1

EIDOS28

2

De acela[i autor:– Delirium Tremens, Ed. Stef, Ia[i, 2006;– M-am n\scut pe Google, Ed. Stef, Ia[i, 2007;– Donator universal, Ed. Stef, Ia[i, 2007.

© 2007, Ionu] Caragea, Montréal

www.ionutcaragea.ro

Editura Fides, Ia[i.

ISBN 978-973-8930-17-9Macheta copertei: Ionu] Caragea

3

Ionu] Caragea

O M U LD I N

C U T I A N E A G R |

F I DES

4

5

Dedic aceast\ carte oamenilor singuri.

Autorul

6

7

Punctul Zero

Via]a este ca o curs\ de maraton. Suntem asemenea luiPhilippides, purt\tori de solie c\tre destina]ia final\. ~n fa]anoastr\ se afl\ kilometri de obstacole iar pe c\r\rile l\turalnicesunt ispitele. Uneori prefer\m o scurt\tur\, alegând calea ceamai u[oar\, dar `n final vom descoperi c\ pentru toate lucru-rile exist\ un revers al medaliei. Vom face un pas `nainte [idoi `napoi. Alteori ne oprim la marginea drumului, istovi]i,cerându-i iubirii un pahar cu ap\ sau o gur\ de oxigen.Câ]iva dintre noi vor putea continua cursa, ceilal]i vor aban-dona. Al]ii vor apela la stimulente [i mai târziu vor descoperic\ nimic nu le mai poate stimula via]a la fel ca `nainte. Vor fidescalifica]i.

Adev\ra]ii alerg\tori de curs\ lung\ nu se opresc nicio-dat\. {i, la un moment dat, atât de mare este suferin]a `ncâttotul pare s\ se fi sfâr[it. Apare un punct zero, un moment `ncare corpul fizic este epuizat iar psihicul este victima sadirect\.

Ce ne `mpinge dincolo de limitele noastre? Mul]i arr\spunde c\ speran]a. Dar majoritatea raporteaz\ speran]anumai la nevoile proprii, fizice sau materiale, iar credin]adevine o comand\ adresat\ divinit\]ii.

Speran]a unui alerg\tor de curs\ lung\ aflat `n punctulzero se leag\ de capacitatea sa de a-[i dep\[i limitele umane[i de a deveni un zeu `n drumul c\tre Olimp. Credin]a saeste c\ va `nvinge, dincolo de suferin]\ [i de temeri. {i chiardac\ unii mor, precum eroul grec Philippides, o fac zâmbind.

8

Ce se `ntâmpl\ `n via]a de zi cu zi? Este un maraton ceimplic\ psihic, intelect [i fizic. Cu to]ii, la un moment dat,c\ut\m un refugiu. Alcoolul, de exemplu, ne poate ajuta `nmomentele de triste]e sau de singur\tate. Dar oricât am`ncerca s\ ne am\gim destinul, el nu ne iart\. Din contra, cucât ne abatem mai mult de la calea noastr\, cu atât se voracumula mai multe datorii de pl\tit. Vom avea de ars impuri-t\]i. Nu putem sfida legile universului c\l\torind `n mirajullumii lui Bacchus. Avem liberul arbitru dar asta nu `nseamn\s\ ne batem joc de propria via]\. Mai devreme sau mai târziuvom suporta consecin]ele.

Atunci când lucrurile vor `ncepe s\ scape de sub control,atunci vom primi unele avertismente, unele indicii foartesubtile. Bioritmurile, ceea ce reprezint\ varia]ia periodic\ aenergiilor individuale, vor oscila puternic. Fiecare ciclu, fiefizic, emo]ional sau intelectual, are o anumit\ durat\, unanumit ascendent [i descendent sub forma unei curbe sinu-soidale. Fiecare dintre aceste cicluri porne[te de la punctulzero [i urmeaz\ un curs ascendent `n care energiile [i capaci-t\]ile au un nivel foarte ridicat. Apoi urmeaz\ un traseudescendent, trecând pentru o perioad\ prin punctul zero.Aceste momente critice pot dura pân\ la 48 de ore, intervalde timp `n care capacit\]ile individuale sufer\ varia]ii foarteputernice. Fiecare trecem `ntruna prin punctul zero al fiec\ruiciclu `n parte, `ns\ problema se pune cu adev\rat când punc-tele critice coincid. Atunci suntem extrem de vulnerabili. ~naceste momente `l vom cunoa[te pe cel\lalt Eu. Vom fi tenta]is\ ced\m ispitelor, stimulilor care ne vor face relativ puternici.Atunci se va da cu adev\rat b\t\lia `n interiorul fiin]ei noastre.A fi sau a nu fi noi `n[ine.

Plecând de la acest punct zero-absolut, putem atinge apo-geul sau declinul total. Totul depinde de gradul de compre-

9

hensiune a factorilor, de analiza cauzei [i efectului. ~n acestpunct zero vom descoperi cu adev\rat cine suntem.

Important este s\ particip\m cu tot sufletul la cursa vie]ii,astfel `ncât s\ fim `nving\tori pur [i simplu prin trecerealiniei de sosire. Dar cel mai important este s\ fim corec]i cunoi `n[ine [i cu ceilal]i.

Cursa vie]ii o parcurgem [i `n cutia neagr\ a gândurilor,`n labirintul min]ii. ~ntreb\ri [i r\spunsuri `n aceast\ filozo-fie intrinsec\ a vie]ii. La final, sper s\ avem cu to]ii curajuls\-i surâdem mor]ii `n fa]\ [i s\-i spunem: nu `mi este fric\,te-am `nvins!

Ionu] Caragea

10

11

1 Tarshish – vechiul nume arab al Tunisului.2 Edi]ia german\, ap\rut\ `n anul 2000, i-a adus premiul „Tukan”

pentru cel mai bun roman publicat de un autor din München.

Prefa]\

S\ aduni singur\tatea`ntr-o lacrim\ de vers

S\ `l catalog\m/ analiz\m pe Ionu] Caragea `n func]ie defaptul c\ tr\ie[te `n Canada (s\ spunem ca „poet al exilului“)ar fi dificil, din mai multe puncte de vedere, dincolo deconota]ia strict\ a cuvântului „exilat“. Probabil cel mai semni-ficativ ar fi c\ „`nstr\inarea“ este `n poezia lui altceva – poate„convertit\“ mai ales `ntr-un anume fel de a percepe pe „a fideparte“ sau „a fi singur“ (de altfel, scria: „numai singur\tatea`]i poate aduce profund `mplinirea“).

Am putea, de pild\, compara felul `n care resimte plecareaun poet din exilul albanez `n S.U.A., Leom Kolmnela, lacare se `ntrev\d accentele rupturii de patrie, uneori versulavând un aer de dezorientare/ decep]ie/ `nstr\inare („Acoloam pierdut calit\]ile umane/ Mai departe am hr\nit tr\d\rileconvingerii/ Mai `ncolo ne-am pierdut `n c\r\rile neconvin-gerii“ – Istoria). Sau, având `n vedere [i diferen]ele de limb\/mentalitate, cum vede un arab, Hassouna Moshabi (din 1986`n München), `n romanul ~ntoarcerea la Tarshish1, `nstr\i-narea de propria ]ar\ [i alienarea `n cea aleas\ – Germania.Protagonistul, Abdulfattah, se `ntoarce `n Tarshish2 dup\ zece

12

ani de exil [i capitala `i las\ o impresie dezolant\, ca [i `ntreaga]ar\ [i prietenii, `nrola]i `n poli]ia secret\, `neca]i `n b\utur\sau resemna]i. {i `n Germania, marcat de exil, de ruperea der\d\cini/ limb\, pare s\ se simt\ `nconjurat de neprieteni:„Dac\ un trec\tor e neprietenos, de exemplu, m\ `ntreb – dece m\ trateaz\ astfel? Pentru c\ sunt arab, pentru c\ ar\t caun str\in? De fapt el este neprietenos cu oricine“. Concluzialui Moshabi era c\, `n ciuda leg\turii puternice cu ceea ce`nseamn\ „acas\“ (religie, limb\, cultur\), dup\ ani de exil`ntr-o lume `n care aproape totul, de la limb\ la muzic\, estediferit, personalitatea dar [i ceea ce `nseamn\ pentru el tradi]ievor suferi schimb\ri importante. Practic, de[i nu `[i pierde/schimb\ fa]a, `[i schimb\ identitatea. Chiar [i numele `i estepronun]at diferit. Sau poe]i ca Reem el-Ban (Yemen), carescria, `n Emigrantul: „Patria mea mi-a distrus identitateana]ional\/ {i mi-a schimbat profilul personal/ Dintr-un buncet\]ean/ ~ntr-un turist – nimic mai mult.“

La Ionu] Caragea, `n mod evident, nu este vorba despre oastfel de percep]ie a dep\rt\rii de „Acas\“ – de altfel, amputea discuta [i despre diferen]ele `ntre crea]ia celor pleca]ide acas\ `nainte de 1989, comparativ cu a celor care au plecatdup\ acest an de schimb\ri profunde `n România ([i `n lume).

Este greu, altfel spus, s\ definim poezia lui Ionu] Carageapunând fa]\ `n fa]\ modul cum se scrie `n România (nuuit\m c\ a pornit pe calea poeziei – despre care spunea, depild\, c\ „e o trecere de pietoni `ntre via]\ [i moarte“; sau:„fiecare poezie este o re`ncarnare sub o alt\ limb\ de moarte“– publicând constant pe net, fiind `n contact permanent cusite-urile de poezie româneasc\), ori c\ s-a „adaptat“, accep-tând/ adoptând ce `nseamn\ tematica, felul de a scrie dinCanada sau, extinzând, America de Nord (cu tendin]e/ tren-duri [.a.). De[i sunt unele elemente care `l apropie de acest

13

spa]iu, cu preocup\rile [i angoasele lui (suferin]a/ singur\-tatea/ lipsa de comunicare sau o doz\ de superficialitate arela]iilor, angoasele, `n oarecare m\sur\ alienarea [.a.), acestfapt este destul de pu]in vizibil, atât `n ce prive[te construc]iapoetic\, cât [i inclusiv maniera de alc\tuire a tropilor.

La o repede analiz\, putem reitera c\ lecturile destul debogate, plecarea din ]ar\, experien]a ruperii de locurile natale,toate sunt prezente, `n varii propor]ii, `n poezia lui Ionu]Caragea care scrie parc\ neavând `n vedere canoane/ reguli,ci mai mult dorin]a de a se confesa, de a „spune“, de a ie[idin capcana amintirilor (afirma, `n alt\ carte: „s\ m\ dauafar\/ din suflet“). Cultiv\ metafora, uneori chiar cu oarecareasiduitate, mergând [i `n acest volum pe aceea[i linie – unelefiguri de stil sunt de o originalitate aparte, altele sunt atinse [ide u[oare tu[e de pre]iozitate.

Prezentând cel de-al treilea volum al lui Ionu] Caragea,spuneam, printre altele, c\ poate cel mai bine s-a definit pesine [i crea]ia lui `n al doilea volum: „nu voi uita mama`ntindea rufe pe sârm\/ au r\mas doar cârligele familia mea/[i-au luat cu to]ii hainele au plecat/ f\r\ s\ lase nici m\car unpetec“ – Bate vântul, mi-este frig [i tu[esc, dar [i `n „m-amn\scut pe Google/ am deschis ochii [i am privit printr-ofereastr\/ c\tre cealalt\ lume c\reia probabil trebuia s\-i spunMam\“ – M-am n\scut pe Google. Ad\ugam c\ cele treivolume (Delirium tremens, M-am n\scut pe Google, Donatoruniversal) nu difer\ substan]ial din punct de vedere tematic/stilistic, excep]ia fiind, oarecum, cuvântul `nainte al autoruluidin Donator universal, `n not\ confesiv/ explicativ/ senten-]ioas\.

~n aceea[i manier\ `ncepe [i acest volum, cu un cuvânt`nainte (Punctul Zero – `n finalul c\r]ii adaug\ un text intitulatCartea `n trecut, prezent [i viitor), continuând apoi, mai curând

14

`n not\ de accentuare, drumurile deschise `n M-am n\scut peGoogle, mai ales, dar [i `n volumele anterioare. Astfel, reiterez,versurile sale sunt scrise `n nota `n care se `ntrevedea un„stil“ `n c\r]ile anterioare – colorate uneori cu tu[e de ironie,introspec]ie (alteori o oglind\ `n care vede fie un col] delume, fie pe sine `n lume), observa]ie (de la banal, tern,truism, la profund, grav); alteori versul s\u aduce a jurnal/`ndreptar, de parc\ dore[te s\ `mp\rt\[easc\/ povesteasc\cititorilor prin ce a trecut, ce a `nv\]at din via]\, experien]alui (pe care o consider\ din destule puncte de vedere semni-ficativ\); alteori par ebo[e din cotidian/ tern, ori seam\n\ cuo lec]ie de via]\ sau, poate, o confesiune, adesea amar\. Unelepoeme sunt scurte (sau din strofe cu pu]ine versuri/ cuvinte),frizând, vag, conciziunea cu iz oriental – dar numai formal.Alteori, par „defini]ii“ personale – continuând, cum amamintit, felul de a scrie `n volumele anterioare: „via]a este unmuzeu cu oameni de cear\/ care fug speria]i de umbre/TOPINDU-SE); sau: „crucile astea nu sunt decât ni[te pansa-mente/ pe fa]a p\mântului“. Când vorbim de singur\tate(poate [i o tu[\ de `nstr\inare), de pild\, am putea g\si oreflectare `n nuan]ele de fatalism, dar care sunt pigmentatecu tu[e (s\ le spunem) ironic-hedonice `n care vede via]a/soarta: „sunt sigur c\ exist\ mai multe vie]i urm\toare/ pentrucare d\m interviu la judecata de apoi/ avem atâtea bolireferin]\ atâtea chinuri/ vrem un job mai bun pe lumeacealalt\/ [i o iubit\ de unic\ folosin]\“.

Apoi, ajungem la femeie/ dragoste, o tem\ major\ `ncrea]ia lui Ionu] Caragea (fie c\ este vorba despre c\utare, fiede speran]\, dorit\ `mplinire [.a.), dar [i, din nou, la stilul de„definire“/ „vers/ poem concentrat“: „iubirea o hoa]\ care nebuzun\re[te/ mereu [i mereu“; sau: „spune-i unei femei c\frumuse]ea/ are dat\ de expirare/ [i se va mumifica `n argil\“

15

[.a. Uneori „salvarea“ din fa]a dragostei poate fi s\ te ascunzi,pur [i simplu, cum se vede din poemul p\s\ri la cap: „uneoridragostea te love[te ca un bumerang/ `n moalele capului/exact atunci când sperai s\ prinzi pas\rea-n zbor/ alteori `]i`nfige ghearele-n ochi/ [i-]i ciopâr]e[te ficatul/ vezi tu/ `n`naltul cerului sunt doar p\s\ri de prad\/ a[a c\ mai bine staicu capu-n p\mânt/ [i le prive[ti doar umbrele/ rotindu-se-njurul t\u/ ca `ntr-o hor\/ a mor]ii“ {i, atunci, scrie poetul:„un pahar face cât mai multe guri de femeie“. Femeia este,de altfel, creionat\ `n varii ipostasuri `n poezia lui, am puteaspune pe o „scal\“ parafrazând, de la „`nger“ la „demon“ sau,`n „termenii“ autorului, „donna ingrata“. Sau `n versuriprecum: „lumina `nvierii/ o s\ mai ard\-n pântecul muierii“.Spuneam, analizând celelalte volume, c\ Ionu] Caragea scriede dragoste, singur\tate, durere, c\utare. C\ este marcat evi-dent de ce `nseamn\ internetul, [i scrie o poezie care pare,uneori, a se situa undeva `n vecin\tate cu nihilismul/ latura„prognostic/ profetic\“, tipic genera]iei world wide web, sim-]ind poezia ca „un download ceresc“, dar [i ancorat cu sufletul`n teluric – care `nseamn\ [i acas\, mama, femeia, dragostea,via]a, moartea.

{i aici, lumea, a[a cum este v\zut\ de Ionu] Caragea,poate fi [i frumoas\, d\ruindu-ne femeia, dragostea (care,spre deosebire de volumul anterior, nu poart\, `nc\, un nume),via]a, `n final (sau vie]ile). Dar poate ap\rea [i plin\ de„surogate“, singur\t\]i, `n care parc\ „fiecare lucru trebuie s\renasc\/ precum omul `n piatr\/ [i piatra `n om `ntr-o criz\/terifiant\ de fiere“, o lume `n care este nevoie chiar [i de„iisus reloaded“, o lume „ce are nevoia imperioas\ de horror/ca sângele de aer [i aerul de sânge“. O lume `n care „respir\mprin camere web/ deschidem por]i virtuale/ s\ ne ]inem decald/ [i tot mai vrem ca iisus/ s\ ne fie herald“.

16

Dac\ anterior scriam c\ poezia lui pare a reflecta maicurând `mbinarea `ntre c\utarea unui stil propriu, a unuilimbaj `n care s\-[i `mbrace discursul, uneori cu rezultate ca„balansul“ `ntre ironie [i introspec]ie, observa]ie (aparent)deta[at\ [i ludic, „joaca“ de-a cuvintele sau/ [i drumul `ntredou\ „lumi“, virtual\ [i real\, prin acest volum se poate spunec\ Ionu] Caragea a pornit mai decis pe calea pe care vrea s\mearg\ ca s\-[i defineasc\/ construiasc\ un drum al s\u `ntruvers, pe care `i dorim s\-l afle cât mai curând.

{i, `n loc de `ncheiere, s\ r\mânem cu imaginea a treidirec]ii, trei poli `ntre care pot s\ graviteze c\ut\rile/ versullui Ionu] Caragea: via]a, femeia, fericirea: 1. „via]a este caun joc de c\r]i/ `n care-]i licitezi anii/ mizând pe ni[te atuuri/[i cel pu]in o strigare/ dar pân\ la urm\ totul depinde/ numaide cel care face c\r]ile…“; 2. „nu po]i privi niciodat\/ `nuniversul interior al unei femei/ acolo unde dumnezeu/ sejoac\ mereu de-a v-a]i ascunselea“; 3. „fericirea este gauracheii/ prin care tragi cu ochiul/ la ceea ce numai visul poateatinge/ iar cu ochiul min]ii…“

Marius Chelaru

17

*omul din cutia neagr\

oriunde `ncerci s\ fugimoartea te a[teapt\deja acolo

nu la[i timpuls\ treac\ repede ca un birjardând bice inimii

oricum vei fi nimic[i nimic mai multca nimicul

e[ti sclavul aceleia[i c\r]i[i umbra unui munte de om`n\l]at la ceruri

prive[ti `n oglind\`nc\ nu e[ti `ndeajuns de singurnumai singur\tatea`]i poate aduce profund`mplinirea

`nchizi ochii [i cau]iomul din cutianeagr\

18

*de retour

fiecare plecare las\ `n urm\ o `ntoarcerefie [i numai cu privireafie [i numai cu gândul`ns\ niciodat\ nu po]i trece pragulpentru c\ timpul `nchide u[ileiar fericirea este gaura cheiiprin care tragi cu ochiulla ceea ce numai visul poate atingeiar cu ochiul min]ii…nu po]i privi niciodat\`n universul interior al unei femeiacolo unde dumnezeuse joac\ mereu de-a v-a]i ascunselea

19

*omul cu o singur\ lacrim\

o s\-mi adun singur\tatea din jur`ntr-o lacrim\[i am s-o plâng peste lume

ce va fi mai târziunu conteaz\sec\tuit voi dormicu gâtul strâmb pe speteaz\[i voi visa cum lumea cre[tef\r\ s\ pregetechiar dac\-mi scap\ iarprintre degete

chiar dac\-mi scap\ iarprintre degetelumea cre[te f\r\ s\ pregetesec\tuit dormcu gâtul strâmb pe speteaz\ce va fi acumaurmeaz\

s\ `mi deschid grelepleoapeleprin fa]a mea ro[iisunt apele…

20

*obiecte ascu]ite

m\ simt de parc-am lipsit de la propria na[tere[i merit cel pu]in un r\spunsun c\lduros bun venit `n infern[i-o bere recelas c\-mi trece singura mul]umireefectul de ser\ [i du[uliubirilor cotidiene

via]a este un muzeu cu oameni de cear\care fug speria]i de umbreTOPINDU-SE

sunt sigur c\ exist\ mai multe vie]i urm\toarepentru care d\m interviu la judecata de apoiavem atâtea boli referin]\ atâtea chinurivrem un job mai bun pe lumea cealalt\[i o iubit\ de unic\ folosin]\

crucile astea nu sunt decât ni[te pansamentepe fa]a p\mântuluiiubirea – o hoa]\ care ne buzun\re[temereu [i mereuspune-i unei femei c\ frumuse]eaare dat\ de expirare[i se va mumifica `n argil\

`ngerii ne spioneaz\ la fiece pas

21

dumnezeu nu folose[telame de rasCRED C| ~I ESTE FRIC| DE

OBIECTE ASCU}ITE

sunt nebun poate c\ \sta este pre]ulpl\tit genialit\]iidar ce poate fi mai sublim decât s\ fii con[tientde propria nebunie?

22

*cad crucile

eu [i cu moartea iubita mea fidel\flirt\m de-o via]\`i tot trimit scrisori ajunse la pubel\nu-mi râde niciodat\-n fa]\doar le `njunghiepe cele ce mi-s dragecolec]ioneaz\ oase-n sarcofage

[i pân\ când stimat\ doamn\ moarte pân\ cândiubirea-n bezna nop]ii-o s\ m\ poartes\ merg un somnambul cu mâinile `ntinsespre cimitirele cu lumân\ri aprinse[i oare când lumina `nvieriio s\ mai ard\-n pântecul muieriitu nu te saturi doamn\ s\ mai numeriatâtea mor]i [i dai mereu din umeri

cad muzele ca pic\turile de ploaiecad crucile sunt mult prea obositede-atâta a[teptare [i nimicprin cimitire p\r\sitecad crucile [i eunu le ridic

23

*p\s\ri la cap

uneori dragostea te love[te ca un bumerang`n moalele capuluiexact atunci când sperai s\ prinzi pas\rea-n zboralteori `]i `nfige ghearele-n ochi[i-]i ciopâr]e[te ficatulvezi tu`n `naltul cerului sunt doar p\s\ri de prad\a[a c\ mai bine stai cu capu-n p\mânt[i le prive[ti doar umbrelerotindu-se-n jurul t\uca `ntr-o hor\a mor]ii

24

*iisus reloaded

[tiu [tiu [tiu [ocheaz\probabil te-ai a[ezat comod `n fotoliu`]i bei lini[tit cafeaua [i a[tep]i r\stignirea poetic\`n trei episoade

dar iisus lipse[te [i-a uitat rolulnu moare nimeninicio cascadoriepudoarescroll downboring

câteodat\ pe lumea aceastafiecare lucru trebuie s\ renasc\precum omul `n piatr\[i piatra `n om `ntr-o criz\terifiant\ de fiere

o lume ce are nevoia imperioas\ de horrorca sângele de aer [i aerul de sângeo dragoste astmatic\o dragoste leucemic\

respir\m prin camere webdeschidem por]i virtuales\ ne ]inem de cald[i tot mai vrem ca iisus

25

s\ ne fie herald

m\ `ntreb de ce am scris aceste rânduri`mpotriva cui protestez`mpotriva celor care `[i beau lini[tit cafeauade parc\ nu s-ar fi-ntâmplat nimic

26

*e[ichier

v\ spun cuvintele sunt ca [i piesele pe e[ichierul poeticasta pentru c\ sunt un bun juc\tor `n aceast\infinitate de combina]ii [i posibilit\]is\ le spunem complica]iidatorate sentimentelorcu un singur finalfie fatal victorios sauo remiz\ etern\cu via]a

s\ lu\m pionii aceste cuvinte micisacrificate de oamenii marila fiece paspentru o pozi]ie avantajoas\ `n societateuneori pentru a face jocul celorlal]ipentru atacuri `n linia `ntâicaptivi sau r\ni]i l\sa]i pe câmpul de lupt\nu trece nimeni peste cuvântul unui om `n]eleptdecât en passant spunând o `njur\tur\ cevauneori cuvintele mici se transform\ `nadev\rate piese de teatrua fi sau a nu fi pion

s\ lu\m caii aceste cuvinte n\r\va[ece s-ar face un rege f\r\ calul s\upe care ar da un regatgalopând `n urm\rirea du[manului

27

fugind `n ap\rare departe de liniile inamicepo]i s\ spui deseori cai verzi pe pere]isau s\ faci din ]ân]ar arm\sarcând te cunoa[te lumea ca pe un cal breazc\lare pe situa]ie nu vei mai finici la pa[tele cailor

s\ lu\m nebunii aceste cuvinte pe diagonal\când ]i-e lumea mai drag\ vine un nebun[i ]i-o trage sub coasteunii doar fac pe nebunii sunt maniacicare controleaz\ totul de la distan]\ei v\d via]a ca pe o `ncruci[are de s\biiumblând de nebuni dup\ o regin\câte cuvinte spuse aiurea câte poemecâte scrisori câte c\r]i nutrind o dragostenebun\ nebun\ nebun\

s\ lu\m turele aceste cuvinte `nalteaceste faruri ce ne bat drept `n fa]\ luminându-ne caleaaceste fort\re]e ale unei cet\]isau turnuri de asediu aflate `n cucerirea altor cet\]ice s-ar face un rege f\r\ turnurile sale de filde[f\r\ salvatoarea rocad\

s\ lu\m reginele aceste muzeinfidele ascunse-n gambitul unor aman]i`[i arat\ adev\ratele maniere doar când sunt avidede sânge regal

28

cuvintele lor merg `n toate direc]iilecuceresc orice suflet orice redut\ca s\ te domine cu pl\cere `n patsau r\zbun\tor s\ te trateze cu mat

s\ lu\m regii ace[ti mae[tri ai cuvintelor[i eu sunt un rege un poet ba sunt alb ba sunt negru[i toate versurile sunt ale mele sau ale celuilalt eum\ bat cu diavolul sau cu dumnezeucare [i ei joac\ [ah [i se amuz\ cum lumeamoare f\r\ s\ spun\ un cuvântlas\ totul `n seama mea

29

*`ntreab\-l pe nichita de ce a murit

`]i zic un pahar face cât mai multe guri de femeie`ntreab\-l pe nichita de ce a murit`ntreab\-m\ pe mine de ce beauha!`ntreab\-l pe ovidius ce `nseamn\ exil`ntreab\-l pe dumnezeu ce `nseamn\TANDRE}E

dar mai bine…`ntreab\-l pe nietzschede ce dumnezeu a murit`ntreab\-]i singur\tateade ce este atât de pervers\pe femeie nu ai ce s-o `ntrebidai paharele pe gât[i cau]i un finaldoar nu vrei s\ morim\ `ntreab\ nichita

30

*licita]ie

ciudatvia]a este ca un joc de c\r]i`n care-]i licitezi aniimizând pe ni[te atuuri[i cel pu]in o strigaredar pân\ la urm\ totul depindenumai de cel care face c\r]ile…

31

*marea alb\

atâtea gânduri [i stai neputincios `n mijlocul m\rii albec\utând un ]\rm `n care s\-]i ancorezi cuvântuldegeaba-]i ascu]i mintea sau vârful catarguluidac\ sufletul t\u nu face valurivezi tu c\l\toria astanu este un joc de cine minte pe cinenu po]i g\si ritmul dac\ inima tanu trage ca sclava la ramedeparte sunt idealurile `ntunecater\t\ce[ti atâta pentru un col]lini[tit de p\mânt

32

*nu súntem animale

intimit\]i [i vicii,prejudec\]i, capricii,atacuri sexuale,nu súntem animale.

iubim prin del\sare,pe r\ni pudr\m cu sare,apuc\turi normale,nu súntem animale.

priviri libidinoase,femei simandicoase,b\rba]i `n pijamale,nu súntem animale.

uz\m prezervative,doar sarcini prezumtive,anticoncep]ionale,nu súntem animale.

mai credem `n religiica surse de litigii[i [tim, nu-i nicio cales\ fim [i animale.

33

*nu sunt singur

mamei mele

nu sunt singur, am o umbr\ fug\rindu-mi zilnic pasul,am [i-un tunet rupt din ceruri când `mi obose[te glasul,am [i Soarele [i Luna, am [i bolta `nstelat\,am [i-o poz\ cu o fat\ cu rochi]a dantelat\.

nu sunt singur, am oglinda `ncruntat\ riduri-riduri,am speran]e-n dep\rtare, am [i ziduri dup\ ziduri,am [i-o muz\ ce m\ doare printre vise f\r\ num\r,am [i stropii grei de ploaie picurându-mi rar pe um\r.

nu sunt singur, am credin]a argintat\ `ntr-o cruce,am [i vise colorate, am [i lacrime caduce,am [i-o inim\ ce bate, bate-ntruna ca o toac\,am [i-un `nger [i un demon `ndemnându-m\ la joac\.

nu sunt singur, am un suflet r\t\cit printre cuvinte,nu sunt singur, nu sunt singur, strig\ mor]ii din morminte,nu sunt singur, nu sunt singur, strig\ valul când se sparge,nu sunt singur `ntr-o mare scufundare de catarge.

34

*s\ nu fiu

prima vorb\ spus\ la veniresunt c-un pas `n groap\nemurire

dumnezeu `[i râde-n barb\dracii [erpuiescprin iarb\

r\nile nu le mai num\r`mi port `ngerulpe um\r

rug\ciuni pr\p\stioasecancerul roadela oase

ca un câine vagabondmoartea face `nc-unrond

ultima nedumerires\ nu fiu nu-mi st\`n fire

[i `n nop]ile senineeu r\st\lm\cescdestine

35

*m\ predau cerului

culcat la p\mântcu bra]ele-ntinsem\ predau cerului

acolo suso pas\re se rote[te-n cercuri largidesenând infinitul

[i totu[i parc\-mi lipse[te`nve[nicirea unei femei

culcat la p\mântcu bra]ele-ntinses\ m\ predau ochilor ei

36

*pe drumul de ]ar\

via]a trece lini[tit\, monoton\ca o c\ru]\ tras\ de-o gloab\pe drumul de ]ar\

la biseric\ bat clopotelecineva se roag\cineva se preg\te[tes\ moar\

unii `[i scot p\l\riile[i zâmbesc ciudatal]ii se opresc din fumat

din când `n când latr\ câiniicopiii `i alung\ cu pietrefemeile plâng [i-mb\trânescpe vetre

via]a trece lini[tit\, monoton\ca o c\ru]\ tras\ de-o gloab\pe drumul de ]ar\

37

*trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâine

trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâine[i m\ gândesc la ]\ranul ce-[i ia coasa[i taie capetele plecateale spicelor de grâuf\r\ s\-i pese c\ [i oameniiau capetele plecate `n fa]a mor]ii

moartea cuiva este foamea altcuiva

trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâine[i simt cum este s\-]i chior\ie ma]elede dragostea celuilaltce trece ca un bolovan de coc\prin stomac

trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâine[i m\ gândesc la sânii iubiteica dou\ pâini rumene`nmuiate `n lapte

trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâinetot ce-a mai r\mas din pâinea meacea de toate zilele

38

*o piatr\ pe cer

când dumnezeu tacevorbesc pietrele de pe sufletzadarnic a[tept\m cineva s\ le ridice[i s\ le arunce departe`n lumea de dincolo de moarte

când dumnezeu tace[i diavolul apare bun prieten[tergându-]i lacrimile cu batista curat\zadarnic privim chipul acela de fat\ca pe-o icoan\

când dumnezeu taceurâm cerul nedezlegându-i misterul[i câteodat\ cade [i piatra din rinichioamenii fugca ni[te pui de potârnichi

pentru c\ dumnezeu nu taceniciodat\se face c\ plou\

39

*moartea n-are flec la tocuri

de tr\it, tr\im prin visesau prin jocuri de culise;via]a este-un schimb de focuri,moartea n-are flec la tocuri.

gândul mor]ii ne apas\[i ne smulge o grimas\;suntem predispu[i la [ocuri:moartea n-are flec la tocuri.

am r\mas f\r\ cuvinte…mor]ii strig\ din morminte:hai s\ facem schimb de locuri!moartea n-are flec la tocuri.

40

*singur\tatea pe stop

`mi plac femeile perversedar cel mai mult `mi place singur\tatea[i [tii de ce?

sunt con[tient c\ `ntre eros [i thanatosvia]a este o curv\ ieftin\iar inima asta ca un puricesingurul loc `n care investesc sentimenteo banc\ falimentar\cu sânge refuzat la export

Iisus este donator universala[ vrea s\-i [tiu secretulies afar\ cu o pancart\ legat\ de gât(unii `i spun cruce)l-a v\zut cineva pe acest om?to]i ridic\ din umeripe unul iadul [i pe cel\lalt cerulcapul parc\-i un fel de balan]\care d\ ochii peste cap

`mi privesc umbra`nc\ nu sunt `ndeajuns de singursoarele `mi spune c\ nu-s `ndeajuns de coptiubesc nop]ile pa[ii mei nu au urmecând mic eram eu coloramstelele-n negru [i luna `n ro[u

41

acuma [tiu de ceacuma [tiu…

42

*nevermore

plec\rileun fel de-a spune nu-s acas\

poate c\-mi iubesc doar proiec]ia euluit\v\lindu-se-n umbr\moartea-[i ]ine coapsele deschiseto]i m-au `njurat de mamamea rânced\

am uitat cum este s\-]i alunece picioarele`n direc]ii opuseun [pagat `ntre r\s\rit [i apussinuciderea doar o cale `ntoars\un joc de copii `n care dai cu zarul

o zi dac\ tac [i noaptea-mi arunc\f\r’ de p\cat cu pietre `n gur\

pe crucea mea numele p\rinteluipe crucea mea divor]ul cu via]ape crucea mea sute de femeicronc\nind

nevermore

43

*desf\-mi fermoarul

lumea asta e frumoas\dar are ceva ce-i lipse[teplec `ntr-o c\l\torie spre niciundepurtând cu mine doarrenun]\rile

via]a este o oglind\`ntoars\ cu spatele`i desfac fermoarul `ncet[i-mi strecor mâinile recistrângând-o de sânii `nt\ri]ica ni[te piramide

`n timp ce umbra p\r\sit\ de umbr\devine fiara de carese vor temearhanghelii-n scutece

44

*`ngerii n-au coborât de pe arc\

`mi spuneas\ `ncepem prin a uita cine suntemnu este suficient s\-mi intri `n templul sufletuluif\r\ s\ te rogi la icoanelep\rin]ilor mei

alege-]i câteva amintiri [i reconstituie via]aatunci când sirenele cânt\`n sezonul lacrimilor

o lume expert\-n camuflajese deschide se `nchide inima tao floare carnivor\

`mi simt umbra respirându-mi rece `n ceaf\riduri ap\rute din cutremur\toareadispari]ie a zilelor `n p\mântuldinl\untru

`ngerii n-au coborât de pe arc\au preferat s\ r\mân\ un mit

atâtea vie]i la discre]ia mor]iioamenii tri[ti c\ut\tori de comori `n trecutapele cimitire curg\toare

45

descopeream femeia[i pe m\sur\ ce `naintamm\ r\t\ceam `n s\lb\ticia ei

46

*niciun r\spuns

niciun ho] nu deschide por]ile raiuluiniciun mort nu deschide ochiiniciun Dumnezeunu deschide u[a bisericiiniciun musafir nu te-ntreab\nu vrei dar nu vreis\ murim `mpreun\de singur\tate?

niciun chi[toc nu-[i trage sufletulniciun pahar de [ampanienu-[i umeze[te buzeleniciun pas nu-[i chinuie urmeleniciun glas nu-[i url\ t\cereaniciun viers nu-[i pierde memorianicio inim\ nu-[i las\ jumatea pe drumurinu vrei dar nu vreis\ pornim `mpreun\la drumul mare?

nicio pas\re nu-[i leap\d\ zborulnicio raz\ nu-mi aduce soarele-n cas\nicio stea nu vrea s\-mi fiemireas\ niciun r\spunsc\l\torule printrelumi de nimic

47

*eu `n mai multe locuri

niciodat\ nu avem timp s\ ne scriemopera de-o via]\ `ntr-o singur\ via]\r\mâne `ntotdeauna o pagin\arma alb\ cu care neucide `ntunericul

poate c\ tocmai de aceeafiecare poezieeste o re`ncarnaresub o alt\ limb\de moarte

m\ simt golitnimic nu-mi apar]inedin tot ce-am fost cândva[i tot ce voi aveanu voi mai finiciodat\

tot ce-mi r\mâneeste s\ vorbesc cu oameniiEu `n mai multe locurideodat\

48

*m\ inspir din orice expir al nimicului

timpul cerne dimensiuni egoisteprintre care se zbate lumeaabstract\

pe drumul episodic al pa[iloridei derutate de neluminavie]ii ce urmeaz\

zi de zi desenez p\s\ri negrec\zute-n dizgra]iacerului

[i umbra o-ntemni]ez `ntr-un conturepidermicpatima imperfec]iunii`ntr-o lacrim\

numai moartea viseaz\…somnul blând al unei secer\tori`n lanul de oameni

49

*[i mor pu]in câte pu]in

sunt mult prea trist de ceea ce se va-ntâmpla[i mult prea fericit de ceea ce a fost[i s\ renun] la amintiri nu pota[a c\ scriu [i mor pu]in câte pu]incu fiecare vers ce mi-l jertfesctiparului aldin

tu, doctorece misiune ingrat\… s\-i prelunge[tiunui om agonia`n fa]a ta moartea `[i schimb\ hainele`n fa]a ta se schimonose[te femeiatu, doctoreoglinda suferin]ei

nu [tii c\-n casa domnuluisunt [i icoane care plâng?

50

*ce m\ face fericit?

faptul c\-mi duc singur cruceala fel cum [i melcul `[i duce cochilia`n drum spre marea abandonare?

s\l\[luiesc `n memoria pa[ilor mei`n memoria fiec\rei amprente`n memoria umbreice m-a[teapt\ cumintelungit\`n nes\pata [i nes\tula gur\ de p\mânt`n memoria acelui `mp\ratal iudeilor vândutpe datorie

SAU TU CREZI C| AU FOST

DOAR TREIZECI DE ARGIN}I?

a[tept pronun]area sentin]ei`n fa]a nimiculuisunt condamnat la t\ceres\ privesc [i nimicmai mult

cineva m\sluie[te c\r]ile sfintepl\tesc pre]ul mâiniimoarte

51

*azi iarba cre[te-cre[te

azi gânduri se `nfrunt\`n coliseul mor]ii

azi pleata e c\runt\[i iarba nu-i cosit\

privirea ta senin\apune istovit\

miros de naftalin\`n cimitirul vesel

pr\pastia adânc\vrea s\ imite cerul

[i iarba cre[te-cre[teadoarme temnicerul

sub talpa ta p\mântulnu se b\t\tore[te

azi carnea nu e carne[i florile nu-s flori

arhanghelii dureriite vor l\sa s\ zbori

52

*pr\pastia din vârful omului

eu te privesc de sus sau tu m\ prive[ti de jos?tot repet `mi tot spunla ce bun?CHIAR NU CREDEAM C| LUI IISUS

I-A FOST FRIC| DE MOARTE

cât de adânci trebuie s\ fie r\nile?doar tu [tii… chiar `n sângele meue t\inuit paradisul

urm\resc…visul fir ariadnic prin labirintul min]iidrumul pe care inima mea`[i târâie pa[iisufletul care intr\ [i iese`n c\utare de cuvintealese

`n buzunarele sfin]ilorzorn\ie argin]iitu ne cumperi fra]ii surorile p\rin]iivia]a mea e un erg peste dunetot mai sper s\ apar\ o f\ptur\minune plin\ de surâs[i mister

eu te privesc de sus sau tu m\ prive[ti de josdoamn\ moarte?n-am nimic s\-]i mai cer

53

*fericirea se plânge

pentru Emanuela Oncioiu

bucur\-te de via]a pe care n-o aibucur\-te de durerea ce te apropiede dumnezeirefericirea se plânge femeiefericirea se plângesufletele noastre `ncearc\ s\ ne spun\c\ se plimb\ singure pe alei[i se ]in de mân\

54

*moartea joac\ prepelix

visul omului a fost dintotdeauna s\ zboaremoartea joac\ prepelixm-am gr\bit s\ ajung acas\ca s\ nimiciubirea se joac\la loz `n plic

am `ntrebat-o cum o cheam\Saliha mi-a r\spuns ar\boaicadeja o vedeam muz\ prin poemele mele`ns\ poemele melen-aveau nevoie de muz\

[i uite a[a m\ r\zbuncu vinul `n sânge [i pl\mâniiintoxica]i de tutuncei singuri nu pot fi decât singuri`nchi[i `n cetatea zeului lor

55

* folderul meu personal

lui Viorel Zegheru

mul]i `mi zic s\ tr\iesc via]a`n loc s-o ]in `n folderul meu personalce [tiu ei…acela[i aller-retour pe drumul Golgoteiu[a din spatele casei care d\ mereuspre paradisul loviturii de cnutacesta este folderul meu personalchiar dac\ unorali se pare banal de parc\ dragosteaeste un insectarsau o colec]ie de obiecte pierdutede parc\ boala care ne-a facut OAMENI

trebuie uitat\iar `nsingurarea este o cale gre[it\de parc\ salvarea e luminade la cap\tul tuneluluiprin care circul\ trenul mor]iiprive[te cititorulec\l\torii `]i fac semn cu mâna`[i flutur\ batisteleiar tu te bucuri c\ mai exist\« o gar\ pentru doi »când timpul `]i face cu ochiul

56

*jum\t\]i de r\spunsuri

poate c\ sunt destinat\s\ `nchin mereu lacrimi

(Ioana Florea)

`ntre mine [i tineun [ir de `ntreb\rila care vreau s\ aflu r\spunsul`ns\ oareceea ce ne apropie de faptnu sunt misterele fiec\ruia`n timp ce noi din p\cate t\inuim`nveninatejum\t\]i de r\spunsuri?

57

*amar

Gânduri amare, vorbe amare,lungile clipe istovitoarece se revars\, ce se adun\[i bun\ ziua [i noapte bun\.

Gânduri rostite, ]ipete surde,dragostea mea le `ntrep\trunde,simt doar mânia cum clocote[te[i o privesc [i nu m\ prive[te.

~ntâmpl\tor sau poate destinul,amar sau dulce `l sorb ca vinul,zilele sumbre, tulbur\toare[i oare de ce [i de ce oare.

Gânduri amare, vorbe amare,numai dorin]e chinuitoare,nu gu[ti amarul, nu [tii ce-aduce[i mor ca s\ m\ satur de dulce.

58

*a bea sau a nu bea…

un geniu sfor\ie-n mine[i-n visele lui… [i-arunc\ plasele`n via]a omului

moartea clipe[te prea desvia]a `i intr\ ca praful `n ochiun geniu sfor\ie-n mine pe veci[i-n visele lui pe-o c\raretu treci

o lacrim\ se scurge tiptil pe un ridamintirile miros a iarb\ cosit\un geniu sfor\ie [i to]i`l `njur\

[i lui nu-i pas\viseaz\-o iubit\f\r\ ochi f\r\ gur\

cu aripi de `nger [i trup de fantom\un geniu sfor\ie

poetul be]iv este iar\[i`n com\

59

*revolu]ia sângelui

camarazii mei viermii:unicii perpetuum-mobile

(George Filip)

sângele ]ip\ ca din gur\ de [arpeviermii c\l\toresc pe drumul m\t\siizilele trec nep\s\toare, mioapeomul `[i ]ine cu]itul la brâuca pe-un frate

ce palide priviri se-aga]\de catapeteasma trupuluice ignoran]\ ne bântuie sufletelesuntem buni doar ca r\spunsurila `ntreb\ri f\r\ sens

oh, dragoste `nl\n]uit\ pe muntele Erebusce palide priviri se-aga]\de catapeteasma trupuluicâte noduri gordiene mai suntpe firul vie]iicâ]i poe]i mai dorm cu sabia-n teac\[i câte inimi mai bat `n surdin\`mb\tându-se cu propriul sânge

60

*trecere

venirea mea pe lume…valul care se-apropie de ]\rmdumnezeul meu este vântulmama mea este marea[i scoicile, da, scoiciledevoratoare de gânduri pe falezele timpului

cu fiecare via]\ mai mu[c\m o groap\din trupul ve[nic p\mântcu fiecare moarte mai curge o lacrim\-neterna lini[te n\sc\toare de valuridumnezeul meu este vântulmama mea este mareadragostea ]ip\pesc\ru[ul fl\mând

pescarul cur\]\inima de solzi

61

*f\r\ s\ [tim

luciditatet\i[ul lamei de cu]itf\r\ s\ [timne c\ut\m toat\ via]a locul cel mai bun de muritasemenea lemingilorasemenea primului zbor al unui fluture`n plasa p\ianjenuluio, zei, v\ deconspir printr-un singur cuvântluciditatet\i[ul lamei de cu]ittocilarul, tocilarul, a venit tocilarulde la fereastr\ se-aude strig\tul mor]iitocilarul, tocilarul, a venit tocilarulo zei, `n m\runtaiele voastre mi[un\ viermiifie-v\ fric\ de-oglindalamei de cu]it

62

*cimitirul elefan]ilor

s\ po]i s\ pleci când vreif\r\ priviri `mpietritef\r\ s\ strângi f\râme de carne r\mase `n urm\f\r\ lumini perfide pl\smuindezotericulf\r\ cruci milostive f\r\ lacrimi

s\ po]i s\ pleci imperturbabilpe drumul f\r\ `ntoarceres\ arunci cu idei `n stânga [i-n dreapta[i bani [i flori [i-un dram de nebunievital\s\ te dezlegi de p\catele facerii[i de sforile p\pu[aruluif\r\ ipoteze [i concluzii locomotoriis\ pleci a[a…

ca un b\trân uria[ c\lcând ap\satpe colbul uit\rii

63

*la chute

pentru c\ omul nu scrie despre ceea ce esteel scrie despre foamete despre gândaci [i mizerieel scrie despre gropi corup]ie [i prostitu]ieel scrie despre ceea ce-l domin\nu despre ceea ce-l reprezint\despre esen]\

mai degrab\ `njur\mai degrab\ `[i manifest\ frustr\rile`[i argumenteaz\ c\dereala chuteoui, la chuteil tombe sans voir les devoirs[i martori suntem cu to]ii la c\derile noastre[i plângem la fel ca delfinii zburând `ntr-un val`n `ntâmpinarea corabiei

64

*o pat\ de culoare

poetul e `n verv\ [i verva e poetulce oare `i rezerv\ din ceruri alfabetul?deschide cartea groas\ cu foile virgine[i scrie epopeea tiparelor aldinece titlu s\ `i pun\ triste]ii f\r\ nume?pe care dintre muze, `n vers, s\ o sugrume?poetul e `n vân\ [i vâna e poetul[i sângele ne spune: acesta e profetuldurerii nu-i va pune cea mai frumoas\ masc\[i foamea ancestral\ n-o va hr\ni cu pasc\[i lacrimi el va curge, ca s\ sfin]easc\ gliadin negurile vremii `l strig\ Româniafi]i gata, e momentul, s\ vin\ sfânta moartedin taini]ele nop]ii se-aude de departeun scâncet de copil [i-un urlet decibelic[i inima ofteaz\ `n spa]iul interbelic[i Luna `[i arat\ cadavrul pe fereastr\o palid\ f\ptur\ ce intr\-n casa noastr\poetul e pe moarte [i moartea e poetul[i ve[nic, peste toate, `[i pune epitetula fi sau a nu fi, aceasta-i `ntrebarear\spunsul `l afl\m odat\ cu turbareacoper]ile se-nchid, poetul se rezeam\de ultima secund\ [i nu mai are team\deschide ochii larg, cât via]a s\ `ncap\`n spatele retinei se adânce[te-o groap\[i trupul se aga]\ de ultima suflare[i tot ce i-a pl\cut – acuma i se pare…

65

[i tot ce i se pare – `i place [i mai multnu-i nicio `ndoial\ `n spa]iul cel oculto flac\r\ se-aprinde [i-un muc de lumânarene spune cald adio – cu cear\ [i cu fum[i sângele r\mâne o pat\ de culoaree urma unui scrib ce a plecat la drum

66

*drumul oaselor, drumul nepoe]ilor

m\ `ntreb, ca de obicei, m\ `ntrebde care parte a mor]ii a[ vrea s\ tr\iesc`n care via]\ a[ vrea s\ m\ nascla vie après la vie ou la vie après la mort`n care laborator de vise a[ puteas\-mi `njunghiezneputin]a

nu ne merit\m nici propria soart\nu ne merit\m nici propria umbr\nu ne merit\m nici lini[tea absen]eiiubirile noastre nu sunt decât ni[te oazede singur\tate-n vacarmul durerii

cum putem lupta `mpotriva zeilorcând `n fiecare palm\ se ridic\ o biseric\a rug\ciunii eterne

cum putem tr\i `n oglindaluminilor stinse

`n fiecare diminea]\ la col] de strad\se deschide un magazin cu dorin]eiubiri de `nchiriatcopii de adoptat

cineva anun]\ ora `nchiderii`n care laborator de vise

67

s\-mi `njunghiez neputin]ade care parte a mor]iimi-ai pus inimadumnezeule

68

*poemul suferin]ei

Vandei Florea

o zi ca oricare alta`n care oglinda spart\ `]i [tirbe[te identitatea[i tâmplele miros a iasomie

o zi `n care timpulnu are timp s\-[i numere pa[ii`n care p\s\rile `[i ascund ve[nicia sub aripi[i cenu[a ]i se a[az\la r\d\cinile unui foc f\r\ fum

o zi `n care de pe mâinile mor]iialunec\ toate inelelecu m\[ti de argint

o zi `n care crucile devinsemne de `ntrebarela fel ca acel coco[atpe care doar uitarea `l mai ]ine `n via]\

o zi `n care nimic nu conteaz\acela[i poem cu versuri de am\git lâncezealaacelea[i sfaturi platoniceacelea[i r\zboaie cu sold\]ei de plumbacelea[i lacrimi izvorâte din cear\

69

o zi `n care te-ntrebi[i dac\ p\catul nu e p\cat[i dac\ alegi [i calea cea mai u[oar\[i dac\ te legi cu lan]uri de falsul destin[i scrii poemul suferin]ei f\r\ margini

o zi `n care nu [tiide ce nu se opresc [i gândurile o clip\de ce trebuie s\ existe schimbare

o zi `n care statul pe locsub un copac imaginar`]i poate aduce universul `n palm\

o zi `n careplasma are cea mai `nalt\ rezolu]ie

o zi `n care Styxulva izvor` dintr-o singur\ t\ietur\ de vene[i moartea nu-]i va mai spunemi-e lene nu este timpuls\ mori

70

*poezie

`n clipa când ve]i fi aproape de moarte[i ve]i privi `n urm\toat\ via]a vi se va p\reao poezie

71

*inimi concentrice

poate c\ raiul nu estedecât o mul]ime de inimi concentricepoate c\ sângele curgedoar pe un jgheab de duzin\poate c\ celui de sus nu-i placeomul habotnicci omul care `nva]\ s\ zboarechiar dac\ zborul ]ine din pântecul mamei[i pân\ la b\trâne]ea pr\pastiei

poate c\ ruleta ruseasc\ar trebui s\ se joace cu gloan]e de lumin\str\fulger\toarenimicnicia s\ nu mai fie un gândce se-ncol\ce[te `n jurul t\u [i te-nghitede nu mai r\mân nici oaselevestigii ale unei disper\ri calculatecu precizia crucii

72

*drumul spre victorie

click and connect to a true lovelove is back in the businesscetatea a luat fociubirea a fost catapultat\peste ziduri

I ubirea vine de la I isusV ictoria este doar o femeie `ntoars\cu picioarele-n sus

nu-i vina meac-am fost avortat de mama natur\`ntr-o lume matur\ `n carenu am decât dreptul de a p\stra t\cereanu am decât dreptul de a p\[i cu stângulnu am decât dreptul s\ cresc[i s\-nv\] s\ `nving moarteacu un atac de cord

[i chiar dac\ morora[ul mare cu mai pu]in de un omva r\mâne `ntotdeaunaora[ul mare

pentru c\ via]a este lung\doar pentru cei cu picioarele scurte[i cea mai ucig\toare otrav\este lacrima pur\

73

*tr\iesc `n paradisul cu luminile stinse

`ntunericulnu este decât un paradiscu luminile stinse`n care oamenii-[i strig\ pe nedreptizgonirea

ce poate fi mai frumosca paradisul cu luminile stinseacolo unde se altoiesc p\catele lui Adamcu p\catele Evei

acolo unde `ncol]esc semin]ele ve[niciei

bun, [i cu lumina ce facem?

`nchidem ochii [i vis\m la paradisulcu luminile stinse

74

*t\cere dat\ cu vocea la maxim

se dedic\ prietenului meu Sarge,veteran de r\zboi `n Vietnam

fotografiile `ntotdeauna zâmbescsper\m c\-ntr-o zi una din eleva ajunge pe cruce

e ca un fel de competi]ie`ntre cele mai frumoase momente

cum vrei s\ te ]in\ minte lumeaca pe un om veselca pe un om trist plângând adeseaca pe un poet spânzurat de cuvinte `naltecu ochii pierdu]i printre stele`mbibate-n alcool

prive[te lumân\rile se aprind`n cimitire se proiecteaz\ filmele mute[i cine s\ aplaude [i cine s\ aplaude[i cine s\ deranjeze aceast\ t\cere sublim\[i cine va ecraniza `nviereaa câta `nviere doamnede la care prietenii no[tri lipsesc

a câta t\cere dat\ cu vocea la maxima câta trecere `n revist\

75

al câtelea r\zboi `n care fra]ii se pulverizeaz\acoperind o grenad\

al câtelea zid pe care numele eroilorse ca]\r\ unele peste alteles\ fie citite primeles\ aib\ prima [ans\ a-nvieriipe retina noastr\ avid\ de pl\ceripl\tite cu pre]ul nimicniciei celorlal]i

76

*pântecul matern

Am\ge[ti cumplita via]\Cu un vis de nemurire.Dup\ noapte, diminea]\…Dup\ moarte, fericire?

Mergi `ncet spre cimitirulVie]ilor de-odinioar\{i te-ntâmpin\ sictirulUnui cronc\nit de cioar\.

Tot ce-n jurul t\u va na[te,Nu va `nceta s\ moar\,~nvierile de Pa[te~]i fac via]a mai u[oar\.

}i se interzice visul{i te-drep]i c\tre infern,Fericirea, paradisulSunt `n pântecul matern.

77

*eclips\ de dragoste

dragostea lunatic\ pentru tinefemeie de aerm\ `ndeamn\ la zbor[i m\-ntreb se merit\ zborul c\tre teluricult\u pântec lipsit de gravita]ie?

pe fiecare femeie flutur\ un steagal escaladei umane`n fiecare femeiese adânce[te abisulmetempsihozei

scriuc\ altfel n-am cum s\-]i fiucuvintele mele se lovesc de zidul indiferen]eicuvintele mele cad ca ni[te vr\bii betelovindu-se de geam

`n timp ce tu spuin-am chef, mi-e sil\, nu-mi pas\te prive[ti `n oglind\ [i repe]i [i repe]inumele meu e Ioanasunt o femeie frumoas\[i dup\ mine potopul

78

*ora nou\ diminea]a

când `ntreb\rile au cele mai t\inuite r\spunsuricând r\t\ce[ti atâta `n c\utarea fericiriicând te `ntorci obosit de la munc\ [i tot ce [tiieste c-a mai trecut o zi din via]a taatunci `l `ntâlne[ti pe Marioportarul[i-]i spune c\ fericirea pentru el este ora nou\ diminea]aora când `[i bea cafeaua`n acel moment `n]elegicât de simplu era`]i vine s\ urli s\ plângipentru cât timp ai pierdut [i câte sacrificii`ns\ a doua zi la ora nou\ diminea]aprive[ti cea[ca de cafea [i te-ntrebicu zah\r sau f\r\?Mario plecaseera angajat pentru o singur\zi la por]ile fericirii

79

*bordel cu muze

tu [tiic\ fiecare poem este o biseric\`n care se-nchin\ copiii mei nen\scu]i`ns\ce s\ m\ fac, Doamne, cu muzelecare ]i-au transformat casa `ntr-un bordelmuzele pe care le-am iubit mai mult decât pe tine`n numele c\rora am strigat [i am pornit la lupt\cu flamura pieptul gol `nainte[i gloan]ele [uierând pe la tâmple

[i cu ce m-am alescu `nfrângeri `nainte de limit\cu medalii care se scurg pe pere]iseara când `ncerc s\ ispitesc `ntunericulcu salv\ri de la `nec `n paharp\[indu-mi ochii pe o pojghi]\ de vin coagulat

[i cu ce m-am alescu riduri peste care se pr\v\lesc mun]i de carnecu vise pe care nu le doresccu stigmatul singur\t\]iiun mare semn de-ntrebareeu pentru cine tr\iesc

80

*acest frumos blestem

De ce via]a ta h`rtieialbe se vinde mereu?

(Daniel Corbu)

dar cât m\ doare singur\tatea asta`n criz\ de idei `ntr-un spa]iu isteric`n care tot ce po]i face este s\ dormi[i s\ visezi c\ e[ti Laz\rrefuzând `nviereaah, versul, acest frumos blestem `nnebunind poe]iiah, muza, amazoan\ l\sându-[i sânuls\ creasc\ o-cro-ti-tor peste obrazul t\ucând ]i se zbate ochiul a primejdieah, copiii p\mântului deschizându-[imiriade de guri cu din]i de lapteamestecat cu sângeah, privirile de vin ro[u ale singur\t\]iisfidând absolutulconstruind piramide din blocuri de cea]\ah, versul, acest frumos blestem `nnebunind poe]iipiscuri pe care z\pezile cuvintelor nu se topesc niciodat\ape r\zvr\tite de propria curgere`ntorcându-se `n propriul izvorsec\tuit de dorprive[te-mi linia vie]iiCaron se plimb\ pe marele canal al Vene]ieilacrimi f\r\ lacrimi suntem doar ni[te bulg\ria[teptând rostogolirea

81

suntem doar ni[te cifrea[teptând cineva s\ ne-adunepentru a ne re-duce la unulsuntem doar ni[te fire de cânep\`ntr-un r\zboi de ]esut[i m\ repet [i de ce m\ repet repetând repeti]iilepentru ni[te metri p\tra]i de via]\ etern\cu gura plin\ de ]\rân\dintre to]i regii lumii un singur rege a st\pânit cerul[i m\-ntreb de ce tocmai mie mi-e dats\ fiu regele de[ert\ciunii

82

*pe meterezele destinului

dac\ n-ar exista javren-am [ti c\ trec [i oamenii pe strad\dac\ singur\tatea nu ar b\tea ca o cer[etoare la u[\nu am pleca a[a de nebunicu o desag\ de `ntreb\ri `n spinare[i un bo] de n\dejde

la fiecare pas ne-ntreb\maceast\ urm\ cui a r\masla fiecare strig\t o umbr\-[i cere `napoieroii mor]i pe metereze`n cucerirea la[ului destin

o cruce zace-n buruieni[i nimeni nu-[i aduce amintede vocea care nu cuvânt\

dac\ n-ar exista javren-am [ti c\ trec [i oamenii pe strad\ca un convoi t\cut slujindbatalioanelor infernului

83

*pe ultimul drum

a[ vrea s\ visez dar visul revars\prin genele zilei [i ultima fars\`mi scutur costumul de praf [i de scrum[i merg cu triste]e pe ultimul drum

`ncerc s\ g\sesc r\spunsul la toate[i cad – m\ ridic – [i m\ târâi pe coatea[ vrea s\ [tiu ce se afl\ la cap\ts\ [tiu ce-am pierdut [i ce n-am s\ recap\t

din când `n când `mi mai scap\ o rim\aceasta `mi este materia prim\tu[esc [i mai trag din ]igar\ un fum[i merg cu triste]e pe ultimul drum

84

*taxa pe zâmbet

`ntr-o realitate care ne oblig\s\ fim duri [i reci ca ni[te golemidoar filmele ne mai fac uneori s\ scoatemlacrimi din piatr\ca o vraj\care ne `ntoarce la umanitate `n fiece sear\umanitatea aceea `n care trebuie s\ fii om pe ascunsdup\ naufragiul zilnic din mijlocul societ\]iidup\ scena trucat\ a orelor de munc\gesturi for]ate amabilitate [i taxape zâmbetavem de fiecare dat\ [ansa de a ne salva sufleteleliberul arbitru alegem `ntrecomedii proaste filme pentru adul]idrame pe aripile vântuluirena[tem pe Google[i murim `n casa cu multe ferestredeschise largc\tre labirintul infinit al privirilor curioasefericirea este doar un cobai pe care experiment\m clickurizilele cad ca ni[te piese de dominopoe]ii mor manuscriseler\mân `n sertare

85

*festina lente

n\ucitoare clipe, poeme indecenteaceasta este via]a, un vis: festina lentecalvarul cu cocoa[\, copita de argintcu fiecare vorb\, `ncerc s\ nu v\ mintcu fiecare scrâ[net, un gând se domole[te`n fiecare fapt\ o moarte m\ p\ze[teaceasta este via]a, un vis: memento moriadu-mi mereu aminte, pleca-vor c\l\toriila margine de drum, doi oameni se iubescprivindu-i cu triste]e, [i eu `mb\trânescnu-mi place vinul \sta cu gust de scorti[oar\nu-mi place nici izbânda pe calea cea u[oar\aceasta este via]a; de gustibus: nu-]i place?tr\ie[te alt\ via]\ sub alt\ carapace![i crucea: ce e crucea, ce drumuri le bifurc\?e dumul ce coboar\ [i drumul care urc\?[i corpul: care corp se arde-n crematoriu?[i lumea: care lume tr\ie[te-n purgatoriu?aceasta este via]a, un veni, vidi, vicio scurt\ nebunie cu dragoste [i viciitu scrie, las\ joaca, poeme indecenteaceasta este via]a, un vis: festina lente

86

*apocalipsa gândurilor

via]a va face [i cale `ntoars\un du-te vino peste hotarele timpuluisufletul nu are a[ezare statornic\trupul este un strig\t la fereastralini[titei absen]eo b\taie de inim\ la poarta infinit\]iio siluet\ diform\ la marginea apelor tulburi

al cui blestem `l purt\m noi oameniiaceast\ simbioz\ `ntre via]\ [i moarteaceast\ ispit\ `ntre a [ti [i a nu [tiaceast\ lume `n care dragostea`[i isp\[e[te pedeapsa

[i c\rui zeu s\ m\-nchindac\ nu celui ce cade `n fiecare zicu obrajii `n palmea[teptândapocalipsa gândurilor

87

Cartea `n trecut, prezent [i viitor

La r\spântia mileniilor, r\zboiul tehnologic [i informa]io-nal acapareaz\ literatura. Fenomenul global de cultur\ estemonopolizat de c\tre armele manipul\rii: internetul [i televi-ziunea. ~ntr-o lume `n care via]a se m\soar\ la or\, asist\m lao neglijare `ngrijor\toare a c\r]ii. Noul ne `nva]\ s\ respir\mmai repede, s\ ne hr\nim mai repede, s\ iubim mai repede.Preludiul unei lumi gr\bite dureaz\ cel mult o r\sfoire deziar `n autobuz sau `n metrou. Nici nu realiz\m c\ suntemsclavii unei informa]ii de tip hot dog. Cine a mai murit, cines-a mai desp\r]it… Unii dintre noi chiar au ajuns s\-[iprogrameze via]a `n func]ie de horoscop.

Acas\, butonul de la telecomand\ ne poart\ `n lumeamirific\ a filmelor. Câteva beri [i câteva pungi de chipsuri sausnakuri ne ]in de urât. ~nc\ ne plictisim? Un simplu click neofer\ satisfac]ia garantat\ a jocurilor pe calculator. Orgasmulintelectual (sau fizic) este atins prin mijloace cât mai practice,cât mai moderne. Upgrade-uri peste upgrade-uri ne `nva]\ s\privim fiecare zi ca pe un level c\tre next level. Siteurileinternet ne asigur\ fie mijlocul cel mai facil de-a intra `ntr-obibliotec\ virtual\, fie bucuria unei bâjbâieli `ntr-o lume artifi-cial\, plin\ de nickuri sau clone. Totul de dragul interac]iunii,al fricii de singur\tate [i al economiei de timp. Un singurscroll ne permite s\ r\sfoim `ntreaga oper\ a unui autor. Gata,l-am citit [i pe \sta… [i nici nu ne-a luat prea mult timp…s\ mergem la bibliotec\ s\ ne abon\m, s\ c\r\m c\r]ile dup\noi, pretutindeni… Nici nu realiz\m promiscuitatea poetic\.

88

De]inem controlul perfect [i totu[i ne afl\m `n declin. E cevace lipse[te. Nu [tim ce anume [i de ce…

Cum reu[e[te cartea s\ supravie]uiasc\ `n acest colapscultural? Cartea nu are nici butoane, nici tastatur\, nicibecule]e, nici ecran cu cristale lichide sau plasm\, nici camer\web, nici emoticons…

Probabil cartea este pilda vie]ii noastre care ne aducemereu aminte c\ la `nceput a fost cuvântul. Ea reu[e[te s\recreeze lumea negru pe alb. Industriile cinematografice [i IT

au cartea la temelie. {i totu[i o neglij\m. Nu realiz\m c\pagina aceea de hârtie ne p\streaz\ normali. Informa]ia nueste un hot dog. Trebuie s\ `nv\]\m s\ dialog\m cu noi `n[ine.Avem nevoie de intimitatea pe care cartea ne-o ofer\, altfelvom stagna, vom fi sclavii dependen]elor cotidiene. Vomalerga pe loc ca ni[te cobai `n cu[c\ [i vom crede c\ asta ecursa vie]ii noastre, Rat Race. Nu ne vor cre[te niciodat\aripi. Nu ne vom folosi niciodat\ imagina]ia a[a cum trebuie.~n fa]a noastr\ se vor derula mesaje cu repeziciune, dintrecare le vom selecta doar pe cele care ne satisfac func]iile [inevoile de baz\.

Nimic nu se compar\ cu a ]ine cartea `n mân\. F\r\ carter\mânem limita]i [i `nfiera]i `n modernism. ~ncepând cupip\itul coper]ilor, vom sim]i cartea cum vibreaz\. Prefa]aeste ca o introducere `n via]\, con]inutul ca o oaz\ `n mijloculde[ertului, postfa]a ca o amintire pl\cut\. Vom lua cuvintele[i le vom a[eza unele peste altele, construind imagini durabile,la fel ca aceea a nemuritoarei Ana zidit\ de c\tre me[teruls\u. Vom r\mâne cu memoria intact\, f\r\ goluri, f\r\ recla-me, f\r\ influen]e [i mesaje subliminale. Vom fi naturali,vom fi OAMENI. Dintre toate minunile lumii, cartea ne va facecu adev\rat ferici]i.

Ionu] Caragea

89

Postfa]\

Poetul care s-a n\scut pe Google

Ionu] Caragea s-a n\scut pe Google. O spune el, o spun [ial]ii. Dac\ ar fi s\ extrapol\m, prin absurd, judecata de maisus, am g\si c\ aproape to]i poe]ii din genera]iile mai nois-au n\scut cam `n aceea[i manier\. Matricea `ns\ difer\. ~ncazul lui Ionu], ea s-a produs printr-un cutremur, un „Deli-rium tremens“ (ajuns volum), aproape apocaliptic, cu care acules aplauze [i a stârnit controverse.

Având de partea lui avantajul confrunt\rii directe a modu-lui de via]\ nord-american cu incertitudinea sufleteasc\, cugolul exacerbat de ruperea de r\d\cinile ancestrale, poezialui, scris\ aproape pe ner\suflate, se edific\. La baza ei, maibine decât au `ncercat mul]i s-o spun\, st\ Singur\tatea: „os\-mi adun singur\tatea din jur/ `ntr-o lacrim\/ [i am s-o plângpeste lume“ („Omul cu o singur\ lacrim\“).

Poetul simte nevoia singur\t\]ii. O deplânge, dar, `n acela[itimp, o caut\. Este propriul s\u „modus vivendi“. Singur\ta-tea este mai rea decât Foamea. Pentru foame, cel pu]in, exist\un leac: „trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâine/ tot ce-a mair\mas din pâinea mea/ cea de toate zilele“ („Trag cu din]ii de-ocoaj\ uscat\ de pâine“), dar pentru singur\tate…

Urc `ntr-un bloc, pân\ la etajul 22, undeva pe QueenMary, `n centrul Montréalului. M\ `ntâmpin\ Ionu], cu

90

`nf\]i[area sa atletic\, `n cel mai pur stil spartan. Apartamen-tul nu `l dezminte.

Simplu [i eficient. De sus, de acolo de pe unde vântul `[ideznoad\ cimpoaiele, totul pare „dwarfed“. Este exact deceea ce are el nevoie. De aici, privind la c\su]ele r\t\citeprintre troienele de afar\, el este st\pânul, st\pânul-poet al`ntregului cartier Snowdon. {i a[a ni se [i dest\inuie: „via]aeste un muzeu cu oameni de cear\/ care fug speria]i de umbre/TOPINDU-SE“ („Obiecte ascu]ite“).

Percep]ia lumii, atrofiat\ de distan]e, se estompeaz\. Tragi-cul, transfigurat [i trecut din lumea realului `n cea a imagi-narului, prinde aripi. De aici pân\ la poezie nu mai estedecât un pas. Gravitatea tonului, folosirea cu prec\dere aversului liber, f\r\ a oblitera complet regulile prozodiei clasice,`l avantajeaz\. L-am ascultat recitându-[i versurile. Le recit\a[a cum le scrie, m\surând parc\ spa]iile dintre cuvânt [iefect…

Când am reintrat `n lumea real\, aburul poeziei, `n pofidaviscolului de afar\, mai plutea `nc\ peste tot [i toate.

}inuta poemelor, cu toat\ `nf\]i[area lor presupus maca-br\, nu admite destitu]ia: „am [i-o inim\ ce bate, bate-ntrunaca o toac\/ am [i-un `nger [i un demon `ndemnându-m\ lajoac\“ („nu sunt singur“).

Printr-o simpl\ transla]ie, `ngerul [i demonul (laitmotiveminescian) pot deveni una [i aceea[i alc\tuire, o masc\uman\ cu dou\ fa]ete: binele [i r\ul; dragostea [i ura. Nimicmai uman decât asta.

Mai acum vreo doi ani, `ntr-un scurt comentariu l\sat lasubsolul unui eseu scris cu adres\ direct\, pe unul din siteurilenoastre de poezie, am scris: „…de la un site la altul, de la opoezie la alta, mesajul transmis de el devine tot mai clar, tot maiadânc, tot mai puternic, f\cut anume, parc\, s\ ni se `ntip\reasc\

91

`n minte. Poeziile lui se distan]eaz\ de tot ce este simpl\ macula-tur\, de acea f\c\tur\ zilnic\, tras\ ca la [apilograf, care inund\ast\zi literatura. El nu are profesori, el nu imit\ pe nimeni, elnu se `ncadreaz\ `n nici un curent literar. Versurile lui suntputernice pentru c\ vin din via]\. Via]a lui, via]a noastr\. Curim\ sau f\r\, contestate sau nu, ele sunt f\cute s\ r\mân\. {icine [tie?, poate c\ un nou curent literar este pe cale s\ se`ntrevad\ la orizont.

Ionu] Caragea s-a n\scut pe Google, dar nu `i este sortit s\moar\ pe el. Ferestrele pe care le-a deschis pur [i simplu dingre[eal\ au s\-l poarte, f\r\ nici o t\gad\, spre tipografii“…

Nu aveam, pe atunci, de unde s\ [tiu c\ profe]ia mea o s\capete via]\ atât de repede. Ionu] Caragea se afl\ ast\zi la ceade a patra carte publicat\.

Vorbeam mai sus despre singur\tate [i Ionu] Caragea [tiebine ce `nseamn\ asta, dar probabil ceea ce nu [tie el este c\singur\tatea lui este singur\tatea alerg\torului de curs\ lung\.

Adrian Erbiceanu

92

Cuprins

Punctul Zero . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Prefa]\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

*omul din cutia neagr\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17*de retour . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18*omul cu o singur\ lacrim\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19*obiecte ascu]ite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20*cad crucile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22*p\s\ri la cap . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23*iisus reloaded . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24*e[ichier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26*`ntreab\-l pe nichita de ce a murit . . . . . . . . . . . . . . . . 29*licita]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30*marea alb\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31*nu súntem animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32*nu sunt singur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33*s\ nu fiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34*m\ predau cerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35*pe drumul de ]ar\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36*trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de pâine . . . . . . . . . . . 37*o piatr\ pe cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38*moartea n-are flec la tocuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39*singur\tatea pe stop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40*nevermore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42*desf\-mi fermoarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

93

*`ngerii n-au coborât de pe arc\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44*niciun r\spuns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46*eu `n mai multe locuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47*m\ inspir din orice expir al nimicului . . . . . . . . . . . . . 48*[i mor pu]in câte pu]in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49*ce m\ face fericit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50*azi iarba cre[te-cre[te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51*pr\pastia din vârful omului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52*fericirea se plânge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53*moartea joac\ prepelix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54* folderul meu personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55*jum\t\]i de r\spunsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56*amar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57*a bea sau a nu bea… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58*revolu]ia sângelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59*trecere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60*f\r\ s\ [tim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61*cimitirul elefan]ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62*la chute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63*o pat\ de culoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64*drumul oaselor, drumul nepoe]ilor . . . . . . . . . . . . . . . 66*poemul suferin]ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68*poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70*inimi concentrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71*drumul spre victorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72*tr\iesc `n paradisul cu luminile stinse . . . . . . . . . . . . . 73*t\cere dat\ cu vocea la maxim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74*pântecul matern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76*eclips\ de dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77*ora nou\ diminea]a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78*bordel cu muze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79*acest frumos blestem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

94

*pe meterezele destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82*pe ultimul drum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83*taxa pe zâmbet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84*festina lente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85*apocalipsa gândurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Cartea `n trecut, prezent [i viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Postfa]\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

95

fidesColec]ia EIDOS

1. Vasile Mih\escu – Must\]ile lui Demiurgos. Demiurgos’s Mous-taches

2. Miriam Mu[at – Iat\ de ce3. Nicolae Ionel – Flori de Cire[4. Teofana Boto[ineanu – {i eu Te-am r\stignit5. Virgil Poian\ – Catehism transilvan6. Nicolae Ionel – Haiku7. Florin }upu – Robia cuv`ntului8. Nicolae Ionel – Dor din dor9. Nicolae Ionel – Rug\ciune

10. Adrian Voica – Hanul cuvintelor11. Emilian Marcu – Scoica sonor\12. Florin }upu – Catapeteasma interoga]iei13. Nicolae Ionel – C`ntece de leag\n14. Mihail Eminescu – Poesii. Poèmes15. Laura Ciobanu – Este vorba de tine16. Nicolae Ionel – C`t `i ceru [i lumea17. *** – Psalmii18. Florin }upu – Jertfa eutimic\19. Dorin Popa – C`nd o femeie vine c\tre tine20. Dorin Popa – For ever for never21. *** – Harmony – Anthology of the 3rd World Congress of Poets for

Poetry Research and Recitation, Ia[i, 200122. Nicolae Ionel – Marginea singur\t\]ii23. Bluma Finkelstein – Faleza timpului24. Lucien Noullez – Poezii25. Horia Victor Lefter – Eu, el, ea [i noi. Moi, lui, elle et nous26. Mariana Zavati Gardner – {oapte. Antologie de poezii27. *** – De Dragobete. Antologie studen]easc\ de poezie de dragoste28. Ionu] Caragea – Omul din cutia neagr\29. Henri Meschonnic – Antologie de poeme. 1976-2005 (`n preg\-

tire)

96

Editura FIDESCP 1 82, IA{I, RO, UE

telefon/fax: +40 232 22 53 87mobil: +40 740 04 99 91editura_fides@yahoo.fr

www.fides.srv.ro