Şcoala Gimnazială George PopaStr. Avram Iancu, Nr. 42, Mediaş,Loc. Mediaş, Jud. SibiuAn şcolar 2015-2016Înv. Enache Dorina Anişoara

Cauza Casagrande/Landeshaupstadt

Cauza 9/74

În cauza Casagrande/Landeshauptstadt München, reclamanta era fiica unui cetăţean italian care lucra în Germania. Autorităţile germane plăteau o bursă lunară de întreţinere copiilor de vârstă şcolară în scopul de a facilita „prezenţa la şcoală”. Curtea Europeană de Justiţie a susţinut că orice măsuri generale menite să faciliteze prezenţa la şcoală se înscriau în sfera conceptului de educaţie.

Obiectul cauzei: cererea adresată Curţii, în temeiul articolului 177 din Tratatul CEE, de către Bayerisches Verwaltungsgericht, a treia cameră, pentru pronunţarea, în litigiul pendinte în faţa acestei instanţe, între Donato Casagrande, München, şi Landeshauptstadt München

Situaţia de fapt: Donato Casagrande, reclamant în acţiunea principală, de cetăţenie italiană şi fiu al unui lucrător italian, a urmat cursuri în Republica Federală Germană, pe parcursul anului şcolar 1971-1972, la o instituţie de învăţământ secundar în München, solicitând de la municipalitatea acestui oraş, pârâtă în acţiunea principală, o bursă de studiu de 70 DM pe lună, prevăzută la articolul 2 din Bayerisches Ausbildungsförderungsgesetz3 . Aceasta i-a refuzat bursa pe motiv că articolul 3 din legea menţionată îi are în vedere numai pe cetăţenii germani, pe apatrizi şi pe străini cu drept de azil. În urma acţiunii în anulare introdusă de reclamant, Bayerisches Verwaltungsgericht din München, prin Ordonanţa din 14 decembrie 1973, primită la grefa Curţii la 11 februarie 1974, a adresat următoarea întrebare preliminară: Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din legea bavareză care completează Legea privind bursele de studiu (BayAföG), astfel cum a fost publicată la 5 decembrie 1972 (BGBl. 1973, p. 3) este comptabil cu articolul 12 primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii?

Motivarea instanţei comunitare: În cadrul procedurii de pronunţare a unei hotărâri preliminare, Curtea nu se poate pronunţa cu privire la interpretarea sau validitatea unor dispoziţii naţionale, dar ea este competentă să furnizeze instanţei naţionale elemente de interpretare a legislaţiei comunitare care o pot îndruma în aprecierea efectelor dispoziţiilor respective. Regulamentele comunitare au, în temeiul articolului 189 din tratat, un domeniu de aplicare general şi un caracter obligatoriu şi se aplică direct în toate statele membre, independent de stabilirea condiţiilor de aplicare prin norme adoptate de puterea centrală, de autorităţile unei ţări membre a unui stat federal sau de autorităţile altor entităţi teritoriale, ori chiar de autorităţi pe care legislaţia naţională le asimilează acestora. Întrucât politica de învăţământ şi de formare profesională nu

face parte din domeniile incluse în tratat la competenţele instituţiilor comunitare, nu rezultă că exercitarea competenţelor transferate Comunităţii ar fi, în orice mod, limitată dacă este de natură să aducă atingere măsurilor adoptate în punerea în aplicare a unei politici cum este cea de învăţământ şi de formare profesională. Cu toate acestea, condiţiile menţionate ar trebui să se aplice fără discriminări între copiii lucrătorilor naţionali şi cei ai lucrătorilor resortisanţi ai unui alt stat membru care domiciliază pe acel teritoriu. 1 JO L 257, 19.10.1968, p. 2, Ediţie specială, 05/vol. 1, p. 11. 2 Instanţă de prim grad de jurisdicţie în materie administrativă. 3 Legea bavareză privind bursele de studiu.

Soluţia instanţei comunitare: Stabilind că orice copil al unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost angajat pe teritoriul altui stat membru este admis în sistemul de învăţământ în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii statului gazdă, articolul 12 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 are în vedere nu numai normele privind admiterea, ci şi măsurile generale pentru facilitarea frecventării învăţământului.