elaborarea planului strategic de dezvoltare socio ... strategii/hunedoara... · o c, iar lunile de...

P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I P E T R O Ş A N I

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ

20 20

ELABORAREA PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI

PETROŞANI

Etapa de elaborare participativă a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani cuprinde următoarele activităţi:

� Instruirea membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii în

elaborarea planului strategic participativ � Acordarea asistenţei tehnice membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio-

Economică a localităţii în elaborarea Profilului Comunităţii � Realizarea Profilului Comunităţii � Realizarea Analizei SWOT a municipiului Petroşani � Analiza factorilor de decizie � Seminarul Viziunilor - identificarea realizarilor realiste, pentru perioada

2007-2013 � Seminarul Contradicţiilor - identificarea obstacolelor care stau în calea

realizării viziunilor � Seminarul Direcţiilor Strategice - identificarea soluţiilor pentru depăşirea

obstacolelor enunţate la seminarul anterior, identificarea activităţilor care vor fi intreprinse

� Nominalizarea Consiliilor Consultative specializate pe direcţiile strategice identificate

� Facilitarea elaborării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii

� Seminarul Implementării - Planul de acţiune pe direcţii strategice – concretizarea modului în care activităţile se vor realiza

� Stabilirea responsabilităţilor � Facilitarea identificării activităţii prioritare din Planul Strategic de Dezvoltare

Socio-Economică a municipiului Petroşani pe anul 2007, în vederea concretizării într-un proiect integrat care să fie propus pentru finanţare prin Programul de Infrastructură Municipală

� Facilitarea organizării şedinţei publice în vederea dezbaterii Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii pe perioada 2007-2013 şi a activităţii prioritare identificate în vederea concretizării într-un proiect integrat care să fie propus pentru finanţare prin Programul de Infrastructură Municipală

� Facilitarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii în efectuarea modificărilor necesare ale Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică elaborat în conformitate cu discuţiile purtate cu cetăţenii

� Aprobarea Planului strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii de către Consiliul Local

� Diseminare de informaţii despre Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani



21 21

PROFILUL COMUNITĂŢII

I. DATE GENERALE 1.1. Scurt istoric Valea Jiului păstrează numeroase dovezi istorice ale vieţii oamenilor în acest ţinut. De la daci au rămas cetatea Băniţa, avanpost strategic al lui Decebal, alte vestigii istorice, precum tezaurele numismatice descoperite la Peştera Bolii, Jieţ-Popi, etc. Ţăranii jieni (momârlanii ) au moştenit de la daci portul alb-negru, obiceiuri, cuvinte, dar şi numele munţilor şi râurilor dimprejur. Romanii au adus obiceiuri noi, dar au continuat să exploateze aurul văilor, contribuind la îmbogăţirea zonei. Primii locuitori ai Petroşaniului de azi pot fi consideraţi douăzeci de iobagi din Petros colonizaţi în Petroşani şi stabiliţi aici în jurul anului 1640. Prima menţiune a Petroşaniului ca localitate aparte datează de la 1788- 1792, când locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în orient şi se întoarce din Turcia prin părţile române. El aminteşte şi Petroşaniul, spunând că este un sat foarte mare ca întindere, în care a văzut şi o casă zidită deasupra pământului. În anul 1700, prin harta stolnicului Constantin Cantacuzino a Ţării Româneşti (prima operă cartografică românească), tipărită în greceşte la Padova, se introduce în cartografia europeană numele râului Jiu, aşa cum îl ştim şi îl pronunţăm astăzi. Jiul este menţionat sub numele Rhabon în “Geografia” lui Ptolemeu Claudiu (90-168). Originea numelui Jiului, atât a celui presupus antic, cât şi a celui de astăzi, constituie încă o enigmă pentru toponimişti. Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, întocmite în 1720, arată întreaga depresiune a Petroşanilor populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a lungul ulucului intracarpatic, părând a forma un singur sat mare de la un capăt la altul. Era o risipire generală de sălaşe şi grupuri de case şi numai câteva adunări de gospodării, în apropierea Văii Jiului, care formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localităţile de azi. După 1733, Valea Jiului a intrat într-o fază de populare mai activă apărând noi sate, iar numărul locuitorilor sporind prin aşezarea mai multor familii venite de peste munţi la bogatele păşuni şi fâneţe din regiune. La recensământul din anul 1818 au fost înregistraţi în depresiunea Petroşani un număr de 2550 locuitori. În această perioadă, principala ocupaţie a populaţiei din această depresiune era păstoritul. Satele erau mărunte, nici o localitate urbană nu se dezvoltase încă. Primele exploatări la suprafaţă ale zăcămintelor de cărbune în Valea Jiului încep în anul 1840 la Petroşani, Petroşani şi Petrila, de către fraţii Hoffman şi Carol Maderspach din Braşov. Exploatarea pe scară largă a bazinului carbonifer Valea Jiului începe în anul 1848. În anul 1857 se stabilesc formele legale în vederea acordării drepturilor de posesiune asupra stratelor de cărbuni.



22 22

1.2. Aşezare geografică Municipiul Petroşani, situat la confluenţa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de Vest (Ardelenesc), este înconjurat de masivele muntoase Vâlcan – la sud, Retezat – la nord, Parâng – la est şi Godeanu – la vest, ce mărginesc depresiunea, altitudinea maximă din zonă fiind Vârful Parângul Mare – 2.507 m

Municipiul Petrolşani este amplasat pe două importante căi de comunicaţie : DN 66, având traseul Filiaşi – defileul Jiului – Simeria, inclusiv calea ferata cu acelasi traseu si DN 7A care leagă municipiul cu Valea Oltului ( Petroşani – Vioneasa – Brezoi )

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 19.556 ha, cu următoarele vecinătăţi : la nord şi nord – vest – municipiul Boşorod, la vest – municipiul Băniţa şi oraşul Aninoasa, la sud – judeţul Gorj şi la est - oraşul Petrila. • Judeţul: Hunedoara • Regiunea de dezvoltare: VEST – Romania • Agenţia de Dezvoltare: VEST • Distanţa faţă de oraşele mari. Municipiul Petroşani se află situat la 91 km faţă

de reşedinţa de judeţ - municipiul Deva şi la 340 km faţă de capitala ţării - municipiul Bucureşti.

• Distanţa faţă de cele mai apropiate aeroporturi:

- Craiova – 160 km; - Sibiu – 196 km; - Timişoara – 210 km

• Distanţa faţă de graniţe: Graniţa cu Iugoslavia

� Petroşani – Drobeta Tr. Severin: 132 km Graniţa cu Ungaria:

� Petroşani – Turnu: 265 km; � Petroşani – Borş: 282 km; � Petroşani – Salonta: 298 km � Petroşani – Nădlag: 296 km; � Petroşani – Vărşand: 322 km

• Altitudinea: 615- 620 m • Localităţi componente : Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii şi Slătinioara



23 23

1.3. Condiţii geografice, geologice şi climaterice

• Forme de relief. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri ( Jiul de Est şi Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est şi Godeanu la vest, altitudinea maximă din zonă fiind vârful Parângul Mare de 2507 m.

• Reţeaua hidrografică. Este alcătuită din două râuri mai importante: Jiul de Est

(Românesc) şi Jiul deVest (Ardelenesc), care în teritoriul oraşului primeşte 4 afluenţi care traversează oraşul: Maleia, Staicului, Slătinioara şi Sălătruc. Ape freatice cu debite mai consistente sunt numai în lunca Jiului de Vest ( între Uricani şi Iscroni ).

• Media şi temperaturile extreme. Temperatura medie anuală nu depăşeşte 7,6 o C, iar lunile de vară 15,6 – 17,2 o C ( iunie – iulie ). Temperaturile medii maxime zilnice ating 14oC ( anual ) iar în august 25,1 o C.

• Precipitaţii lunare. Precipitaţiile sunt bogate (62- 68 mm/lună), iar precipitaţiile sub formă de zăpadă au pondere mare ( nr. zilelor cu ninsoare este de aprox. o lună şi jumătate ).

• Furtuni şi inundaţii înregistrate în decursul timpului. La adăpostul masivelor muntoase se înregistrează o slabă circulaţie a aerului (56,6 zile în an fără vânt), ultima furtună puternică însoţită de inundaţii a fost în luna iunie 1999.



24 24

1.4 Situaţia mediului înconjurător

• Calitatea aerului. Aerul prezintă o calitate bună, cu valori sub CMA de 17 g/mp/lună. Sursele de poluare ale aerului sunt: transport auto, unităţile RAH din zonă, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.

• Calitatea apei. În Jiul de Est care traversează localitatea de la nord la sud, se

varsă pâraiele Maleia, Slătinioara şi Sălătruc. Poluarea apelor de suprafaţă este cauzată de: deversarea apelor menajere neepurate; deversarea directă, fără epurare, a canalizării pluviale; deversarea apelor uzate industriale neepurate corespunzător în sistemul de canalizar; epurarea incompletă a apelor uzate în staţia de epurare Livezeni; suspensiile de cărbune şi steril de la spălarea cărbunelui. În conformitate cu datele prezentate de “Agenţia pentru protecţia mediului Deva”, şlamul steril de cărbune evacuat în râul Jiu datorită funcţionării necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare cât şi a filtrelor – presă în perioada rece a anului, reprezintă 53 t/zi şi respectiv 77 mii t/an. Sursele de poluare a apelor subterane sunt : ploile acide datorate emisiilor de gaze şi particule de la S.E. Paroşeni şi depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.

• Calitatea solului. Conform raionării geotehnice, teritoriul municipiului Petroşani este delimitat în patru zone cu caracteristici diferite, după cum urmează:

• Zona I – zona de sud situată pe vechea haldă de steril a minei Petrila, având în compoziţie şlam de la Preparaţia Petrila, fiind o zonă improprie pentru construcţii.

• Zona II – zona centrală a municipiului Petroşani, situată pe terasa joasă a Jiului, la piciorul pantei de racord a acesteia cu versanţii. Are în compoziţie gresii, pietrişuri, argile, terenul fiind favorabil construcţiilor, dar necesită o atenţie sporită la comportarea în timp a săpăturilor deschise.

• Zona III – zona Aeroport, situată în lunca înaltă a Jiului, având în compoziţie depuneri aluvionare grosiere, prafuri nisipoase argiloase, terenul fiind favorabil construcţiilor, cu condiţia ca săpăturile pentru fundaţii să fie executate cu epuismente.

• Zona IV – situată la vest de calea ferată, în lunca neinundabilă a Jiului, având în compoziţie depuneri aluvionare de tipul pietrişurilor, prafuri argiloase, terenul fiind favorabil construcţiilor, cu atenţie la spaţiile funcţionale de sub nivelul terenului. Sursa de poluare a solului o constituie în special haldele de steril de la expolatările miniere Dîlja şi Livezeni.

• Calitatea pădurilor. Pe forme de relief, în zona montană sunt concentrate pădurile de răşinoase şi de răşinoase în amestec cu fag, iar în zona deluroasă păduri de fag sau în amestec cu quercinee. Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Petroşani este acoperită cu păduri într-un procent de 52,09 %. Aceste păduri sunt în proprietatea ROMSILVA. După funcţiune, pădurile se împart în două grupe:



25 25

• Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie – protecţia apelor, protecţia

terenurilor şi solurilor, protecţia contra factorilor climatici şi industriali dăunători, păduri cu funcţii de recreere, de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier – care condiţionează păstrarea echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific, pentru care se interzice prin lege recoltarea de masă lemnoasă.

• Grupa II – păduri de producţie şi protecţie destinate pentru producerea materialului lemnos şi a altor produse ale pădurii, concomitent cu protecţia calităţii mediului înconjurător.

În cadrul economiei municipiului Petroşani, pădurile reprezintă o resursă regenerabilă, care realizează, cu cheltuieli relativ reduse, în afară de produse lemnoase şi o serie de alte produse, cum sunt: ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, produse de vânat şi pescuit.

Fondul cinegetic format dintr-un număr mare de specii valoroase (cerb, urs, căprior etc.) asigură dezvoltarea vânătorii sportive, iar pescuitul în apele de munte este asigurat prin repopulări cu puiet de păstrăvi.

În concluzie, se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale de mare importanţă pentru municipiul Petroşani, a cărui gestionare raţională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.

• Arii protejate. În teritoriul administrativ al municipiului Petroşani există două zone naturale protejate: Zona “Momârlani” – Valea Jiului şi Zona “Piatra Crinului” din Munţii Parângu Mic cu o suprafaţă de 0,5 ha.



26 26

II. POTENŢIAL SOCIO - UMAN

2.1. Privire geografică de ansamblu Suprafaţa localităţii este de 19556 ha, aflându-se în partea sudică a judeţului Hunedoara, la graniţa cu judeţul Gorj.

Localizarea municipiului Petroşani în judeţul Hunedoara:



27 27

HARTA MUNICIPIULUI PETROŞANI



28 28

2.2. Indicatori comparativi municipiul Petroşani – judeţul Hunedoara Nr.crt. Indicatori U/M Anul Municipiul

Petrosani Jud.Hunedoara

1

Populaţia

Pers.

1 ian. 2005

45134

482415

2

Densitatea

Pers/km2 1 ian. 2005 225,7 68,3

3

Structura populaţiei pe grupe de vârstă 0 – 14 ani 15 - 64 ani 65 şi peste

%

Recensământ

2002

18,4 72,7 8,9

2004

15,2 70,9 13,9

4

Structura populaţiei ocupate ◊ agricultură ◊ industrie şi

construcţii ◊ servicii

%

Recensământ

2002

0,9 51,2

47,9

2004

26,3 36,6

37,1

5

Rata şomajului

%

Dec. 2004

Se calculează

doar la nivel de judeţ

10,9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara - Deva

2.3. Situaţia demografică Disponibilizările masive din sectorul minier, din anii 1997-1999, au dus la scăderea nivelului de trai în această zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faţă de rata şomajului la nivel naţional. La nivel local rata şomajului este 26%, dar rata reală este în jur de 45%, deoarece sunt multe persoane care au ieşit din evidenţa oficiului pentru ocuparea forţei de muncă. În această situaţie a început fenomenul de migraţie, fiind unul din principalii factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei. Astfel dacă la începutul anului 1990, populaţia municipiului Petroşani se situa la un număr de 53078, în prezent sunt înregistraţi un număr de 45134 de persoane.



29 29

Evoluţia populaţiei 1 ianuarie 1990 2001 2002 2003 2004 2005 TOTAL JUDEŢ 568023 520588 496115 492106 488176 482415 PETROŞANI 53078 49936 46714 46472 45951 45134 Mişcarea naturală Născuţi vii 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL JUDEŢ 4706 4501 4189 4060 4264 PETROŞANI 474 479 446 421 421 Decedaţi 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL JUDEŢ 5964 6081 6157 6055 6042 PETROŞANI 462 459 537 459 509 Decedaţi sub 1 an 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL JUDEŢ 71 77 79 66 83 PETROŞANI 10 12 13 6 13 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara - Deva

2.4. Ocuparea populaţiei Perioada de tranziţie pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creşterea semnificativă a ratei şomajului. Disponibilizările care au avut loc a condus la dispariţia multor locuri de muncă nu numai în sectorul minier ci şi în activităţile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluţii de creare a unor alternative.

Practic în toate domeniile cu excepţia a unora dintre servicii (comerţ, învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi administraţie publică), populaţia ocupată a înregistrat scăderi. Astfel de reduceri semnificative ale populaţiei ocupate au fost înregistrate în special în domeniul mineritului.



30 30

Structura populatiei ocupate după statutul profesional pe activităţi ale economiei Explicaţia Total M F -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- STATUTUL ECONOMIC Populaţia ACTIVA 17853 10091 7762 Persoane OCUPATE 14573 8180 6393 Şomeri în căutarea altui loc de muncă 2307 1337 970 Şomeri în căutarea primului loc de muncă 973 574 399 Populaţia INACTIVA 27342 11719 15623 Elevi/studenţi 9428 4699 4729 Pensionari 9025 4347 4678 Casnice 3982 51 3931 Întreţinute de alte persoane 3836 1998 1838 Întreţinute de stat sau de organizaţii private 483 222 261 Persoane cu alta situaţie economica (chirii ..) 588 402 186 STATUTUL PROFESIONAL Salariaţi 16247 9153 7094 Patroni (întreprinzători privaţi) 450 254 196 Lucrători pe cont propriu 142 86 56 Membri ai unor soc. agricole/coop. 2 2 0 Lucrători familiali în gosp.proprie 33 16 17 Alta situaţie 6 6 0 SECTORUL ÎN CARE LUCREAZĂ Persoane din sectorul de stat 9924 5990 3934 Persoane din sectorul privat 6478 3279 3199 Persoane din sectorul mixt 467 242 225 Persoane din gosp. proprie 11 6 5 DISTRIBUTIA POPULATIEI DUPA OCUPATIA ÎN ACTIVITATEA PRINCIPALA Legislatori, membri ai executivului si înalţi conducători ai administraţie 21 15 6 Conducători de unitati economico-sociale mari (corporaţii)-cu 10 salariaţi 452 260 192 Conducători de unitati economico-sociale mici (giranţi)-care au pana la 9 angajaţi 492 280 212 Fizicieni,matematicieni si ingineri 1255 855 400 Specialişti în biologie,agronomie si ştiinţele vieţii 168 61 107 Profesori în invatamantul superior,secundar si asimilaţi 613 237 376 Alţi specialişti cu ocupaţii intelectuale si ştiinţifice 545 242 303 Tehnicieni în domeniul fizicii si tehnicii 459 241 218 Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sanatatii si asimilaţi 419 41 378 Invăţători si asimilaţi 284 48 236 Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor 845 186 659 Funcţionari de birou 813 171 642 Funcţionari în servicii cu publicul 302 24 278 Lucrători în servicii personale si de protecţie 1048 407 641 Modele, manechine si vânzători în magazine si pieţe 775 88 687 Agricultori si lucrători calificaţi în agricultura, silvicultura si pescui 32 18 14 Meseriaşi si muncitori calificaţi în industria extractiva si construcţii - 1753 1641 112 Meseriaşi si muncitori calificaţi în metalurgie ,construcţii metalice si a 3168 2652 516 Meseriaşi si muncitori calificaţi în mecanica fina, artizanat, imprimerie 18 9 9 Meseriaşi si muncitori calificaţi în industria alimentara si alte meserii 427 112 315 Operatori la instalaţiile fixe si lucrători asimilaţi - Masculin 380 210 170 Operatori la maşini,utilaje si asamblori de maşini,echipamente si alte pro 192 51 141 Conducători de vehicule si operatori la instalaţiile mobile - Masculin 784 740 44



31 31

Muncitori necalificaţi,în servicii si vânzări 687 236 451 Muncitori necalificaţi în agricultura, silvicultura si pescuit 53 33 20 Muncitori necalificaţi în industria miniera,construcţii,lucrări publice, 849 613 236 Forţele Armate 46 46 0 Structura populatiei ocupate după statutul profesional pe activităţi ale economiei Explicaţia Total ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SALARIAŢI DIN: Agricultură ,silvicultură,vânat 84 Industria extractivă 3735 Industria prelucrătoare 2009 Energ.electrică şi termică, gaze şi apă 856 Construcţii 780 Comerţ cu ridicata/amânuntul,repararea si întreţinerea autovehiculelor,mot 1392 Hoteluri si restaurante 378 Transport, depozitare, comunicaţii 809 Activităţi financiare 247 Tranzacţii imobiliare, închirieri si servicii prestate intre 631 Invăţământ 1167 Sănătate si asistenta sociala 839 Alte activităţi de servicii colective, sociale si personale 379 Activităţi ale persoanelor angajate în gospodarii personale 7 PATRONI DIN: Agricultura,silvicultura,vânat 8 Industria prelucrătoare 39 Construcţii 18 Comerţ cu ridicata/amânuntul,repararea si întreţinerea autovehiculelor,mot 273 Hoteluri si restaurante 28 Transport, depozitare, comunicaţii 26 Activităţi financiare 2 Tranzacţii imobiliare, închirieri si servicii prestate întreprinderilor. 23 Invăţământ 3 Sănătate si asistenta sociala 9 Alte activităţi de servicii colective, sociale si personale 12 LUCRATORI PE CONT PROPRIU DIN: Agricultura,silvicultura, vânat 6 Industria extractiva 4 Industria prelucrătoare 10 Energ.electrică şi termică, gaze şi apă 1 Construcţii 4 Comerţ cu ridicata/amânuntul,repararea si întreţinerea autovehiculelor,mot 35 Hoteluri si restaurante 1 Transport, depozitare, comunicaţii 14 Activităţi financiare 3 Tranzacţii imobiliare, închirieri si servicii prestate întreprinderilor. 16 Invăţământ 5 Sănătate si asistenta sociala 22 Alte activităţi de servicii colective, sociale si personale 6 Activităţi ale persoanelor angajate în gospodarii personale 5



32 32

MEMBRI AI UNOR SOC.AGRICOLE/COOPERATIVE DIN: Industria prelucrătoare 1 Comerţ cu ridicata/amânuntul,repararea si întreţinerea autovehiculelor,mot 1 LUCRATORI FAMILIALI ÎN GOSPODARIA PROPRIE DIN: Agricultura, silvicultura, vânat 33 ALTA SITUATIE DIN: Agricultura,silvicultura, vânat 2 Construcţii 1 Sursa: Direcţia judeţeană de Statistică Hunedoara - Deva

2.5. Educaţie

• Sistemul de educaţie şi învăţământ se compune din : - 8 grădiniţe cu 1256 preşcolari - 7 unităţi de învăţământ primar şi gimnazial 4567 elevi

Licee şi şcoli profesionale:

1. COLEGIUL ECONOMIC „HERMES”, cu două secţii:

Învăţământ liceal, de zi şi seral, cu specializările: • economic: - cu finalitatea tehnician în activităţi financiare şi comerciale;

- cu finalitatea tehnician în administraţia publică. • turism şi alimentaţie publică: - cu finalitatea tehnician în turism ;

- cu finalitatea tehnician alimentaţie publică. Şcoala profesională, cu specializările :

• familia ocupaţională comerţ şi servicii, cu următoarele meserii: - comerciant vânzător produse alimentare ; - comerciant vânzător produse nealimentare.

• familia ocupaţională alimentaţie publică, turism şi activităţi conexe, cu următoarele meserii:

- ospătar ; - bucătar

2. LICEUL TEORETIC, cu specializările : - Matematică – Informatică (Engleză intensiv); - Matematică – Informatică; - Chimie – Biologie; - Filologie; - Filologie-engleză intensiv

3. LICEUL DE INFORMATICĂ, cu specializările :

- Matematică – Informatică (Informatică intensiv); - Matematică – Informatică; - Ştiinţe sociale



33 33

4. GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL « DIMITRIE LEONIDA » cu trei secţii : Învăţământ liceal, cu specializările:

- Construcţii - sector public - Resurse naturale - protecţia mediului - Electronică - Electro-tehnică - Mecanică

Şcoala profesională cu specializările: - Construcţii - zugravi - Mecanici de maşini - Sudori - Strungari - Croitori - Electricieni

Şcoala de ucenici cu specializările; - Sudori - Croitori - Zugravi

5. UNIVERSITATEA PETROSANI

În prezent, Universitatea Petroşani are trei facultăţi şi un colegiu tehnic, oferind un spectru larg al domeniilor şi specializărilor, cu posibilitatea diversificării în viitor:

Facultatea de Mine, cu 7 specializări :

- Inginerie minieră - Topografie minieră - Prepararea substanţelor minerale utile; - Construcţii miniere; - Geologie minieră; - Ingineria şi protecţia mediului în industrie - Inginerie economică în domeniu mecanic

Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică, cu 8 specializări :

- Calculatoare ; - Automatică ; - Ingineria transporturilor ; - Electromecanică ; - Energetică industrială ; - Tehnologia construcţiilor de maşini ; - Utilaje şi instalaţii de proces ; - Maşini şi echipamente miniere.



34 34

Facultatea de Ştiinţe, cu 10 specializări :

- Inginerie matematică - Matematică – fizică - Sociologie - Asistenţă socială - Finanţe şi bănci - Management - Contabilitate şi informatică de gestiune - Informatică - Economia comerţului, turismului şi serviciilor - Administraţie publică

Colegiul Universitar Tehnic şi de Administraţie, cu 7 specializări:

- Tehnică de calcul ; - Controlul calităţii şi metrologie ; - Exploatarea maşinilor şi utilajelor ; - Topografie minieră ; - Organizarea şi gestiunea producţiei ; - Institutori învăţământ primar ; - Birotică

2.6 Cultură

Atracţii culturale ale oraşului: - Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă”, cu 700 de locuri; Str. 1 Decembrie 1918 nr. 100; Tel. 0254/ 541 483 - Teatrul I.D. SARBU (monument istoric), cu 374 de locuri Str. Mihai Viteazu nr. 2 ; Tel. 0254/ 541 154 - Muzeul Mineritului (monument istoric datând din anul 1920) Str. Nicolae Bălcescu nr. 2; Tel. 0254/ 541 744 - Biblioteca Municipală Str. Viitorului bl. 9 A, ap. 23 - 24; Tel. 0254/ 515 522 - Casa de Cultură a Studenţilor Str. 1 Decembrie 1918 nr. 81; Tel. 0254/ 542 032 - Clubul Copiilor Str. Timişoara nr. 6; Tel: 0254/ 542 954



35 35

Evenimente socio-culturale: - Festivalul Intemaţional de Folclor - se desfăşoară anual - Zilele Municipiului Petroşani - Festivalul de muzică uşoară "Cântecul Adâncului" - Saloanele de primăvară şi toamnă ale artei petroşenene - Tabere de creaţie artistică (Universitatea de vară) - Expoziţii de numismatică - Expoziţii de caricaturi - Expoziţii de artă plastică şi icoane pe sticlă Tradiţii şi obiceiuri locale: - Păstrarea portului popular momârlănesc Sărbători populare: - Nedeile momârlăneşti Ansambluri si formaţii de muzică şi dansuri populare: - Ansamblul de dansuri populare "Parângul" al Casei de Cultură a Studenţilor Expoziţii de artă fotografică organizate la: - Casa de Cultura a Studenţilor; Str. 1 Decembrie 1918 nr. 81; Tel. 0254/ 542 032 - Casa de Cultura a Sindicatelor; Str. 1 Decembrie 1918 nr. 100; Tel. 0254/ 541 483 - Foaierul Teatrului "I.D. SÂRBU"

2.7. Sănătate

În municipiul Petroşani asistenţa medicală este asigurată prin: • Spitalul de urgenţă, situat pe str. Str. 1 decembrie 1918 nr. 137 A, cu 95 medici

pentru toate specializările şi 709 paturi, din care: - 20 de paturi pentru un compartiment spitalizare de zi HIV- SIDA, cu sediul în

Str. Aviatorilor, nr. 31 A - 20 paturi pentru un compartiment recuperare pediatrică, în cadrul secţiei de

pediatrie, cu sediul în Strada Independenţei nr. 10 • Un ambulator de specialitate cu 15 de cabinete alipit corpului spitalului; • Serviciul de ambulanţă, având sediul în curtea Spitalului de Urgenţă, cu 11 maşini şi 3 medici

• 11 cabinete medicale particulare; • 19 farmacii din care 18 sunt particulare • Centrul de Diagnostic Imagistic EUROMEDIC, cu sediul în curtea Spitalului de

Urgenţă, cu un nr. total de personal de 54, din care 18 medici.



36 36

Domenii de investigare medicală: - rezonanţă magnetică; - tomografie computerizată; - mamografie; - osteodensitometru; - monitor Hoter; - ecograf color Doppler cardio-vascular; - radiologie clasică; - stres test

2.8. Asistenţă socială

Instituţii şi servicii oferite: Consiliul Local Petrosani,Serviciul Public Local de Asistenta Sociala Petrosani Str. Constructorul ,nr. 2,tel 0254-541220;0254-541221; Beneficiari:cetatenii municipiului Petrosani Prestaţii sociale oferite:Venit Minim Garantat; alocaţii nou născuţi;indemnizaţii naştere; alocaţii complementare; alocaţii monoparentale;indemnizaţii de creştere a copilului; protecţia drepturilor copilului;protecţia persoanelor cu disabilităţi. Persoana de contact:director executiv Cristina Mraz

Fundaţia Herepeia, Centrul de Zi Colonie Petroşani Str. Plopilor, nr. 2, tel. 0254-542249 www.fundatiaherepeia.go.ro Anul înfiinţării 2001 Beneficiari: copii din familii aflate în dificultăţi materiale/familii cu mulţi copii/monoparentale Obiective:

– susţinere psiho-socială a copiilor aflaţi în dificultate şi a familiilor acestora – îmbunătăţirea randamentului şcolar al acestor copii/prevenirea abandonului şcolar

Persoana de contact: Maria Gheorghe Fundaţia Herepeia, Centrul Social IOSUA, Petroşani Str. Plopilor, nr. 2, tel. 0254-542249, e-mail: [email protected], www.fundatiaherepeia.go.ro Anul înfiinţării 2001 Servicii oferite:

– servicii medicale (optometrie) – grupuri de sprijin reciproc – servicii sociale acordate persoanelor de vârsta a treia – educaţie pentru sănătate – socio-psiho-educaţionale pentru copiii de vârstă preşcolară (proiect pilot)

Persoana de contact: Maria Gheorghe Fundaţia Herepeia, Centrul de instruire computere CALEB, Petroşani Str. C. Mille, 5/26, tel.0254-542316, [email protected], anul înfiinţării: 2001 Servicii oferite: educaţionale şi de formare profesională IT Persoana de contact: Iosif Rus Asociaţia „MAICA PRECISTA” Petroşani, str. 1 Dec.1918,nr.90,mail:[email protected] Beneficiari:sectorul ONG Petroşani si Valea Jiului Servicii oferite: - consultanţă de specialitate în managementul proiectelor finanţate din fonduri externe si interne - dezvoltarea sectorului de voluntariat si plasarea resurselor umane voluntare în sectorul ONG existent

Parohia Ortodoxă Română Livezeni 1 Petroşani, Cantina Socială Livezeni Str. Venus, nr. 15 A, demisolul Bisericii Sfânta Varvara, tel./fax 0254-515751; anul înfiinţării 2003 Beneficiari: persoane defavorizate din oraşul Petroşani Obiectiv: creşterea calităţii vieţii persoanelor aflate în situaţie de criză din oraşul Petroşani Persoana de contact: preot paroh Octavian Pătraşcu



37 37

Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara – Deva, Adăpostul de noapte şi zi Petroşani Str. N. Titulescu, tel./fax 0254-548009; anul înfiinţării 2003 Beneficiari: copiii străzii Obiective:

– Reducerea numărului de copii ai străzii – Reintegrarea acestor copii în familie şi societate – Reducerea abandonului şcolar al acestor copii

Servicii oferite: sociale, medicale şi psihologice. Persoana de contact: Ovidiu Simulescu

Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara - Deva, Centrul de zi „SUFLEŢEL” Petroşani Str. 1 Decembrie 1918, nr. 90 parter, tel. 0254-548891; anul înfiinţării 2005 Beneficiari: copii aflaţi în dificultate cu vârste cuprinse între 6-14 ani şi familiile acestora Servicii oferite: materiale, psihologice şi sociale Persoana de contact: Olivia Mitrache

Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara – Deva, Apartament Familial Petroşani, anul înfiinţării 2005 Beneficiari: copii cu vârste cuprinse între 2-18 ani Activităţi: suport fiziologic, material, medical, psihologic şi social Persoana de contact: Olivia Mitrache

Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara – Deva, Apartament de primire în regim de urgenţă Petroşani, anul înfiinţării: 2005 Beneficiari: copii aflaţi în situaţie de criză Activităţi: suport fiziologic, material, medical, psihologic şi social Persoana de contact: Olivia Mitrache

Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara - Deva, Centrul de zi şi consiliere pentru copilul imunodepresiv Petroşani Str. Aviatorilor, nr. 30A, tel. 0254-548310; anul înfiinţării 2002 Beneficiari: copii imunodepresivi şi familiile acestora Servicii oferite:de asistenţă socială,medicale , psihologice si educaţionale Persoana de contact: Maria Scorţanu

Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara – Deva, Casa Familială “Hansel şi Gretel” Petroşani Str. Brazilor nr. 8, tel./fax 0254-544838 ; anul înfiinţării 2004 Beneficiari: copii afectaţi de virusul imunodeficienţei umane Servicii:

– medicale şi psihologice – de asistenţă socială – educative formale, non-formale şi de orientare şcolară pentru copii

Persoana de contact: Maria Scorţanu

Fundaţia Sf.Francisc Deva,punctul de lucru Petroşani Căminul „COR IESU” (locaţie: clădirea fostei Scoli nr.4 Petroşani) anul infiinţării 2005 Beneficiari:copiii săraci din municipiul Petroşani Servicii oferite:educaţionale;de îngrijire;de alimentaţie. Persoana de contact:Acs Eva

Caritas Arhidiocezan Romano Catolic Alba Iulia-filiala Petroşani, str.Enăchiţă Văcărescu, nr. 12, Petroşani, tel.0254-549843 Prestaţii oferite:sprijinul membrilor comunităţii Petroşani (psihologic,medical,spiritual); cursuri,întruniri,simpozioane comunitare; Club IT, Clubul femeilor, Clubul persoanelor de vârsta a III-a. Proiecte în derulare:„Ore Suplimentare Pentru Copiii Străzii”- beneficiari copiii străzii care îşi continuă cursurile şcolare „C.I.M.A.S.- Centrul de Îngrijire Medicala si Asistenta Sociala la domiciliu –beneficiari persoanele de vârsta a III-a” „Grădiniţa de sâmbăta„ - beneficiari copii de vârsta preşcolară şi familiile acestora „Programul de parteneriat „- beneficiari familii sărace din Petroşani Persoana de contact :Nora Dubyk



38 38

2.9. Calitatea generală a vieţii

O atenţie deosebită este acordată evoluţiilor standardului de viaţă, ale veniturilor şi consumului populaţiei, dar şi calităţii vieţii de muncă, ocupării şi şomajului.

Municipiul Petroşani, ca de altfel întreaga Vale a Jiului, este din punct de vedere economic, o localitate monoindustrială, axată pe extracţia din subteran a huilei. Datorită restructurărilor masive ale personalului din minerit, în perioada 1997 – 1999, şomajul în municipiul Petroşani a crescut foarte mult, la ora actuală ponderea şomerilor pe oraş fiind de 9,45% din totalul populaţiei cu vârste între 16 ani şi vârsta de pensionare.

Această clasă a şomerilor este caracterizată de situaţia materială foarte proastă şi prin urmare nivelul de trai oscilează sensibil aproape de limita de subzistenţă: situaţie materială precară, aproximativ 1.050 persoane sunt beneficiari ai venitului minim garantat (Legea 416/2001, privind venitul minim garantat), stare de sănătate critică (îmbolnăviri frecvente, imposibilitatea cumpărării medicaţiei pentru tratamente, locuinţe sărăcăcioase, unele chiar mizere, debranşări masive de la agentul termic pentru termoficare etc.

Vorbind la modul general, municipiul Petroşani se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă al cărei efect se resimte în economia locală şi care influenţează în mod negativ calitatea vieţii acestor locuitori.

III. ECONOMIE LOCALĂ

3.1. Dezvoltarea funcţiunilor economice (IMM-uri) Începând cu 1990, sectorul IMM-urilor s-a dezvoltat progresiv ajungând până la sfârşitul anului 2004, la un număr de 450, aşa cum este prezentat mai jos.

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Nr. IMM înfiinţate 42 71 39 27 39 23 40 30 69 70

Din punct de vedere al structurii pe domenii de activitate a IMM-urilor ce funcţionează în prezent în municipiul Petroşani :

- sectorul comerţ – 84% - sectorul servicii – 11 % - sectorul industrial – 5%



39 39

3.2. Rolul economic al IMM-urilor în cadrul economiei municipiului

Petroşani

Evoluţia pieţei muncii a suferit modificări în municipiul Petroşani. În perioada 1998 – 2003, rata de ocupare în cadrul IMM-urilor a crescut, însă suficient pentru a compensa pierderile semnificative de locuri de muncă din sectorul minier şi sectoarele conexe acestuia.

În cadrul IMM-urilor, locurile de muncă sunt împărţite aproximativ egal între microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii. O micro-întreprindere oferă în medie 8 locuri de muncă, în timp ce o întreprindere mică, oferă până la 50 – 100 de locuri de muncă .

3.3. Participarea la piaţa muncii

Structura populaţiei ocupate la recensământul din 2002, pe activităţi ale economiei naţionale relevă faptul că majoritatea populaţiei active din municipiul Petroşani, este cuprinsă în ramuri industriale şi mai puţin în sfera agriculturii, conform datele comunicate de Direcţia judeţeană de Statistică Hunedoara – Deva, prezentate mai sus .

• Populaţia activă la 31 martie 2002: 17853

a) Număr de salariaţi la 31 martie 2002: 16247 b) Patroni (întreprinzători privaţi): 450 c) Lucrători pe cont propriu: 142 d) Membri ai unor socieatăţi agricole/cooperative: 2 e) Lucrători familiali în gospodărie proprie : 33 f) Altă situaţie: 6

• Domenii de activitate:

a) Agricultură,silvicultură,vânat: 0,9 % b) Industria extractivă: 24 % c) Industria prelucrătoare: 14 % d) Energie electrică şi termică, gaze şi apă: 6,2 % e) Construcţii: 7% f) Comerţ cu ridicata/amănuntul: 12% g) Hoteluri şi restaurante: 3 % h) Transport, depozitare, comunicaţii: 6 % i) Activităţi financiare: 2 % j) Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor. 5 % k) Administraţie publică: 4 % l) Învăţământ: 8 % m) Sănătate şi asistenţă socială: 6 % n) Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale: 1,9 %



40 40

3.4. Oportunităţi de afaceri

◊ Facilităţi pentru investitori

• Consultanţă şi suport logistic 1. Fundaţia pentru întreprinderi mici şi mijlocii, Str. G-ral Vasile Milea, bl. 17, sc. II, Ap. 11, parter, Petroşani Servicii oferite:

- consultanţă pentru afaceri; - suport logistic; - sesiuni de training; - întocmire documentaţii pentru obţinere finanţări

2. Centrul de afaceri Lonea, Str. Taia, nr. 14, situat în localitatea Lonea, la aprox. 10 km de Petroşani Servicii oferite:

- spaţii pentru desfăşurarea activităţii; - acces la utilităţi; - consultanţă în afaceri; - servicii de secretariat; - furnizare echipament anti-incendiu; - lucrări de întreţinere şi reparaţii a spaţiilor exterioare puse la dispoziţia

beneficiarilor 3. Consulting Business Centre, str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, Petroşani Servicii oferite:

- consultanţă pentru afaceri şi management

• Terenuri, clădiri, concesionări, scutiri taxe

Terenuri � Teren situat pe strada Cărbunelui: S = 0,4 ha;

Utilităţi: energie electrică, apă. � Teren situat pe strada Cucului: S = 2 ha; fără utilităţi � Zona industrială Livezeni: S=11,5 ha

Utilităţi: energie electrică, apă, canalizare. � Zona industrială Dâlja: S=6,5 ha

Utilităţi: energie electrică, apă, canalizare în apropiere Clădiri

� Atelier întreţinere Preparaţia Livezeni: Str. Lunca nr.153; Sc=903 mp; Regim de înălţime:P

� Atelier electromecanic Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc =1636 mp; Regim de înălţime:P+1

� Punct dispecerizare Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc = 437 mp, Regim de înălţime: P+1

Scutiri de taxe sau alte facilităţi se pot acorda prin Hotărâri de Consiliu Local



41 41

• Forţa de muncă disponibilă

În urma disponibilizărilor masive din minerit, dispunem de forţă de muncă ieftină, calificată şi necalificată. Există şi posibilitatea de recalificare a forţei de muncă disponibilizate, prin intermediul Agenţiei de Ocupare şi Formare – prin cursuri de calificare şi recalificare Datorită instituţiilor de învăţământ liceale şi universitare existente în zonă dispunem, de asemenea, de forţă de muncă tânără, calificată în diferite meserii şi în conformitate cu noile cerinţe de pe piaţa muncii.

◊ Economia zonei

• Ocupaţia de bază : mineritul • Situaţia societăţilor comerciale importante � Industria extractivă

Intreprinderi mari: - E.M. Livezeni Intreprinderi mijlocii - PROMPT SERVIMPEX SRL – construcţii inginereşti - UMIROM SA – utilaje pentru mine , cariere şi construcţii

� Industria energetică

Intreprinderi mijlocii - TERMOFICARE SA

� Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice Intreprinderi mijlocii - GEROM INVEST SA www.gerom.ro Microintreprinderi - VISA SA – construcţii metalice şi părţi componente - ADARCO LOGISTIC INVEST SRL - construcţii metalice şi părţi componente - UPSROM SA - construcţii metalice şi părţi componente

� Industria produselor primare

Microintreprinderi - ELECTROMAX SRL – producţie acumulatori, baterii şi pile electrice - IMER SA – fabricare vopsele şi lacuri

� Industria confecţiilor

Microintreprinderi - S.C.ROMINVEST INTERNATIONAL S.R.L.

� Industria lemnului: (GATERE)

Microintreprinderi - ALPINA INTERNAŢIONAL – prelucrare brută lemn - PROMET SRL - prelucrare brută lemn



42 42

� Producţia de mobilier

Microintreprinderi - VISA SA - ENEIDA SRL - TOTAL MOBILA PRODCOM SRL - EXPOFOREST SRL

� Industria alimentară

o Brutării: Microintreprinderi - POPA SNC - ARMICAR SERV PRODEX SRL - PROSECOM RL - NICPROD SRL - BITU IMPEX SRL - SINONIME DE ... EXIM SRL

o Patiserii: Microintreprinderi - Cofetăria SPORTUL SRL - AURORA SRL

� Construcţii Intreprinderi mari - CONSMIN SA Intreprinderi mijlocii - CONPET SA - MASA ADRIGELA SRL - ROCONSTRUCT SRL Intreprinderi mici - ATOMIS INTERNATIONAL PROD SRL Microintreprinderi - CONSTRUCT 2000 SRL - ZONA D SRL

� Comerţ cu ridicata

Intreprinderi mijlocii - TRIUMF CONSERV IMPEX SRL - RIVA COM SRL Intreprinderi mici - MAGICO TRADING SRL

� Comerţ cu amănuntul

Intreprinderi mijlocii - SUPER TRANS COM SRL Intreprinderi mici - GEROM INTERNATIONAL OXIGAZ; www.gerom.ro - ARTIMA INVESTMENT COMPANY SA



43 43

� Turism, hoteluri şi restaurante

Intreprinderi mici - FAUR IMPEX SRL Microintreprinderi - TUNARU LITORAL MAREA NEAGRĂ SNC - PRIETENIA TURISM SRL

� Turism – agenţii

Microintreprinderi - COMPANIA DE TURISM VALEA JIULUI S.A - BITU IMPEX S.R.L. - Filiala Petroşani - RUDEVIAN TOUR SRL - MONDO TURIST SRL - PEDRO TOUR SRL

� Transporturi: Intreprinderi mijlocii: - GENERAL TRANS S.A Intreprinderi mici: - FAUR IMPEX S.R.L. Microintreprinderi: - DINAMIC CURIER S.R.L - TED TRANS 2002 S.R.L.

� Servicii profesionale: Intreprinderi mijlocii: - INSEMEX S.A. Intreprinderi mici - MUSAT&PARTNERS S.A - I.C.P.M. S.A. Microintreprinderi: - ELECTRO PROMEX S.R.L. - SIMAR S.A. - ASTRAL TELECOM S.A. Cluj Sucursala Petroşani - CENTRUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC EUROMEDIC



44 44

• Întreprinzători importanţi ai aşezării, după nr. de angajaţi

Nr. Crt.

DENUMIREA SOCIETĂŢII

OBIECT DE ACTIVITATE

NUMĂR

ANGAJAŢI

1. S.C. UPSROM S.A. FABRICAREA UTILAJELOR PENTRU EXTRACŢIE ŞI

CONSTRUCŢII

165

2. S.C. ATOMIS INTERNAŢIONAL PROD S.R.L.

LUCRĂRI ŞI INSTALAŢII COMERŢ

136

3. S.C. BEGI PROD COM S.R.L.

PRODUCŢIE 132

4. S.C. TRIUMF COMSERV IMPEX S.R.L.

COMERŢ 128

5. S.C. DH SPORT S.A. COMERŢ 93 6. S.C. VISA S.A. FABRICAREA DE

CONSTRUCŢII METALICE 32

7. S.C. ARMICAR SERV PRODEX

PRODUCŢIE 30

8. S.C. LABORATORUL SPORTUL

PRODUCŢIE 30

9. S.C. REALCOM S.A. COMERŢ 28 10. GENERAL COM TRUST

S.R.L. ACTIVITĂŢI DE

RADIOCOMUNICAŢII 25

11. S.C. TOTAL MOBILA PROD COM S.R.L.

COMERŢ 19

12. S.C. DIGITAL ELECRONIC & COMPUTER S.R.L.

COMERŢ 18

13. S.C. VISA ELECTROSERV S.R.L.

LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE

16

14. S.C. SIMAR S.A. COMERŢ 15

• Asociaţii familiale (AF) - 24 • Persoane fizice autorizate (PFA) - 62 • Nr. puncte comerciale – 874



45 45

◊ Turismul montan şi agroturismul

Obiective turistice:

Masivul Parâng, Rezervaţia Piatra Crinului, Zona Rusu, Muzeul Mineritului, locaşe de cult Munţii Parâng, cu o altitudine maximă de 2.519 m în Vârful Mândra constituie atracţia amatorilor de senzaţii la înălţime. Având o floră si o faună deosebit de bogată, munţii Parâng îndeamnă întotdeauna la drumeţie mulţi iubitori ai muntelui. Până la altitudini de 1.600 ÷ 1.800 m, zona este caracterizată de prezenţa pădurilor cu specii de fag, carpen, brad şi molid, iar odată cu creşterea altitudinii, apar pajiştile alpine. Între vârfurile Parângul Mic şi Cârja există rezervaţia botanică „Piatra Crinului” unde, printre bujori de munte, gladiole sălbatice, măcrişul iepurelui, afin, ferigă, muşchi de turbă, merişor, flori de colţ, este prezentă raritatea floristică Potentilla Haynaldiana. Zona adăposteşte specii faunistice de interes cinegetic care îi măreşte interesul pentru turism (urşi, cerbi, mistreţi, lupi, etc.). Accesul se face cu un telescaun pentru transport persoane pe traseul râul Maleia - Releu TV cu lungime de 2232m. Zona turistică "Masivul Parâng" este constituită în principal din trei zone de teren construibil intravilan (A, B, C) situate în partea de vest a versantului Parângului Mic, pe care se află în jur de 140 de construcţii: cabane, case de vacanţă şi clădiri cu funcţie de utilitate publică: o staţie releu a televiziunii naţionale, o staţie meteorologică, staţii electrice. La ora actuală, există 7 pârtii de schi funcţionale, una nefuncţională şi o pârtie de sanie. Din cele 7 pârtii de schi, 2 au grad de dificultate mai ridicat, pentru sportivi de performanţă şi 5 sunt accesibile pentru turişti fără pregătire specială. Dintre acestea, 5 sunt prevăzute cu instalaţii de teleschi, iar două sunt prevăzute şi cu instalaţie de nocturnă. Principalele forme de turism practicate sunt:

• turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi; • turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond,

snow-boarding, sanie, alpinism etc); • practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike

Posibilităţile de cazare şi masă sunt multe şi de calitate superioară, mai ales în hoteluri şi cabane particulare, situate atât la poalele masivului cum ar fi HOTEL RUSU***, cu 100 locuri de cazare, cât şi cele care se află amplasate la peste 1.500 m altitudine în jurul pârtiilor de schi:



46 46

- VILA PARÂNG**, cu 100 locuri de cazare; - MOTEL "ARGO ALPINA", cu 35 de locuri de cazare; - CABANA UMIROM, cu 30 de locuri de cazare; - CABANA "LA NASU", cu 20 de locuri de cazare; - CABANA ” LA RĂZVAN”, cu 20 de locuri de cazare

Pentru studenţi, complexul didactic al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, amplasat în zona B, oferă 200 de locuri de cazare, iar pentru elevi, complexul didactic al Clubului Sportiv Şcolar, amplasat în aceeaşi zonă, oferă 60 de locuri de cazare

◊ Infrastructura locală

1. Transporturi

• Reţeaua de drumuri. Lungimea totală este de cca. 120 km din care, de categoria II-a tehnică (4 benzi ) 4 km numai pe strada 1 Decembrie 1918, Petroşani şi artera de tranzit de-a lungul căii ferate Petroşani - Tg - Jiu. Axa nord-sud a oraşului este constituită din străzile Fabricilor, Livezeni, 1 Decembrie 1918, iar din dreptul stadionului (pasaj denivelat) de o arteră nouă ce trece pe lângă Piaţa Victoriei intrând apoi pe strada Dărăneşti în direcţia Haţeg. Până la cabana Rusu, drumul de acces este modernizat, iar în zona Parâng există două drumuri: drumul interior care pleacă de la cabana Rusu până la cabana ANEFS şi drumul forestier pe V. Gruniu. Municipiul Petroşani este situat într-o zonă care necesită modernizarea drumurilor existente, realizarea drumului expres Oradea- Deva-Petroşani – Tg.Jiu – Craiova precum şi modernizarea axei rutiere est-vest, care va putea face legătura rutieră între Brezoi ( Valea Oltului )- Petroşani – Orşova ( Valea Cernei ).

• Reţeaua de căi ferate. Municipiul Petroşani se situează pe axa feroviară nord-sud ce leagă Transilvania de Oltenia, prin Valea Jiului ( Simeria - Petroşani – Tg – Jiu -Filiaşi ). Spre Transilvania există axa feroviară Petroşani – Simeria ( cu ramificaţii spre principalele oraşe Deva, Arad, Cluj )

• Transportul aerian. Cele mai apropiate aeroporturi existente sunt la Craiova şi Sibiu

2. Telecomunicaţii

• Telefonie Digitală: ROMTELECOM Petroşani Servicii oferite: convorbiri locale, interurbane, internaţionle, servicii de internet, postă electronică, mesagerie vocală, V 23, V 24, posturi telefonice publice.

• Telefonie mobilă:

• SC SIMAR SA - Dealer autorizat CONNEX-VODAFONE • SC EUROPA PHONE SRL - Dealer autorizat COSMOROM si ORANGE • SC QUASAR SA - Dealer autorizat CONNEX-VODAFONE • SC NOWEL ELECTRONIC SRL - Dealer autorizat CONNEX-VODAFONE • SC ELECTROSTAR SRL - Dealer autorizat ORANGE • SC NEW IMPRESSION SRL - Dealer autorizat ZAPP



47 47

3. Infrastructura tehnică a localităţii

• Reţeaua de alimentare cu apă potabilă.

Alimentarea cu apă a Municipiului Petroşani se face din următoarele surse: − de suprafaţă:

- Lacul de acumulare Valea de Peşti - Taia - Jieţ - Polatişte, Izvoru şi Stoinicioara

− subterane - Drenuri Jieţ

Înmagazinarea apei se face în următoarele rezervoare:

− Rezervorul 2x2000 mc Dărăneşti − Rezervorul 2x500 mc Eroilor − Rezervorul 2x750 mc Brădet − Rezervorul 2x1500 mc Hermes − Rezervorul 2x2000 mc Zănoaga În anul 1998 reţelele de distribuţie a apei potabile în Municipiul Petroşani au măsurat 70 km. Prin Programul de modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Valea Jiului, finanţat din fonduri provenind de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniunea Europeană, Guvernul României şi Consiliul judeţean Hunedoara reţeaua de distribuţie s-a extins cu 12,7 km şi s-au înlocuit 24 km de conductă degradată. Lucrările de extindere şi înlocuire au continuat prin obiectivul Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei în localităţile din Valea Jiului etapa a II-a, în cadrul căruia reţeaua de apă s-a extins cu 2,83 km şi s-au înlocuit 22,91 km. Lucrările de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile trebuie să continue în perioada următoare, pentru a reduce pierderile de apă şi pentru a se asigura calitatea apei furnizată consumatorilor.

� Reţeaua de evacuare a apelor reziduale.

Apele menajere sunt canalizate spre Colectorul principal de Est, cu capătul amonte în oraşul Petrila şi descărcare la Staţia de epurare Dănuţoni, aflată pe teritoriul oraşului Aninoasa. Reţele de canalizare însumează 56 km. Întrucât există zone în care locuitorii beneficiază de alimentarea cu apă, dar nu au sistem de canalizare a apelor menajeră, este necesară extinderea reţelelor de canalizare cu 24,4 km. De asemenea este necesară reabilitarea a 16,3 km de reţele de canalizare, care sunt degradate din punct de vedere tehnic. Aceste lucrări sunt extrem de urgente.

Staţia de epurare Dănuţoni, în care ajung apele menajere din Municipiul Petroşani, dar şi din localităţile Lupeni, Petroşani, Aninoasa şi Petrila a fost reabilitată în anul 2000 (treapta mecanică). În prezent se află în curs de modernizare (treapta biologică) cu finanţare în cadrul programului ISPA



48 48

• Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale.

Lucrările pentru introducerea gazelor naturale în municipiul Petroşani se află în derulare. Lungimea reţelei de distribuţie este de 18 km din care 12,5 km în cartierul Aeroport şi 8,7 km în cartierul Carpaţi deservind în total 16100 apartamente din care 8700 în Cartierul Aeroport şi 7400 în Cartierul Carpaţi.

• Reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

Municipiul Petroşani este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional prin intermediul a 6 staţii de transformare - Staţia de transformare Petrila 110/20/6 kv - Staţia de transformare Dâlja Centru 20/6 kv - Staţia de transformare Livezeni 110/20/6 kv - Staţia de transformare Petroşani Sud 110/6kv - Energia electrică este distribuită la consumatori prin linii de medie tensiune 20

kv şi 6 kv aeriene şi subterane, posturi de transformare şi reţea de joasă tensiune aeriană şi subterană desfăşurată pe teritoriul localităţii. Iluminatul public este realizat tot printr-o reţea de joasă tensiune având traseu comun cu cea care alimentează consumatorii. Consumul de putere electrică la nivelul municipiului Petroşani este de 25 MW/24 ore.

• Reţeaua de distribuţie a energiei termice.

Municipiul Petroşani este alimentat cu energie termică din centrala S.E. Paroşeni prin intermediul a 29 puncte termice şi a unei centrale termice. Din acestea sunt alimentate cu căldură şi apă caldă menajeră locuinţele şi dotările social-culturale ale municipiului. Reţeaua termică este amplasată subteran, în galerii, împreună cu celelalte reţele subterane iar unele trasee sunt supraterane montate pe estacadă.

◊ Instituţii publice, bănci. Servicii publice locale.

Servicii descentralizate ale statului care au sedii în municipiul Petroşani:

• Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara • Oficiul judeţean pentru Protecţia Consumatorilor • Centrul Militar Zonal Hunedoara • Inspectoratul judeţean de Poliţie Hunedoara • Comandamentul judeţean de Jandarmi Hunedoara • Grupul de Pompieri " Iancu de Hunedoara " • Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara • Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara • Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara • Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor • Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara • Comisariatul General al Gărzii Financiare • Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara • Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială • Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Hunedoara



49 49

• Inspectoratul în Construcţii al judeţului Hunedoara • Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Hunedoara • Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de • Reconstrucţie a Zonelor Miniere

Servicii publice locale :

• SC GOSPODARIE PRESTCOM SA Petrosani Str. Mihai Eminescu nr. 15 - 17; Tel. 054/542 132; 054/545 371; Fax. 054/542 293 Obiect de activitate: Salubrizare, administrare fond locativ, prestari servicii în constructii, întretinere si reparare drumuri.

• Regia Autonoma a Apelor Valea Jiului - RAAVJ Str. Cuza Voda nr. 23 Petrosani; Tel. 054/543 144; 054/543 291; Fax. 054/546 672 Obiect de activitate: Furnizare apa potabila si servicii de canalizare, întretinere retele de apa si canalizare, montare apometre.

• SC DISTRIGAZ NORD SA TG-MURES Sucursala Deva- Filiala Petrosani Str. 1 Decembrie 1918 bl.120, parter Petrosani; Tel./Fax. 054/544 811 Obiect de activitate: Distributie gaz metan.

• SC TERMOFICARE SA Petrosani Str. Mihai Eminescu nr. 15 -17; Tel./Fax. 054/541 920; 054/541 921 Obiect de activitate: Furnizare energie termica, întretinere retele termice secundare

Sistemul financiar- bancar

• Sedii de bănci - B.C.R. filiala Petroşani , str. Mihai Viteazu nr. 4 - B.R.D. filiala Petroşani , str. 1 Decembrie 1918 nr.79 - BANC POST filiala Petroşani, str.1 Decembrie 1918 nr. 63 - BANCA TRANSILVANIA, Str. N. Bălcescu, nr. 2 - REIFFEISEN BANK, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 92 - C.E.C. filiala Petroşani, str. 1 Decembrie 1918 nr. 61 - VOLKSBANK - str. 1 Decembrie 1918 nr. 67

• Societăţi de asigurare - ASIT- Asigurări Ion Ţiriac S.A.-filiala Petroşani - str. A Iancu bl.13 - OTTO Prest Com S.R.L. – Petroşani, str.Rovinari nr.1 - UNITA- filiala Petroşani – str.Şt.O.Iosif bl.2 - ASTRA S.A. – agenţia Petroşani , str. C-tin.Mille nr.5 - ASIROM S.A.-agenţia Petroşani, str.1 Decembrie 1918, nr.63



50 50

Mass-Media

• Ziarul primariei: MESAGER www.mesager.go.ro Publicatie editată de Consiliul Local si Primăria Municipiului Petroşani

• Ziare locale: - Matinal www.matinal.comtrust.ro - Gazeta Vaii Jiului www.gazetavaiijiului.ro - Săptămâna Văii Jiului - Informaţia - Valea Jiului - Atac la putere în Valea Jiului - Actualitatea hunedoreană - Partener hunedorean - Opinia Sport-Turism

• Televiziuni locale: - TV Parâng - One TV

• Radio RCN si Radio 21

IV. ADMINISTRAŢIA PUBLICA LOCALĂ

• Sistemul administrativ. • Administraţie publică locală • Executiv: Primar, viceprimar şi aparatul de specialitate al primarului • Legislativ: Consiliul Local compus din 19 consilieri municipali

• funcţii de demnitate publică: 2 • funcţii publice numite: 1

În Primăria Municipiului Petroşani, există un număr de 205 funcţii, din care: - funcţii publice de conducere: 14 - funcţii publice de execuţie: 147 - funcţii contractuale: 42

NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE 161

NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE DE CONDUCERE 14

NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE DE EXECUŢIE

147

NR. TOTAL FUNCŢII CONTRACTUALE DE CONDUCERE 0

NR. TOTAL FUNCŢII CONTRACTUALE DE EXECUŢIE 42

NR. TOTAL FUNCŢII ÎN INSTITUŢIE 205



51 51

Veniturile care intră în bugetul local al primăriei, sunt constituite din :

• Venituri proprii: - impozite şi taxe de la persoane fizice şi juridice; - sume defalcate din impozitul pe venit de la Bugetul Statului - sume de echilibrare a bugetelor locale de la Consiliul Judeţean Hunedoara.

• Prelevări de la bugetul statului - sume defalcate din TVA



52 52

ANALIZA SWOT

ANALIZA PE DOMENII A COMUNITĂŢII PETROŞANI

LOCALIZARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� aşezat în partea estică a depresiunii

Petroşani la baza muntelui Parâng; � este punct de intrare în Valea Jiului � relief intramontan şi montan; � este străbătut de râul Jiul.

� Relieful fiind deluros, nu există terenuri cu suprafeţe mari care să fie puse la dispoziţia investitorilor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

� principalele trasee rutiere şi

feroviare DN66 şi CF Simeria - Deva vor fi incluse în Coridorul European IV de transport;

� aşezarea la poalele Masivului Parâng, o zonă deosebit de pitorească

� instabilitate legislativă



53 53

TURISM


� existenţa resurselor naturale: munţi, peisaje, lacuri glaciare;

� existenţa pârtiilor de schi dotate cu teleschiuri,

� accesibilitate asigurată din municipiul Petroşani pe DN 7, DJ 709F şi telescaun;

� potenţial turistic exploatabil pe întreaga perioadă a unui an calendaristic în special în zona turistică Parâng;

� existenţa unei pieţe potenţiale de consumatori de turism;

� atractivitate ridicată pentru turiştii cu venituri medii şi reduse;

� forţa de muncă disponibilă;

� calitatea slabă a facilităţilor de cazare existente;

� infrastructură slabă sau inexistentă;

� deteriorarea calităţii mediului, dublată de lipsa preocupărilor coordonate de asigurare a protecţiei mediului natural;

� inexistenţa unor acţiuni concertate pentru promovarea turismului în zonă;

� lipsa serviciilor de sprijin a turismului.


� îmbunătăţirea infrastructurii şi a condiţiilor de cazare oferă posibilitatea atragerii de noi turişti;

� reprofilarea forţei de muncă disponibilizate

� accesare programe SAPARD pentru agroturism

� atragerea investiţiilor în sectorul turistic prin creşterea calităţii ofertei de servicii de turism şi agrement

� posibilitatea practicării următoarelor forme de turism:

• turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi;

• turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond, snow-boarding, sanie, alpinism etc);

• practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike

� imaginea defavorabilă a zonei Văii Jiului, cu implicaţii în planul reducerii atractivităţii ofertelor turistice;

� nivelul de trai redus al populaţiei; � inexistenţa calificărilor profesionale

în domeniul turismului şi serviciilor; � concurenţa din partea altor zone

turistice intens mediatizate cu infrastructuri bine dezvoltate (cum sunt, de exemplu, staţiunile montane de pe Valea Prahovei sau Poiana Braşov).



54 54

INFRASTRUCTURĂ


� reţele de transport relativ

dezvoltate; � conectarea la reţeaua telefonică

automată � existenţa agenţiilor de dezvoltare

economico-socială

� condiţii precare ale tuturor utilităţilor

din infrastructură; � stare avansată de degradare a căilor

rutiere; � reţeaua de canalizare degradată, în

curs de modernizare; � rata de conectare a gospodăriilor la

reţele de gaze relativ scăzută; � implicarea redusă în industrie din

partea cercetării ştiinţifice; � nu se cunoaşte de către firme

necesitatea consultării unor societăţi intermediare;

� insuficient personal pregătit pentru cerinţele pieţei;

� dotarea materială insuficientă a reţelei de învăţământ tehnico-economic;


� accesare programe de finanţare; � posibilitatea dezvoltării reţelelor

edilitare

� reglementări neclare ale dreptului de proprietate şi deţinere

� inexistenţa unor investitori în domeniu.

� absenţa unei reţele de promovare a industriilor locale

� lipsă parteneriate public - privat



55 55

MEDIU


� spaţiu montan neafectat; � existenţa unor importante suprafeţe

de pădure cu rol deosebit în asigurarea echilibrului ecologic în zonă;

� existenţa unei zone protejate (Piatra Craiului).

� zonă industrială afectată de

poluare; � lipsa echipamentului sau

echipament învechit al Agenţiei de Mediu;

� nerezolvarea problemelor legate de depozitarea şi reciclarea deşeurilor;

� întreprinderile nu sunt dotate cu echipament de protecţia mediului


� existenţa unor facilităţi fiscale

pentru agenţii economici care investesc în domeniul protecţiei mediului;

� posibilitatea accesării de fonduri pentru rezolvarea problemelor de mediu.

� problema mediului nu este o

prioritate centrală a autorităţilor din cauza situaţiei economice şi sociale;

� reimplementarea legislaţiei pentru administrarea şi asigurarea de fonduri pentru întreţinerea zonelor protejate şi montane.



56 56

POPULAŢIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ


� forţă de muncă cu un grad de

pregătire ridicat; � voinţa politică a factorilor de decizie

în dezvoltarea relaţiilor de comunicare şi colaborare

� existenţă unui nr. mare de licee de specialitate şi şcoli profesionale

� existenţa unui centru universitar.

� lipsa unor alternative pentru forţa

de muncă disponibilizată; � îmbătrânirea populaţiei; � migrarea populaţiei cu un înalt

grad de pregătire profesională; � număr mare de persoane calificate

în meserii fără perspective.


� dezvoltarea programelor de măsuri

active de combatere a şomajului; � dezvoltarea legăturilor

informaţionale între piaţa muncii şi învăţământ şi între mediul de producţie şi învăţământ;

� crearea condiţiilor în care forţa de muncă să fie formată pentru a răspunde exigenţelor economiei.

� creşterea ratei şomajului; � creşterea migrării populaţiei cu un

înalt grad de pregătire profesională;

� continuarea tendinţelor de declin demografic



57 57

ECONOMIE


� existenţa păşunilor alpine � existenţa unei infrastructuri

industriale � diversitatea factorilor naturali de

atractivitate în turism (peisaje montane, fond cinegetic variat, potenţial etno - folcloric);

� potenţial turistic ridicat (agroturism, turism montan);

� tendinţa de creştere a ponderii serviciilor în cadrul municipiului;

� forţă de muncă tânără, disponibilă; � reţea de servicii financiar-bancare şi

de asigurări în dezvoltare

� teren arabil sub 1%; � fermele agricole nu depăşesc 2 ha � economie mono-industrială; � grad general scăzut de

competitivitate; � absenţa parcurilor industriale; � implicarea redusă în industrie din

partea cercetării ştiinţifice � valorificarea sub potenţial a tuturor

formelor de turism; � gamă restrânsă de servicii şi nivel

scăzut al calităţii acestora; � slabe servicii de transport public; � ponderea prea mare a comerţului

în detrimentul celorlalte activităţi din sectorul terţiar;

� lipsa infrastructurii în sprijinul turismului;

� promovarea insuficientă a zonei


� privatizarea industriei; � accesare programe SAPARD � posibilitatea dezvoltării capacităţii

manageriale prin promovarea structurilor intermediare.

� crearea de societăţi noi în domeniul turismului;

� crearea de locuri de muncă permanente;

� recalificarea forţei de muncă disponibile;

� dezvoltarea structurii informaţionale privind oportunităţile turismului

� reducerea numărului de animale � ritmul lent al reformei; � legislaţia instabilă; � lipsa fondurilor pentru

retehnologizare; � degradarea capacităţilor de

producţiei datorită neutilizării. � tendinţa de scădere din sectorul

secundar ce are ca efect micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei;

� lipsa unei politici de protecţie a mediul ce va duce la deteriorarea acestuia.



58 58

SECTOR I. M. M.


� existenţa structurilor intermediare

(firme de consultanţă, agenţii de dezvoltare economică, camere de comerţ, centru de incubare în afaceri)

� dorinţa la toate nivele de creştere a ponderii sectorului de IMM cu capital privat

� condiţii împovărătoare pentru

împrumuturi; � numărul de firme asistate este mic; � sistemul financiar-bancar este

dezinteresat în dezvoltarea economică;

� lipsa capitalului investiţional de pe piaţa

� infrastructură de susţinere insuficient dezvoltată


� existenţa unor programe de finanţare a IMM-urilor

� fiscalitatea ridicată � forţă de muncă angajată la negru � instabilitatea legislaţiei � concurenţă neloială datorită pieţei

negre � legislaţie insuficientă în susţinerea

sectorului IMM



59 59

Concluzii generale a Analizei SWOT

Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al

populaţiei şi al consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, canalizare, electricitate, gaz, termoficare, telefonie, internet, drumuri) sunt preocupări principale ale administraţiei publice locale.

Lipsa acută a locurilor de muncă generează probleme sociale cum ar fi sporirea numărului de persoane beneficiare a venitului minim garantat, risc de abandon şi dezintegrare a familiilor, creşterea violenţei domestice şi abuzurilor familiale, etc.

Turismul reprezintă cea mai importantă alternativă de dezvoltare economică a municipiului Petroşani şi de ocupare a forţei de muncă disponibilizate din activitatea minieră.

Se impune promovarea intensă a potenţialului turistic. Este absolut necesară accesarea unor finanţări externe, deoarece necesarul de finanţat pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării turismului este foarte ridicat.



60 60

ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE

Actorul Ce aşteaptă actorul de la noi ?

Ce trebuie să facem pentru a îndeplini

aşteptările actorului?

Ce se va întâmpla,

dacă aşteptările lui

nu vor fi

îndeplinite?

Cum ne influenţează actorul?

Ce dorim de la el, de ce avem nevoie noi de el?

Cât de important

este el pentru noi?

Puţin-1

Important-2 F. important-3

AD

MIN

IST

RAŢ

IA P

UB

LICĂ

LO

CA

LĂ

-realizarea planului de dezvoltare strategică

-promovarea imaginii instituţiei pe care o reprezintă

-dezvoltarea durabilă a localităţii, identificarea şi trasmiterea nevoilor reale, prezente şi viitoare ale cetăţenilor pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Socio Economică şi a modalităţilor de rezolvare a acestora;

-o colaborare eficientă ;

-soluţii optime pentru rezolvarea problemelor;

-o mai bună comunicare

-stimularea cetăţenilor

-respectarea întocmai a strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii

- implicare activă a comunităţii locale şi menţinerea unei bune legături;

- spirit de iniţiativă,

-obiectivitate

-să ne asumăm cu responsabilitate rolul pe care ni l-a încredinţat comunitatea şi Consiliul Local

-acordare sprijin în creşterea spiritului civic

-găsirea soluţiilor la problemele identificate

-prezentarea concretă a realizărilor obţinute

-nu va participa din punct de vedere

financiar

-misiunea nu va fi indeplinita

-va pune în pericol atragerea de fonduri/sprijin financiar

-inseamna ca CDSE nu s-a implicat pe deplin şi cu responsabilitate

-APL-ul îşi va pierde încrederea în CDSE

-în mod esenţial; fără contribuţia financiară / materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele

-sprijin financiar pentru proiectele propuse, lobby

-informatii , idei, sustinere

-oportunitati de finantare

-legislatie si specialisti

-încurajare pozitiva

-transparenta si onestitate

-parteneriat intre CDSE şi APL

-sustinere materiala / financiara

-cooperare

-colaborare cu specialisti

-mai multe informatii

-investitii în infrastructura care sa deschida zona

-sprijin în realizarea Planului Strategic de dezvoltare Socio-Economică

-promovarea zonei

-dezvoltare durabilă

3



61 61

AG

ENŢ

I EC

ON

OM

ICI

-promovarea imaginii firmei

-accesarea de fonduri,

finanţări, dezvoltare şi

prosperitate

-informări despre proiecte, programe de finanţare

-cooperare în realizarea proiectelor

-publicitate

-nu va participa din punct de vedere financiar

-nu se va implica

-va pune în pericol realizarea unuia / mai multor proiecte

-influenţă negativă asupra dezvoltării economice a municipiului Petroşani

-contribuţia financiară a acestora influenţează amploarea acţiunilor

-cooperare

-valorificarea resurselor financiare

-promovarea, prezentarea oportunităţilor pe piaţă

-susţinerea din partea sectorului privat a strategiei -înfiinţarea unor întreprinderi care să absoarbă forţa de muncă existentă pe piaţă

-dezvoltarea diferitelor ramuri ale industriei

2

OR

GA

NIZ

AŢ

II N

ON

G

UV

ER

NA

ME

NT

AL

E

(ON

G)

-promovarea obiectivelor acestora

-armonizare interese ONG / comunitate

-neimplicare în accesarea unor finanţări specifice

-riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice

-indirect

-implicare în rezolvarea problemelor comunităţii

-lobby

-informaţii , idei, susţinere

-oportunităţi de finanţare

-o bună colaborare

1 3



62 62

BIS

ER

ICA

- o buna convietuire a oamenilor

- rezultate pozitive si vizibile

-competenţă în activităţile desfăşurate

-implicare activă

-nu ne va ajuta în dezvoltarea spiritului civic al cetăţeanului -vom pierde un factor important

-la nivelul mentalităţi grupului ţintă -îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor

-o bună implicare în viaţa comunităţii -dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor

2

INS

TIT

UŢ

II D

E

ÎNVĂŢĂ

MÂ

NT

-să promoveze şi să educe tinerii în spiritul competiţiei şi al implicării în viaţa societăţii civile (comunităţii locale) -colaborare continuă

-ne facem datoria şi ne motivăm strategia pe înţelesul lor, putem vorbi de o traducere a evenimentelor, dar mai ales a implicaţiilor pe care acestea le au asupra vieţii tinerilor

-daca nu reuşim să cooptăm de partea noastră acest factor de decizie atunci e foarte greu să reuşim o transformare durabila si definitiva (pozitivă) -nu vom reuşi să acordăm o educare de calitate a copiilor noştri

-în mod esenţial -implicarea activă a a acestui factor conduce la reuşită

- implicarea activă în dezvoltarea imaginii municipiului - implicarea activă în educaţia civică a tineriei generaţii, în formarea cetăţeanului european -conştientizare / implicarea directă a tinerilor – beneficiari direcţi ai dezvoltării durabile (socio-economice) -identificarea obiectivă a lipsurilor şi nevoilor materiale şi logistice din unităţile de învăţământ

3

M

AS

S -

ME

DIA

-să se realizeze o campanie transparentă, ampla şi realistă, pe termen lung cu rezultate cuantificabile

-ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşuram, facem publice planurile strategice si suntem foarte deschişi la toate întrebările pe care mass media ni le adresează (vox populi)

-riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă -neimplicare activă a grupurilor ţintă, datorată lipsei comunicării

-în mod esenţial deoarece el este cel care influenţează în modul cel mai sigur si amplu grupul ţintă -colaborare -informaţii cu privire la mijloacele de comunicare

-o colaborare fructuoasă -implicare activă în dezvoltarea imaginii oraşului -transparenţă -furnizare informaţii -parteneriat

3



63 63

AS

OC

IAŢ

IILE

DE

P

RO

PR

IET

AR

I

-îmbunătăţirea condiţiilor de trai locuit

-comunicare/ colaborare / implicare

-dezinteres datorat creşterea gradului de nemulţumire a membrilor Asociaţiilor de Proprietari

-direct, esenţial -putere de influenţă mică

-schimbarea în bine a mentalităţii prin participarea activă -parteneriat -cointeresare -colaborare -susţinere

2

FU

RN

IZO

RI D

E

UT

ILITĂŢ

I

-reducerea costurilor proprii -accesarea finanţărilor

-implicare activă -promovarea de proiecte în vederea îmbunătăţirii serviciilor

-calitate slabă a serviciilor -colaborare slabă

-interese comune şi complementare -colaborare

-punere la dispozitie de informatii specifice -sustenabilitatea proiectelor -sprijin în obtinerea de avize/acorduri/autorizatii -parteneriat

2

DIR

ECŢ

IA D

E

MU

NCĂ

, S

OL

IDA

RIT

AT

E

SO

CIA

LĂ

ŞI A

-extinderea serviciilor sociale -proiecte care să conţină activităţi de servicii sociale

-promovare proiecte de interes social

-neimplicare/slaba implicare în rezolvarea problemelor sociale ale comunitatii

-direct -informarea comunitatii asupra problemelor sociale si a masurilor de rezolvare a lor

-sprijin / cooperare -transparenţă -operativitate şi promptitudine -furnizare de informatii -parteneriat

3



64 64

CO

NS

ILIU

L

JUD

EŢ

EA

N

HU

NE

DO

AR

A

-dezvoltarea durabilă a zonei - dezvoltarea socio-economică a municipiului Petroşani

-ne implicam, informam si ne consultăm cu acest factor de decizie -reducerea costurilor proprii pentru anumite proiecte

-întârzieri în realizarea unor proiecte

-direct -informarea comunităţii asupra posibilităţilor de finanţare

-acordare de avize, aprobari -implicare financiara -parteneriate

3

AG

EN

TIA

VE

ST

T

IMIS

OA

RA

-identificarea si elaborarea de proiecte de dezvoltare -sa convingem potentialii investitori ca merita sa faca investitii majore în municipiul Petroşani -Dezvoltarea Socio-Economică a municipiului Petroşani

-ne implicam, informam si ne consultam cu acest factor de decizie -reducerea costurilor proprii pentru anumite proiecte -seriozitate, responsabilitate, perseverenta si transparenta în ceea ce intreprindem

-întârzieri în realizarea unor proiecte

-sprijin în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică şi la implementarea proiectelor

-acordare de avize, aprobari -implicare financiara -parteneriate

3

elaborarea planului strategic de dezvoltare socio ... strategii/hunedoara... · o c, iar lunile de...

Documents