UNIVERSITATEA EUROPEI DE SUD-EST LUMINA

2

Cuprins:

I. Etica notiuni generale.....................................................................................pagina 3II. Etica in afaceri................................................................................................pagina 4

II.1. Ce este etica in afaceri ?....................................................................................pagina 4II.2. Nivelele eticii in afaceri.....................................................................................pagina 5II.3. Importanta adoptarii principiului de etica in afaceri..........................................pagina 6 II.4. Rolul eticii in afaceri...........................................................................................pagina 7

III. Bibliografie.....................................................................................................pagina 10

I.Etica notiuni generale

3

ÉTICĂ s. f.1 1. Studiul teoretic al principiilor și conceptiilor de baza din orice domeniu al gandirii și activitatii practice. 2. Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman isi regleaza comportamentul pentru a deosebi ce este legitim si acceptabil în realizarea scopurilor; morala. – Din fr. éthique, lat. ethicus.Ca denumire a unei discipline filosofice conceptul de "etica" a fost prima data folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel intentiona sa denumeasca ansamblul de obiceiuri si traditii omenesti. Important de retinut este ca etica fusese deja mutata în centrul discutiilor filosofice o data cu aparitia lui Socrate.Aristotel (n. 384 i.Hr. - d. 7 martie 322 i.Hr.) a fost unul din cei mai importanti filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al scolii peripatetice. Desi bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia si a dezvoltat-o, putindu-se cu sigurantă afirma că Aristotel este intemeietorul stiintei politice ca stiintă de sine statatoare. A întemeiat si sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formala, Retorica, Etica.Aristotel incepe investigatia sa cu privire la ce este binele printr-o observatie care tine în primul rand de o posibila irarhie a scopurilor urmarite. Pe aceasta cale el ajunge la concluzia ca in fiecare domeniu al activitatii umane exista un scop ultim in raport cu care, celelalte scopuri pe care dorim sa le atingem sunt mijloace. Astfel, in domeniul medicinei, efectuarea unei operatii, prescrierea unui tratament, sunt toate mijloace pentru atingerea unui scop ultim care este salvarea vietii. La fel stau lucrurile cu strategia militara pe care Aristotel o da exemplu. Scopul este acela de a castiga batalii. În vederea indeplinirii acestui scop urmarim niste scopuri intermediare, sau relative, cum au mai fost ele numite.“Ceea ce este propriu fiecarui lucru, este din fire cel mai bun si mai placut acestuia – pentru fiintele umane, de aceea, viata conforma cu ratiunea este cea mai buna si mai placuta, de vreme ce ratiunea mai mult decat orice altceva este omeneasca. Astfel de viata, prin urmare, este totodata si cea mai fericita.”2

S-a desprins ideea că orice activitate trebuie sa aibă un tel, un scop – de exemplu, scopul investigatiilor medicale ar fi sanatatea, în cazul armatei victoria, al economiei bunastarea. Si atunci, daca exista o sumedenie de doctrine, stiinte cu o multitudine de scopuri de atins, unele mai mici si mai putin importante decat spatiul lor de desfacere, atunci toate vor ajunge sa convearga spre un ultim scop – acela fiind binele. De aceea merita să fie gandit si sa fie pus în centrul oricarei analize de tip epistemic, si nu numai3. Dar chiar daca anumite activitati sunt precise, cu scopuri bine definite, natura binelui nu se lasa asa de usor de cuprins, ceea ce intareste si mai mult ideea ca binele se mentine nu numai prin natura, dar mai mult chiar si decat

1 http://dexonline.ro2 Aristotel in Etica nicomahică3 ”So if what is done has some end that we want for its own sake, and everything else we want is for the sake of this end; and if we do not choose everything for the sake of something else (because this would lead to an infinite progression, making our desire fruitless and vain), then clearly this will be the good, indeed the chief good.” ARISTOTLE, Nicomachean Ethics, translated and edited by ROGER CRISP, St Anne’s College, Oxford, Cambridge University press 2004, p. 4

4

atat, prin conventii, prin directii ce nu pot fi calculate si analizate metodic. 4 Dacă privim atent, si ne uitam asupra tuturor lucrurilor, atunci vom observa ca, in linii generale, fericirea este scopul suprem, ultimul temei. La nivelul maselor, fericirea este mundana, este strans legata de viata cotidiana, de anumite beneficii in raport cu anumite costuri, lucruri strict punctuale. Pentru cei sofisticati, fericirea ar fi activitatea intelectuala, telul sau modul prin care poate fi conceputa si gandita lumea in care traiesc. Unii ar putea spune ca este binele suprem, conditia prin care celelalte lucruri bune devin posibile. La acest nivel, in general toti suntem deacord ca echivalentul fericirii ar fi actiunea de a face bine si de a te purta cu bine.

II. Etica in afaceri

Etica in afaceri depaseste dimensiunea filozofica a temei si se refera la modul in care codurile, regulile si principiile odata incalcate pot atrage consecinte neplacute: de la pierderea credibilitatii in fata celorlalti la consecinte grave – excluderea din grupul profesional si chiar incarcenarea. In consecinta, etica in afaceri nu este doar pastratoarea unor coduri deontologice profesionale cu rol filozofic si moral, ci are si rol punitiv. De aceea anumiti cercetatori considera ca etica nu se preocupa numai de etica, ci are si o agenda personala “Etica in afaceri promite etica, dar, in fapt, vorbeste despre justitie”5

1.Ce este etica in afaceri?

Etica in afaceri (Etica economica) – ansamblul de reguli si norme morale care vizeaza conduita agentilor in activitatea economica;P.V. Lewis6 (1985) defineste drept: “acel set de principii sau argumente care ar trebui sa guverneze conduita de afaceri, la nivel individual sau colectiv”;R. Crisp7 (1998) defineste drept: “straduintele filozofice ale fiintelor umane de a sesiza principiile care constituie etica in afaceri” – etica in afaceri urmareste sa evalueze si sa sustina cu argumente rationale valorile si normele care ar trebui sa guverneze jocul economic, cu speranta ca explicatiile sale pot contribui la ameliorarea practicii morale in mediul de afaceri.L. Nash (2000)8 defineste drept: “studiul modului in care normele morale personale se aplica in activitatile si obiectivele firmei”;A. Cane, D. Matten (2007)9 definesc drept: “studiul situatiilor, activitatilor si deciziilor de afaceri care ridica problem in legatura cu binele si raul”;

4 ”The spheres of what is noble and what is just, which political science examines, admit of a good deal of diversity and variation, so that they seem to exist only by convention and not by nature.” (idem p. 5)5 M. Ristea, C.G. Dumitru, C. Ionas, A. Irimescu – Contabilitatea societatilor comeciale, Editura Universitara, 20096 P.V. Lewis - Journal of Business Ethics, October 1985, Volume 47 R. Crisp - editor sef la sectiunea de etica a Oxford University Press8 Laura Nash – Business Ethics Quarterly ,Volume 10, Globalization and the Ethics of Bussniess9 A. Cane, D. Matten – Business Ethics: Managing Corporate Citizenship and Susteinability in the Age of Globalization , Oxford University Press, 2007

5

La modul general, etica in afaceri reprezinta acele norme si concepte care urmaresc sa clarifice problemele de natura morala care se ivesc in mod curent in activitatea agentilor economici.Abordand aceasta definitie a etici intr-un mod stintific si raportandu-ne la definitia data de P.V. Lewis, etica implica un compus de trei principii: utilitarist, kantiand si al virtutii.Principiul utilitarist presupune ca putem masura si aditiona cantitatile de beneficii propuse catre o actiune si scaderea din suma lor cantitatile de suferinta generate de actiunea respective. Determinand astfel care actiune produce cea mai mare suma totala de beneficii sau implica cele mai scazute costuri totale. Spre deosebire de principiul utilitarist, etica kantiana are in vedere motivatia interioara a agentului si nu consecintele externe ale actiunilor sale. Binele si raul moral nu se disting prin ceea ce o persoana face, ci prin motivatiile sale. Teoria kantiana se bazeaza pe principiul moral numit de acesta “imperativul categoric” caruia ii ofera doua formulari:Actioneaza numai conform acelui principiu care doresti sa devina o lege universala!Actioneaza astfel incat sa tratezi tot timpul umaniatatea, nu ca pe un simplu mijloc, ci intodeauna cu un scop!Principiul virtutii (sau etica aristotelica) vede fericirea drept binele supreme, scopul natural al vieti omenesti. Conform acestui principiu adevarata fericire reprezinta toate “bunurile” vietii (putere, faima, bogatie) private ca mijloace reunite in echilibru si armonie, fericirea neputand fi atinsa beneficiind numai de unul din aceste “bunuri”. In acelasi timp fericirea denota si implicarea maxima a potentialului cuiva. Conform aceluias principiu tot ce ne inconjoara reprezinta dezvoltare sau evolutie, de la un stadiu incipient la maturitate, proces ce reprezinta realizarea completa a esentei specifice fiecarei entitati.

2. Nivelele eticii in afaceri

Nivelul etic individualGhidul etic la nivel individual face referire la etica personala in cadrul unei organizatii. Acest ghid fiind rezultatul unui set de influente si presiuni ca individ. Fiecare dintre noi suporta multe infulente sau presiuni, incluzand parintii (reprezinta cea mai mare influenta asupra etici personale), grupul social, religia (are o mare influenta in anumite culturi, cum este cazul socitetatilor islamice care au anumite solicitari sau crezuri impuse, care se rasfrang si asupra etici in afaceri).

Nivelul etic organizationalGhidul etic al acestui nivel face referire la etica specifica unei organizatii. Acest nivel este direct influentat de stilul managerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele morale.

Nivelul etic national

6

Ghidul etic al acestui nivel face referire la etica nationala (la nivel de tara/stat). Referitor la acest aspect Romania este inca la inceput de drum. In acest sens se infinteaza: Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, un consiliu consultativ de nivel national, fara personalitate juridica, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si ale  Legii 206/2004 privind buna conduita în cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologică si inovare, cu modificarile si completarile ulterioare.10

Nivelul etic culturalOrganizatiile au culturi “tot asa cum oamenii au personalitate”. Cultura este miezul intregii retele organizationale. Ea influenteaza si este influentata de strategie, structura, sistem, personal si deprinderi. Este elementul de identificare a unei organizatii.Toate organizatiile au propria lor cultura individualizata. Cultura unei companii cuprinde colectia ei de convingeri si reactii organice aproape instinctive, de eroi si personaje negative, de realizari, de interdictii si porunci. Unele dintre acestea, ca si nevrozele oamenilor, sunt atat de profund inradacinate, incat originea lor se pierde in negura evenimentelor trecute, in timp ce altele au cauze vii, vizibile.

Nivelul etic internationalCompexitatea mediului de afaceri, liberalizarea economica tot mai accentuata, intensificarea concurentei, transformarile rapide in domeniul tehnologic si informatici, schimbarile de ordin demografic, problemele de ordin ecologic cauzate de poluare si epuizarea resurselor si nu in ultimul rand criza economica si financiara, reprezinta cateva elemente care impun intr-o anumita masura, un alt mod de conducere si guvernanta a companiilor. Pe masura ce structurile institutionale ale sistemelor economice au devenit tot mai complexe, nevoia de trecere de la o reglementare spontana si informala a comportamentului companiilor, la una formala si oficiala este din ce in ce mai importanta.In asemenea context, adaptarea si implementarea unor norme etice la nivel international, nu pot fi considerate drept o optiune, ci o obligativitate.

3. Importanta adoptarii principiului de etica in afaceri

Etica afacerilor este esentiala pentru succesul pe termen lung al activitatii. Acest adevar este probat din perspective macroeconomica, cat si din cea microeconomica. La nivel macroeconomic, etica influenteaza intregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piata, ducand la o alocare ineficienta a resurselor. Din perspective microeconomica, etica este adesea asociata cu increderea. Etica este necesara, dar nu suficienta, pentru a castiga increderea furnizorilor, clinetilor, comunitatii, angajatilor. Intreaga literatura economica apreciaza faptul ca increderea este deosebit de importanta in relatiile de afaceri.10 http://www.research.edu.ro/ro/categorie/966/despre-ancs-organizare-organe-consultative-3-consiliul-national-de-etica

7

Increderea inseamna de fapt micsorarea riscului asumat. Increderea, bazata pe experienta bunelor relatii cu oamneni, firme, grupuri, etc., va asigura protejarea drepturilor si intereselor, deci riscul va fi mai mic. Increderea si bunele relatii se refera la:- Increderea in relatiile cu furnizorii – furnizorii sunt parteneri de afaceri foarte importanti, direct afectati de deciziile organizatiei, de comportamentul acesteia. Ea se castiga prin respectarea obligatiilor de fiecare parte si prin minimizarea surprizelor de orice fel. Increderea determina o mai mare eficienta, in timp, a schimbului. Relatiile de schimb bazate pe incredere se dezvolta si ele atunci cand fiecare partener il trateaza pe celalalt asa cum ar vrea el sa fie tratat.-Increderea in relatiile cu consumatorii – un vanzator castiga increderea clientului sau atunci cand este onest, competent, orientat catre nevoile clientului si placut. Clientii asteapta de la vanzator produse/servicii de calitatea promise, precum si informatii reale, pertinente.-Increderea in relatiile cu angajatii – trebuie acordata atat sefilor, cat si subordonatilor. Un climat de incredere duce la o mai buna comunicare, la o fidelitate mai mare a angajatilor, la confidenta, la reducerea conflictelor de munca sau a conflictelor dintre grupurile de munca.Studierea etici in afaceri este importanta pentru gasirea acelui echilibru intre performantele economice si cele sociale ale firmei. Pentru intelegerea clara a rolului etici in afaceri este deosebit de importanta atitudinea conducerii superioare a firmei din care sa reiasa respectarea etici atat prin actiunile proprii ale managerilor cat si prin politicile abordate in firma, din deciziiluate, din sarcini transmise, din politici salariale adoptate, din modul de aplicare al sanctiunilor disciplinare, etc..

4. Rolul eticii in afaceri

“Fie ca o reactive fata de cultura yuppie11 din anii ‘80, fie ca un reflex al miscarii caring, sharing12 din anii ‘90, etica in afaceri a devenit o moda” – spune Elaine Stemberg13.Trebuie sa mentionam faptul ca puterea si influenta firmelor private asupra intregii societati este mai mare decat a fost vreodata pana acum, iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de afaceri, pot provoca imense daune si prejudicii indivizilor, comunitatii si mediului. Politicile guvernamentale din anii 80, de exemplu, au scos in relief anumite probleme de etica in afaceri, care pun acum o mare acuitate si in traditia societatii romanesti spre o economie de piata functionala. Atat in tarile occidentale, cat si in tara noastra programele de privatizare au facut numeroase intreprinderi aflate o vreme in proprietatea statului sa se adapteze cerintelor de eficienta si rentabilitate a unor afaceri comerciale. Drept urmare, noi lor manageri au dispus masive concedieri de personal, acordandu-si lor insa remuneratii substantial marite. Moralitatea

11 Yuppie este denumirea unei ideologii a “lupilor tineri” de pe Wall Streat, a caror ideologie cultiva agresivitatea, succesul cat mai rapid prin speculatii riscante la bursa si afisarea lor cat mai ostentativa a opulentei financiare, prin cheltuieli nebunesti pentru masini, vile si iahturi luxoase, etc.12 Caring. Sharing (literal “a-ti pastra, a imparti”) este un contracurent din anii ’90, nascutnu in comunatatea oamenilor de afaceri, ci in cercurile militare ale societatii civile din SUA, care cultiva resposabilitatea tuturor partenerilor sociali fata de cei defavorizati, fata de mediu etc.13 Elaine Stemberg – Just Business: Business Ethics in Action, Oct 19, 2000

8

acestor masuri a fost pusa vehement sub semnul intrebarii de catre opinia publica, starnind dezbateri aprinse in legatura cu obiectivele esentiale pe care trebuia sa le urmareasca intreprinderile comerciale: trebuie acestea sa puna in primul rand in serviciul bunastarii generale a societatii ori sa serveasca mai presus de orice interesele actionarilor?Odata cu retragerea toatala sau partial a administratiei de stat din anumite secoare de activitate pe care le-a controlat timp de multe decenii, s-au pus tot mai multe intrebari in legatura cu masura in care firmele private ar trebui sa preia responsabilitatile pe care statul si le-a declinat. Sperantele ca oameni de afaceri ar putea sa sustina finaciar dezvolatea artelor, a stiintei si educatiei nu sunt catusi de putin ceva de data recenta. Nu este suficient ca investitorii sa ofere pe piata produsede tot mai buna calitate, mai sigure si mai accesibile pentru consumatori sau ca acestia sa asigure conditii de lucru tot mai bune pentru salariati, ci si a salveze speciile biologice in pericol de disparitie, sa protejeze monumentele istorice, sa sustina sistemul de sanatate ori sa se implice in eradicarea saraciei pe intraga planeta.Odata cu cresterea influentei sectorului privat asupra intregii vieti economice si sociale, interesul canalelor mediatice fata de lumea afacerilor a sporit constant. Ajunse din ce in ce mai frecvent pe prima pagina, delapidarile oamenilor de afaceri au starnit reactii, critici si comentarii aprinse din parea opiniei publice, sporind interesul general fata de moralitatea agentilor economici si a functionarilor publici cu atributii si competente dubios exercitate in gestionarea banilor publici.Sub presiunea efectelor direct percepribile in viata lor a politicilor interesate si “egoiste” a marilor corporatii si a strategiilor guvernamentale orientate spre descatusarea mecanismelor concurentiale ale pietei libere. Pe larg dezbatute in mass-media, militianismul diferitelor grupuri si categorii de stakeholders14 s-a intensificat progresiv, sporind interesul opiniei publice fata de etica afacerilor si a administratiei publice. Printre cele mai importante categorii de stakeholders se numara salariatii, consumatroii si comunitatile locale. De exemplu, cei mai buni salariati din tarile occidentale incep sa fie atrasi nu numai de marimea salariului si a bonificatiilor, ci tot mai mult de satisfactia intrinseca a munci lor, de posibilitatile de perfectionare profesionala si, nu in ultimul rand, de calitatea morala a celor care ii anagajeaza. Pe masura ce se profileaza o descrestere numerica a candidatilor din randurile unor grupuri traditionale favorizate, profilul etic al firmei devine un criteriu cheie in lupta pentru atragerea si pastrarea angajatilor performanti. Pe de alta parte, daca primele “miscari” ale consumatorilor au urmarit cu precadere calitaea si pretul produselor, serviciilor, acum se afirma tot mai active asa-numitul vigilante consumerism15 o miscare de boicot a produselor scoase pe piata de firmele se starnesc dezaprobarea publicului intrucat folosesc tehnologii poluante, exploateaza forta de munca

14 Termenul “stakeholders” nu are o traducere exacta in limba romana; in lucarile de specialitate, el este tradus prin “investitori”, “interesati”, “implicate”, “participant la intreprindere” sau “grupuri constituent”. In Norman E. Bowie F. Duska (pag. 40), se precizeaza ca, in categoria “stakeholder”-ilor intra toate grupurile de “interesati” (managerii, consumatorii, angajatii, creditorii, furnizorii, comunitatea in ansamblul sau etc.) care, desi nu sunt proprietarii afacerii, sunt afectati, intr-o oarecare masura, de respective afacere; drept urmare, ei ar trebui sa aiba un cuvant de spus cu privire la aspectele care vizeaza afacerea si modul in care compania isi conduce activitatie economice si cultural.15 Termenul “Vigilante Consumer” a fost intodus de Faith Popcorn in cartea sa “The Popcorn Reports”

9

extreme de ieftina din Lumea a Treia16, sprijina regimuri politice opresive, etc. In consecinta, firmele care vor sa atraga acesti consumatori din ce in ce mai critici si mai exigent trebuie sa fie foarte atente cum abordeaza problemele de etica in afaceri.Miscarea ethical investment, promovand “investitiile morale”, sanctioneaza companiile a caror conduita in afaceri ridica semene de intrebare, prin refuzul sustinatorilor ei de a investi in actiunile acestora, oricat de tentante ar fi dividentele pe care s-ar putea sconta. Atat in Statele Unite, cat si in Marea Britanie, investitorii institutionali au inceput, la randul lor, sa nu mai sustina firmele cu proasta reputatie. Micii actionari nu se mai multumesc sa protesteze prin vanzarea actiunilor pe care le detin la companiile dubioase, ci vot sa se implice tot mai activ in deciziile manageriale, prin dreptul lor de veto17 fata de acele decizii care nu le se par etic corecte sau chiar prin dreptul lor de concediere a echipelor managerial a caror conduita in afaceri este criticabila.Odata cu expansiunea capitalului lor in afara Statelor Unite, marile corporatii americane exporta si grija lor mereu sporita fata de etica in afaceri, astfel incat firmele de pretutindeni sunt din ce in ce mai mult evaluate dupa criteriul calitatii morale a strategiilor comeciale si a stilului managerial.Cresterea interesului fata de etica in afaceri este determinate si de schimbarea naturii insasi a afacerilor in contextual ultimelor decenii, in care a luat amploare evident procesul de globalizare. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost vreodata pana acum. In consecinta, apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si multicultural, in care criteriile corectitudini morale difera si se modifica rapid. Drept urmare, chiar si problemele mai vechi devin tot mai greu de solutionat, iar afacerile trebuie sa repuna in discutie anumite principia si valori considerate pana de curand a fi de la sine intelese.Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferite de strategiile si structurile corporatiilor. Curente recente in teoria si practica manageriala, precum si total quality management18, ca si procesele de restructurare si redimensionare a firmelor de top au condus la abandonarea multor practice traditionaliste de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat considerabil. In consecinta, autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din ce in ce mai mult in cadrul firme: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase si de catre tot mai multi angajati. Din aceasta cauza se impune ca fiecare salariat, nu numai top managerul sa inteleaga cat mai repede complexiatatea problemelor de natura etica; toti membrii unei firme trebuie sa cunoasca valorile si telurile in mediul economic. Dar pentru ca etica de afaceri sa fie aplicata in totalitatea angajatilor ea trebuie

16 Lumea a treia – termen politic care desemneaza cu aproximatie si cu aproximatie tarile in curs de dezvoltare, spre deosebire de tarile lumii occidentale (sau “lumea intai”, formata din tarile democratice si capitaliste) si de lumea a doua (tarile socialiste si comuniste care graviteaza in jurul (fostei) Uniuni Sovietice)17 Drept al unei personae, al unui stat, etc. de a se opune adoptarii unei propuneri sau a unei hotarari discutate in organizatia din care face parte; formula prin care se exercita acest drept18 TQM (managementul calitatii totale) – poate fi definit drept o strategie de management care are ca scop inglobarea calitatii in toate procesele organizatiei, si vizeaza un success pe termen lung prin satisfacerea clientului, precum si avantaje pentru toti membri organizatiei si pentru societate.

10

sa fie inteleasa de acestia. Intelegerea criteriilor morale de conduita in afaceri este deosebit de importanta, deorece noile structuri organizationale dau nastere unor noi complicatii, legate de circulatia si administrarea informatiilor in cadrul diferitelor colective de lucru, pentru care nu exista precedente traditionale. Pentru ca “imputernicirea” angajatilor sa fie un succes, o intelegere temeinica a etici in afaceri este absolut necesara.Fireste ca lista acestor schimbari majore, de natura sa sporeasca importanta eticii in afaceri este incompleta; multe alte aspect pot intra in discutie. In ultima perioada si in contextul european se configureaza un consens tot mai deplin asupra importantei eticii in afaceri, fie ca este vorba de student, profesori, functionari guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale. In majoritatea universitatilor din Europa s-au introdus in ultimi ani cursuri de etica in afaceri; numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics 19 a crescut enorm. In ziua de astazi putem chiar vorbi de o noua “industrie” in domeniu: in corporatiile moderne exista deja directori pe probleme de etica (corporate ethics officers); a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de capital trusturile de ethical investment; de mare influenta se bucura si firmele de audit, moitorizare si evaluare etica, de curand initiate si dezvoltate de firme prestigioase.O dovada a vitalitatii eticii in afaceri este si faptul, ca, in pofida scurtei sale istorii de pana acum, acest domeniu a cunoscut in numai ultimele doua decenii evolutii tematice si conceptual sesizabile, mai ales sub influenta procesului de globalizare si a noului concept de sustenabilitate.Dupa cate se pare, “deschiderea” partidei a fost castigata, iar eticii in afaceri i se poate prevedea un viitor notabil atat in mediul academic, cat mai ales in evolutia previzibila a firmelor si corporatiilor implicate in tumultul economiei de piata.

“To be ethical is profitable; but to be ethical because is profitable is not ethical”(Peter Koestenbaum20)

III. Bibliografie:- Antonio Sandu: Erica si deontologie profesionala, Editura Lumen, 2013- Daniela Tatiana Agheorhisei: Etica in Adminstratie Publica, Editura Accent, 2012

19 Business Ethics – o forma de etica aplicata sau etica profesionala care examineaza principiile si problemele etice si / sau morale care apar intr-un mediu de afaceri. Aceasta se aplica la toate aspectele legate de conduita in afaceri .20 Peter Koestenbaum – este creatorul metodologiei de Leadership Diamond si fondator al sistemelor de tehnologie Filozofie-in-Business.

11

- M. Ristea, C.G. Dumitru, C. Ionas, A. Irimescu: Contabilitatea societatilor comeciale, Editura Universitara, 2009

- Aristotel: Etica Nicomahică; introd., trad., comentarii și index de Stella Petecel, Editura Iri, 1998

- Elaine Stemberg: Just Business: Business Ethics in Action, Editura Paperback, 2000- A. Cane, D. Matten: Business Ethics: Managing Corporate Citizenship and Susteinability

in the Age of Globalization, Oxford University Press, 2007- Betsy Stevens: Corporate Ethical Codes: Effective Instuments For Influencing

Behaviour, Journal of Business Ethics, vol. 78, 2008

- http://www.economiaonline.ro- http://www.ai.rei.ase.ro- http://www.unibuc.ro- http://www.research.edu.ro/ro/categorie/966/despre-ancs-organizare-organe-consultative-3-

consiliul-national-de-etica