n elitologie sunt cunoscute dou tipuri de baz de recrutare: Sistemul nchis de ghild i sistemul deschis de antreprenoriat. Sistemul de ghild presupune o recrutare n baza unor reguli stricte. O avansare (promovare) lent a candidailor pe verticala puterii i cerine formale pentru pretendentul (competitorul) la postul de conducere (nivelul studiilor, stagiul de partid i contribuia personal n cadrul partidului, experiena de lucru cu oamenii etc.). Selectarea candidailor se efectueaz din anumite grupuri (pturi) de oameni sau dintr-un anumit partid. Acest sistem de recrutare, fiind unul cu caracter nchis, este n esen conservator, lipsind orice concuren ntre aspirani la funciile de putere111.Tipul nchis de recrutare al elitei a fost caracteristic Republicii Moldova i mai nainte de timpul regimului comunist totalitar. Cercetnd tradiiile recrutrii elitei n Moldova, observm c din perioada medieval elita era recrutat din rndurile boierilor (tip nchis), apoi n perioada contemporan din rndurile pturilor superioare ale.societii.Perioada comunist a distrus sistemul existent, dar nu a schimbat caracterul nchis al elitei. Elita aristocratic a fost nlocuit cu elita sovietic, a crei recrutare preia un caracter de sistem nomenclaturist. Nu putem afirma c sistemul nomenclaturist a fost completamente unul nchis (sisteme nchise practic nu exist), cu att mai mult c la acel moment baza social a elitei politice a fost extins, n acest mod, elita ajungnd s fie accesibil oamenilor noi din pturile de jos.Experiena istoric ne demonstreaz c elita nchis ce se formeaz din reprezentanii unei pturi nguste privilegiate, adic care se reproduce n limitele sferei sale, cnd scade viteza de circulaie, n mod inevitabil va degrada, cednd locul unei societi cu o elit dinamic, deschis, care va genera schimbarea ntregii structuri politice.Cum menioneaz I.Bdescu atunci cnd viteza de circulaie a elitei politice este foarte sczut, structura social capt un rol preponderent n relaia sa cu structura politic. Creterea vitezei de circulaie a elitei confer ns un rol preponderent structurii politice. Aa se face c n perioadele revoluionare i postrevoluionare importana elitelor politice este hotrtoare112.Cu ct mai nchis se prezint elita, cu att mai redus este baza ei social i ansele de ai prelungi dominarea devin minimale, n schimb, crete ansa unei revolte violente. Elita sovietic, fiind o elit nchis, i-a pierdut capacitatea de o conducere efectiv i, n esen, a provocat formarea contra-elitei, care a tiut s instige nemulmirea masei pentru a distruge sistemul social existent i a provoca schimbul elitei (evenimente precum Marea Adunare Naional, stabilirea zilei naionale Limba Noastr, declararea Suveranitii i Independenei).Mai adecvat cerinelor timpului este sistemul deschis de recrutare. Tipul deschis de recrutare al elitei politice mai este numit sistemul antreprenorial al recrutrii elitei politice. Cum consider politologul P.Varzari sistemul antreprenorial al recrutrii clasei dominante presupune, pe de o parte, o concuren dur ntre aspiranii la funciile de putere, unde fiecare din ei se bizuie pe ingeniozitate proprie, activitate creatoare i spirit inovator, iar, pe de alt parte, acest sistem nu este predestinat unei alegeri serioase pe principiul competenei profesionale a candidatului113.Tipul deschis de recrutare al elitei se fundamenteaz, de regul, pe un concurs cinstit, n care importante sunt calitile personale ale omului: capacitile, studiile, nivelul moral, intelectual i profesional; apartenena la o anumit ptur social fiind neglijat.

Neajunsul sistemului deschis este posibilitatea de a recruta persoane marginale n politic, persoane ntmpltoare (ocazionale), a aventurierilor care pot genera doar efecte114. Acest fapt condiioneaz instabilitatea sistemului, previziunea conduitei fiind sczut, elitele sunt dezbinate, cci fiecare trage la turta sa, nu exist o doctrin corporativ unificatoare, un spirit de echip, ei nu sunt legai prin efortul comun al micrii anevoioase n ierarhia puterii i al ideilor ascunse aa cum sunt elitele recrutate.prin.sistemul.de.ghild.Cu timpul, sistemul devine instabil i elita antreprenorial este substituit prin cea de breasl, pentru c elitele din sistemul de ghild gndesc, vorbesc, au un mod comun de via - viitorul lor i, de rnd cu el, i viitorul rii este stabil, uor de prevzut chiar pn la stagnare; i atunci ncep schimbrile descrise i de V.Pareto, care afirm c elita stagnant se schimb prin elita demagogilor. ntr-un mod asemntor, are loc nc un vrtej n spirala istoriei.Calitatea elitei depinde mult de principiile ce stau la baza formrii sau recrutrii sale. Cum ierarhia consider A.D.Rachieru este conceptul forte al viziunii elitare, prezint interes criteriile de recrutare i regulile de funcionare, impunnd un stil propriu dar i grija pentru conservarea prerogativelor, ca urmare a presiunii maselor115.Recrutarea politic este implicarea oamenilor n viaa politic activ i este strns legat de stratificarea i mobilitatea social. Stratificarea societii i ierarhizarea ei se produce n baza criteriilor de statut i prestigiu social, profesia practicat, studiile primite, valorile materiale deinute precum i a rolului individului n sistemul social i de putere. Stratificarea politic fixeaz volumul de putere al subiecilor politici n raport cu nivelul dominaiei politice, locul i rolul lor n sistemul politic al societii116. Mobilitatea social este schimbarea individului sau grupului social a locului.su.n.structura.social.Un loc important l ocup recrutarea elitei politice, prin intermediul creia se formeaz organele legislative i executive ale statului, aparatul de stat, cadrele judiciare. Procesul schimbrilor politice apare n dou filiere: Prima este circulaia indivizilor a membrilor elitei la posturile de conducere, n acele instituii politice care i-au pstrat puterea sa n structura de baz i n mersul schimbrii.regimurilor.Tipologia.sistemelor.politice.Dependent de modul cum se organizeaza si functioneaza partidele politice, de varietatea si de traditiile lor, de raportul.de.forte.din.societate,sistemele.politice.se.pot.clasifica.astfel1.Sistemul.politic.pluralist;2.Sistemul.politic.al.partidului.dominant;3.Sistemul.politic.partid-stat.Sistemul politic pluralist se caracterizeaza prin functionarea mai multor partide politice, alternanta la putere fiind asigurata fara ca vreunul dintre ele sa realizeze o dominatie durabila. Sistemele pluraliste, dependente de fragmentarea votului, se definesc si prin structura policroma a guvernului, regula constituind-o coalitiile guvernamentale.Ca subtip, mentionam sistemul politic bipartidist unde, prin traditie, doar doua dintre partidele existente alterneaza la putere (rotativa guvernamentala), asa cum o arata, spre exemplu, experienta politica americana.Sistemul politic cu partid dominant este definit prin distantarea categorica si de durata a unui partid politic fata de celelalte, puterea politica avand aceeasi structura si componenta timp indelungat. Monopolul partidului dominant se realizeaza in baza functionarii unui sistem electoral corect si a respectarii celorlalte principii ale democratiei..Exemplu.Japonia.Sistemul politic partid-stat se caracterizeaza prin monopolul nelegitim al unui singur partid, prin supunerea statului de catre partidul unic (exemplul statelor comuniste). In acest caz, realizarea functiile vitale ale sistemului politic se realizeaza prin constrangere violenta si birocratie excesiva.Sistemul.politic.in.RMPrabusirea sistemului totalitar sovietic si trecerea la democratie. Particularitatile functionarii sistemului politic posttotalitar. Caracterul tranzitoriu al sistemului politic moldav. Eterogenitatea sistemului intre elementul totalitar in disparitie, dezagregare si elementul democratic in aparitie si constituire.Problema stabilitatii / eficientei si democratizarii noilor institutii politice. Renuntarea de la principiul nomenclaturist si recunoasterea si promovarea principiilor democratice de formare a sistemului politic: declaratii si realitati. Paradoxul imbinarii formei democratice si continutului autoritar in tesutul social al sistemului politic.Fenomenul democratizarii false si regresului autoritar ca expresie a crizei endogenice a sistemului politic. Tendinte autoritare in relatia Parlament Guvern, Presedinte Parlament in conditiile guvernarii semiprezidentiale si parlamentare. Disfunctiile sistemului politic in contextul instabilitatii structurii de stat, raporturilor putere-opozitie, putere centrala putere locala. Secesionismul transnistrean si deformarea sistemului social in ansamblu, si sistemului politic in particular. Ponderea scazuta a partidelor politice (exceptie PCRM) in sistemul politic, influienta lor slaba asupra.puterii,.societatii.Caracterul democrat autoritar al interactiunii sistemului politic cu societatea: aspecte ale crizei exogenice. Integrarea si influienta slaba in sistem a elementului civil. Predominarea caracterului inchis al sistemului politic, a tendintei oligarhice in luarea deciziilor. Caracterul reactiv al sistemului, capacitatea joasa a acestuia de a actiona la timp si adecvat la interesele si necesitatile societatii, la depasirea conflictelor sociale.Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de.partied.este.urmatoarea:-unipartidismul-bipartidismul:-multipartidismulUnipartidismul se refera la existenta unui singur partid pe scena politica a unei tari. Situatii de acest gen s-au intalnit in urmatoarele cazuri:1. La inceputul dezvoltarii capitalismului, datorita faptului ca exprima coalizarea impotriva absolutismului feudal. Partidul avea un pronuntat caracter national.2. In tarile in curs de dezvoltare, in faza de eliberare de sub dominatia coloniala, perioadele in care se incerca pastrarea independentei, cand s-a dorit lichidarea decalajelor, a subdezvoltarii. A fost o situatie de moment, altfel avem de-a face cu un regim dictatorial.3. Dictatura - atunci cand interesul unicului partid este de a ramane cu orice pret la putere, chiar daca vointa poporului este cu totul alta. In perioada interbelica distingem: in Italia (partidul fascist) si in Germania (partidul nazist).4. Regimul Comunist. Daca ne referim la instaurarea acestuia in Romania, trebuie se amintim mai intai: Dictatura Regala (1938-1940) - cand toate activitatile partidelor politice inceteaza, singurul partid fiind Frontul Renasterii Nationale, Dictatura Antonesciana (1940-1944) cand a functionat o perioada Partidul Legionarilor (septembrie 1940 - ianuarie 1941), iar apoi un partid prohitlerist si in final Dictatura Comunista (1947) pana in 1989.Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Apare in fazele dezvoltarii democratice a societatii. Isi are geneza in inlaturarea absolutismului feudal. Intr-o prima faza a existat urmatoarea impartire a celor.doua.partide:-partidul.progresis(forma.noua)-partidul.conservator (forma.veche,.conservatoare)Daca luam exemplul Angliei, in sec. XVIII s-au format.doua.partide:- whig-ii (conservatorii, si-au luat numele de la de la cuvantul derivat din scotiana ce inseamna conducator de cai sau de vite.)- tory-ii (liberalii, care-si trag numele de la o injurie de origine irlandeza hot.la.drumul.mare,gangster.)Pe scena politicii actuale a Angliei regasim si astazi cele doua grupari, cu exceptia ca partidul laburist a luat locul partidului.liberal(1920).Si in SUA exista tot doua partide politice care domina scena.politica,si.anume:-partidul.republican-partidul.democrat dar aparitia amandurora este strans legata de lupta pentru independenta a coloniilor engleze.din.AmericadeNord.Amintim despre bipartidism ca fiind specific democratiei, deoarece existenta celor doua partide asigura alternanta la putere, controlul unuia asupra celuilalt, facand imposibile abuzurile de orice fel.Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste (cu mai mult de doua partide politice) si liberale. Ele ofera alegatorilor o paleta mai variata de alegere functie de opiniile fiecaruia. In cazul in care partidele au platforme politice asemanatoare, acest lucru nu face altceva decat sa ingreuneze decizia si sa induca in eroare.Se afirma dupa cele doua razboaie mondiale in tarile occidentale, cu traditie in.democratie.Partidele.se.pot.grupa.astfel:- partide de dreapta: centru dreapta, extreama dreapta (Partide Conservatoare, Partidul Fascist)- partide de stanga: centru stanga, extrema stanga (Partidul Socialist, Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat)- partide de centru: Partide Social-Crestine, Partide Democrat-CrestineIn prezent se observa o scadere a partidelor extremiste datorita consecintelor fascismului si comunismului.Sistemele de partide postcomuniste atest capaciti diferite n ceea ce privete stabilirea relaiilor dintre alegtori i partidele politice pe baz programatic (ideologic). Concurena partidelor pe baza ideologiilor i a programelor politice este recunoscut n literatura tiinific de specialitate drept acea modalitate de competiie politic, care contribuie cel mai mult la consolidarea democratic a sistemului politic. n acelai timp, concurena programatic poate avea alternative importante. n primul rnd, este vorba despre concurena partinic bazat pe tipul clientelar al relaiei ntre partide i alegtori: partidele repartizeaz anumite beneficii materiale nu n baza unor principii universale sau prioriti programatice, ci reieind din gradul de loialitate manifestat de anumite grupuri sau chiar de anumii alegtori. n al doilea rnd, este posibil, de asemenea, concurena partidelor bazat pe carisma liderilor politici, cnd calitile personale ale liderilor, i nu obiectivele ideologice sau programatice ale partidului respectiv, definesc strategiile comportamentale ale politicienilor i alegtorilor1Problema privind factorii ce influeneaz prevalarea unei sau altei modaliti de concuren partinic n anumite sisteme politice este una primordial n literatura tiinific consacrat problemelor ce in de relaiile dintre partide i ceteni. Este firesc ca, n practica politic, partidele s ncerce s valorifice toate cele trei tipuri de relaii cu alegtorii, analizate mai sus.