8/10/2019 Eseu George Bacovia - Plumb Simbolism (BAC)

1/3

8/10/2019 Eseu George Bacovia - Plumb Simbolism (BAC)

2/3

Opera lui Bacovia este stransa volumatic in: "Plumb", "Scantei galbene", "Cu voi",

"Comedii in fond", "Stante burgheze", "Versete". Reprezentativa fiind poezia "Plumb"

, poezie ce deschide volumul de debut, omonim, editat in 1916 si se constituie in mod

indirect intr-o arta poetica. Titlul poeziei "Plumb" constitue simbolul central si, reluat de

sase ori, este plasat simetric in strofe si versuri, capatand semnificatii neobisnuite: elementul

apartinand anorganicului, sugereaza lipsa de viata, fiind un metal gri, tare, rece, inducemonotonia, duritatea, tristetea si raceala, toxic si greu, folosit la sigilarea sicrielor

puncteaza apasarea sufleteasca si izolarea totala, definitiva, moartea.

Imaginarul poetic simbolist se realizeaza in jurul cuvintelor-cheie: "plumb", "cavou",

"singur", cu diversele lor conotatii. Elementele naturii primordiale, frigul si vantul, produc

disonanta materiei si sunt sugestii ale sfarsitului continuu bacovian. Una dintre dominantele

liricii bacoviene fiind faptul ca " materialul lexical curent capata semnificatii neobisnuite"-

Novalis, rolul poetului este acela "de a percepe analogiile, corespondentele"-Baudelaire. Dar

nu numai corespondentele, activate in aceasta poezie pana in cele mai mici aspecte, la nivel

lexical Bacovia reusind sa suplineasca aceasta limitare cantitativa printr-o ilimitarecombinatorie, un exemplu elocvent reprezentandu-l lexemul "plumb", ci si analogiile la nivel

fonic. In cazul lexemului "plumb", semnificantul contine doua consoane explosive "p' si "b" in

pozitie simetrica, traducandu-se iarasi greutatea, apasarea sufleteasca; ele inched vocala

inchisa "u", potentandu-se idea de anulare a evadarii si sonanta "m" ce da tonul de cantec

de moarte, premergator somnului si mortii. Muzicalitate interioara se realizeaza prin

paralelismul sintactic al strofelor, plasarea sintagmei "de plumb" in propozitii simetrice,

inclusiv in rima interioara eufonia cuvintelor repetate obsesiv si pauzele realizate prin

cenzura si puncte de suspensie.

Culoarea este si ea inedita si e construita pe negarea signaleticii romantice: "culoareadevine nu numai persistenta si obsesiva, dar de o mare materialitate, ca la

expresionisti. Orice reprezentare e distrusa, desfigurata ca o fata pe care s-a scurs

fardul. Violetul, negrul, albul, rozul invadeaza lucrurile ca niste prezente fizice, erodeaza

peisajele sau le pateaza [.] si aceste vopsele sunt cateodata halucinante prin intensitate"-N.

Manolescu." Culorile bacoviene sunt concentrate, ele devin strigate ale sufletului si trairii,

beneficiind de corespondenta in planul sentimentelor, dar si al instrumentelor, fiind astfet

sugerata muzicaliatea exterioara: gri, alb, negru sugereaza monotonia, moartea, cantate

de vioara si clavir, roz, albastru, verde crud, astenia, nevroza, instrumentele speficice fiind

violina si flaut, violetul puncteaza halucinatia, armonica si fanfara, galbenul reprezentand

culoarea preferata a poetului si rosu, ce nu mai este culoarea iubirii, ci a mortii, definindmereu sangele maculand albul zapezii.

Tema poeziei, validata prin conditia poetului intr-o societate artificiala, lipsita de

aspiratii, lumea ostila si stranie conturata simbolic, reprezentand proiectia universului

interior, motivele literare: instrainare, izolare, angoasa, impietrire si laitmotivul "stam singur'

constituie fondul de idei, grefat in poezie prin mijloace specifice bacoviene. Lirismul

poeziei este unul subiectiv, fiind validat prin marcile subiectivitatii, verbe la persoana I:

"stam", "am inceput" si adjective posesive: "meu".

Textul este structurat in doua catrene care corespund celor doua planuri ale realitatii:

realitatea exterioara, obiectiva, simbolizata de cimitir si cavou si realitatea interioara,

8/10/2019 Eseu George Bacovia - Plumb Simbolism (BAC)

3/3

subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii, a carui invocare se face cu disperare. Prima

strofa surprinde elementele cadrului spatial inchis, apasator, in care eul poetic, chiar daca va

reusi sa evadeze din trupul lui, simbolizat de "sicriu", nu va nimeri decat intr-un alt spatiu

inchis, "cavou", simbol al lumii ostile in care mediul inconjurator a capatat greutatea

apasatoare a plumbului: "Dormeau adanc sicriele de plumb[.]/ Stam singur in cavou[.]'.

Elementele decorului funerar sunt "sicriele de plumb", "vesmantul funerar", "flori deplumb", "coroanele de plumb", artificii funerare tipice. Repetarea epitetului "de plumb" are

multiple sugestii, insistand asupra existentei dure, triste, lipsita de transcendenta sau de

posibilitatea inaltarii. Singurul element care sugereaza miscarea este vantul, insa produce

efecte reci, ale mortii: "si era vant", "si scartaiau coroanele de plumb". Strofa a doua

debuteaza sub semnul tragicului existential, generat de disparitia afectivitatii: "Dormea

intors amorul meu de plumb". Lexemul "intors" constitue misterul poeziei si vizeaza o idee

care va fi teoretizata de L. Blaga conform careia "a fi intors inseamna a fi cu fata spre

moarte". Eul liric isi contempla sentimentul ca un spectator in lumea ostila in care nimeni nu

poate trai: N. Manolescu afirma ca "poetul se priveste din afara si pe sine, ca pe un obiect.

Privelisti-obiecte, stari de suflet-obiecte, eul liric-obiect" . "Aripile de plumb" presupun unzbor in jos, propensiunea telurica fiind specific bacoviana, in contrast cu cea eminesciana.

Poezia "Plumb" are o somptuozitate deosebita , impresia fiind produsa de constructia

riguroasa a celor doua catrene cu versuri in masura de 10 silabe, in care primul si ultimul

vers se inchid prin cuvantul "plumb" sugerand atmosfera sumbra a mortii.Rima imbratisata si

iambul care alterneaza cu peonul si amfibrahul coroboreaza tonul elegiac.

Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului si a corespondentelor,

care sugravesc starile sufletesti de angoasa, de spleen, poezia "Plumb" se incadreaza in

estetica simbolista, Bacovia putand fi numit, poetul care a vazut lumea prin ochi de plumb.