ELEMENTELE ELEMENTELE CLIMATICECLIMATICE

TEMPERATURATEMPERATURAPRECIPITAPRECIPITAŢIILEŢIILE

VÂNTURILEVÂNTURILE

TEMPERATURATEMPERATURA

Temperatura medie anualăTemperatura medie anuală pe pe glob este de 13glob este de 13CC

Temperatura scade de la ecuator Temperatura scade de la ecuator (20-30 (20-30 C) spre zonele temperate C) spre zonele temperate (10-20 (10-20 C) şi până la poli (0 - -10 C) şi până la poli (0 - -10 C) C)

Cele mai mari temperaturi medii Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28 anule sunt de peste 28 C în C în Sahara, ArabiaSahara, Arabia

Cele mai scăzute temeraturi Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 - -50 medii anuale sunt de -40 - -50 C C în Antarcticaîn Antarctica

Temperaturile extremeTemperaturile extreme au fost: au fost: maximă: 58 maximă: 58 C (Tripoli, Libia)C (Tripoli, Libia) minima: -88,3 minima: -88,3 C (Antarctica)C (Antarctica)

16,2

3,9

8,9

23,7

0

5

10

15

20

25

CAPE TOWN

CALGARY

BERLIN

RIO DE JANEIRO

grade Celsius

VARIAŢIA TEMPERATURII AERULUI ÎN ORAŞE SITUATE LA LATITUDINI

DIFERITE

CAPE TOWN CALGARY

BERLIN RIO DE JANEIRO

REPARTIŢIAREPARTIŢIA TEMERATURII PE GLOB TEMERATURII PE GLOB

Repartiţia temperaturii Repartiţia temperaturii aerului este redată pe aerului este redată pe hartă prin linii care hartă prin linii care unesc puncte cu unesc puncte cu aceleaşi valori de aceleaşi valori de temperatură numite temperatură numite IZOTERMEIZOTERME

IZOTERMELE au trasee IZOTERMELE au trasee mai uniforme pe oceane mai uniforme pe oceane decât pe continentedecât pe continente

IZOTREMELE LUNII IZOTREMELE LUNII IANUARIEIANUARIE au valori mai au valori mai coborâte la ecuator şi coborâte la ecuator şi deasupra continentelor, deasupra continentelor, dar se arcuiesc spre poli dar se arcuiesc spre poli şi deasupra oceanelorşi deasupra oceanelor

IZOTERMELE LUNII IZOTERMELE LUNII IULIEIULIE urcă spre poli urcă spre poli deasupra continentelor deasupra continentelor şi coboară spre ecuator şi coboară spre ecuator deasupra oceanelordeasupra oceanelor

PRECIPITAŢIILE PRECIPITAŢIILE reprezintă totalitatea particulelor de apă lichide şi reprezintă totalitatea particulelor de apă lichide şi

solide solide provenite din atmosferăprovenite din atmosferă

FORMAREA PRECIPITAŢIILORFORMAREA PRECIPITAŢIILOR• Prin răcirea aerului vaporii de Prin răcirea aerului vaporii de

apă din atmosferă se apă din atmosferă se condensează sau îngheaţă condensează sau îngheaţă formându-se norii, din care cad formându-se norii, din care cad precipitaţii.precipitaţii.

TIPURI DE NORITIPURI DE NORI

După formă se disting mai După formă se disting mai multe tipuri de nori:multe tipuri de nori:

• CIRRUS CIRRUS (la 8-10 km, albi şi (la 8-10 km, albi şi transparenţi)transparenţi)

• CUMULUSCUMULUS (2-8 km, cu aspect (2-8 km, cu aspect pufos)pufos)

• STRATUS STRATUS (sub 2 km, cu aspect (sub 2 km, cu aspect de voal cenuşiu)de voal cenuşiu)

• NIMBUSNIMBUS (sub 1 km, cu aspect (sub 1 km, cu aspect neregulat, groşi şi întunecoşi)neregulat, groşi şi întunecoşi)

• CUMULONIMBUSCUMULONIMBUS (au (au dezvoltare mare pe verticală, de dezvoltare mare pe verticală, de peste 10 km şi dau cele mai peste 10 km şi dau cele mai multe precipitaţii)multe precipitaţii)

TIPURI DE PRECIPITAŢIITIPURI DE PRECIPITAŢII1.1. PrecipitaţiiPrecipitaţii formate formate în cădere în cădere

liberă:liberă:

ploaie, ninsoare, lapoviţă, ploaie, ninsoare, lapoviţă, burniţă, măzăriche, grindină.burniţă, măzăriche, grindină.

2.2. Precipitaţii care se formează la Precipitaţii care se formează la suprafaţa terestră: rouă, brumă, suprafaţa terestră: rouă, brumă, chiciură, polei.chiciură, polei.

A)A) Precipitaţii convectivePrecipitaţii convective (aerul (aerul cald încărcat cu vapori se ridică, cald încărcat cu vapori se ridică, se răceşte şi formează norii, ce se răceşte şi formează norii, ce dau precipitaţii)dau precipitaţii)

B)B) Precipitaţii orograficePrecipitaţii orografice (atunci (atunci când aerul întâlneşte munţi, se când aerul întâlneşte munţi, se ridică, se răcşte şi se ridică, se răcşte şi se condensează)condensează)

C)C) Precipitaţii frontalePrecipitaţii frontale (când aerul (când aerul cald şi umed întâlneşte un aer cald şi umed întâlneşte un aer rece alunecă deasupra acestuia, rece alunecă deasupra acestuia, iar vaporii se condensează şi dau iar vaporii se condensează şi dau precipitaţii)precipitaţii)

REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILORREPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR

TIPURI DE REGIM AL TIPURI DE REGIM AL PRECIPITAŢIILORPRECIPITAŢIILOR

Regim ecuatorialRegim ecuatorial (precipitaţii (precipitaţii bogate tot timpul anului: 2000-bogate tot timpul anului: 2000-3000mm/an)3000mm/an)

Regim subecuatorialRegim subecuatorial (precipitaţii (precipitaţii doar 6 luni pe an în anotimpul doar 6 luni pe an în anotimpul ploios)ploios)

Regim deşerticRegim deşertic (precipitaţii (precipitaţii reduse, neregulate, sub reduse, neregulate, sub 200mm/an)200mm/an)

Regim musonicRegim musonic (precipitaţii (precipitaţii bogate doar vara, aduse de bogate doar vara, aduse de musoni – 3000-4000mm/an)musoni – 3000-4000mm/an)

Regim mediteraneeanRegim mediteraneean (precipitaţii mai bogate iarna)(precipitaţii mai bogate iarna)

Regim temperat Regim temperat

oceanicoceanic (precip întoate (precip întoate anotimpurile, mai bogate iarna )anotimpurile, mai bogate iarna )

continentalcontinental (precip cu (precip cu ploi în averse)ploi în averse)

Regim polarRegim polar (precipitaţii rduse (precipitaţii rduse sub formă de ninsoare)sub formă de ninsoare)

520

26

1498

691

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

CAPE TO

WN

CAIRO

BANKOK

MOSCO

VA

mm/an

REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR ÎN ORAŞE LOCALIZATE ÎN REGIMURI

DIFERITE

CAPE TOWN CAIROBANKOK MOSCOVA

REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOBREPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB Repartiţia precipitaţiilor este redată Repartiţia precipitaţiilor este redată

pe hartă prin linii care unesc puncte pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor numite numite IZOHIETEIZOHIETE

Cele mai reduse Cele mai reduse cantităţi de cantităţi de precipitaţii sunt în zonele cu regim precipitaţii sunt în zonele cu regim deşertic, polar, subtropical (sub deşertic, polar, subtropical (sub 250mm/an)250mm/an)

Cea mai mică cantitate de Cea mai mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în precipitaţii s-a înregistrat în ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)

Cele mai mariCele mai mari cantităţi de cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în zonele precipitaţii s-au înregistrat în zonele cu regim musonic cu regim musonic (3000-4000mm/an)(3000-4000mm/an)

Cea mai mare cantitate de Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în precipitaţii s-a înregistrat în ASSAM, în India (12000mm/an). ASSAM, în India (12000mm/an).

VVÂNTURILEÂNTURILE sunt forme de mişcare a aerului sunt forme de mişcare a aerului

determinate de forţa gradientului baricdeterminate de forţa gradientului baricTIPURI DE VÂNTURITIPURI DE VÂNTURI

VÂNTURI VÂNTURI

PERMANENTEPERMANENTE

VÂNTURI VÂNTURI

PERIODICEPERIODICE

VÂNTURIVÂNTURI

LOCALELOCALE

ALIZEELE ALIZEELE

– – vânturi care bat dinspre vânturi care bat dinspre tropice spre politropice spre poli

BRIZELE MARINE BRIZELE MARINE

au caractern diurn; ziua bat au caractern diurn; ziua bat dinspre mare spre uscat, iar dinspre mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre noaptea dinspre uscat spre maremare

FFÖÖHNULHNUL - vânt cald şi - vânt cald şi uscat (Subcarpaţi)uscat (Subcarpaţi)

SIROCCOSIROCCO – se formează în – se formează în N Africii şi transportă N Africii şi transportă praful Saharei până în praful Saharei până în Europa de Sud Europa de Sud

VÂNTURILE DE VESTVÂNTURILE DE VEST

– – bat în regiunile temperate, bat în regiunile temperate, între 40-60 între 40-60 lat N şi S lat N şi S

BRIZELE MONTANEBRIZELE MONTANE

Au caracter diurn; ziua bat Au caracter diurn; ziua bat dinspre vale spre munte, iar dinspre vale spre munte, iar noaptea bat dinspre culme noaptea bat dinspre culme spre valespre vale

BORABORA – – este un vânt este un vânt neperiodic rece, ce bate pe neperiodic rece, ce bate pe ţărmul Mării Adriaticeţărmul Mării Adriatice

MISTRALULMISTRALUL – suflă dinspre – suflă dinspre Masivul Central Francez Masivul Central Francez spre Marea Mediteranăspre Marea Mediterană

VÂNTURILE POLAREVÂNTURILE POLARE

– – bat dinspre poli spre bat dinspre poli spre cercurile polarecercurile polare

MUSONIIMUSONII

Sunt vânturi care îşi scimbă Sunt vânturi care îşi scimbă direcţia de la sezonul cald la direcţia de la sezonul cald la cel rece. Se formează cel rece. Se formează datorită diferenţelor termice datorită diferenţelor termice şi de presiune de pe oceane şi de presiune de pe oceane şi continenteşi continente

HARMATTANULHARMATTANUL – vânt – vânt neperiodic rece care bate neperiodic rece care bate dinspre Sahara spre dinspre Sahara spre Coasta GuineeiCoasta Guineei

CRIVĂŢULCRIVĂŢUL - - este un vânt este un vânt de E şi NE care suflă în de E şi NE care suflă în sudul Moldovei şi Cp sudul Moldovei şi Cp RomânăRomână

TEST DE EVALUARETEST DE EVALUARE

I.I. Completaţi propoziţiile de mai jos:Completaţi propoziţiile de mai jos:1.1. Temperatura aerului sade de la ecuTemperatura aerului sade de la ecuaator spre ......................tor spre ............................................................2.2. Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în ................Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în ................ ........................................3.3. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în zonele cu Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în zonele cu

regim ..................................................................regim .................................................................. ..............................................................................4.4. Liniile care unesc puncte cu aceleşi valori de temperatură se Liniile care unesc puncte cu aceleşi valori de temperatură se

numesc..........................................................................numesc.......................................................................... ..........................................5.5. Liniile care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor se Liniile care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor se

numesc ....................................................numesc .................................................... ............................................................................................................

II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţii însuşite în cadrul lecţiei de astăzi:II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţii însuşite în cadrul lecţiei de astăzi:

FORME DE PRECIPITAŢIIFORME DE PRECIPITAŢII TIPURI DE VÂNTURITIPURI DE VÂNTURI

PLOAIEPLOAIE VÂNTURI DE VESTVÂNTURI DE VEST