alexandru lapusneanul - costache negruzzi - cdn4.libris.ro lapusneanul - costache... ·...
TRANSCRIPT
Alexandnr LdpusneanulConstantin Negruzzi
O Editura Herra,
Editura HERRAoPs-cP39Comenzi la:tel./fax: 0248.22.21 .98mobil: 074'7.08.11.22
Coperta: VALENTIN TANASEPrezentare graficd: S.C. PAVCON M.O. Grup SRL
ISBN : 978-973-85807 -6-5
Tipirit 1.r Tlpografia Shik&Stefan SRLTelafon: 021 .450.23.32 I 07 56.196.191
elnail: edi [email protected]
Constantin Negruzzt
OPERE ALESE
Editura HERRA
CUPRINS
Aprodul Purice......,....:.............,.....................:...........".......78 i
Scrisoarea II (Reletd).......:...............................................129
ScrisoareaIV(UnpoetnectlnoscuQ.........'.'.'.......'.........'131ScrisoareaVl(Catacombele M.Neamlu)........................135 I
Scrisoarea VII (Calipso). I ?q
Scrisoarea VIII (Pentru ce liganii nu sunt rom6ni).......,.. 141
Scrisoarea IX (Fiziologia provinlialului).........................154Scrisoarea XII (Pdcal6 9i T6ndala).....ScrisoareaXVll(Critica). . . ... .. lq3Scrisoarea XIX (Ochire retrogpectivd).....,....................... 1 65
Scrisoarea XXII (lstoria unei plhcinte)............................173 t,
ScrisoareaXXIII (,,Cu scut, sau pe scut")........................ 1 76
Scrisoarea XXUI (Un protes de la 1826)........................178ScrisoareaXXVIII (Pelerinagiu).....................................181
192
AMINTIRI DE JUNETE
cuM a,ivl INvATAT RoMANT$rr
Pe cdnd uitasem cd suntem romdni gi cd avem qi noi limb5, pe
cdnd ne lipsea 9i c64i 9i tipografie; pe c6nd toatd lumea se amn-
case in dasii qi perispomeni ca babele in c6!ei gi motani, cdci la
qcoala publicd se invd1a numai grece$te; cdnd, in sfdrqit, literatura
romdnd era la darea sufletului, c61iva boieri, ruginili in romAnism,
neputdndu-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadic-
sesc E.c.l., toate in esc, create de diecii vistieriei, pentru cd atunci
intre ei se plodea geniul, qedea triqti qi jdleau perderea limbii, ui-tdndu-se cu dor spre Buda sau Bragov, de sfrrqit, de utde le veneau
pe tot anul calendare cu poveqti la sfdrqit, gi, din cAnd in cAnd,
cAte o brogurd invdidtoare megtegugului de a face zahar din cio-
cdlSi de cucuruzi, sau pdne gi crohmalS de cartofe.
Tot insd mai r6mdsese o gcoald pre care aceqti buni batrani o
priveau ca singur azilul prigonitei limbi, gcoali unde se invb1a
incd romdne$te, aproape de lagi" in monastirea Socola.
Tatdl rneu era unul din romdnii aceqtia. Nu iegea nici un ca-
lendar care sd nu-l aiba el intai, nici o carte bisericeascd care sd
n-o cumpere, nici o traduclie care sd nu puie sd i-o prescrie.
intr-o zi, viind de la qcoald, 1-am gdsit cu mare carte infoliodinainte.
- Ceteqti-mi, imi zise, o viafd d-a sfinlilor din carta aceasta.
- Cum! Apoi dar ce inveli tu?
l2 13
- Elineqte, am rdspuns pdunindu-md. De vrei, s6-!i cetesc toatd
tragedia Ecubei, unde e acest frumos hor a troienelor, pre care ilgtiu dinafard:
Ar-rpa ruovtta( aupaAts novtoftoPou( YoPn(et(Oocr( alcrtou( en ol"6Pcr l"rPvo(Trol l-tt tav pel"ecrv noPeul(!
- Poate sd fie frumoase acele ce tu spui, zise tatdl meu, dar
e rugine sd nu gtii limba ta! Mdne vei veni cu mine la Socola, Lnde
este examen. Voi vorbi pentru tine cu dascdlul, care e Lln om pre-
invdlat; gi nu mi indoiesc ca tu te vei sili a invdla degrabd, pentru
cd gtii cd asta imi face mul15mire.
- O, negregit! am rdspuns cu bucurie.
Ne intArziesem a doua zi, cdci, cAnd am ajuns, am gdsit exa-
menul pe la sfbrgit. Se cercetase istoria, geografia 9.c.1. Sala era
plin6. Auditoriul se alcdtuia mai ales din dame bdtrAne, muffIe a
biieiilor, care ascultau intr-o religioasd tdcere.
Profesorul romdn avea un nas cu totul antiromdn, cdci las'cdera grozav de mare, dar apoi era cArligat, incdt semdna mai mnlta proboscidd dec6t a nas.
- Preevghenicogilor boieri gi cucoane, zicea el, am avut cinste
a infbloqa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei in istorie, cetire,
scriere, aritmeticd. Acum voi avea cinste a ardta cd limba noastrd,
pre care toli socot cd o $tiu, dar nime nu o qtie cumsecade, nu este
flrd gramaticd, {bri sintaxis gi fbrd ortografie; ci mai ales in acest
poni ai ortografiei intrece pe multe alteie. Doud pilde voi ardta.
Sfdrgind, igi puse ochilarii, tinse tabla neagrd, 9i, chemdnd un
bdiet ca de noui ani, ii dete condeiul de credd.
Bdietul scrise:Fatd Sarra!
Eu J-am zis asearS,
Si vezi oul cum se sard.
Preevghenicogilor, urmd profesorul, vedeli cd toate aste frasis
se sfdrqesc cu sard, dar, precum ali vdznt, au deosebire in scris.
Asemene veli videa gi cu a doua paradigmd. Bliatul mai scrise:
Maicd-ta de-i weBine ar fi sa vrlePdn' la noi la vie.
Dascalul tinse braful spre cuvintele scrise, cu Lln gest maiestos.
Gestul acesta fu izbucnirea unei mine. Bdrbafi, femei, copii, tolisdrir[ gi s-apropierd de tabl6 strigdnd bravo de rdsuna sala. Mu-mele uimite suspinau sub bonetele inhorbotate. Lacrimi de bu-curie izvorau din ochii lor odatd fmmogi poate, dar acum strdnqi
gi impregiurafi de un cerc purpuriu; aste lacrimi, strecurAndu-sepe ldngd zbArciturile nasului ca pe niqte uluce firegti, ajungeau sub
buza dedesubt, unde barba intoarsd nduntru le oprea ca o stavil6.Bunele batrAne nu se puteau dumeri cun de sunt atdt de invdfalidrdgulii lor qi, cldtind din cap, priveau pe dascal ca pe o fiin1d sur-
naturald. Bbrbalii ii felicitau, ii mul{drneau, ii strigau aferim de se
zguduiau pdre{ii 9i bdtr6nul socolean, dobordt sub grindina lau-delor qi a aferimilor, se ldsase pe un scalln, unde-l impregiuraserdcopiii, amefit, rdpit, cuprins, ca acel imparat roman ce striga iamoartea sa: ,,Je sens que je deviens dieu!"
Ce fbceam eu in vremea acesta? Eu rdmdsesem incremenit,cu ochii hoiba{i, cu gura c[!catd, cdci nu inlelegeam nimic, eu care
mi lineam cd gtiu ceva! Dascalui acesta lua in ochii mei un chipmdre!, academic, piramidal, neinleles ca 9i sinonimele sale; mise pdrea cd vdd un Platon, un Aristotel ! ... Cdt md umilise de tare !
Cum imi cdzuse trufia! Cdt md sim{eara de mic in asernbnare cu
bdietul acel ce scria sard gi vie in trei osebite feluri!Ne-am intors acasd. Tatdl meu, vdz6ndu-md gAnditor, md in-
trebd ce am.
- Gdndesc ia addnca eruditie a acestui dascal.
l4 15
- Adevdrat, e un om plin de qtiinle, gi l-am poftit sd vie ca
sd-1i dea leclii de trei ori pe sdptdmAnd. De mdne va incepe.
O, cAt am rbmas de recunoscitor bunului pdrinte pentru aceastd
dorita vestel indatd am gdtit caiete, condeie noud, negreald bund,
nimic n-am uitat; intocmai ca bravul soldat care igi perie uni-foma, freacd bumbii, curdfd armele in ajunul bdtdliei. Aceste pre-
gdtiri m-au ocllpat pdnd seara, cAnd m-am culcat gdndind la nouldascal; iar piste noapte am visat cd avem Lrn nas c6t a lui de mare.
A doua zi profesorul veni gi, dupd acea de datorie bun[-dimi-neala, scoase din sAn o broqurd cartonati cu hArtie pestrild, zi-cdndu-mi c-un zdmbet phn de incredere in sine:
- Ndddjduiesc cd ne vom inlelege amdndoi. Aceastd filaddnu snnt la indoiald cd in puline zile o vei invafa"
,,O! am gdndit acesta e negreqit vntn extract lesnicios a siste-
mului sdu de invd!6tur5." Am luat-o cu toatd onoarea cuvenitdoperii unui literat, qi, deschizdndu.o, am vdzut cd era un abecedar
cu siove d-un palmac de tnarilAm rdmas mut de olerire gi de rugine. Ce batjocurS! Sd md puie
pe mine, care nu mai eram un copil, aveam treisprezece ani, sd
inv6! a b c! pre mine care inlelegearn pre Erodian din scoarlS inscoarld! Era un infrunt care iubirea mea de sine nu-l putea mistui.Hotirdi sd-mi rdzbun gi ideea asta md mai linigti.
in ,rremea aceasta, dascalul igi agezase ochilarii pe tronul lor(pare cd privesc incd acei ochilari luguieli pe nasui lui uriaq, ca
un turc calare p-un harmasar roib), trase tabac, strdnutd, tugi spre
a-qi drege glasul, gi incepu rar gi cu dese pauze:
- NetSgdduit este cd omul nenvdlat e ca un copac neingrijit,care nici o roadi nu aduc. Drept aceea, invdldtorul este pentru un
tdndr aceea ce este qi grddinarul pentrll pom; sau ca plugarul bun
care curS!5 de mdrdciuni Jarina sa pind a nu semdna in ea sdrndnla
cea bund.
Dup6 aceste parabole, adaose:
- Pentru a-1i paradosi limba romdneascd dupd toatd rdnduiala,ca si o invefi cumsecade, spre a o qti precum se cuvine, trebuie sd
incepem de la inceput. Vei gti deci cd limba romOneasci are patru-zeci gi una de slove, care se impart in trei soiuri: glasnice, ne-glasnice gi glasnico-neglasnice: gi anume, glasnice sunt: Az, Est,Ije, I, On, U, Ier, ktiu, Iu, )Kia, Ia, Ypsilon, omega. Neglasnice:Buche, Vede, Glagol, Dobru, Juvete, Zemle, Kaku, Liude, Mislete,Naq, Pocoi, Rd!d, Slovd, Tferdu, Fdrta, Heru, Csi, Psi, Ti, Cervtt,
$a, $tea, Oita, Gea. Glasnico-neglasnice: Zalu, Ieri,Ucu, in.Fir-aceste slove nu se poate alcdtui nici o frasis, nu se poate
proforisi nici o silavi, cdci ele sunt temelia limbii. Drept aceea,
d-ta vei binevoi a le invdla pe de rost, pentru ca sd le poli cuvAntacurat gi pe inldles, pentru cd vdd ca dascalii d-tale grecul gi
franfuzul, pre care dracul sd-i iaie! !-au stricat proforaua, nu polirosti i, d, g, ci, qi altele vro cdteva. Am nddejde cd poimAne mi levei putea spune pe dinafard, qi atunci vom incepe a doua rnatirnd,Ba, Be, Bi, Bo, gi mai la vale. Cred cd ne inlelegem?
- Ba nu ne inlelegem nicidecum, am strigat iegind din ame-
leala ce mi cuprinsese intru auzul barbarelor numiri a buchilorlui, nu ne infelegem! D-ta vrei sd md badocuregti, sd md pui la
alfavita, pre mine care gtiu grece$te mai mult decdt oricare t6ndrde vrAsta mea, qi care scriu franluzegte sous la dictde, fdrd a facemai mult decdt gepte, opt gregale pe fa{d! Da-mi o gramaticd,aratd-mi construclia verburilor, ortografia. Spune-mi pentru ce
scrii vie qi sara in trei feluri?
- i1i voi spune-o la vreme.
- Pentru cd ai o duzind de i, aga e? dar cum scrii masd (table)qi masd (pret[eritul] verbului mdnere)? Cum scrii lege (Ioi) qi
lege (imperfativull verbului legare)? Aqa e cd tot un fel, pentru ca
n-ai doi a pi doi e? Apoi pentnr ce incurci gi amelegti pe bdiali?
- Aceea nu e treaba d-tale, imi rdspunse cu un z6mbet ce se-
mdna a strdmbet; inva{d buchile pe de rosl ca sd le gtii poimdne.
- Ba nici gdndesc, zvdrlind abecedarui sub masd.
l6 17
- Ha, ha, hal La inceput se pare greu, dar te vei deprinde.
Rdddcina inv5ldturii este amari, dulci sunt insb rodurile sale.
Sfdrgind strdnse ochilarii, iqi lui glicul 9i ieqi. Simlii cd mi se
lud o greutate de pe inimd.
- A! pedant ignorant gi ingdmfat, strigai, vrei si inv61 buchiletale! Sd md necinstesc! A! chinezule, care ai o sutd de litere, maimulte decdt orice 1imb6! A! tu ai slove amfibii, nici glasnice, nicineglasnice! A! tu socoii cd limba mea deprinsd cu Omer se vaputea suci ca sd zicd fdrt5, tferdu, glagol g.c.l.; numiri sdlbatice
cu care tu ai poreclit bietele litere! Al tu vrei sd md necinstesc, sd
invd! buchile talel Dar sd crdpi macat nu le voi invdla! Las' cd
te-oi juca eu! N-am trebuinld de tine ca sd-mi invd! limba mea!
Am alergat la biblioteca tat[lui meu, care era intr-o iadd mare,
purure deschisd, in coridor. Ajutat de o slugd, i-am fbcut inven-
tariul, gi pintre mullimea calendarilor qi a ci4ilor in limba gre-
ceascd modernd, iaca ce am g6sit:
TiPdrite:Metile sfintilor din toate lumileMoartea iuiavel (poem de Gesner)
Numa Pompilius (roman! de Florian)Patirnile domnului nostru, in versuriIstoria lui Arghir 9i a pre-frumoasei Elene, idemDespre inceputul romAnilor, de Petru MaiorFloarea darurilorint6mpldrile francezilor qi intoarcerea lor de la MoscovaTalmudul jidovenesc
Manuscrise:Letopiselul lui Nicolai CostinCavalerii Lebedei (romanl de M-me Genlis)incungiurarea cetAlii Rogela (roman!, idem)Lentor, tragedie in versurj
Sapor, idemMatilda (romanl de M-me Cottin)Manon Lesco, romanlTarlo, sau strdinii in Elvelia, idemZelmis gi Elvira, idemCugetdri de Oxenstern etc., etc"
Sirmana bibliotecd! Uitatd in scrisul ei bejenia anului 1821,
toatd a slujit de fultuiald ianicerilor! Ce n-aq da acum ca sd am
una din acele cirli de sute de ori cetite de tatdl meu'
M-am cercat sd cetesc un romant din acele manuscrise, dar
scrisoarea era alilt de incilcitd, incdt le-am lasat, fEgdduindu-le
de a le vizita cum voi putea deprinde a ceti scrisoarea acea ierogli-
ficd ce se obicinuia atr.mci pe la noi; 9i ludnd Istoria Romdnilor
de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, in puline ceasuri am
invdlat a ceti. Pdn-in seare, eram capabil s6 spun pe carte cdt ori-
care anagnost de rdpide. Seara atn cetrt tatilui meu tot cAntul intdi
din Moartea lui Avel, singura carte care avea puterea a-l adormi.
Bunul pdr-inte se bucurd qi atribuind $tiinla mea la vrednicia invd'
1dtorului, pomnci sd cumpere, cinci coli postav viginiu de un beni;,pre care il trimise dascalului.
Eu insd nu puteam uita infruntul ce-mi fEcuse. Fdcdnd un
congres de biieli - congcolari ai mei de la dascalii francez 9i grec
- dupd mai multe opinii, care de care mai stravagante, o idee sata-
nicd veni unuia in minte.
- Fraiilor, zise el, socotinla mea este sd inchipuim nigte intre-
bdri atdt de grele, incdt sd nu ie poatd t6lmdci, ca sd-i dovedim
ci e numai un gogoman pedant...
- Eoyee! Bravo! Euoil Hura! llcrlv! Vivat! strigard to1i.
intrebdrile s-au alcltuit, s-au aprobat de toat6 adunarea 9i mis-au incrediniat.
A treia zi dascalul veni, gi intrebdndu-md de gtiu buchile pe
dianafarS, spre rdspuns am deschis cartea lui Petru Maior 9i i-am
cetit un intreg capitol. Profesorul rdmase inlemnit.
18 l9
Sfhrqind, am urmat in tonul acel pedantic cLl care imi vorbise el.
- De vreme ce vezi,loghiotante, cd am invdlat a ceti fird les-niciosul metod al abecedarului d-tale - care mi-ai spus cd este te-meiul limbii - nu sunt la indoiala cd voi inv5la a scrie iardgi fdrdajutorul ddscalesc. insd fiindcd cunosc gi sim! cu desdvdrqire cd
dascalul, pentru un tAndr, este aceea ce este grddinarul pentrll pom,vdd cd eu am foarte multe iucruri de invd{at, cdci sunt ca un copac
neroditor. Drept aceea, am fdcut aceste cinci intrebdri, pre care d-tavei binevoi a mi le tdlmdci. Asta va fi singura mea leclie. Pe toatdziua imi vei deslega cAte cinci de aste nedumeriri. Spune-mi dar:
1. Pentru ce uneori vara ploud cu broagte, iar nn cu cristeifrip{i, precum odinioard la judani?
2. De unde au luat Adam gi Eva ac qi ald de au cusut frunzeiede smochin, in vreme ce pe atunci nu era incd nici o fabricd?
3. Cum...?
- Pagdn! md curmd dascalul astupandu-gi urechile gi sarindde pe scaun, ca un orr ce calcd pe un $alpe; huld grozavd gi pAnga-
ritd! Iaca frumoasele isprdvi a invdl5turii papistagilor!Zicltnd aceste, igi lud glicul qi o impunse de fugd pe ugd.
De afunce nu l-am mai vdzut.Astfel Petru Maior m-a invSlat romdnepte.
ZOE
I
,,Amour en latinfaict amor,'
Or donc provient d'Amor la mort;Et paravant, soulcy zui mord,Denil pleurs, piiges, forfaicts, remord?
Bla.son de l'Amour
Acesta au urmat la 1827.De abia inserase, ulilile era pustii. Din cdnd in cdnd gi foarte
rar se auzea pe pod duruitul unei calegce, in care era vreun boierce se ducea la partidd de cdrli, sau un fiacru ce trecea ca sdgeata
gi ldsa sd se zdreascd nigte bonete femeiegti. Nici un pedestru nu
era pe ulili, afard de fanaragii care strigau regulat raita; pentru cd
la 1827, septemvrie nime nu s-ar fi riscat a merge pe jos singur
pe uli1i, dupd ce innopta. Pojarul de la 20 ir"rlie preficuse in cenugd
mai mutrt de jumdtate a oraqului lagii, 5i fanaragiii, masalagiii,potlogarii de care gemea oragul gbzdnd ascungi pintre rdsipuri,p6ndeau pe nesocotitul pedestru care zdbovise a se intoarce acasd,
qi adeseori, el perdea impreund cu punga gi viala sau cel pulin sd-
ndtatea. in zadar imblau streji de arnduli qi simeni; nu puteau
stArpi aceste inrdutdliri nici descoperi bandele vagabonzilor.O caleaqcd trecu in fuga cailor pe uli1a mare, apucd uliF Sf.
Ilie, 9i frcdnd in stdnga, lud la deal pe ldnga zidul Sf. Spiridon, qi
tot suindu-se pdnd-n mahalaua Sirbriei, stdtu la portila unei cdsuli
cu doud ferestre cu perdele verzi. Din trlsurd se cob,ori un t6ndr
20 21
elegant coconag, a c6rui costum era dup[ moda curlii' El purta un
antereu de suvaia alb, era incins cu un qal roqu cu flori, din care o
poal6 i se slobozea pe coapsa stAng6, iar capetile, alcdtuind un fiong
dinainte, cddeau apoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaua
de pambriu albastru, blSnitd cu samur, purta una dintr-acele scurte
calaveici, numite fermenele, broderia cdria, cu fir qi cu tertel, iiacoperea tot peptul. in cap avea un glic de o circonferenld cel pulin
de qdpte palme.intr-un cuv6nt, orice darnd l-ar ftvdzut in ceasul acela nu s-ar
fi putut opri de a se coti cu vecina sa gi de azicein jargonul vremii
de atunci: ah, psihi mu, uitd-te cdt e de nostim!
Chipul sdu era, de nu frumos, dar plbcut. Lafater, din cea intai
vedere, l-ar fi juclecat dupd fruntea lui strAtntd, buzile groase 9i
sprincenile ridicate cu disproporlie deasupra ochilor; dar qi nefiind
cineva fizionomist putea, frrd a se gregi, s6-l boteze de ndtdrdu'
dupd cdutdtura cea speriatd 9i neclintirea figurei sale.
in camera unde intrd, pe un crevat cu perdele ponceau, gadea o
fetigoard rezdmatdintr-un cot pe perind. Fusta ei de atlaz albastru-
deschis de sub care se zdreaunpicioruq gras qi mic; pdrul ei cas-
taniu ce se slobozea in unde de matase pe albii ei grurnazi; pozilia
ei cea lenoasd, in sfdrgit, lumina murindd a unei lampe ar fi in-
fldcdratpe Xenocrat, dacd ar fi fost la laSila 1827 , in camera aceea.
Lau. era rmmoasa tandra fatd! cdnd insd qi-a intors tAnjitorii
ochi cdprii, umbrili de lungi gene 9i scdldali intr-o roud de desfE-
tare, cdnd s-a repezit gi a apucat in brale pe tdnbrul ce intrase' tre-
buia sa aibd cineva toatd nesimlirea lui, ca sd nu cadd amelit la
picioarele ei.
-Ahl Tu egti, Iancule, tu eqti! Yezi cdeu te aqteptam. Gdndeam
la tine, pentrLl cd numai la tine gdndesc. Pesemne tu nu gtii cd te
iubesc mai mult decdt orice alt pe lumea asta, 9i tu iar mE iubeqti.
Aga e cd md iubegti? Nu voi sd mi iubeascd al1ii' Zicd ce-a vrea
lurnea, eu te iubesc - q-apoi ce-mi pasd de lume' Tu eqti al meu!
Al meul Te iubesc, te sdrut, suflelelul meu!