Cociubanu Andreea-LoredanaKMS,III, 304B

EPICONDILITA LATERALĂ

1. DATE PACIENT2. DATE CLINICE3. ANAMNEZA4. EXAMINAREA SUBIECTULUI5. SIMPTOMATOLOGIE6. OBIECTIVE7. TRATAMENT8. DURATA ŞI FRECVENŢA ŞEDINŢELOR9. BIBLIOGRAFIE

1. DATE PACIENT

Nume: SPrenume: DVârstă: 29 ani Sex: MOcupaţie: SportivSport practicat: tenis de campVechime sport: 15 ani

2. DATE CLINICE

DIAGNOSTIC CLINIC: epicondilită laterală la nivelul cotului stâng.

Epicondilita laterală afectează cel mai frecvent tendonul mușchiului extensor scurt carpi radialis brevis, la aproximativ 2 cm mai jos de marginea exterioară a articulației cotului sau a epicondilului lateral a osului humerus. Inflamația specifică este rareori prezentă la nivelul tendonului, dar există o creștere a receptorilor durerii, în zona sensibilă.Această afecțiune se întâlnește la aproximativ 5-8% dintre jucătorii de tenis, deși este denumită “cotul tenismenului”. De asemenea, se întâlnește la violoniști, medicii chirurgi, persoanele care bat la mașină (secretarele) din cauza scrisului, bărbații care dau mâna puternic, gospodinele care muncesc mult prin casă și solicită articulația cotului.Cea mai mare incidență este prezentă la grupele de vârstă cuprinse între 40-50 ani, în special la jucătorii amatori de tenis (datorită lipsei tehnicii de joc).

3. ANAMNEZA

ISTORICUL BOLII: afecţiunea a apărut în urmă cu 2 săptămâni, pe terenul de tenis. Subiectul se afla în campionat în finală. Mecanismul de producere a fost datorat suprasolicitării.

1

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: -tatăl suferă de hipertensiune arterială-mama suferă de cardiopatie ischemică cu angină pectorala stabilă de efort

ANTECEDENTE PERSONALE: în urmă cu 6 luni pacientul a avut o entorsă de gradul I la glezna dreaptă, iar în urmă cu 3 luni a suferit o entorsă de gradul I la nivelul cotului drept

TRATAMENT MEDICAMENTOS: -infiltraţii cu cortizol-antiinflamatorii nesteroidiene (AINS)-miorelaxante

4. EXAMINAREA SUBIECTULUI

EXAMEN CLINICO-FUNCŢIONAL:EXAMENUL SUBIECTIV: cotul se prezintă fără edem, de culoare uşor roşiatică. MS prezintă tulburări circulatorii, extremitatea fiind rece.EXAMENUL OBIECTIV: regiunea traumatizată este călduţă. Punctele dureroase sunt capetele de inserţie ale muşchilor mâinii şi rotatori ai antebraţului

INSPECŢII: La compararea membrului sănătos cu cel traumatizat s-a constatat că nu există asimetrii la nivelul articulaţiei traumatizate, însă pacientul a adoptat poziţii vicioase antalgice cotul afectat în flexie, antebraţul în prono-supinaţie, umărul uşor ridicat şi capul înclinat de partea umărului ridicat, pumnul închis.Pacientul prezintă hipertrofie la nivelul antebraţului, contracturi la nivelul bicepsului brahial, trapezului superior.

TESTING ARTICULAR: s-a constatat mobilitate scăzută la nivelul articulaţiei

TESTING MUSCULAR: s-a constatat forţă scăzută datorită durerii pe flexie, RI, RE

TESTE FUNCŢIONALE: -testul pivot shift-testul pentru epicondilita laterală+medială-testul compresiunii radio-ulnare

TESTE FUNCȚIONALE GLOBALE: Evaluarea mobilității: Datorită redorii articulare cauzată de durere, articulația cotului nu permite realizarea mișcărilor pe toată apltudinea lor.Evaluarea coordonării: Pacientul nu prezintă probleme de coordonare.Evaluarea prehensiunii: Afecțiunea și severitatea acesteia face prehensiunea să fie greu de realizat.ADL: Pacientul nu poate duce mâna în buzunarul de la spate, nu poate scrie, nu poate amesteca în cafea cu lingurița, nu poate mânca singur.

DIAGNOSTIC FUNCȚIONAL: -durere la nivelul antebrațului, cotului și articulației pumnului-mobilitate scăzută la nivelul articulației cotului și pumnului pe flexie palmară-forță scăzutaă pe F, RE, RI-afectarea prehensiunii

5. SIMPTOMATOLOGIA

-durere-inflamație-redoare articulară-contracturi la nivelul mușchilor de pe partea anterioară a brațului și partea posterioară a antebrațului-extremitatea MS stâng rece

2

6. OBIECTIVE

-eliminarea durerii și a inflamației-diminuarea redorii articulare-eliminarea contracturilor-stimularea secreției de lichid sinovial-înlăturarea tulburărilor vasculo-trofice-relaxarea musculară-stimularea circulației periferice-reedeucarea funcțională a articulației pumnului ș cotului-stimularea regenerării tisulare-eliminarea pozițiilor vicioase-reeducarea prehensiunii și coordonării-reintegrarea în activitatea sportivă

7. TRATAMENT

a) Repaus timp de 10-21 zile cu administrarea de unguente calmante, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene(AINS), aplicații cu gheață (masaj cu gheață) în faza acută.

b) Fizioterapie:-electrostimulare-parafină (după faza acută)-infraroșii

c) Masaj relaxator pentru musculatura contracturată de la nivelul antebrațului, umărului și gâtului. Efleuraj lent, profund, cu fricțiuni profunde și presiuni cu vibrații.Masaj circulator pentru extremități.Masaj stimulativ la nivelul brațului.

d) Posturări: Din DD cu MS extins pe lângă corp, se va pune un burete sau o pernuță sub cot și antebraț.Din Așezat cu cotul flectat la 90, antebrațul la nivelul abdomenului în prono-supinație cu pumnul închis. Sub antebraț, pentru susținere va fi un rulou sau burete. Pacientul trebuie sa stea cu spatele drept, cu umerii la același nivel și privirea înainte.

e) Stretching

f) Miotensiv

g) Mobilizări pe toate direcțiile posibile din articulație:-pasive: pumn, cot, umăr, coloană cervicală-pasivo-active: pumn, cot, umăr, coloană cervicală-activo-pasive: pumn, cot, umăr, coloană cervicală-active: pumn, cot, umăr, coloană cervicală

Contracții izometrice/ izotonice/, concentrice/ excentrice, în interiorul/ în afara segmentului pentru flexori/extensori pumn/antebraț.

Mobilizările pot fi făcute și în cadrul ședințelor de HIDROTERAPIE. h) FNP-uri: IL, ILO, IA, CR, RO, SR, SÎ, IzA, CIS, RR(se va folosi pentru pronație-supinație)

i) Diagonalele Kabat de la MS atât pentru flexie cât și pentr extensie.

j) Exerciții cu obiecte:La masa de lucru: Se poate lucra pentru coordonare și prehensiune.

3

Din așezat la marginea mesei de lucru, cu cotul flectatși antebrațul pe masă se va realiza prehensiunea cu o mingiuță cu antebrațul pe rând în supinație, pronosupinație, pronație. Se va trece la o mingiuță mai dură, după care la o mingiuță cu țepi (din cauciuc) pentru reeducarea propriocepției.Pacientul va realiza tot felul de mișcări utilizate în ADL-uri.

Cu mingea: Din așezat cu coatele flectate, între antebrațe se va poziționa o minge cu dimensiuni în funcție de pacient. Pacientul va trebui să apropie antebrațele și să strângă mingea de câteva ori, cu izometrie de câteva secunde. Antebrațele vor fi în pronație, supinație, prono-supinație.Din aceeași poziție, doar că mingea va fi între perete și antebraț, pacientul va face același exercițiu cu fiecare MS în parte.

Cu fizioball-ul: Din așezat cu antebrațul pe fizioball, pacientul este rugat să realizeze presiuni pe fizioball cu comanda ”Împinge!, Ține!(6 secunde), Relaxează!”, de câteva ori. Antebrațul va fi pe rând în pronație. Prono-supinație și supinație.

Cu greutăți (0,5 kg): Pacientul va face F/E mâinii, înclinare radială/ înclinare cubitală, F/E antebraț pe braț, RI/RE cu cotul flectat, supinație/pronație.

!!!ATENȚIE!!! Pentru mișcările de flexie din antebraț, pacientul va pleca din:-supinație și va ajunge în pronație-pronație și va ajunge în supinație-pronosupinație și va ajunge în pronosupinație

Pentru mișcările de RI-RE, antebrațul va fi pe rând în pronație și supinație.

Cu banda elastică: Cu o mână ține de un capăt și cu cealaltă de celalalt capăt și se va realiza RE concomitent sau pe rând (cu cotul flectat), flexia și extensia antebrațului pe braț și pronația și supinația.

După ameliorarea afecțiunii și răspunderea corespunzătoare la tratament, chiar înainte de a începe reintegrarea în activitatea sportivă, se vor realiza tehnici FNP pentru stabilitate și echilibru. IzA și SR.Din patrupedie în sprijin pe antebrațe se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă.Din patrupedie în sprijin pe mâini se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă.Din patrupedie cu ridicarea unui MI, după care MS (pe rând se va realiza această ridicare astfel încât pacientul sa aibe 3 puncte de sprijin) se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă.Din patrupedie cu un MI și un MS concomitent ridicate se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă.Din patrupedie însă cu trenul superior pe gymball se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă cu sprijin pe rând în mâini, pe antebrațe, cu un MS ridicat, cu un MI ridicat, cu un MI și un MS ridicat.Din cavaler servant pe fiecare MI în parte se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă.Din așezat pe bancheta de lucru în sprijin pe antebrațe se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă. Din așezat pe bancheta de lucru în sprijin pe mâini se va face stabilizare ritmică și izometrie alternantă.Din așezat pe gymball în sprijin pe antebrațe se va face stabilizare ritmică și izometre alternantă.Din așezat pe gymball în sprijin pe mâini se va face stabilizare ritmică și izomettrie alternantă prin intermediul gymball-ului.

Realuarea mișcărilor specifice sporului: Se vor face mișcări (exerciții) cu racheta de badminton care este mai ușoară, după care cu paleta de tenis de masa, ca într-un final să se poată lucra cu racheta pentru tenis de câmp.

!!!!!!ATENȚIE!!!!!! Pe tot programul kinetoterapeutic vom fi atenți ca pacientul să nu își ia poziții vicioase ajutătoare, să respire corect (inspir pe nas-expir pe gură), și ca din dorința de realizare mai rapidă de reabilitare sa nu apară suprasolocitarea.

8. DURATA ŞI FRECVENŢA ŞEDINŢELOR

Se vor face 5 ședințe pe săptămână a câte 45-50 minute până la ameliorarea afecțiunii, după care se va trece la 3 ședințe pe săptămână pănâ la recuperare completă.

4