Energia hidraulicăEnergia hidraulică Definiţie şi utilizare:Definiţie şi utilizare:

•Este o formă de energie exploatată încă din vechime, Este o formă de energie exploatată încă din vechime, la morile de apă iar în prezent este utilizată pentru la morile de apă iar în prezent este utilizată pentru producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor hidraulice. Apa curgătoare cu o diferenţă de nivel, hidraulice. Apa curgătoare cu o diferenţă de nivel, poate produce energie electricpoate produce energie electricăă în funcţie de condiţiile în funcţie de condiţiile de instalare ale turbinei (cădere,debit).de instalare ale turbinei (cădere,debit).

•O hidrocentralO hidrocentralăă este o central este o centralăă electric electricăă folosit folosităă pentru a transforma energia mecanicpentru a transforma energia mecanicăă produs produsăă de ap de apăă în energie electricîn energie electricăă..

• Amenajări hidroenergeticeAmenajări hidroenergetice

• Prin amenajarea hidroenergetică se înţelege complexul de construcţii şi instalaţii cu ajutorul Prin amenajarea hidroenergetică se înţelege complexul de construcţii şi instalaţii cu ajutorul

cărora se realizează concentrarea energiei hidraulice a unui curs de apă şi transformarea ei în energie cărora se realizează concentrarea energiei hidraulice a unui curs de apă şi transformarea ei în energie electrică.electrică. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui r Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui rââu unde poate fi prezentu unde poate fi prezentăă şşi o cascadi o cascadăă se realizeazse realizeazăă acumularea unei energii poten acumularea unei energii potenţţiale, trasformatiale, trasformatăă în energie cinetic în energie cineticăă prin rotirea turbinei prin rotirea turbinei hidrocentralei. Aceasthidrocentralei. Aceastăă mi mişşcare de rotacare de rotaţţie va fi transmisie va fi transmisăă mai departe printr-un angrenaj de ro mai departe printr-un angrenaj de roţţi i dindinţţate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp ate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va transforma energia mecanicmagnetic, va transforma energia mecanicăă în energie electric în energie electricăă..

PPotenţialul hidroenergeticotenţialul hidroenergetic

Energia de origine hidro face parte din categoria energiilor Energia de origine hidro face parte din categoria energiilor regenerabile. regenerabile.

Prin Prin potenţial hidroenergeticse înţelege energia echivalentă potenţial hidroenergeticse înţelege energia echivalentă corespunzătoare unui volum de apă într-o perioadă de timp corespunzătoare unui volum de apă într-o perioadă de timp fixată (1 an) de pe o suprafaţă (teritoriu) precizată.fixată (1 an) de pe o suprafaţă (teritoriu) precizată.

Potenţialul hidroenergetic se poate clasifica în mai multe Potenţialul hidroenergetic se poate clasifica în mai multe categorii:categorii:

-potenţial hidroenergetic teoretic (brut): -potenţial hidroenergetic teoretic (brut): ••de suprafaţă;de suprafaţă; ••din precipitaţii;din precipitaţii; ••din scurgere;din scurgere; -potenţial teoretic liniar (al cursurilor de apă);-potenţial teoretic liniar (al cursurilor de apă); -tehnicamenajabil;-tehnicamenajabil; -economic-economic amenajabil;amenajabil; -exploatabil.-exploatabil.

Principalele elemente ale unei amenajări hidroenergetice sunt:Principalele elemente ale unei amenajări hidroenergetice sunt:

-polder,-polder,-lac redresor, -lac redresor, -lacul de acumulare-lacul de acumulare -nodul de presiune-care cuprinde: -nodul de presiune-care cuprinde: -castelul de echilibru care atenuează şocul loviturii de berbec cauzate de -castelul de echilibru care atenuează şocul loviturii de berbec cauzate de

închiderea bruscă a vanei de admisie la turbină;închiderea bruscă a vanei de admisie la turbină;-galeria/canalul/conducta de aducţiune care are rolul ducerii apei către turbină, -galeria/canalul/conducta de aducţiune care are rolul ducerii apei către turbină,

până întâlneşte conducta forţată.până întâlneşte conducta forţată. -casa vanelor-casa vanelor -conducta forţată care este practic “drumul spre turbină” şi face parte din -conducta forţată care este practic “drumul spre turbină” şi face parte din

circuitul hidralic intern al turbinei;circuitul hidralic intern al turbinei; -racordul dintre conducta forţată şi cetrală se face direct, în cazul montării -racordul dintre conducta forţată şi cetrală se face direct, în cazul montării

unei singure turbine sau prin intermediul unui distribuitor în cazul mai multor unei singure turbine sau prin intermediul unui distribuitor în cazul mai multor turbine.turbine.

-centrala hidroelectrică- este clădirea care adăposteşte echipamentele -centrala hidroelectrică- este clădirea care adăposteşte echipamentele mecanice şi electrice ale amenajării:mecanice şi electrice ale amenajării:

-turbina şi elementele sale auxiliare;-turbina şi elementele sale auxiliare; - generatorul cu elementele sale auxiliare;- generatorul cu elementele sale auxiliare; -canal de fugă- conduce apa înapoi pe circuitul său natural. -canal de fugă- conduce apa înapoi pe circuitul său natural.

BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA. D in p u n c t d e v e d e r e h id r o e n e r g e t ic , teritoriul României a fost împărţit în 9 bazine hidrografice:

Tipuri de scheme de amenajareTipuri de scheme de amenajare

- Amenajări hidroenergetice gravitaţionale-- Amenajări hidroenergetice gravitaţionale- valorifică potenţialul natural al unui curs valorifică potenţialul natural al unui curs

de apăde apă -tip baraj- cu centrala în frontul barajului-tip baraj- cu centrala în frontul barajului - CHE Porţile de Fier I şi II, CHE - CHE Porţile de Fier I şi II, CHE

de pe Olt etc;de pe Olt etc; -cu centrala la piciorul barajului;-cu centrala la piciorul barajului; -cu derivaţie (aducţiune):-cu derivaţie (aducţiune): -sub presiune (galerie/tunel hidrotehnic)-sub presiune (galerie/tunel hidrotehnic) -cu nivel liber (canal hidroenergetic)-cu nivel liber (canal hidroenergetic) -tip de baraj cu derivaţie.-tip de baraj cu derivaţie.

Amenajări hidroenergetice cu acumulare prin pompareAmenajări hidroenergetice cu acumulare prin pompare-valorifică potenţialul artificial prin pomparea apei înapoi în lac.-valorifică potenţialul artificial prin pomparea apei înapoi în lac.

• Amenajări hidroenergetice gravitaţionaleAmenajări hidroenergetice gravitaţionale::

Centrală cu derivaţie sub presiuneCentrală cu derivaţie sub presiune

Se utilizează la amenajările de înaltă cădere şi debit mic, fiind specifice zonelor Se utilizează la amenajările de înaltă cădere şi debit mic, fiind specifice zonelor

montane.montane.

BarajeleBarajele

• Clasificarea barajelor:Clasificarea barajelor:După scopul urmărit:După scopul urmărit:-baraj de acumulare de mare înălţime (Bicaz, Vidraru-Argeş, Marişelu- -baraj de acumulare de mare înălţime (Bicaz, Vidraru-Argeş, Marişelu-

Someş,Vidra-Lotru)Someş,Vidra-Lotru)

-baraj de retenţie(de derivaţie)- de mică înălţime -baraj de retenţie(de derivaţie)- de mică înălţime

După structură: După structură: --fixe- baraje de înaltă cădere, cu acumulări mari;fixe- baraje de înaltă cădere, cu acumulări mari;-mobile- baraje de mică înălţime, formate din elemente fixe şi mobile, construite în -mobile- baraje de mică înălţime, formate din elemente fixe şi mobile, construite în

zonele de şes ale râurilor.zonele de şes ale râurilor.

După materialul din care sunt executate:După materialul din care sunt executate: -din lemn;-din lemn; -din pământ;-din pământ; -din arocamente;-din arocamente; -din beton sau beton armat;-din beton sau beton armat; -metalice fixe sau mobile.-metalice fixe sau mobile.

După modul în care se preiau diversele solicitări şi le După modul în care se preiau diversele solicitări şi le transmit terenului transmit terenului

de fundaţie:de fundaţie:-baraje de greutate- construcţii masive din beton armat care transmit terenului -baraje de greutate- construcţii masive din beton armat care transmit terenului

de fundaţie sarcinile preluate din diversele încărcări cu ajutorul greutăţii de fundaţie sarcinile preluate din diversele încărcări cu ajutorul greutăţii proprii;proprii;

-baraje arcuite- barajele la care presiunea hidrostatică a apei (principala -baraje arcuite- barajele la care presiunea hidrostatică a apei (principala încărcare) este preluata de către o membrană din beton, de grosime încărcare) este preluata de către o membrană din beton, de grosime variabilă, curbată în plan orizontal cât şi în plan vertical, şi care lucrează ca o variabilă, curbată în plan orizontal cât şi în plan vertical, şi care lucrează ca o structură complexă în spaţiu.structură complexă în spaţiu.

-baraje evidate şi cu contraforţi- barajele la care golurile provenite din -baraje evidate şi cu contraforţi- barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari şi care preiau presiunea apei şi lărgirea rosturilor devin mult mai mari şi care preiau presiunea apei şi din contraforţi,pe care se reazemă elementele de retenţie şi care din contraforţi,pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie;transmit sarcina terenului de fundaţie;

-baraje descompuse- baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite -baraje descompuse- baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci, bolţi, cupole etc), care preiau presiunea apei şi din forme (plăci, bolţi, cupole etc), care preiau presiunea apei şi din contraforţi, şi pe care se reazemă elemente de retenţie şi care transmit contraforţi, şi pe care se reazemă elemente de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie.sarcina terenului de fundaţie.

-baraje arcuite- barajele la care presiunea hidrostatică a apei (principala încărcare) -baraje arcuite- barajele la care presiunea hidrostatică a apei (principala încărcare) este preluata de către o membrană din beton, de grosime variabilă, curbată în este preluata de către o membrană din beton, de grosime variabilă, curbată în plan orizontal cât şi în plan vertical, şi care lucrează ca o structură complexă în plan orizontal cât şi în plan vertical, şi care lucrează ca o structură complexă în spaţiu.spaţiu.

-baraje evidate şi cu contraforţi- barajele la care golurile provenite din lărgirea -baraje evidate şi cu contraforţi- barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari şi care preiau presiunea apei şi din contraforţi,pe rosturilor devin mult mai mari şi care preiau presiunea apei şi din contraforţi,pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie;fundaţie;

-baraje descompuse- baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme -baraje descompuse- baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci, bolţi, cupole etc), care preiau presiunea apei şi din contraforţi, şi pe care (plăci, bolţi, cupole etc), care preiau presiunea apei şi din contraforţi, şi pe care se reazemă elemente de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie.se reazemă elemente de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie.

• - După modul de descărcare al apelor mari din - După modul de descărcare al apelor mari din amonte în aval:amonte în aval:

-baraje deversoare (baraje din beton, de diferite tipuri);-baraje deversoare (baraje din beton, de diferite tipuri);-baraje nedeversoare (barajele din materiale locale).-baraje nedeversoare (barajele din materiale locale).

• Alegerea amplasamentului barajelor se face ţinând Alegerea amplasamentului barajelor se face ţinând seama de o serie de condiţii:seama de o serie de condiţii:

-condiţii topografice şi morfologice;-condiţii topografice şi morfologice;-condiţii geologice ale rocii de fundaţie;-condiţii geologice ale rocii de fundaţie;-condiţii hidrologice;-condiţii hidrologice;-condiţii geografice.-condiţii geografice.

•ClClăădirea centralei hidroelectricedirea centralei hidroelectrice

Centrala hidroelectricăCentrala hidroelectrică reprezintă ansamblul de clădiri şi echipamente reprezintă ansamblul de clădiri şi echipamente electrice şi mecanice din cadrul unei amenajări hidroenergetice, în care se electrice şi mecanice din cadrul unei amenajări hidroenergetice, în care se realizează efectiv transformarea energiei potenţiale şi cinetice a apei în realizează efectiv transformarea energiei potenţiale şi cinetice a apei în energie mecanică şi apoi în energie electrică.energie mecanică şi apoi în energie electrică.

Centrala hidroelectrică cuprinde din punct de vedere constructiv următoarele Centrala hidroelectrică cuprinde din punct de vedere constructiv următoarele părţi:părţi:

-sala maşinilor: turbinele şi generatoarele, sau numai generatoarele;-sala maşinilor: turbinele şi generatoarele, sau numai generatoarele; -infrastructura-susţine echipamentul principal şi turbinele;-infrastructura-susţine echipamentul principal şi turbinele; -sala de comandă-cuprinde aparatajul de comandă, control şi -sala de comandă-cuprinde aparatajul de comandă, control şi

semnalizare;semnalizare; -încăperi anexe şi postul de transformare.-încăperi anexe şi postul de transformare.

Centralele hidroelectrice se pot împărţi,Centralele hidroelectrice se pot împărţi,după căderedupă cădere, în:, în: -centrale de joasă cădere(H < 15m);-centrale de joasă cădere(H < 15m); -centrale de cădere mijlocie(15m < H < 50m);-centrale de cădere mijlocie(15m < H < 50m); -centrale de mare cădere( H > 50m).-centrale de mare cădere( H > 50m).

Tipuri de centrale hidroelectrice clasificate dupTipuri de centrale hidroelectrice clasificate dupăă căderecădere ::

-de c-de căădere joasdere joasăă;;

-de c-de căădere mijlocie;dere mijlocie;

-de mare c-de mare căăderedere

În funcţie de În funcţie de tipul de energie hidraulicătipul de energie hidraulică pe care o prelucrează,centralele pot fi: pe care o prelucrează,centralele pot fi: -centrale hidroelectrice gravitaţionale;-centrale hidroelectrice gravitaţionale; -centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare;-centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare; -centrale mareomotrice;-centrale mareomotrice; -centrale care utilizează energia valurilor. -centrale care utilizează energia valurilor.

În funcţie de În funcţie de amplasamentul centralei, amplasamentul centralei, centralele hidroelectrice se împart în:centralele hidroelectrice se împart în: -centrale de baraj;-centrale de baraj; -centrale amplasate la piciorul barajului;-centrale amplasate la piciorul barajului; -centrale pe derivaţie.-centrale pe derivaţie.

După După poziţia centralei faţă de suprafaţa terenului,poziţia centralei faţă de suprafaţa terenului, centralele hidroelectrice pot fi: centralele hidroelectrice pot fi: -centrale aeriene;-centrale aeriene; -centrale subterane:-centrale subterane: -subterane propriu-zise;-subterane propriu-zise; -în versant;-în versant;

-îngropate;-îngropate; -centrale semi îngropate;-centrale semi îngropate;

-centrale acoperite.-centrale acoperite.

•Lacul de acumulareLacul de acumulare

Definite si clasificari:Definite si clasificari:Lacurile de acumulareLacurile de acumulare sunt amenajări hidroenergetice şi/sau de sunt amenajări hidroenergetice şi/sau de

gospodărirea apelor realizate prin supraînălţarea nivelurilor apelor gospodărirea apelor realizate prin supraînălţarea nivelurilor apelor peste cel natural şi care reţin un volum de apă ce poate fi utilizat în peste cel natural şi care reţin un volum de apă ce poate fi utilizat în scopul modificării repartiţiei în timp a debitelor cursurilor de apă.scopul modificării repartiţiei în timp a debitelor cursurilor de apă.

Cele mai multe clasificari ale lacurilor de acumulare se raporteaza la Cele mai multe clasificari ale lacurilor de acumulare se raporteaza la urmatoarele criterii:urmatoarele criterii:

-tipuri constructive;-tipuri constructive;-mod de exploatare;-mod de exploatare;-ciclu de regularizare a debitelor;-ciclu de regularizare a debitelor;-pozitie in schema de amenajare.-pozitie in schema de amenajare.

•Clasificare dupa Clasificare dupa tipul constructiv:tipul constructiv:

-lacuri de acumulare cu baraj frontal; (a)-lacuri de acumulare cu baraj frontal; (a)-lacuri de acumulare laterale(poldere);-lacuri de acumulare laterale(poldere);-lacuri de acumulare cu diguri inelare; (b)-lacuri de acumulare cu diguri inelare; (b)-lacuri de acumulare -lacuri de acumulare îîn zone depresionaren zone depresionare

(a) (b)(a) (b)

•Clasificare dupaClasificare dupa modul de exploatare:modul de exploatare:-acumulări permanente-sunt destinate asigurării unui nivel minim al apei fie -acumulări permanente-sunt destinate asigurării unui nivel minim al apei fie

satisfacerii folosinţelor de apă; satisfacerii folosinţelor de apă;-acumulări nepermanente-destinate atenuării undelor de viitură;-acumulări nepermanente-destinate atenuării undelor de viitură; -acumulări mixte-atât cu o tranşă permanentă cu o tranşă -acumulări mixte-atât cu o tranşă permanentă cu o tranşă

nepermanentă deasupra nivelului; nepermanentă deasupra nivelului;Clasifiare Clasifiare dupădupă ciclul de regularizare a debitelor: ciclul de regularizare a debitelor:

-cu regularizare zilnică- corespunde unui ciclu de golire-umplere de o zi;-cu regularizare zilnică- corespunde unui ciclu de golire-umplere de o zi;

-cu regularizare săptămânală- presupune acumularea debitelor afluente pe -cu regularizare săptămânală- presupune acumularea debitelor afluente pe durata maximă a unei săptămâni,astfel încât acestea să poată fi utilizate durata maximă a unei săptămâni,astfel încât acestea să poată fi utilizate în zilele (orele) cu cerinţe mai mari în sistemul energetic;în zilele (orele) cu cerinţe mai mari în sistemul energetic;

-cu regularizare sezonieră-presupune acumularea unei părţi din volumul -cu regularizare sezonieră-presupune acumularea unei părţi din volumul afluent din sezonul de vară (în general vara este consum mai mic de afluent din sezonul de vară (în general vara este consum mai mic de energie electrică) în scopul folosirii acestuia iarna, când este nevoie de energie electrică) în scopul folosirii acestuia iarna, când este nevoie de mai multă energie;mai multă energie;

-cu regularizare anuală- presupune acumularea stocului de apă care nu este -cu regularizare anuală- presupune acumularea stocului de apă care nu este necesar în perioadele de umplere (ploioase) în scopul posibilităţii de a fi necesar în perioadele de umplere (ploioase) în scopul posibilităţii de a fi utilizat în perioadele deficitare.utilizat în perioadele deficitare.

Parametri caracteristici ai lacurilor de acumulare:Parametri caracteristici ai lacurilor de acumulare:

-parametri nemodificabili-referitori la construcţia barajului:-parametri nemodificabili-referitori la construcţia barajului: -nivelul golirii de fund-cota golirii de fund;-nivelul golirii de fund-cota golirii de fund; -nivelul prizei de apă-cota prizei de apă;-nivelul prizei de apă-cota prizei de apă; -nivelul crestei deversorului-cota crestei deversorului;-nivelul crestei deversorului-cota crestei deversorului; -nivelul crestei stavilelor de pe deversor;-nivelul crestei stavilelor de pe deversor; -nivelul comportamentului barajului.-nivelul comportamentului barajului. -parametri modificabili-legaţi, în general, de exploatarea -parametri modificabili-legaţi, în general, de exploatarea

laculuilacului -nivelul minim de exploatare;-nivelul minim de exploatare; -nivelul normal de retenţie;-nivelul normal de retenţie; -nivelul minim tehnic de exploatare;-nivelul minim tehnic de exploatare; -nivelul maxim extraordinar (valoare probabilistică)-nivelul maxim extraordinar (valoare probabilistică) -nivelul centrului de greutate al acumulării,-nivelul centrului de greutate al acumulării,

Principalele baraje din ROMANIA:

Nr. crt.

Numele barajului An PIF

Râul H

[m] L

[m] Volum lac [mil.mc]

Suprafata lac [ha]

Suprafata bazin [kmp]

1 GURA APELOR Raul Mare 168,0 464 210,0 411 235 2 VIDRARU 1965 Arges 166,0 305 465,0 1000 286 3 IZVORUL MUNTELUI 1961 Bistrita 127,0 430 1230,0 31000 4025 4 POIANA MARULUI Bistra Marului 125,0 425 96,0 273 204 5 SIRIU 1994 Buzau 122,0 570 155,0 420 681

6 VIDRA 1973 Lotru 121,0 350 340,0 1240 167 7 DRAGAN 1987 Dragan 120,0 424 112,0 292 159 8 RAUSOR 1987 Raul Targului 120,0 380 60,0 190 115 9 CERNA INCHIDERE 1980 Cerna 110,0 266 124,0 300 222 10 CERNA PRINCIPAL 1979 Cerna 110,0 342 124,0 300 129 11 PALTINU 1971 Doftana 108,0 460 53,7 198 334

12 PECINEAGU 1984 Dambovita 105,0 276 69,0 182 103 13 RASTOLITA Rastolita 105,0 340 43,0 117 112 14 TARNITA 1974 Somesul Cald 97,0 237 74,0 220 491

15 VAJA Bistrita 93,0 270 29,4 96 100 16 COLIBITA 1991 Bistrita Ardealului 92,0 250 90,0 314 113

17 FANTANELE 1978 Somesul Cald 92,0 400 225,0 826 325 18 OASA 1979 Sebes 91,0 300 136,0 401 187 19 RUNCU 2000 Mara 90,0 325 26,0 85 85 20 POIANA UZULUI 1973 Uz 82,0 500 90,0 334 420 21 TAU 1984 Sebes 78,0 187 21,0 81 401

22 MANECIU 1994 Teleajen 75,0 750 60,0 192 247 23 POIANA RUSCA Paraul Rece 75,0 280 35,0 139 142 24 GURA RAULUI 1980 Cibin 74,0 330 17,5 68 147 25 BALEIA Baleia 67,0 236 1,7 9 10,5 26 CIRESU Basca Mare 63,0 320 191,0 1142 286 27 BRADISOR 1981 Lotru 62,0 225 39,0 130 759 28 CORNEREVA Belareca 62,0 240 13,8 75 125

29 NEGOVANU 1960 Sadu 62,0 157 6,3 32 360 30 LESU 1973 Iad 61,0 180 28,0 143 89 31 PORTILE DE FIER I 1971 Dunarea 60,0 1278 2100,0 10441 577250

32 GALBENU 1974 Latorita 59,0 170 2,4 17 43,4 33 HERCULANE 1986 Cerna 58,0 190 15,8 78 508

34 CLOCOTIS Bistrita 56,0 155 3,3 72 120 35 VALEA DE PESTI 1972 Valea de Pesti 56,0 230 5,3 35 41 36 BOLBOCI 1985 Ialomita 55,0 500 18,0 100 54 37 PONEASCA Poneasca 52,0 200 8,3 51 52 38 STRAMTORI 1964 Firiza 52,0 198 16,6 113 212 39 VALEA SADULUI Jiu 51,0 7350 305,0 1000 1328 40 JIDOAIA 1977 Jidoaia 50,0 152 0,4 4 105

41 PETRIMANU 1977 Latorita 50,0 190 2,5 21 160 42 CINCIS 1964 Cerna 48,0 220 43,0 260 301 43 CUGIR Cugirul Mare 48,0 120 1,0 15 174 44 MOTRU 1982 Motru 48,0 370 4,8 37 79 45 ZETEA 1993 Tarnava Mare 48,0 520 44,0 234 352 46 GOZNA 1953 Barzava 47,0 25 10,1 60 68 47 SACELE 1975 Tarlung 45,0 709 18,3 148 170 48 TURNU 1982 Olt 44,0 841 13,0 154 14958 49 SOMESUL RECE 1977 Somesul Rece 43,0 122 0,8 6 276

50 STANCA-COSTESTI 1978 Prut 43,0 3000 1290,0 7700 12000

51 BALINDRU (LOTRU AVAL)

1978 Lotru 42,0 103 0,7 6 241

52 OBREJII DE CAPALNA 1986 Sebes 42,0 145 3,5 25 619 53 SECU 1963 Barzava 41,0 136 15,1 734 157 54 FENES 2000 Ampoi 40,0 175 6,5 22 450 55 FRUMOASA 1986 Frumoasa 38,0 500 10,6 81 45,5

56 TILEAGD 1988 Crisul Repede 37,0 14246 52,9 605 1846 57 IGHIS 1978 Ighis 36,0 475 13,4 102 23

58 SURDUC 1976 Gladna 36,0 130 50,0 532 135

59 PORTILE DE FIER II 1984 Dunarea 35,0 412 600,0 5200 579200 60 VALCELE 1976 Arges 35,0 5696 54,8 640 850 61 BACIU 1966 Doamnei 34,0 105 0,7 6 204 62 DRAGANESTI 1988 Olt 34,0 27656 76,0 1000 20079 63 IONESTI 1978 Olt 34,0 14638 24,9 466 17222 64 MIHAILENI 1998 Crisul Alb 34,0 325 10,3 125 233 65 RAMNICU VALCEA 1974 Olt 34,0 2530 19,0 319 15285

66 SOMESUL CALD 1983 Somesul Cald 34,0 131 7,0 78 520

Cele mai mari centrale hidroelectrice

Centrala Riul Puterea inst.

(MW) Puteri unitare

(MW) Acumularea

Vol.stocat (mil.mc)

Perioada p.f.

PORTILE DE FIER I Dunarea 1050,0 6x175 Portile de Fier 2.400,0 1971

LOTRU CIUNGET Lotru 510,0 3x170 Vidra 370,0 1972

RAUL MARE RETEZAT

Raul Mare 335,0 2x167,5 Gura Apelor 200,0 1987

MARISELU Somes 220,5 3x73,5 Fantanele 220,0 1977

VIDRARU Arges 220,0 4x55 Vidraru 465,0 1966

PORTILE DE FIER II

Dunarea 216,0 8x27 Portile de Fier II 800,0 1985

STEJARU Bistrita 210,0 6x35 Izvorul Muntelui 1.230,0 1960

• Încadrarea centralelor hidroelectrice(CHE) în Încadrarea centralelor hidroelectrice(CHE) în graficul de sarcină al sistemului energeticgraficul de sarcină al sistemului energetic

Din punct de vedere al modului în care se efectuează consumul de energie, Din punct de vedere al modului în care se efectuează consumul de energie, consumatorii pot fi:consumatorii pot fi:

-constanţi-asigură o cerere constantă de energie într-un an (marii -constanţi-asigură o cerere constantă de energie într-un an (marii consumatori industriali);consumatori industriali);

-sezonieri-cererea se face în anumite perioade ale anului (irigaţiile şi alţi -sezonieri-cererea se face în anumite perioade ale anului (irigaţiile şi alţi consumatori agricoli);consumatori agricoli);

-variabili-cererea de energie electrică există pe parcursul întregului an, -variabili-cererea de energie electrică există pe parcursul întregului an, dar este variabilă sau apare în perioade scurte de timp (iluminat urban, dar este variabilă sau apare în perioade scurte de timp (iluminat urban, încălzirea electrică, transportul în comun).încălzirea electrică, transportul în comun).

• Curba de sarcină şi încadrarea centralelor în Curba de sarcină şi încadrarea centralelor în cadrul acesteiacadrul acesteia

Curba de sarcină este variaţia sarcinii electrice într-un timp specificat, de obicei o zi Curba de sarcină este variaţia sarcinii electrice într-un timp specificat, de obicei o zi (24 ore).(24 ore).

Sarcina electrică reprezintă energia necesară a fi alocată către consumatorii Sarcina electrică reprezintă energia necesară a fi alocată către consumatorii sistemului energetic.sistemului energetic.

Problema o reprezinta cantitatea de energie momentană necesar a fi produsă Problema o reprezinta cantitatea de energie momentană necesar a fi produsă pentru a satisface în orice moment cererea.pentru a satisface în orice moment cererea.

În cazul în care cantitatea de energie cerută de consumatori este mai În cazul în care cantitatea de energie cerută de consumatori este mai mare sau mai mică decât cantitatea de energie livrată de producători, mare sau mai mică decât cantitatea de energie livrată de producători, în reţea apar perturbaţii de tensiune şi de frecvenţă, care pun în în reţea apar perturbaţii de tensiune şi de frecvenţă, care pun în pericol funcţionarea cosumatorilor şi conduc la avarii grave ale pericol funcţionarea cosumatorilor şi conduc la avarii grave ale acestora.acestora.

Cantitatea de putere livrată (produsă) trebuie să fie egală, în orice moment cu Cantitatea de putere livrată (produsă) trebuie să fie egală, în orice moment cu cantitatea de energie cosumată. Pentru a se putea realiza acest lucru, curba de cantitatea de energie cosumată. Pentru a se putea realiza acest lucru, curba de sarcină a fost impărţită în mai multe zone de consum:sarcină a fost impărţită în mai multe zone de consum:

-zona de bază- este zona care trebuie asigurată în permanenţă; aici producatorii -zona de bază- este zona care trebuie asigurată în permanenţă; aici producatorii de energie sunt centralele termoelectrice şi nuclearoelectrice (centrale cu de energie sunt centralele termoelectrice şi nuclearoelectrice (centrale cu flexibilitate scazută pornire/oprire, care au o funcţionare continuă, de obicei cu o flexibilitate scazută pornire/oprire, care au o funcţionare continuă, de obicei cu o putere constantă- CNE, CTE, CHE pe firul apeiputere constantă- CNE, CTE, CHE pe firul apei

-zona puterilor variabile- centralele au o funcţionare intermitentă (cu întreruperi) şi -zona puterilor variabile- centralele au o funcţionare intermitentă (cu întreruperi) şi chiar în timpul funcţionării puterea poate fi variabilă. Cu cât zona de încadrare chiar în timpul funcţionării puterea poate fi variabilă. Cu cât zona de încadrare se deplasează spre vârf, cu atât se reduce durata de funcţionare zilnică. În zona se deplasează spre vârf, cu atât se reduce durata de funcţionare zilnică. În zona puterilor variabile avem două subzone:puterilor variabile avem două subzone:

-zona de semivârf-funcţionarea se întrerupe o singură dată;-zona de semivârf-funcţionarea se întrerupe o singură dată;-zona de vârf-funcţionarea se face cu două întreruperi.-zona de vârf-funcţionarea se face cu două întreruperi.

În România, la acoperirea necesarului de putere de reglaj secundar participă şi opt În România, la acoperirea necesarului de putere de reglaj secundar participă şi opt hidrocentrale mari:hidrocentrale mari:

-Porţile de Fier I, Stejarul, Corbeni, Ciunget, Gâlceag, Şuşag, Mărişelu şi -Porţile de Fier I, Stejarul, Corbeni, Ciunget, Gâlceag, Şuşag, Mărişelu şi Retezat;Retezat;

-puterea lor instalată însumează 2845 MW.-puterea lor instalată însumează 2845 MW.Curba zilnică de consum prezintă trei zone distincte astfel:Curba zilnică de consum prezintă trei zone distincte astfel: -zona de vârf;-zona de vârf; -zona intermediară;-zona intermediară; -zona de gol.-zona de gol.

ProducProducţţia hidro trebuie sia hidro trebuie săă acopere curba de cosum prin modularea sarcinii acopere curba de cosum prin modularea sarcinii

• Dan BDan Băălteanu, Rlteanu, Răădidiţţa Alexe, 2000, Hazarde naturale a Alexe, 2000, Hazarde naturale şşi antropogene, Editura i antropogene, Editura Corint BucureCorint Bucureşştiti

• Manual Geografia Romaniei, cls a XII-aManual Geografia Romaniei, cls a XII-a

• GiurcGiurcăăneanu Claudiu, 1982, Terra- izvor de vianeanu Claudiu, 1982, Terra- izvor de viaţăţă şşi i de de bogbogăţăţii, Editura ii, Editura DDidacticidacticăă şşi i PPedagogicedagogicăă Bucure Bucureşştiti

• Xxx- 1984, Geografia Romaniei, Geografia Umana si Economica, Volumul 2, Xxx- 1984, Geografia Romaniei, Geografia Umana si Economica, Volumul 2, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti.Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti.

• ***, 1988, Probleme Globale ale omenirii, Editura Tehnic***, 1988, Probleme Globale ale omenirii, Editura Tehnicăă Bucure Bucureşştiti

• MihMihăăilescu Ion Florin, Nicoarilescu Ion Florin, Nicoarăă Vasile, 2000, Elemente de geografie economic Vasile, 2000, Elemente de geografie economicăă mondialmondialăă, Constan, Constanţţaa

• Local Energy Action- European Commission Local Energy Action- European Commission

• Choise for a greener future, Europe at a crossroads, Combating Climate Choise for a greener future, Europe at a crossroads, Combating Climate Change- European Commission, Directorate general for communication, Change- European Commission, Directorate general for communication, Brussels Brussels

• Iuliana Armaş, 2006,Iuliana Armaş, 2006,Teorie şi metodologie geografică,Teorie şi metodologie geografică, Editura Fundaţiei Editura Fundaţiei România de Mâine, BucureRomânia de Mâine, Bucureşştiti

• www.ecomagazin.ro

• www.baraje.ro