eseu argumentativ
DESCRIPTION
eseu pe tema refugiatilor sirieniTRANSCRIPT
Dumitru Corina-AndreeaAntropologie - an I
Criza refugiaților din Siria
În acest eseu voi susține poziția conform căreia România ar trebui să primească refugiați
veniți din Siria. Pentru a putea susține acest lucru voi prezenta contextul despre care argumentez,
voi aduce un argument care să îmi susțină poziția, voi analiza principalele argumente împotriva
primirii refugiaților și le voi aduce contraargumente.
Posibilitatea primirii refugiaților sirieni în România a fost dezbătută intens în ultima
perioadă ca urmare a numărului mare de refugiați ajunși în Europa. De la începerea războiului
civil din Siria în 2011, peste 50% din populația siriană a părăsit teritoriul țării. Taberele de
refugiați din țările vecine au devenit supraaglomerate și au rămas fără finanțare. Acești factori au
dus la decizia multor oameni de a se refugia în Europa, în ciuda riscurilor aduse de călătorie. În
2015, mii de refugiați au murit încercând să ajungă în Europa.1
Consider că România ar trebui să fie deschisă către refugiați din multiple motive. Un
argument foarte important în susținerea acestei poziții este faptul că refugiații sunt oameni și au
aceleași drepturi fundamentale ca ale restului lumii. Conflictul din Siria le pune refugiaților
viețile în pericol, iar dreptul la viață este un drept fundamental al oricărei ființe. Acest război
face imposibil sentimentul de securitate, nevoie de bază a ființelor umane. Copiii sunt adesea
recrutați de extremiști pentru a fi învățați să lupte și sunt folosiți uneori ca scuturi umane. De
asemenea, cei ce nu sunt recrutați de forțele armate nu mai au acces la educație, lucru care le
distruge posibilitatea unui viitor împlinit. România, ca membră a Organizației Națiunilor Unite si
a Consiliului Europei, este investită în protejarea drepturilor omului, de aceea ar trebui să se
implice în criza refugiaților sirieni.
Există și multiple argumente împotriva acceptării refugiaților în România. Aceste
argumente sunt bazate pe diferite niveluri care ar putea fi afectate negativ de refugiați. Unul
dintre cele mai importante argumente contra se bazează pe impactul economic negativ pe care un
flux mare de refugiați îl are asupra țării gazdă. Creșterea bruscă si masivă a numărului de
locuitori ai țării poate destabiliza sistemul economic și duce la probleme majore. Strâns legat de
1 Vezi: Syria's refugee crisis in numbers
acesta este și argumentul conform căruia refugiații nu contribuie cu nimic la economia țării
gazdă, lucru care dezavantajează în foarte mare măsură statul.
Un alt argument împotriva implicării României în criza refugiaților sirieni utilizat frecvent
constă în faptul că primirea refugiaților din zonele afectate de război pune în pericol populația
din România. Acest argument își are bazele în teama că acceptarea refugiaților duce la creșterea
pericolului de producere a unui atac terorist.
Deși aceste obiecții sunt foarte des întâlnite, ele pot fi considerate în mare măsură
nefondate. Pentru argumentele de natură economică există atât contraexemple, cât și diferite
rezolvări. Un bun contraexemplu pentru argumentul legat de impactul economic negativ este
situația Libanului. În ciuda propriilor dificultăți politice și instituționale, Liban a primit 1.1
milioane de refugiați sirieni, cifră care reprezintă un sfert din populația țării. Deși războiul din
Siria a avut consecințe negative importante asupra Libanului si numărul de refugiați este foarte
mare, economia țării nu a avut de suferit, ci a crescut în ultimii doi ani.2 Această situație este
întâlnită și în cazurile Turciei si Iordaniei.3 Există o explicație simplă pentru această creștere
economică: refugiații au nevoie de diverse produse, iar achiziționarea acestora duce la mărirea
cererii și, implicit, a producției. Desigur, această explicație duce la apariția unor întrebări legate
de sursa veniturilor refugiaților. Exista multiple surse de venit pentru aceștia: economii
personale, fonduri trimise de familie și de organizații internaționale, dar și din bani câștigați din
slujbe în țara gazdă. Această sursă de venit, care într-adevăr nu se aplică tuturor refugiaților,
contrazice argumentul conform căruia aceștia nu aduc contribuții economiei țării. În realitate,
odată depășită bariera lingvistică, o mare parte din refugiați pot să aibă o slujbă și să contribuie la
viața economică a statului în care s-au stabilit.
Argumentul legat de riscul de atacuri teroriste este problematic din mai multe motive. În
primul rând, oamenii care cer azil politic încearcă să scape de violență și să ajungă într-un loc
sigur, nu să perpetueze terorismul. În concepția comună însă, argumentul acesta este strâns legat
de stereotipizarea oamenilor pe baza țării și religiei din care provin, făcându-l să devină
discriminatoriu. Autoritățile responsabile de verificarea refugiaților în vederea acceptării cererii
lor de azil politic pot avea această ezitare, dar există soluții pentru a se ajunge la un risc cât mai
mic al unui atac terorist. Riscul reprezentat de refugiați este supraestimat și luând ca exemplu 2 Vezi: M. Calì, S. Sekkarie, Much ado about nothing? The economic impact of refugee ‘invasions’3 Idem
cazul Statelor Unite putem observa că de la atacul din 2001 până în prezent nu a existat niciun
atac terorist produs de oameni cu statut de refugiați și doar doi irakieni au fost arestați pentru
asistarea al-Qaeda în Irak.4 Această rată foarte mică de activitate teroristă este datorată procesului
foarte meticulos de verificare a cererilor de azil politic. Primirea statutului de refugiat este cel
mai dificil mod de a intra în Statele Unite. Înăsprirea și în Europa a verificărilor impuse în
vederea aprobării cererilor de azil politic ar putea minimiza potențialul pericol reprezentat de
refugiați.
În concluzie, poziția României ar trebui să fie favorabilă acceptării refugiaților întrucât
dreptul la viață este un drept fundamental și trebuie să primeze în fața oricăror discriminări și
argumente de natură economică, iar România este investită în respectarea drepturilor omului.
Referințe
Syria's refugee crisis in numbers, Amnesty International, publicat la 4 Septembrie 2015
https://www.amnesty.org/en/latest/news/2015/09/syrias-refugee-crisis-in-numbers/, accesat la 1
Decembrie 2015
M. Calì, S. Sekkarie, Much ado about nothing? The economic impact of refugee ‘invasions’,
Brookings Institution Blog, publicat la 16 Septembrie 2015,
http://www.brookings.edu/blogs/future-development/posts/2015/09/16-economic-impact-
refugees-cali, accesat la 1 Decembrie 2015
Refugees in America, Yearning to breathe free, The Economist, publicat la 17 Octombrie 2015,
http://www.economist.com/news/united-states/21674694-america-should-reclaim-its-role-
beacon-those-fleeing-persecution-and-war-yearning, accesat la 1 Decembrie 2015.
4 Vezi: Refugees in America, Yearning to breathe free