jndemnafi sii se revolte

fmpotriva stiipanirii spaniole,olandezii ~i-au ca~tigat inde-

pendenfa dupii o luptii de 80 de

ani jn aceastii perioadii ei s-au

bucurat de timpuri prospere,

devenind cea mai importantii

nafiune comercialii din Europa.

An secolul XVI T~rile de Jos (Olanda mo-Idem~ ~i Belgia) erau formate din 17 provin- .cii separate, fiecare beneficiind de vechile

drepturi ~i traditii, fiind 1ns~ supuse Duceluide Burgundia. incepand din 1556, acestea audevenit supuse Regelui Filip al lI-lea alSpaniei, ale c~rui numeroase teritorii pestecare domnea l-au f~cut cel mai putemic con-duc~tor din 1ntreaga Europ~. Revolta din cele17 provincii 1mpotriva autorit~tii lui Filip aavut consecinte profunde ~i de lung~ durat~.Spaniolii au reu~it s~-~i mentin~ stapanireaasupra sudului (Flandra), care a rnmas catolic~i care a devenit independent (sub numele deBelgia) abia in secolul XIX. paruI In 1581,provinciile din nord s-au separat, formand orepublic~ protestant~: Provinciile Unite aleOlandei, numite adeseori "Olanda", dup~denumirea celei mai mari provincii olandeze. -

Cele 17 provincii erau foarte avansate dinpunct de vedere economic, cu ora~e fondate "'

O Alessandro Farnese, Duce de Parma, a

reca~tigat provinciile sudice ale Olandei pen-

tru Spania.

O Fragment dintr-o pictura pe sticla infa,i-~andu-1 pe Wilhelm I, prin'ul de Orania ~i pri-mul guvernator al Republicii Olandeze, la ba-talia de la Leiden din 1574, una dintre primelevictorii olandeze asupra stapanirii spaniole.

cu mult timp in unna:; la lnceputul domniei luiFilip, cel mai mare ora~, Antwerp, era centrulcommercial ~i fmanciar al Europei de Nord. inalte zone agricultura, textilele, pescuitul ~i con-struirea de vapoare erau importante, iar ora~ulnordic Amsterdam avea un rol important in co-mel1Ul prosper din Marea Baltica. Unul dintreobiectivele lui Filip -care nu parea ira1;ionaldin punctul sau de vedere -era sa m:lreascataxele pe aceste bunuri prin abolirea privilegi-ilor provinciilor; asemenea celorlalti monarhidin vremea sa, dorea unirea $i centralizarea re-gatelor sale. in acest caz, centralizarea Insemnaconducerea din lndepartatul Madrid, lucrumaterializat de prezenta garnizoanelor spa-niole in Tarile de ]os. Centralizarea implica, deasemenea, prinderea ~i arderea protestantilorde catre Inchizi1;ie, procedura ce a devenitfoarte raspandit:lin aceasta epoca dura.

Rascoala calicilorDatorita motivelor de mai sus, protesteleImpotriva politicii lui Filip s-au intensificat Inanul 1560, acestea fiind conduse de nobili,cum ar fi Contele Egmont ~i Wilhelm deOrania; ei ~i succesorii lor eraU cunoscuti -lainceput lntr-un mod dispreWitor- sub numelede Calici (1es Gueux). Filip le-a raspuns printr-o politica de represiune, trimitandu-l peDucele de Alba, din Spania, cu o armat:l foarte

puteroica ~i instructiuni de a distruge oricerezistenta. Alba a ascultat ordinele, creind un"Consiliu singeros" ~i executindu-l peEgmont ~i pe al1;i nobili modera1;i ~i loiali aces-tuia. De~i s-a aflat in exil pentru o perioada detimp, Wilhelm de Orania a reu~it sa se a~ezein fruntea opozi1;iei. A fost poreclit WilhelmTacituroul, datorit:l discre1;iei sale, ~i a reu~it sauneasca diferitele grupari de lupt:ltori.

in 1572, o astfel de grupare, o flot:l semi-pirat:l de "calici maritimi", a opus rezistentaprintr-o revolt:l, ocupind ora~ul Brill. Dupaaceasta au unnat o serie de alte revolte impotri-va spaniolilor la care participau in cea mai mareparte protestan1;i, majoritatea apal1inind uneisecte severe: cea calvinist:l. De~i se aflau inca inminoritate, ace~tia au reu~it sa-~i sporeasca nu-marul ~i influenta; acesta flind unul din mo-tivele care au dus la divergente intre provinci-ile din nord ~i cele din sud. in 1579, cele mairadicale provincii nordice au fonnat Uniuneade la Utrecht care, doi ani mai tarziu, a renuntatla suveranitatea lui Filip, devenind o republicaolandeza, Provinciile Unite.

Lupta pentru supravietuire abia incepuse..Trimis de Filip sa restabileasca pozitia spa-niola, un soldat ~i om de stat competent,Alessandro Faroese, Duce de Panna, a reu~it saocupe majoritatea provinciilor din sud princoncesii, indreptandu-se apoi hot:lrat spre

133

O Olanda in 1648, a nul in care indepen-

den~a sa a fast recunascuta aficial.

44 EPOCA DE AUR A OLANDEI

-~~

jutorul:rda

voltarea spectaculoaDevenind protestan~mt:1, Olanda a am

din sud, evrei,

.ntlS oameni

protestantitribuit mult

ftigia'I car<IlalRezisten1;;acesteia. Industria (navele olandeze ttin lntreaga lume. Fi)erit11tii lor, oiandezi:ca~tiga avantaje cc)u11 rilzboaie lmpotr

)landeza s-a dez-ansp°rtau martaind coll.5tien1;i dei au dus r:lzboaie)merciale unice,iva protestan1;i!or

)nda-rcialeBuneiirulndavilor

ar mai impc

"sele :lucele pentru 2

incl~siv (

din Angli

torii unu

In Indiil

Sperante

profituri

je lile pe c~Illsecint:llncheiat

~nit, de asemenea,lbilind centre COlT

India, la Capul

in

mperilarmistitiuin 1621, ~sf:

uit, iar Inani. Cand5i Olanda)oi care anari pro-

)paniatin raz

LO de lh.'!-rultin mir,

ncepu1e atat

illi

In cele

pe unna>recum ~ilpogeu la

~ntaleXVII

:liJRa::>1,jE1<:

portii,minarePrnvinl

)landezi erau ~i ru~myeer ~i Ruysc: erau pionieri ai

1. In rantRembrandt, Hal:

~i Leeuwenjuristul Hug

ndato~ drel=

Noua republic~ .lpul

ma intei,dinw llui intc

",~,rWCA;{sj;$1!QAM...'.i.'.~~~O pana in 1625,

colonia olandezaNew Amsterdamcuprindea aproxima-tiv 200 de locuitori.in 1664, colonia acazut in mana brita-nicilor, care au rede.numit-o New York.

O Realiz3rile alandeze au fast atatculturale cat ~i materia le. Prin BaruchSpinaza, Olanda a aferit a figur3 marcant3

filasafiei eurapene.\t

lnsa d(

ic stat

~poca de aur a fost Iele din urrrul, un m]

resurse limitate, nu putct:lri invecinate. AmeninlLudovic al XIV-lea al Frantei, Ctiirat.I intr-o ~ lzboaie elau epuizat-o.economic deinceputul sectara cu o ]indoiala, ad(

~

erie de r:

Dep~~itac~tre Fra

Dlului XV

>rosperital,ua putere

I ~i Anglia, p"anilOlanda devenis~

O Vechea Casa de

IMPORTANTEI DATE

O Detaliu a!chipuri!or olandezedin tabloulStaalmasters deRembrandt, pictat in

1662, pentruBreasla Croitorilordin Amsterdam.

1556-98Domn;a 'u; F;';p a' "-'ea a' Span;e;

1567-75A'ba ,ncearca sa zdrobeasca rez;stenta

o'andeza

1579Un;unea de 'a Utrecht

1581°'anda se dec/ara ;ndependenta

1585Span;o';; captureaza Anvers-u'.

Exped;t;a eng'eza ,n scopu' spr;j;n;r;;o'andez;'or

1609Arm;st;t;u ,ntre Span;a ~; °'anda.

1621-48 Razbo;u' ;a sfar~;t. Tratatu'de 'a Miinster

1652.54 si 1665-67Razboa;e a~g'o-o'andeze

1672.78°'andez;; fac fata atacur;'or franceze

1689W;'he'm de Oran;a dev;ne

rege'e Ang';e;

1689-97 si 1702-13°'andez;; part;c;pa ia coa';t;;'e europene I

,mpotr;va Frante; ~

EPOCA RA 11UNIi I~rsal~ 5

1i indiaodeniik:ul seacultural

::estor luputere

Sct

Schimb dinAmsterdam, unde seaduceau mastre de

bunuri, jar camertulse desfa~ura in aerliber, a fast falasitapana in anul 1835.

ipte noua republi(economica. Bloc

le mil