elemente ale comunicării interculturale nocopy

8
ELEMENTE ALE COMUNICĂRII INTERCULTURALE Atunci când oameni din culturi diferite vin în contact, în diverse împrejurări şi din felurite motive, ei aduc cu sine, inconştient, în aceste comunicări, elementele, trăsăturile, modalităţile de prezentare şi comunicare specifice culturii lor. Diferenţele dintre aceste elemente specifice şi necunoaşterea sau neacceptarea lor sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificultăţi , nereuşite , chiar conflicte ce duc la comunicări ineficiente. Principalele elemente culturale care pot afecta situaţiile de comunicare interculturală sunt : elementele perceptuale, cele socio - culturale precum şi procesele verbale şi nonverbale. 1. Elementele perceptuale Percepţiaeste procesul prin care un individ selectează, evaluează şi organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu aşa cum este ea, ci ceea ce receptorii noştri senzoriali înregistrează. Există o relaţie strânsă între percepţie şi cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă deoarece cultura noastră ne oferă criteriile acestor percepţii. Prin urmare, oamenii se comportă într-un anumit fel pentru că astfel percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost învăţate ca o parte a experienţei lor culturale, care este diferită. Un exemplu, în acet sens, este oferit de Samovar şi Porter (2003) : pentru modelul de percepţie şi comportamentul perceptiv al nord-americanilor un criteriu important îl constituie mărimea şi costul unui obiect iar pentru japonezi culoarea. Percepţia socialăeste procesul prin care oamenii construiesc realitatea socială, prin atribuirea de înţelesuri/semnificaţii obiectelor sociale şi evenimentelor întâlnite în mediul lor. Acesta este un aspect foarte important al comunicării, în general, şi al celei interculturale, deoarece individul se formează şi se dezvoltă din punct de vedere cultural prin asimilarea unor serii de percepţii, care îl ajută nu numai să determine care stimuli exterioari îi îmbogăţesc cunoaşterea, ci şi ceea ce influenţează aspectele sociale ale percepţiilor, respectiv construcţia socială a realităţii, prin atribuirea de înţelesuri acestor stimuli. 2. Elementele socio-culturale sunt cele care influenţează direct

Upload: raul-bologa

Post on 06-Nov-2015

221 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

  • ELEMENTE ALE COMUNICRII INTERCULTURALE

    Atunci cnd oameni din culturi diferite vin n contact, n diverse mprejurri i din felurite

    motive, ei aduc cu sine, incontient, n aceste comunicri, elementele, trsturile, modalitile de

    prezentare i comunicare specifice culturii lor. Diferenele dintre aceste elemente specifice i

    necunoaterea sau neacceptarea lor sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificulti , nereuite ,

    chiar conflicte ce duc la comunicri ineficiente.

    Principalele elemente culturale care pot afecta situaiile de comunicare intercultural sunt :

    elementele perceptuale, cele socio - culturale precum i procesele verbale i nonverbale.

    1. Elementele perceptuale

    Percepiaeste procesul prin care un individ selecteaz, evalueaz i organizeaz stimulii din

    lumea exterioar. Fiecare dintre noi experimentm orice din lume nu aa cum este ea, ci ceea ce

    receptorii notri senzoriali nregistreaz. Exist o relaie strns ntre percepie i cultur. Lumea,

    ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gust deoarece cultura noastr ne ofer

    criteriile acestor percepii. Prin urmare, oamenii se comport ntr-un anumit fel pentru c astfel

    percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost nvate ca o parte a experienei lor

    culturale, care este diferit. Un exemplu, n acet sens, este oferit de Samovar i Porter (2003) :

    pentru modelul de percepie i comportamentul perceptiv al nord-americanilor un criteriu

    important l constituie mrimea i costul unui obiect iar pentru japonezi culoarea.

    Percepia socialeste procesul prin care oamenii construiesc realitatea social, prin

    atribuirea de nelesuri/semnificaii obiectelor sociale i evenimentelor ntlnite n mediul lor.

    Acesta este un aspect foarte important al comunicrii, n general, i al celei interculturale,

    deoarece individul se formeaz i se dezvolt din punct de vedere cultural prin asimilarea unor

    serii de percepii, care l ajut nu numai s determine care stimuli exterioari i mbogesc

    cunoaterea, ci i ceea ce influeneaz aspectele sociale ale percepiilor, respectiv construcia

    social a realitii, prin atribuirea de nelesuri acestor stimuli.

    2. Elementele socio-culturale sunt cele care influeneaz direct

  • percepiile i comunicarea.

    Dintre acestea, valorile reprezint credine sau convingeri constante cu privire la faptul c un

    anumit mod de conduit este preferabil altuia, din punct de vedere personal sau social.

    Dincolo de valorile individuale, exist valori culturale care, de obicei, deriv din teme sau

    subiecte filosofice mai ample i care sunt o parte a mediului cultural. Valorile au un caracter

    evaluativ i normativ, ele informeaz un membru al unei culturi despre ceea ce se consider a fi

    ru sau bun, drept sau nedrept, adevrat sau fals, pozitiv sau negativ, plcut sau neplcut

    etc.Valorile culturale ghideaz percepiile i comportamentele indivizilor.Acestea nu sunt

    universale, ci sunt nsuite prin procesele de nvare cultural.

    Exist mii de valori n fiecare cultur. Samovar i Porter (2003) consider c cele mai

    importante valori culturale care influeneaz comunicarea intercultural sunt cele care privesc :

    individualismul, familia, religia, materialismul, natura uman, tiina i tehnica, progresul i

    schimbarea, competiia, munca i distracia, egalitatea, rolurile de gen, natura i mediul, timpul,

    vorbirea, tcerea, supunerea, autonomia interpersonal. Principalele instituii prin care se

    transmit aceste valori sunt biserica, familia, statul.

    Valorile culturale sunt definite de Daisy Kabagarama (1993) ca seturi de reguli organizate

    pentru a putea face opiuni, a reduce nesigurana i conflictele dintr-o societate dat. Avnd un

    coninut normativ, valorile sunt, n mod firesc, direct legate de comportamente, de normele

    comportamentale pe care membrii unei culturi trebuie s le urmeze. Autoarea evideniaz

    importana relaiei dintre valori, norme i comportamente : valorile desemneaz ceea ce e de

    dorit, fiind o component important a oricrei culturi. Adeseori valorile unui grup cultural pot

    veni n conflict cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiia i ctigul sunt

    valori centrale ale culturii americane, n timp ce n culturi asiatice, precum cele chinez,

    coreean, japonez, solidaritatea de grup, aa-numitul colectivism opus individualismului

    constituie o valoare esenial, centrat pe relaiile interpersonale sau cele intragrup.

    Normele sunt regulile care ghideaz comportamentul i sunt de dou tipuri : proscriptive,

    care dicteaz ce nu trebuie fcuti prescriptive, ce indic ceea ce trebuie fcut (Kabagarama,

    1993).William Haviland arat c normele, nelese ca standarde care definesc ceea ce e normal

    sunt determinate de cultura nsi (1987). Autorul ofer exemplul culturii populaiei Aymara

    din Anzii bolivieni, care interzice sinuciderea, dar o accept atunci cnd individul e posedat de

    spirite rele care nu pot fi exorcizate, n care caz sinuciderea e o alternativ rezonabil

  • idezirabil. Coninutul normativ al valorilor este subliniat i de L.A. Sarbaugh (1979), care

    definete normele culturale ca standarde pentru convingeri i comportamente care se dezvolt n

    orice grup pe care l considerm o cultur sau o subcultur. Din categoria normelor

    comportamentalefac parte tabuurile, care sunt norme proscriptive, de interzicere a unor

    comportamente i afecteaz, n general, existena i stabilitatea unei culturi. Cercettorul afirm

    c unul dintre riscurile grave n comunicare intercultural l constituie nerespectarea mai ales a

    tabuurilor.

    Atitudinile suntdefinite ca predispoziii individuale de a evalua un simbol, un obiect,

    aspect al lumii, eveniment, ntr-o manier favorabil sau nefavorabil , cu observaia c, n

    general, oamenii au tendina de a respinge lucrurile care nu le plac i de a le accepta pe care care

    le plac. Exist, de regul, o atitudine favorabil fa de ceea ce e considerat, n cultura proprie,

    plcut, util, satisfctor i o atitudine nefavorabil fa de ceea ce e considerat neplcut, inutil,

    nesatisfctor. Atitudinile se exprim att verbal, ca opinii, ct i nonverbal, prin mimic,

    gestic, micri i posturi ale corpului .a. Ele includ att o latur afectiv (care are legtur cu

    sentimentele), ct i una cognitiv (cnd devin credine sau convingeri). Atunci cnd sunt

    organizate ntr-o structur ierarhic formeaz sisteme de valori.

    Kabagarama (1993) consider c atitudinile sunt legate de scopurile pe care ne propunem s

    le atingem i de percepiile pe care le avem despre lume. Astfel, dac o cultur accentueaz

    prietenia i cooperarea, un strin va fi tratat cu ospitalitate i bunvoin iar dac o cultur se

    bazeaz pe competiie i individualism, un strin ar putea fi privit cu suspiciune, chiar ostilitate i

    agresivitate.

    Referitor la atitudinile despre persoanele din alte culturi, care sunt vehiculate n situaiile de

    comunicare intercultural, L.A. Sarbaugh (1979) arat c acestea servesc la filtrarea stimulilor

    la care rspundem n tranzaciile noastre cu alii i dicteaz modul n care percepem i

    reacionm la alii. El citeaz studiul autorilor Althen i Jaime, n care s-au comparat atitudinile

    i convingerile nord-americanilor cu cele ale filipinezilor, ajungnd la urmtoarele constatri :

    1. n cultura nord-american este ncurajat autonomia, pe cnd n cea filipinez

    dependena.

    2. Filipinezii au convingerea c exist o cantitate de bunuri materiale constant n

    societate, ce pot fi mprite i remprite iar dac cineva acumuleaz mai mult avere,

    o face n detrimentul celorlali, ceea ce este imoral. Convingerea americanilor c

  • exist destul pentru fiecare, face ca iniiativa individual, competiia s fie valoari

    eseniale ale culturii lor, de care depinde reuita economic i social a indivizilor.

    3. n SUA, confruntrile dintre persoane au tendina de a fi directe, fa n fa iar n

    Filipine ele se fac prin intermediari.

    4. Pentru americani este important viitorul i planificarea lui iar pentru filipinezi este

    important trecutul, ceea ce face ca respectul pentru strmoi s fie o valoare esenial

    a culturii acestora , precum i prezentul, ceea ce i determin s-i triasc viaa de la o

    zi la alta, fr a face planuri importante pentru viitor.

    Concepia despre lume (worldview) , cu diferene notabile de la o cultur la alta, este un alt

    element critic al tranzaciilor interculturale. Aceasta reprezint orientarea cultural ctre lucruri

    precum Dumnezeu, natur, via, moarte, univers i alte teme filosofice legate de fiinare.

    Aceasta ne ajut s ne plasm n univers, are rdcini atemporale i reprezint fundamentul

    oricrei culturi, pe care o influeneaz la un nivel profund, cu efecte subtile i dificil de relevat.

    Concepia despre lume influeneaz chestiuni foarte diferite, de la felul cum i vedem pe ceilali,

    la cum ne petrecem timpul .a. Credinele religioase reprezint doar unul dintre factorii

    difereniatori ai concepiei despre lume.

    Sarbaugh (1979) definete concepia despre lume ca o sum a convingerilor i credinelor cu

    privire la natura vieii i relaiile omului cu natura i cosmosul, cu privire la relaia dintre via i

    moarte, posibilitatea sau imposibilitatea de a controla natura etc. Concepia despre lume este o

    convingere care se formeaz i se dezvolt mai lent i are o stabilitate n timp mai mare dect cea

    a altor tipuri de convingeri sau credine. Are legtur cu caracterul normativ al valorilor,

    respectiv ceea ce este considerat a fi important sau neimportant, adecvat sau neadecvat .

    Ishii, Klopf, Cooke (2003) consider concepia despre lume ca una dintre calitile

    fundamentale ale culturii, care este cercetat din perspective diferite : antropologic, ca mod

    caracteristic n care oamenii se raporteaz la univers; sociologic, ca o definiiea realitii;

    psihologic, drept un cadru de referin cuprinztor, n accepia conceptului german de

    Weltanschauung; din perspectiva tiinelor comunicrii, concepia despre lume este una dintre

    lentilele prin care oamenii vd realitatea i restul lumii.

    Elemente ale concepiei despre lume

  • R. Redfield (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003) sintetizeaz astfel elementele constitutive ale

    concepiei despre lume :

    1. Sinele sau actorul principal ntr-un stadiu al umanitii

    2. Ceilali n relaie cu perspectiva asupra Sinelui

    3. Ali oameni, ca mas neidentificabil

    4. Diferenele dintre brbai i femei

    5. Distinciile dintre noi, propriul nostru popor i ei, ceilali oameni

    6. Distinciile dintre ceea ce este uman i ceea ce nu este

    7. Fiine invizible, fore i principii

    8. Animale

    9. Concepii despre natura uman

    10. Orientarea n spaiu

    11. Orientarea n timp

    12. Ideile despre natere i moarte

    U. L. Pennington (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003) evideniaz 10 elemente ale concepiei

    despre lume, ca o component esenial a culturii :

    1. Credinele i atitudinile dominante ale unei culturi despre locul omului n natur

    i societate

    2. Modelul general al relaiilor dintre om i natur

    3. Relaiile dintre oameni i Dumnezeu sau fiina suprem

    4. Puterea suprem a lui Dumnezeu/ a fiinei supreme asupra vieii i

    evenimentelor

    5. Natura competitiv sau cooperant a omenirii

    6. Expresia credinelor umanitii

    7. Miturile despre originile omenirii

    8. Credinele oamenilor n supranatural

    9. Modelele de via ca practici de grup

    10. Felul n care grupurile utilizeaz ritualurile sau alte ceremonii

  • Psihologii A. Gilgen i J. Cho (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003) consider c exist o

    dihotomie ntre concepia despre lume a culturilor estice i vestice, ce se evideniaz prin

    urmtoarele diferene :

    - n culturile estice : oamenii sunt una cu natura i o percep ca un tot fizic i

    spiritual; mintea i trupul sunt un ntreg ; oamenii trebuie s accepte natura n loc

    s ncerce s o controleze ; tiina i tehnologia creeaz doar iluzia progresului

    - n culturile vestice : oamenii sunt separai de natur i pui n umbr de un

    Dumnezeu personal ; omul e constituit din minte, corp i suflet ; oamenii trebuie

    s controloze i s manipuleze natura pentru a supravieui ; tiina i tehnologia

    mbuntesc viaa

    Elemente ale concepiei despre lume n culturile estice i vestice sunt prezentate

    comparativ i de C. H. Dodd (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003) :

    1. Ruine i Vin : pentru estici a aduce ruine grupului, a fi vinovat nseamn a fi

    exclus din grup; pentru vestici individul este mai important dect grupul

    2. Sarcini i Oameni : pentru estici, relaiile dintre oameni sunt importante;

    vesticii pun accentul pe sarcinile individuale

    3. Secular (Laic) i Spiritual : culturile spirituale estice se bazeaz pe intuiie i

    introspecie; culturile laice vestice sunt analitice i logice

    4. Moarte i Via : esticii cred c morii pot influena pe cei vii, aducnd noroc

    sau necazuri; vesticii sunt puin nclinai spre o asemenea credin

    5. Omenire i Natur : esticii consider c fac parte din natur i triesc n

    armonie cu aceasta ; vesticii cred c trebuie s controleze natura

    6. A face i A fi : esticii prefer relaiile interumane armonioase, de aceea a fi

    este mai important dect a face; pentru vestici este mai important a face

    7. Linear i Ciclic : pentru estici ciclul existenei nseamn natere via

    moarte renatere ; pentru vestici nu exist renatere dup moarte

    8. Bun i Ru : n toate culturile oamenii sunt considerai buni, ri sau un amestec

    din cele dou

    9. Fatalism i Control : esticii sunt dominai de fatalism, cred c tot ceea ce se

    ntmpl e dincolo de puterea de control a unei persoane; vesticii au

    convingerea c sunt stpnii propriului destin

  • Concepia despre lume se formeaz ncepnd cu prima copilrie i se dezvolt odat cu

    maturizarea biologic, prin experienele n contact cu mediul fizic i activitile din mediul

    social, prin procesele de dezvoltare cognitiv, nvare social, socializare. Concepiile despre

    lume difer n funcie de vrsta indivizilor, n concordan cu dezvoltarea mental proprie unei

    anumite vrste.

    Organizarea social , un al element i factor de influen al comunicrii interculturale

    este definit ca maniera n care o cultur se organizeaz i e legat direct de instituiile acelei

    culturi, care pot fi formale sau informale (Samovar, Porter, 2003) . Cele mai importante

    instituii ale organizrii sociale sunt:

    1. Familia - cea mai veche form de organizare social pe care a cunoscut-o

    umanitatea, cu un rol esenial din punct de vedere social i cultural. Mai nti

    n familie, copilul i nsuete cele mai importante norme, valori,

    comportamente, atitudini specifice culturii din care face parte, influenele

    culturale ale familiei mergnd de la nvarea limbajului la alegerea jucriilor,

    a altor artefacte pe care oamenii le creeaz i le utilizeaz. nvarea cultural

    ncepe n familie i se continu n alte instituii i se refer la :

    responsabilitate, supunere, dominare, abiliti sociale, agresivitate, loialitate,

    rolurile de gen .a. Samovar i Porter (2003) dau, n acest sens, exemplul

    copiilor indieni, crescui n familiile tradiionale foarte numeroase, n care

    locuiesc laolalt multe generaii, ei nvnd astfel s i preuiasc pe cei mai n

    vrst . Familia este cea care ofer, mai nti, recompense i pedepse, care

    influeneaz valorile copilului, condiionate cultural. Daisy Kabagarama

    (1993) exemplific diferenele n privina pedepselor aplicate de familie

    copiilor : pedeapsa pentru copiii americani este, de regul, aceea de a fi obligai

    s stea n cas iar pentru cei din cultura african, de a fi trimii afar din cas.

    2. coala/Sistemul de educaie instituionalizat este, de asemenea,

    responsabil, n mare msur, de meninerea unei culturi, de nvarea,

    nsuirea i perpetuarea sistemului de norme, valori, comportamente,

  • convingeri etc. specifice, fiind legtura cea mai important a unei comuniti

    att cu trecutul, ct i cu viitorul ei.

    3. Comunitatea - nu se refer la instituiile formale ale acesteia, ci mai ales la

    istoria ei, deoarece istoria oricrei comuniti st la originea valorilor ei, a

    idealurilor, comportamentelor. Spre exemplu, n cultura mexican este

    valorizat vorbirea, n parte ca urmare a modalitii de socializare

    caracteristice acesteia, prin intermediul activitilor comerciale, nc din vechea

    istorie, aztec, a Mexicului. Cu privire la istoria evreiasc actual, istoricul C.

    Van Doren (apud Samovar, Porter, 2003) afirm: Istoria iudaismului i a

    evreilor este o poveste lung i complicat, plin de snge i lacrimi. Din

    cauza acestei lungi istorii de discriminri i persecuii, evreii se bazeaz pe

    istoria lor atunci cnd fac alegeri fundamentale privind educaia, libertatea,

    rzboiul, drepturile civile. Conform lui E. D. Reischauer, (apud Samovar,

    Porter, 2003) cultura japonez reflect legturi strnse ntre istorie, cultur i

    comportamente. Deoarece Japonia e compus dintr-o mulime de insule, istoria

    ei e marcat de izolare: Aceast izolare i separare au determinat la japonezi

    un puternic sim al autoidentitii, precum i o dureroas contiin de sine n

    prezena altora. Izolarea i-a fcut pe japonezi s fie n mod acut ateni la tot

    ceea ce vine din afar.

    Copy protected with Online-PDF-NoCopy.com