unui studiu pertinent privind domeniile de activitate si responsabilitatileautoritatilor administratiei publice de diferite niveluri pentru o delimitare clara acompetentelorprin: modificarea legislatiei pentru inlaturarea suprapunerilor dintre responsabilitatileatribuiteniveluluiIsiIIaladministratieipublicelocaledetalizarearesponsabilitatilorsi limitareagraduluidediscretiealautoritatilor locale inprivinta managementului atributiilor delegate de stat catre autoritatile administratieipublicelocale. efectuarea unui studiu pertinent privind domeniile pentru asigurarea unei supravegheriadministrativeefective,prin: stabilirea unor proceduri clare privind procedura de supraveghere administrativa deoportunitateidentificareadomeniilorprioritarealesupravegheriiadministrativelimitareatuteleiadministrativelasupraveghereabazataperezultateconditionareasupravegheriilegaleaoportunitatiiacteloremisedeautoritatilelocaledecatre extensiunile teritoriale ale Aparatului Guvernului, prin pronuntarea unor deciziijurisdictionalecalificate,pentruexcludereaadoptariiunordeciziinebazatepelegepromovareadialoguluiinstitutionalintrestatsiautoritatilepublicelocale,prin: introducerea unormecanisme institutionale de consultare permanenta asupra diferitoraspecte ce tin de democratia locala (finantele publice locale, responsabilitatile delegate,supraveghere,instruireetc.),inclusivprinintermediulasociatiilordeautoritatilocalemajorareaunitatilordepersonaldinprimarii,acordareaautoritatilorlocalealibertatiidedecizieasupranumaruluiunitatilordepersonalnecesare.


pregatireacadruluijuridicsiinstitutionalpentruconstituireaunorunitatiresponsabiledeintegrareeuropeanaincadruladministratieipublicelocaledeniveluldoi revizuirea cadrului juridic si administrativ referitor la fiscalitatea locala revizuireasistemului taxelor locale, examinarea posibilitatii virarii directe si integrale a taxei pevaloareadaugatasiaimpozituluipevenitdirectinbugetelelocale aprobarea transferurilor de la veniturile generale de stat direct in bugetele locale aleunitatiloradministrativteritorialedenivelulI monitorizarea aplicarii reglementarilor legale referitoare la serviciile de apa sicanalizare salubrizare transport local energie termica iluminatul public asociatiile de



canalizare salubrizare transport local energie termica iluminatul public asociatiile deproprietariadministrareapatrimoniului revizuirea si ajustarea legislatiei care reglementeaza raporturile patrimoniale aleunitatiloradministrativteritoriale consolidarea capacitatii administratiei publice locale in apararea propriilor interese ininstanteledejudecata sistematizarea legislatiei in domeniul administratiei publice locale, in conformitate cuprevederileConstitutiei si cu legislatiaeuropeana, inclusivCartaeuropeanaaautonomieilocale.

1.3.Functiapublica

Cadrullegislativ

Dupa adoptarea Constitutiei la 29 iulie 1994, in Republica Moldova sadezvoltatcadrullegislativspecificfunctiilorpublicesititulariloracesteia:Legeaserviciuluipublicnr.443XIIIdin04.05.95HotarireaGuvernuluiRepubliciiMoldovanr.192din01.03.2004DespreaprobareaRegulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a functiilorpublicevacante Hotarirea Guvernului Republicii Moldova despre aprobareaClasificatoruluiunicalfunctiilorpublicenr.151din23.02.2001HotarireaParlamentuluiRepubliciiMoldovapentruaprobareaConceptieicu privire la politica de personal in serviciul public nr. 1227XV din18.07.2002s.a.Legislatiacadru este completata de prevederi legale care se refera lacategorii speciale de functionari publici: functionarii din serviciul fiscal,vamalsidiplomatic,judecatoriisiprocurorii,s.a.Un rol aparte revine Legii serviciului public. Aceasta reglementeazanotiuneadeserviciupublic, functionarpublic si functiepublicastatueazaprincipiile si sarcinile serviciului public si organele de conducere aserviciuluipubliccategoriilede functiipublice,modalitateade instituireaacestora restrictii pentru ocuparea unei functii publice modalitatile deangajare intro functie publica perfectionarea profesionala retribuireamuncii si garantiile sociale ale functionarilor publici concedierearaspunderea functionarilorpublici s. a.ActiuneaLegii serviciului public seextindeasuprapersoanelorcaredetinfunctiiinautoritatilepublicecentralesi localeprecumsiasuprajudecatorilor,procurorilorsiajutoriloracestora,anchetatorilor,colaboratorilordinserviciuldiplomatic,serviciulfiscal,gardafinanciara,dinorganelecontroluluivamal,securitatiistatului,dinorganelede interne,asupramilitarilor, inpartea incarenueste reglementataprinactelegislativespecialeprivindstatutullorjuridic.

Cadrulinstitutional

Pe parcursul evolutiei reformei administratiei publice, pe linga adoptarea cadruluinormativ cu privire la serviciul public, au fost intreprinse o serie de actiuni in directiaedificariicadruluiinstitutionalsiaunuisistemdeinstruireafunctionarilorpublici: infiintarea in 1993 a Academiei de Studii in Domeniul Administrarii Publice pe lingaGuvernul Republicii Moldova (transformata recent in Academia de Administrare Publica(AAP)pelingaPresedinteleRepubliciiMoldova) constituirea in 1997 a Directiei pentru Politica de Cadre pe linga Guvernul RepubliciiMoldova(actualmenteSectiacadreaAparatuluiGuvernului).

Problemeexistente

O lacuna serioasa a legislatiei serviciului public este ca aceasta nu face deosebire intrefunctionarii politici si functionarii de cariera din administratia publica. Asupra primeicategorii se rasfringe riscul politic, adica riscul de a ramine fara serviciu in cazulschimbarilor de guvern sau a administratiei publice locale ca urmare a alegerilor saureorganizarilor. Asupra celei dea doua categorii nu poate si nu trebuie sa se rasfringarisculpolitic.Acestiasebucuradestabilitateinfunctiedeoarecedeactivitatealordepindecalitatea procesului de administrare. Instabilitatea corpului de functionari reduce dincalitateaadministrarii sinecesita fonduri suplimentarepentru instruireasiperfectionareaprofesionalaaacestora.Ingeneral,Legeaserviciuluipublicadoptatapune labazaprincipiilede incadrareunanimrecunoscutedepracticadiferitortari:numire,alegere,concurs.Numireainfunctieafosto modalitate pe larg folosita in sistemul sovietic, se mai pastreaza si astazi in aceeasiformula, faptcare impiedica formareaunuiserviciu inaltprofesionist,modernsieficient.Disfunctionalitatileaparinmomentulincarefunctionariisuntnumitiinfunctiieligibilesauin functii pentru care este necesara anuntarea unui concurs public. Numirea de catreGuvern sau alta autoritate publica centrala a autoritatii executive, care tine deresponsabilitatea autoritatilor publice locale, de asemenea, este un atentat direct ladrepturilecolectivitatilor localedearezolvasigiradesinestatator, incadrul legiisisubpropriaresponsabilitate,problemeledeintereslocal.Cadrul legalpentruorganizareaconcursuluiesteRegulamentulcuprivirelaocupareaprinconcursafunctiilorpublicevacante.Concursulseorganizeazadecatreautoritateapublicace dispune de functii vacante, pentru persoanele care se incadreaza sau avanseaza inserviciul public, inclusiv pentru functionarii inclusi in rezerva de cadre si include inmodobligatoriu proba scrisa si interviul. Desi exista prevederea obligatorie potrivit careiainformatia despre organizarea concursului si conditiile de participare la el urmeaza a fipublicate in presa republicana, asemenea informatii apar in presa extrem de rar, inspecialcaurmareaalegerilor localegenerale,pentruocuparea functiilorpublicevacantedin administratia publica locala, iar informatia despre functiile publice vacante din



din administratia publica locala, iar informatia despre functiile publice vacante dinadministratiapublicacentralapracticnuexista.Inacelasitimpreorganizarileautoritatilorpubliceinsotitedeconcediereapersonaluluisuntfrecvente.Drepturile si obligatiileatribuiteprin lege functionarilorpublici nu sedeosebesc cunimicdedrepturilesiobligatiileangajatilor,prevazutedelegislatiamuncii,decinuexistanimiccearputeasadiferentiezefunctionaruldeceilaltiangajati(existalagarantiisociale).Indecursde8ani,Legeaserviciuluipublicasuportatmodificarisicompletarimajorefaptcare ne conduce la concluzia ca acest act normativ este depasit de timp si ca ar trebuiadoptat unul nou. Specialistii in administratie publica au concluzionat ca de fapt aceastalegenuestealtcevadecituncompendiual legislatieimuncii cuunele influenteeuropene(potrivit art. 2, alin. 2 al legii raporturile demunca, de asigurare cu pensii, alte relatiiprivindserviciulpublic,nereglementateprinprezenta legesereglementeazade legislatiarespectiva). Un sistem modern de administratie publica realizeaza un echilibru intreresponsabilitate si increderea acordata functionarilor in conditiile existentei unui cadrujuridicbineconturat.SefacesimtitalipsaunuiStatutoriginalalfunctionaruluipublic,carearreglementatoateaspecteleexercitariifunctieipublice.In mai 2000, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a votat recomandarea catrestatelemembredeaadoptauncoddeeticapentrufunctionariipublici.Expertiirecomandacaoricecoddeeticasafieastfel formulatsistructurat incitsaajutecanormelepecareacestalestatueazasafieasimilateusordecatrefunctionariipublici.Acestenormetrebuiesastatuezerespectareademnitatiicetateanului, loialitateafunctionarului fatade institutiain care lucreaza, retinere in exprimarea opiniilor politice, comportament corect si demnfata de colegi si subordonati. Acceptarea unei functii publice trebuie sa insemneacceptareaacestorstandarde.Unsistemmoderndeadministratiepublicaestefunctionalinconditiileincaresalarizareafunctionarilorestelanivelulpregatiriisiimportanteimunciipecareodesfasoara.Actualulsistemdestimulareare labaza, inceamaimaremasura,avansarea incarieraodatacuindeplinirea conditiilor de vechime in munca si, intro oarecare masura, sistemul depremiere. Din contra, sectorul privat are ca mijloc de sensibilizare acordarea destimulente in raport cu efortul depusdeangajat,masurat prin rezultatele obtinute, si cunivelul de pregatire initial sau cel atins ca urmare a parcurgerii unor stagii deperfectionareprofesionala.


intocmirea,cutitluobligatoriu,aplanurilordeformare/perfectionarepentrufunctionariipublici,decatrefiecareinstitutieaadministratieipublice elaborarea proiectului Statutului functionarului public si al Codului deontologic alfunctionaruluipublic delimitarea, in legislatia cu privire la serviciul public, a doua tipuri de functionari:functionarii politici si functionarii de cariera in administratie publica, care se bucura destabilitateinfunctie reglementarea detaliata a dreptului functionarului public de a fi informat cu privire laoricemasuracareintervineindesfasurarearaporturilordeserviciu,ordineleprimitedelasuperioriisai modificarea legislatiei pentru ocuparea functiilor publice administrative exclusiv princoncurs modificarea legislatiei pentru instituirea raspunderii in cazul incalcarii legislatiei cuprivirelaorganizareaconcursuluipentruocupareauneifunctiipublicevacante elaborarea si adoptarea Primei strategii de formare europeana a functionarilor publici(20042007) instituirea in cadrul Academiei de Administrare Publica pe linga Presedintele RepubliciiMoldova,auneisubdiviziunidestinateinstruiriifunctionarilorpubliciindomeniulelaborariisi implementarii politicilor de integrare europeana studierea evolutiei reglementarilorfunctiei publice din legislatia statelor membre si candidate la aderare in UniuneaEuropeana alocarea unui fond special destinat formarii personalului, inscris pe linie bugetaradistincta.


reglementarea unui sistem de salarizare corespunzator si motivat in raport cu efortuldepus de angajat,masurat prin rezultatele obtinute, si cu nivelul de pregatire initial saucelatinscaurmareaparcurgeriiunorstagiideperfectionareprofesionala simplificarea sistemului de indicatori (nu sint indicatori concreti) folosit pentrumasurarearezultateloractivitatilorfunctionarilorpubliciadoptareaStatutuluisiaCoduluideontologicalfunctionaruluipublic armonizarea cu principiile europene care stau la baza unui serviciu public eficient simodern,exercitatinscopulrealizariiinteresuluipublicsiaflatladispozitiacetateanului detalierea regimului incompatibilitatilor aplicabil functionarilor publici, pentru a asiguraimpartialitateasineutralitateainexercitareafunctieipublice imbunatatirea reglementarilor sub aspectul conditiilor de ocupare a functiilor publice,pentruacontribuilaprofesionalizareacorpuluidefunctionari,darsilaocarieraatractiva analiza si reglementarea legislativa a institutiei corpului de rezerva a functionarilorpublici reglementarea procedurii de redistribuire a functionarilor publici, eliberati din motiveneimputabile lor si asigurarea instrumentelor prin care autoritatile publice centrale saulocalesapoatarealizaaceastaatributieaccentuarearespectariieticiisideontologieiprofesionaleafunctionaruluipubliccrestereacalitatiiserviciuluipublicsiimbunatatirearelatieiadministratiecetatean.

1.4.Dezvoltarearegionala

Cadrullegislativ

Cadrul juridic si institutional al dezvoltarii regionale este in formare. Putinele actenormative care exista reglementeaza doar anumite relatii si activitati ce tin de uneleaspecte ale dezvoltarii teritoriului. Politica regionala constituie unul din compartimenteleStrategieidedezvoltaresocialeconomicaaRepubliciiMoldovape termenmediu (pina inanul 2005) Nr. 1415 din 19.12.2001, care defineste scopul si obiectivele strategice alepoliticiidedezvoltareregionala,precumsimasurilenecesarerealizariiacesteipolitici.Lipsa reglementarilor pe plan intern, se compenseaza partial prin reglementariinternationale: Conventiacadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a



internationale: Conventiacadru europeana privind cooperarea transfrontaliera acolectivitatilorsauautoritatilorteritoriale(RatificataprinHotarireaParlamentuluinr.596XIV din 24.09.99)Carta Europeana Exercitiul autonomal puterii locale (Ratificata prinHotarirea Parlamentului nr. 1253XIII din 16.07.1997) precum si actele constitutive aleeuroregiunilorlacareRepublicaMoldovaesteparte.

Cadrulinstitutional

OrganuldestatabilitatcuelaborareasiimplementareaprogramelordestatregionaleesteMinisterul Economiei in structura caruia este prevazuta Directia principala politicaregionala. In prezent se poarta discutii pentru constituirea unui sistem de structuricvaziautonomepentrupromovareapoliticii dedezvoltare regionaladupamodelul statelorcandidatealeUE.Actualmente, RepublicaMoldova este parte la trei initiative transfrontaliere: Dunarea deJos(fostul judetCahul(RepublicaMoldova), judeteleBraila,GalatisiTulcea(Romnia)siRegiunea Odessa (Ucraina)) Prutul Superior (fostele judete Balti si Edinet (RepublicaMoldova),judeteleBotosanisiSuceava(Romnia)siRegiuneaCernauti(Ucraina))SiretPrutNistru (fostele judete Ungheni, Chisinau, Lapusna, Soroca si Orhei (RepublicaMoldova) si judetele Iasi, Piatra Neamt si Vaslui (Romnia)). Astfel, data fiind forma siamplasareasageografica,circa70%dinteritoriultarii(cuexceptiamunicipiuluiChisinau,aUTAGagauzia,ajudetuluiTaracliasialocalitatilordinstingaNistrului)sicirca80%dinpopulatiaRepubliciiMoldovaesteimplicatininitiativetransfrontaliere.

Problemeexistente

Pinalamoment,creareaunuicadruteritorial,concordatcucelalstatelormembreaUEaconstituit in principal preocuparea cercetatorilor si mai putin a guvernantilor. Desistrategia de dezvoltare socialeconomica a RepubliciiMoldova pe termenmediu prevedeexaminareaoportunitatiideinstituireaunuiFondded

europa

Documents