ento

8
MASURILE DE PREVENIRE SI COMBATERE A DAUNATORILOR Protectia culturilor imptriva daunatorilor se poate realize numai prin aplicarea rationala a unui complex de masuri care se pot grupa astfel: Masuri preventive (constitue profilaxia plantelor) Masuri curative (constitue terapia plantelor) MASURI DE CARANTINA FITOSANITARA Prin carantina fitosanitara se intelege un complex de masuri care se aplica pentru a preintampina patrunderea in tara a unor daunatori periculosi sau de limitare a arealului de raspandire a unor daunatori existenti sau de lichidare a unor focare izolate. Dupa obiectivul pe care il urmareste carantina poate si interna si externa. CARANTINA INTERNA are ca scop impiedicarea raspandirii unor daunatori periculosi in interiorul tarii in zonele in care nu a fost semnalat. CARANTINA EXTERNA se refera la controlul tuturor produselor vegetale care se importa sau sunt in transit in vederea impiedicarii patrunderii in tara a unor daunatori periculosi. Controlul se efectueaza la vamile feroviare, maritime si in aeroport. Produsele care se importa sau se exporta trebuie sa fie insotite de certificate fito-sanitare care sa specific originea produsului si daca este lipsit de daunatori de carantina. MASURI AGROFITOTEHNICE DE PREVENIRE SI COMBATERE Principalele masuri sunt: Alegerea terenului Asolamentul Lucrari ale solulu: araturi de vara, de toamna, grapatul Aplicarea rationala a ingrasamintelor si amendamentelor Stabilirea epocii de semanat si folosirea unei seminte si material saditor neinfestat 1

Upload: madalina-roman

Post on 17-Dec-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

parte teoretica

TRANSCRIPT

MASURILE DE PREVENIRE SI COMBATERE A DAUNATORILOR

Protectia culturilor imptriva daunatorilor se poate realize numai prin aplicarea rationala a unui complex de masuri care se pot grupa astfel: Masuri preventive (constitue profilaxia plantelor) Masuri curative (constitue terapia plantelor)

MASURI DE CARANTINA FITOSANITARAPrin carantina fitosanitara se intelege un complex de masuri care se aplica pentru a preintampina patrunderea in tara a unor daunatori periculosi sau de limitare a arealului de raspandire a unor daunatori existenti sau de lichidare a unor focare izolate.Dupa obiectivul pe care il urmareste carantina poate si interna si externa.CARANTINA INTERNA are ca scop impiedicarea raspandirii unor daunatori periculosi in interiorul tarii in zonele in care nu a fost semnalat.CARANTINA EXTERNA se refera la controlul tuturor produselor vegetale care se importa sau sunt in transit in vederea impiedicarii patrunderii in tara a unor daunatori periculosi. Controlul se efectueaza la vamile feroviare, maritime si in aeroport. Produsele care se importa sau se exporta trebuie sa fie insotite de certificate fito-sanitare care sa specific originea produsului si daca este lipsit de daunatori de carantina.

MASURI AGROFITOTEHNICE DE PREVENIRE SI COMBATEREPrincipalele masuri sunt: Alegerea terenului Asolamentul Lucrari ale solulu: araturi de vara, de toamna, grapatul Aplicarea rationala a ingrasamintelor si amendamentelor Stabilirea epocii de semanat si folosirea unei seminte si material saditor neinfestat Recoltarea la timp a culturii Cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti la atacul daunatorilor

MASURI MECANICE DE PREVENIRE SI COMBATEREAu o aplicabilitate limitata deoarece necesita un volum mare de munca si nu asigura o combatere eficienta in timp util: Adunarea insectelor cu diferite aparate Santuri capcana Inele cu clei Braie capcana Omizitul Momeli capcana Scuturarea pomilor Insacuitul fructelor Igiena cultural Razuirea scoartei si taierea ramurilor uscate sau atacate

MASURI FIZICE DE PREVENIRE SI COMBATEREDiferite procedee fizice: Folosirea temperaturilor ridicate sau scazute in depozite, sere, magazii Focul se foloseste pentru distrugerea prin ardere a diferitelor resturi vegetale in care se gasesc daunatori Lumina utilizata in capturarea insectelor fototrofic positive Capcane vizuale reprezentate de vase, plagi diferit colorate folosite mai ales in avertizare Pulberi deshidratate Razele X si Y pentru sterilizarea masculilor

METODA CHIMICA DE COMBATERE (chimioterapia)Combaterea daunatorilor, agentilor patogeni si buruienilor cu ajutorul produselor fitofarmaceutice sau pesticide.AVANTAJE In caz de invazie este metoda care asigura distrugerea daunatorului intr-un interval foarte scurt Posibilitatea aplicarii mecanizate a tratamentelor utilizandu-se mijloace modern cu aparatura terestra, elicoptere si aviatia utilitara Reducerea numarului de tratamente datorita posibilitatii de combinare a diferitelor pesticideDEZAVANTAJE Au influenta negative asupra mediului inconjurator poluand apa solul si aerul Produse toxice pentru om si animale Prin folosirea produselor cu spectru larg de actiune se distrug atata speciile utile stricand echilibrul biocenotic Aplicarea repetata a unui produs duce la aparitia fenomenului de REZISTENTA a daunatorului la produsele aplicate.CONDITIONAREA PRODUSELOR APLICATENu se aplica sub forma de substanta pura ci diluate cu diferiti ingredient: apa, solvanti organic, uleiuri minerale etc.Pesticidele se gasesc conditionate sub diferite forme: Pulberi pentru prafuit (PP) Pulberi umectabile (PU) Pulberi solubile (PS) Concentrate solubile (CS) Concentrate emulsionabile (CE) Produse pentru tratamente cu volum ultra redus (VUR) Granule (G) Produse pentru tratarea semintelor (PTS)CLASIFICAREA PRODUSELOR FITOFARMACEUTICEPot fi clasificate dupa mai multe criteria: Dupa actiunea pe care o manifesta: De contact De ingestie (actioneaza la nivelul tubului digestive) Asfixiante (actioneaza la nivelul sistemului respirator) Dupa grupa sistematica de daunatori impotriva carora se utilizeaza: Insecticide pentru combaterea insectelor Acaricide pentru combaterea acarienilor Nematocide pentru combaterea nematozilor Moluscocide pentru combaterea melcilor fara cochilii Raticide (rodenticide) pentru combaterea rozatoarelor Substante repelente prin mirosul characteristic indepateaza daunatorii (corvidee cioara de semanaturi, iepurifege iepurii, cervidee cerbi) Substante atractante (de nutreturi si sexuali) Dupa grupa chimica din care fac parte: Grupa I produse foarte toxice, DL50 < 50 mg/kg corp Grupa II produse puternic toxice, DL50 = 50-200 mg/kg corp Grupa III produse moderat toxice, DL50 = 200-1000 mg/kg corp Grupa IV produse cu toxicitate redusa, DL50 > 1000 mg/kg corp

METODE BIOLOGICE DE COMBATEREOrganizatia international de lupata biologica a definit combaterea biologica ca o otilizare a organismelor vii si a produsilor activitatii lor biologice cu scopul reglarii populatiei daunatoare. Are drepr scop principal reducerea densitatii numerice a populatiei daunatoare sub limita pradului economic de daunare (PED).In comparative cu celelalte metode de control ale daunatorilor, metoda biologica nu prezinta pericol pentru on sau animale, protejeaza fauna utila (parazitii,pradatorii), nu determina apritia de forme rezistente, in unele cazuri este destul de economica, iar produsele, biopreparatele sunt compatibile cu produsele insecticide.Mijloacele de lupta incluse in combaterea biologica sunt: Folosirea zoofagilor (paraziti si pradatori) Folosirea microorganismelor patogene (bacteria, virusuri, ciuperci) Lupta autocida Lupta hormonala Lupta genetic Lupta fiziologicaZoofagii sunt organism vertebrate si nevertebrate care se hranesc cu daunatorii plantelor de cultura si apartin urmatoarelor grupe: nematozi, acarieni, insect, miriapode, reptile, pasari si mamifere.Zoofagii se impart in paraziti si pradatori.a) Parazitii sunt organism animale ce se dezvolta pe seama altor organism (gazde) care in general au corpul mai mare decat al parazitilor.Diferite specii de paraziti se pot dezvolta pe toate stadiile de dezvoltare ale daunatorului: ou, larva, pupa si adult.Clasa Insecta cuprinde cei mai multi paraziti, acestia apartin ordinului Hymenoptera si ordinal Diptera.Parazitii de oua (ovifagii) au o importanta practica deosebita deoarece prin distrugerea oului se intrerupe toata dezvoltarea daunatorului. Importanta practica cea mai mare o au viespile parasite din genul Trichogramma. In present sunt cunoscute peste 200 e specii ale genului, cele mai utilizate fiind: Trichogramma evanescens, Trichogramma embryophagum si Trichogramma pretiosum.La plosnitele cerealelor cele mai importante viespi parasite sunt:Trissolcus grandis si Telenomus chloropus.Parazitii de larve sunt foarte numerosi, o larva putand fi parazitata de mai multi paraziti.Larvele de Pieris brassicae sunt parazitate de Apanteles glomeratus. Prospaltella perniciosi este parazit al larvelor paduchelui testos din San Jose.Aphelinus mali paraziteaza 80-100% din larvele paduchlui lanos (Eriosoma lanigerum).Paraziti de pupa sunt in general mai putin numerosi si cu importanta practica mai redusa.Paraziti ai adultului, dupa locul de instalare al parazitilor, pot fi: ectoparaziti (la exteriorul gazdei) si endoparaziti (in interiorul gazdei).b) Pradatorii sunt organism animale care se hranesc cu prada vie, de regula au corpul mai mare decat cel al victimei.Din punct de vedere systematic acestia apartin claselor: Arahnida, Miriapoda, Insecta, Amfibia.Dintre arahnide (paianjeni), ordinal Acari cuprinde speciile pradatoare: specii de Phytoseiului pradatoare ale acarianului rosu comun (Tetranichus urticae), specii de Typholodronus pradatori ai acarianului brun si rosu.UTILIZAREA MICROORGANISMELOR PATOGENEMicroorganismele patogene sau produsele lor metabolice constitue principiul active al unor produse utilizate in combaterea daunatorilor. Produsele poarta numele de insecticide microbiologice (biopreparate).Dupa natura organismelor utilizate, biopreparatele pot fi: pe baza de virusuri, bacteria si ciuperci.Preparatele virale (pe baza de virusuri) provoaca boli numite viroze (boli entomopatogene).Dintre produsele comerciale mentionam: ELCAR, BIOTROL, VIREX.O insusire valoroasa a virusurilor este inalta lor specificitate - imbolnavesc si determina moarte unei singure specii daunatoare.Dezavantajele preparatelor virale sunt: Pretul de cost foarte ridicat Faptul ca nu actioneaza intr-un timp scurt Sensibile la ultravioletPreparatele bacteriene sunt produse pe baza de bacteria, bolile provocate se numesc bacterioze. Se cunosc peste 90 de specii de bacteria utilizate in combaterea unor daunatori. Cele mai utilizate fiind: Bacillus thuringiensis (lepidoptere), Bacillus popiliae (melolontine coleoptere).Denumiri comerciale: BACTOSPEINE, DIPEL, BIOBIT XL, NOVODOR, THURINGIN.Preparatele fungice au la baza sporii unor ciuperci, bolile provocate se numesc micoze.Cea mai cunoscuta ciuperca este Beauveria bassiana folosiat pentru combaterea a peste 170 specii de insect.Denumirea comerciala: BOVERIN, DOOM, MUSCARDIN.Marele avantaj este ca ele au nevoie de umiditate.

LUPTA INTEGRATAReprezinta un concept care utilizeaza un ansamblu de metode care satisfac in acelasi timp exigentele economice, ecologice si sociologice acordand prioritate faunei utile, oraganismelor natural.Lupta integrate poate fi definite ca o forma de ecologie aplicata in sensul dirijarii populatiilor de daunatori si a dusmanilor naturali prin influentarea factorilor de mediu asupra organismelor vegetale si animale.OBIECTIVELE PRINCIPALE Diminuarea riscului de aparitie a formelor rezistente de daunatori la aplicarea pesticidelor Evitarea cresterii progressive al numarului de tratamente Reducerea reziduurilor de pesticide din produsele agricole Mentinerea unei stabilitati a entomofaunei in agroecosistemPRINCIPIILE LUPTEI INTEGRATE Folosirea in complex a tuturor masurilor de combatere: carantina fitosanitara, prognoza si avertizare, masuri agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice, chimice. Veriga de baza a luptei integrate o constitue principiul prin care nu se urmareste eradicarea totala a daunatorilor ci mentinerea lor la un nivel la care sa nu produca pagube (PED). Tratamentele chimice sa se aplice numai la avertizare in scopul reducerii numarului acestira. Folosirea metodelor chimice numai dupa utilizarea tuturor celorlalte metode. Utilizarea pesticidelor selective cu remanenta mica in scopul protejarii faunei utile Alternarea produselor pesticide sistemice cu cele de contact pentru a evita aparitia de rase rezistente de daunatori.

1