Etapele memoriei

Memorarea, stocarea si reactualizarea

"Memoria este procesul de mentinere a informatiei in timp." (Matlin, 2005)

"Memoria este modalitatea prin care ne desenam experientele trecute in scopul de a folosi aceste informatii

in prezent." (Sternberg, 1999)

Memoria este termenul oferit structurilor si proceselor implicate in pastrarea si recuperarea ulterioara a

informatiei.

Memoria este esentiala in vietile noastre. Fara memoria trecutului, noi nu putem opera in prezent sau sa ne

gandim la viitor. Nu am fi capabili sa ne amintim ce am facut ieri, ce am fi facut azi sau ce planuim sa facem

maine. Fara memorie nu am putea invata nimic.

Memoria este implicata in procesarea unei cantitati vaste de informatii. Aceasta informatie ia multe forme

diferite, de ex. imaginile, sunetele sau semnificatiile.

Pentru psihologi, termenul de memorie acopera trei aspecte importante ale procesarii informatiei :

1. Memorarea

Cand informatia vine in sistemul memoriei noastre (de la intrarea senzoriala) ea are nevoie sa fie

schimbata intr-o forma cu care sistemul poate face fata, pentru a putea fi stocat. (Ganditi-va la asta ca la

schimbarea banilor intr-o alta valuta atunci cand calatoresti dintr-o tara in alta). De exemplu, un cuvant

care este vazut (pe tabla) poate fi stocat daca este schimbat (codat) intr-un sunet sau o semnificatie

(procesare semantica).

Sunt trei modalitati esentiale prin care informatia poate fi codata (schimbata).

1. Vizuala (imagine)

2. Acustica (sunet)

3. Semantica (semnificatie)

De exemplu, cum iti amintesti un numar de telefon pe care l-ai cautat in agenda telefonica ? Daca il poti

vedea, atunci folosesti codarea vizuala, dar daca il repeti pentru tine, folosesti codarea acustica (dupa

sunet).

Dovezile sugereaza ca principalul sistem de codare in memoria de scurta durata este codarea acustica. Cand

unei persoane ii este prezentata o lista de numere si litere, vor incerca sa le pastreze in memoria de scurta

durata prin repetarea lor (verbala). Repetitia este un proces verbal indiferent de faptul ca lista cu itemi este

prezentata acustic (cineva le citeste) sau vizual (pe o foaie de hartie).

Principalul sistem de codare in memoria de lunga durata pare a fi codarea semantica (dupa semnificatie).

Totusi, informatia in memoria de lunga durata poate fi de asemenea codata, atat vizual, cat si acustic.

2. Stocarea

Aceasta priveste natura depozitelor memoriei adica unde este informatia stocata, pentru cat timp dureaza

memoria (durata), cat de mult se poate stoca (capacitate) si ce tip de informatie este pastrata. Felul in care

stocam informatia afecteaza modalitatea in care o reactualizam. A fost o cantitate semnificativa de studii

privind diferentele intre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.

Cei mai multi adulti pot stoca intre cinci si noua subiecte in memoria lor de scurta durata. Miller (1956) a

inaintat aceasta idee si a numit-o "numarul magic 7". El considera capacitatea memoriei de lunga durata ca

fiind de 7 (plus/minus 2) subiecte pentru ca nu are decat un anumit numar de "rafturi" in care lucrurile pot

fi pastrate. Totusi, Miller nu a specificat cantitatea de informatie care poate fi pastrata in fiecare raft. Intr-

adevar daca putem "ingramadi" informatia, putem pastra mult mai multe informatii in MSD. Pe de alta

parte, capacitatea memoriei de lunga durata este considerata nelimitata.

Informatia poate fi pastrata doar pentru un scurt timp in MSD (0-30 secunde), dar memoria de lunga durata

se poate extinde pe intreaga viata.

3. Reactualizarea

Aceasta se refera la scoaterea informatiei din stadiul de depozitare. Daca nu ne putem aminti ceva, este

posibil sa fie din cauza ca nu suntem capabili sa o preluam. Cand trebuie sa reactualizam ceva din memorie,

diferenta dintre MSD si MLD devine foarte evidenta.

In MSD, informatia este stocata si reactualizata ulterior. De exemplu, daca unui grup de participanti le este

data o lista de cuvinte pe care sa o memoreze si apoi sunt rugati sa isi aminteasca al patrulea cuvant de pe

lista, participantii parcurg lista in ordinea in care au auzit-o pentru a reactualiza informatia.

In MLD, informatia este stocata si reactualizata prin asociatie. Acesta este motivul pentru care iti poti

aminti lucrul pentru care te-ai dus sus daca te duciinapoi in camera in care te-ai gandit la el.

Organizarea informatiei poate ajuta la reactualizarea ei. Poti organiza informatia in secvente (cum ar fi

alfabetic, dupa marime sau dupa timp). Imaginati-va ca un pacient este externat din spital, iar tratamentul

lui implica administrarea mai multor medicamente la diferite momente de timp, schimbarea bandajelor si

practicarea exercitiilor. Daca doctorul da aceste instructiuni in ordinea in care ele trebuie indeplinite pe

parcursul zilei, (in secvente temporale) aceasta va ajuta pacientul sa si le aminteasca.