Publicata in primul numar al “Daciei literare",nuvela “Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzieste o nuvela romantica, venind perfect inintampinarea programului revistei, promovand oliteratura originala si avand subiecte autohtone deinspiratie, prin tema, personaje exceptionale in situatiiexceptionale, gesturile, replicile si scenele remarcabile,personajul principal alcatuit din contraste, antitezaangelic-demonic, cat si culoarea epocii.Materialul este preluat din operele marilor cronicariGrigore Ureche si Miron Costin. Aceasta nu inseamnainsa copiere , caci pentru Negruzzi, literatura nu trebuiesa fie conforma cu realitatea, ci cu propria sa viziuneasupra acesteia, care e o viziune romantica.Coexistenta elementelor romantice cu elementeclasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturiipasoptiste. Elementele romantice se impletesc cuelemente clasice: echilibrul compozitiei, constructiasimetrica, aspectul credibil al faptelor, caracterulobiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specificsi culoare locala deschide drumul observatiei realiste acadrului prin tehnica detaliului, caracterul pictural alunor scene, revolta multimii.

Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ si cu un conflict care implicaun numar redus de personaje. Nuvela “Alexandru Lapusneanul” scrisa de Costache Negruzzi este primanuvela istorica din literatura romana, aceasta apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei“Dacia Literara”, inscriindu-se intr-una din directiile imprimate de programul acesteia conceput de MihailKogalniceanu si anume, inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzise inspira, in principal, din cronica lui Grigore Ureche.Tema nuvelei “Alexandru Lapusneanul” ilustreaza evocarea unui moment zbuciunat din istoriaMoldovei in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.Domnitorul se intoarce in Moldova in fruntea unei ostiri turcesti. La Tecuci, este intampinat de boierii:Motoc, Stroici, Veverita, Spancioc. Acestia ii comunica domnitorului ca poporul nu-l iubeste si nu ilvrea. Stefan Tomsa fuge in Valahia, iar Lapusneanul urca pe tronul Moldovei. El este intampinat cubucurie de popor si cu frica de catre boieri. Domnitorul se razbuna cumplit luand averile boierilor siomorandu-i. Induiosata de lacrimile vaduvelor si ale orfanilor, doamna Ruxanda il roaga pe sotul ei sa

inceteze macelul. Domnitorul ii promite un leac de frica. Intr-o zi de sarbatoare, din poruncadomnitorului au fost ucisi 47 de boieri. Boierii Spancioc si Stroici au reusit sa fuga. Pentru a nu-i scapape fugari, Lapusneanul s-a instalat in cetatea Hotinului. Lapusneanul se imbolnaveste grav si cere, dupaobiceiul timpului sa fie calugarit. La indemnul lui Spancioc, doamna Ruxanda isi otraveste sotul.Domnitorul moare in mainile boierilor Stroici si Spancioc.Nuvela “Alexandru Lapusneanul” este alcatuita din patru capitole, fiecare purtand un motto,semnificativ pentru continutul acestuia. Primul capitol are motto-ul : “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”,cuvintele apartin lui Lapusneanul, ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei, adresat lui decatre boierii veniti sa il intampine. Al doilea capitol incepe cu motto-ul “Ai sa dai sama, Doamna” sieste replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul, amenintare adresata doamnei Ruxanda. Al treileacapitol detine motto-ul “Capul lui Motoc vrem” si sunt cuvintele multimii de tarani, veniti la curte sa seplanga de asuprirea boierilor, de saracie, de foame, de viata lor devenita insuportabila. Ultimul capitolare motto-ul “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu” si sunt cuvintele lui AlexandruLapusneanul, aflat pe patul de suferinta, ca o amenintare impotriva celor care il calugarisera.In nuvela scrisa de Costache Negruzzi sunt prezentate elemente de realitate impletite cu elementede fictiune. Un prim element de realitate este sursa de inspiratie a autorului, si anume cronica lui GrigoreUreche. Alte elemente de realitate sunt spatiul: Moldova, timpul: anii 1564-1569, domnitorul AlexandrulLapusneanul, sotia acestuia Ruxanda, care era nepoata lui Stefan cel Mare, boierul Motoc, reintoarcerealui Alexandru voda cu ajutor turcesc si taranesc, uciderea unui numar de boieri si moartea lui AlexandruLapusneanul in conditii suspecte. Ca elemente de fictiune, in aceasta nuvela, intalnim: limbajulpersonajeler, mimica, gesturile, reactiile, actiunile lor si destinul boierilor Motoc, Veverita si Spancioc,care este prezentat cu totul diferit in nuvela fata de realitate, acestia sunt de fapt personaje reale care aufugit in Polonia, unde au fost decapitati la interventia lui Lapusneanul.Nuvela “Alexandru Lapusneanul ” are o structura simetrica si un echilibru solid atat in ceea ce

priveste ilustrarea evenimentelor, cat si in ceea ce priveste psihologia si tragismul personajului.Din expozitiune, aflam ca Alexandru Lapusneanul revine in Moldova cu scopul de a-si relua scaunuldomnesc, dupa ce, cu eforturi indelungate, reusise sa il alunge pe Stefan Tomsa, care ii urmase la domnie.Lapusneanul fusese inlaturat de la tron din cauza unor boieri, aceeasi care l-au intampinat aproape degranita: Motoc, Veverita, Spancioc si Stroici. Acestia voiau sa il convinga sa renunte la tron, deoarecepoporul nu il vroia.Intriga consta in conflictul dintre Lapusneanul si boierii care l-au tradat.In desfasurarea actiunii, aflam ca Motoc, speriat de amenintarile lui Lapusneanul, cade in genunchisi il roaga sa nu il pedepseasca ca l-a tradat. Acesta ii promite ca il va cruta, ba mai mult ii promite ca:“sabia mea nu se va manji in sangele tau”. Dupa fuga lui Tomsa, Lapusneanul se intoarce la tronulMoldovei si trece la pedepsirea aspra a boierilor, le ia averile, iar la cea mai mica greseala ii decapita.Doamna Ruxanda, sotia lui Lausneanul si fiica lui Petru Rares, inspaimantata de cruzimile si crimelefacute il roaga sa inceteze macelul. Domnitorul ii promite un leac de frica.Din punctul culminant, aflam ca Alexandru Lapusneanul i-a invitat pe boieri sa ia pranzul la Curte,dupa slujba de la mitropolie. Spre sfarsitul ospatului, la semnul domnitorului, boierii sunt ucisi, dupa careLapusneanul face o piramida din capetele lor. Cand termina, o chema pe Ruxanda sa ii dea leacul de fricapromis, aceasta lesina cand vede piramida de capete, spre dezamagirea domnitorului: “femeia totfemeie(...) in loc sa se bucure, ea se sperie.” Lapusneanul este anuntat ca poporul a venit la curte sa isispuna nemultumirile: “sa micsoreze dajdiile!(...) am ramas saraci! N-avem bani! Ni i-a luat toti Motoc!”apoi au inceput toti de odata sa strige: “Capul lui Motoc vrem!”. Profitand de aceasta situatie,Lapusneanul il da pe Motoc multimii care s-a repezit asupra lui si l-a facut bucati. Astfel, Lapusneanul apedepsit un alt boier tradator, fara ca sabia lui sa se manjeasca de sange, asa cum i-a promis si lui Motoc.Din deznodamant aflam ca timp de patru ani, Lapusneanul si-a respectat promisiunea facuta doamneiRuxanda si nu a mai ucis nici un boier, dar in schimb inventase tot felul de pedepse, le scotea ochii, le

taia mainile. Era totusi nelinistit pentru ca nu ii pedepsise pe Spancioc si Stroici, care au reusit sa fuga.Din cauza aceasta , se simtea mereu in pericol de a fi tradat de acestia. Alexandru Lapusneanul s-a mutatin cetatea Hotinului, unde s-a imbolnavit grav. Deoarece il mustra constiinta pentru toate crimeleinfaptuite, il cheama pe mitropolitul Teofan caruia ii cere sa il calugareasca. Trezindu-se din starea deinconstienta si vazandu-se imbracat in calugar, se enerveaza foarte tare, isi pierde complet controlul si iiameninta cu moartea pe toti, inclusiv pe sotia si fiul sau: “m-ati popit voi, dar de ma voi indrepta, premulti am sa popesc si eu”. Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul, doamna Ruxanda accepta sfatul luiSpancioc de a-i pune sotului ei otrava in paharul cu apa. Domnitorul moare in mainile boierilor Spanciocsi Stroici si este inmormantat la manastirea Slatina.Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, in acelasi timp este personaj eponimsi romantic. Acesta este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj exceptional, ce actioneazain imprejurari deosebite.Alexandru Lapusneanul este tipul domnitorului tiran si crud, cu vointa puternica, ambitii sifermitate in organizarea razbuanrii impotriva boierilor tradatori, aceasta fiind unica ratiune pentru care saurcat la tronul Moldovei pentru a doua oara: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu.” Bun cunoscator alpsihologiei umane, Lapusneanul dovedeste acest lucru atat in atitudinea lui fata de Motoc, cat si atuncicand profita de multimea adunata la portile curtii domnesti, stiind astfel sa scape de unul dintre cei maiamenintatori dusmani ai sai, argumentand: “Prosti, dar multi... sa omor o multime de oameni, pentru unom, nu ar fi pacat?”. Lapusneanul detine arta disimularii, iar scena din biserica este semnificativa inacest sens: “imbracat cu mare pompa domneasca” , se inchina pe la icoane, saruta moastele sfantului, il iamartor pe Dumnezeu pentru cainta de a fi comis crime, citeaza din Biblie, in timp ce pregateste cel maisadic omor din toate cate comise: piramida de capete taiate ale celor 47 de boieri ucisi la ospatuldomnesc, la care fusera invitati. Fiind inteligent si perfid, reuseste sa ii pacaleasca pe boieri, samanevreze pe oricine si sa isi ascunda adevaratele planuri de razbunare, pe care le aplica cu o satisfactie

deosebita. Cruzimea este trasatura dominanta a personajului, motivata de multe fapte cumplite: leacul defrica, linsarea lui Motoc, amenintarea cu moartea a propriei familii, schingiuirea si omorarea cu sangerece, ba chiar cu satisfactie a boierilor.Principalele modalitati de caracterizare ale lui Alexandru Lapusneanul sunt indirecte, prin faptele,vorbele si atitudinile personajului: “iesiti! Ca pre toti va omor!... iar pre cateaua asta voi s-o tai in patrubucati impreuna cu tancul ei”. In acest citat este evidentiata cruzimea domnitorului dusa pana la extremdeoarece acesta nu tine cont nici macar de propria familie. O a doua caracterizare este caracterizareadirecta, de catre autor, acesta realizeaza portretul fizic si moral , prin redarea gesturilor si mimicii luiAlexandru Lapusneanul: “sangele intr-insul incepe a fierbe; impotriva obiceiului sau Lapusneanul in ziuaaceea era imbracat cu toata pompa domneasca. In minutul acela el era foarte galben la fata”. O altametoda de caracterizare este caracterizarea facuta de catre alte personaje: “crud si cumplit este omulacesta, fata mea; nu imi voi spurca vitejecul junghi in sangele cel pangarit a unui tiran ca tine”. Acestereplici apartin mitropolitului Teofan si respectiv boierului Spancioc care isi arata si ei ca multe altepersonaje din aceasta nuvela, dispretul fata de Lapusneanul.Scriitorii si criticii literari au apreciat in diferite epoci si moduri, aspectul psihologic al lui AlexandruLapusneanul.Vasile Alecsandri a vorbit despre “tragedia crunta a lui Lapusneanul”, iar Ovid Densusianu constata laerou “O inclinatie diabolica, sadica, spre teroare, o dorinta bolnavicioasa de a vedea curgand sange”. Maianalitic, Nicolae Iorga vedea aici “sufletul unui bolnav ce-si afla alinarea unei suferinte tainice numai lavederea si auzul suferintei altora”.Ca si in celelalte opere cu caracter istoric, in nuvela “Alexandru Lapusneanul” culoarea de epoca arerolul de-l introduce pe cititor in perioada istorica prezentata de catre autor. In aceasta nuvela culoarea deepoca este realizata de descrierea costumelor personajelor , de descrierea interioarelor si a evenimentelordin cadrul nuvelei. Costumul domnitorului Alexandru Lapusneanul reprezinta un element importantin realizarea culorii de epoca: “Lapusneanul, in ziua aceea, era imbracat cu toata pompa domneasca.

Purta coroana Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacojie, avea cabanita turceasca”.Descrierea mesei si a obiceiurilor culinare din Moldova anilor 1564 reprezinta de asemenea un elementimportant in realizarea imaginii acelei perioade: “cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri demancare. Dupa borsul polonez, veneau mancari grecesti fierte cu verdeturi, care pluteau in unt; apoipilaful turcesc si, in sfarsit, fripturile cosmopolite. Panza mesei si servetelele erau de filaliu tesute in casa.Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerele si paharele erau de argint. Pe langa parete sta asezate in randmai multe ulcioare pantecoase, pline cu vin”. Arhaismele folosite de autor in naratiunea sa au ocontributie consistenta la construire atmosferei de epoca, transpunandu-l pe cititor in Moldova aceleivremi: “vornic”, “talgere”, “tipsii”, “junghiuri”.Imbinarea armonioasa a actiunii celor patru capitole ale nuvelei, simplitatea si puterea sugestiva,caracterul aforistic al unor replici: “prosti, dar multi” se imbina cu elemente romantice in nuvela“Alexandru Lapusneanul”. Din recuzita romantica se pot identifica aspecte precum imaginea capetelorinsangerate puse pe zidurile curtii domnesti, ospatul transformat in macel, piramida facuta din capetelecelor 47 de boieri omorati, otravirea lui Lapusneanul si moartea sa in chinuri groaznice, caracteruldemonic al domnitorului, in antiteza cu caracterul angelic al doamnei Ruxanda.Limpezimea si maiestria stilistica a nuvelei, elemente arhaice si regionale care fixeaza atmosferaepocii si dau culoarea locala, arta descrierii si a dialogului, fac din nuvela lui Costache Negruzzi unadintre primele opere de mare valoare din proza romaneasca.