efectele benefice ale consumului de catina cu miere

8/18/2019 Efectele Benefice Ale Consumului de Catina Cu Miere

1/15

sZEfectele benefice ale consumului de catina cu miere

Fructele de catina contin de zece ori mai multa vitamina C, decat citricile si sunt bogate in

vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, , F!

Catina este bogata in betacaroten, necesar in ameliorarea afectiunilor oftalmologice. Este un remediu

importantat in afectiunile coronariene, a hipertensiuenii arteriale si in ameliorarea gingivitelor.

Vitamina E din catina, este numita „vitamina tineretii” , pentruca este implicata in cele mai importante

procese de regenerare din organism.

Uleiul de catina este folosit in tratamentul unor afectiuni, precum ulcerul

gastric si duodenal, alergii, diaree, urticarie, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si

hepatice. In acelasi timp, este utilizat in tratarea alcoolismului, anemiilor, asteniei si stresului

Produsele din catina au fost folosite si in alimentatia cosmonautilor datorita efectului energizant si

echilibrant, dar si de marire a rezistentei organismului la actiunea radiatiilor cosmice.

Cercetatorii au demonstrat ca in maladiile canceroase, catina dubleaza efectul medicatiei, mareste

imunitatea naturala a organismului si diminueaza efectele secundare nocive ale citostaticelor, precumcaderea parului.

Catina este folosita pentru inhibarea poftei de mancare atunci cand se administreaza tratamente

impotriva obezitatii.

Fructele de catina se pastreaza foarte bine in mierea de albine. Pentru a avea un somn linistit este

recomandat consumul de catina ( in miere) dimineata, deoarece consumul de catina seara are un

efect mai puternic decat cel al cafelei. e ia zilnic !"# lingurite de catina cu miere, pe stomacul gol.

Catina se recomanda in primul rand pentru convalescenti, copii, dar si pentru persoanele in varsta.

$ricine doreste o stare de sanatate mai buna poate folosi, fara restrictii, acest fruct"minune. e potobserva in timp scurt imbunatatiri ale aparatului circulator, dar si a vitalitatii.

https://gazetadeagricultura.info/plante-medicinale/636-catina/15550-efectele-benefice-ale-consumului-de-catina-cu-miere.htmlhttps://gazetadeagricultura.info/plante-medicinale/636-catina/15550-efectele-benefice-ale-consumului-de-catina-cu-miere.html


2/15

Catina alba revitalizeaza si reface "iele, deoarece are un continut bogat in com"onente

nutritive esentiale "entru sanatatea "ielii!

Ceaiul de catina se prepara din !"# lingurite de fructe de catina, zdrobite oparite cu #%& ml de apa

clocotita, lasandu"se la infuzat timp de '& minute. e beau #"' cani pe zi. Este un ceai vitaminizant de

e(ceptie. )u se bea seara, deoarece este un puternic energizant.

Catina alba impiedica imbatranirea. Iata ce spune dna biolog #aria o" despre utilitatea acestor

fructe in geriatrie,*prin continutul in acizi grasi nesaturati cu rol in producerea de prostaglandine,

regleaza permeabilitatea membranei celulare impiedicand imbatranirea si ridarea tenului+.

$ferta de material saditor% Butasi " ',% on - V/01uc2 &ra'oni " #,% on - V/01uc

ADRESA: S.C. Fructex S.A.

• Calea Romanului, 237 Bacau, Romania

• Telefon: (+4)72!.74.47"# (+4)72!.74.47#


3/15

(n zoote)nie, catina se "oate folosi cu succes la fura'area animalelor, carora le da o vigoare

deosebita si in s"ecial in )ranirea fazanilor!

In medicina veterinara se utilizeaza decoctul sau uleiul de catina 3cate 3 $e %icaturi $e 3 ori %e &i), cu

efecte la animalele de casa (%i'ici, caini), "entru a avea o blana deosebit de frumoasa!

4a animalele mari se administreaza decoctul din fructe ( la un litru a%a), cu efecte in vindecarea

unor boli de "iele (ec&eme, alerii, ca$erea %arului 'i $i'truerea in'ectelor $e %e cor%).

In ameliorarea solurilor degradate sau in panta, catina se foloseste la fi*area stratului arabil, in

corectarea torentilor si la combaterea "rocesului de eroziune a terenurilor, datorita capacitatii de

inradacinare rapida, prin emiterea de dra5oni pana la o distanta de #6 de metri departare de trunchi.

In omania se cultiva pe suprafete insemnate in 5udetul 1acau. In /rad a fost

introdus de familia Corina si 4ucian Uncu, doi tineri din )adab. 7 /m auzit de la

televizor de acest arbust si ne"am gandit sa plantam si noi. /cumcativa ani am reusit

sa facem primii pasi si am infiintat firma 8ano Plant 47 au spus tinerii fermieri.

In omania sunt multe plantatii, insa putine sunt pe rod, pentruca intra pe rod

abia dupa % ani. Plantatia de la )adab este destul de mica, pe 6,!% ha, insa familia

Uncu dar mai sunt pregatite pentru catina alte 9 ha. 7Este o planta foarte cautata, cu

mare cerinta la e(port, e(ista piata pentru asta. 8ar costa mult. Infiintarea culturii a

costat #%&&& de euro, inclusiv pentru sistemul de irigare si impre5muiri, care nu se

pot face decat cu gard viu pentru a primii certificarea. Plantele au costat !

euro0bucata. i intretinerea este destul de anevoioasa si de costisitoare pentruca

necesita irigare si utila5e performante7 ne dezvaluie fermierii.

eoretic, catina se adapteaza la orice fel de sol, dar familia Uncu spune ca nu

le"a fost simplu. 7/m invatat pe pielea noastra si am ingri5it plantatia doar cu familia

noastra. Pe viitor, insa, vom face anga5ari.7

istemul ecologic de certificare presupune ca arbustii de catina sa fie sapati

din ' in ' saptamani. ecoltarea se face manual, prin tunderea de lastari. 8upa

taiere, lastarii se introduc intr"un tunel de congelare, care costa '& &&& de euro.


4/15

/colo bobitele cad de pe lastari. Pe urma bobitele sunt mutate in camera de frig. i

abia dupa aceea sunt gata de a fi valorificate pe piata.

+ezultatele muncii Ei bine, acestea vin doar dupa cativa ani. Plantatia de la

)adab este in anul trei si se preconizeaza o recolta de o tona0ha. 8in anul %,

plantatia va produce #& de tone0ha. Care se vinde cu !&&& euro0tona. 8eci bani

frumosi, dar greu de obtinut. entabilitatea apare doar la cultivarea a minim !& ha de

teren.


5/15

$ cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de

pomi, fiind interzisa folosirea cu '"6 ani inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prima

productie este intr"al cincilea an de la plantare.

Zonare

• Zona foarte favorabila: 8ealurile ;unteniei si ;oldovei2 Valea raului iret2 Valea raului1uzau2 8elta 8unarii2

• Zona favorabila: oate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite si aerisite.

-oiurile a"artin subs"eciei car"atica: Bogdanesti 3e(tratimpuriu " < t0ha=2 Ciumasi 3tardiv "

!> t0ha=2&os"inesti 3e(tratimpuriu " !? t0ha=2 &elta + 3mi5locie " > t0ha=2 &elta 6. # 3tardiv " !%

t0ha=2 &elta fara s"ini3tardiv " !' t0ha=2 $niscani 3e(tratimpuriu " !' t0ha=2 -fantu /)eorg)e

0 3timpuriu " !' t0ha=2 -fantu /)eorg)e 3tardiv " #& t0ha=2 -er"eni 3e(tratimpuriu " #'

t0ha=2 -erbanesti 3timpuriu "!# t0ha=2 ibratina 3e(tratimpuriu " !# t0ha=

Am"lasarea se face pe solurile aerisite si insorite2 valorifica solurile slab productive,

degradate si chiar saraturate2 nu sunt favorbile solurile umbrite

-isteme de conducere%

• In plantatii intensive " sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunchi.

• In plantatiile e(tensive " sunt indicate formele globuloase.

(nfiintarea "lantatiei! In perioada de ' ani de conversie se va planta o leguminoasa perena

fura5era 3trifoi sau lucerna=. /poi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea. erenul se

fertilizeaza cu '& tone ingrasamant organic obtinut intr"o ferma ecologica de animale sicare este livrat

pe baza de contact. i se e(ecuta aratura la #%"'& cm.

roducere material saditor% e inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au

fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie. 1utasii lemnificati trebuie sa aibe lungimeade #&"## cm pentru teren neirigat si !?"!9 cm pe teren irigat.

lantarea% epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme2 se asigura o planta

mascula la < plante femele2 se planteaza in gropi de 6%06%06& cm in locuri marcate prin picheti2 la

plantare se adauga %"? @g de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din pamantul din

groapa.

3aierile de formare si rodire! Imediat dupa plantare se va e(ecuta taierea de formare in

functie de tipul de coroana2 taierile de rodire se e(ecuta toamna sau primavara, la cep 3de pe 5umatatedin numarul de ramuri de schelet=.

(rigarea. Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelungita cat si la e(cesul de

umiditate.

3ratamentele bolilor si daunatorilor! Pentru protectia plantelor sunt permise produse pe

baza de e(tracte de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau

cupru.

+ecoltare! ecoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de peramura2 un muncitor poate recolta intr"o zi intre % si !& @g2 culegerea fructelor incepe in luna august si


6/15

se cotinua pana la primul inghet 3inainte $e " octom*rie=2 la inceputul maturizarii ele au cantitatea

cea mai mare de vitamina C.

Congelarea% Fructele se racesc la o temperatura de # grade C, dupa care se gongeleaza la

"'% grade C.

+ezultate economice! uprafetele pot fi mici, dar valorificarea este e(traordinar de mare. In

primul an de plantatie, cheltuielile pentru un hectar sunt de !.9&&"#.&&& euro reprezentand pretul

butasilor, circa !.9&& bucati0ha. In fiecare an se mai cheltuiesc inca #&&"'&& euro la hectar pentru a

acoperi lucrarile de intretinere.

8urata de viata a unei e(ploatatii este de pana la #&"#% de ani, cu o perioada de crestere in al

!&"lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la #% de ani.

Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt

transformate in pulbere 3foarte ceruta de 5aponezi=, dar mai ales daca din fructe se e(trage uleiul,

foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica.

8in al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 6"% tone de fructe

la hectar, care se poate vinde cu ' euro0@g, circa !%&&& euro0ha.

Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei e(tras din fructele de

catina se vinde cu un pret cuprins intre !%& euro si %&& euro.

In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de #&.&&& tone de fructe proaspete

la hectar.

Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre !9& litri si !#&& litri, pretul variind intre !%& si

%&& euro pe litru. 4a un pret mediu rezulta !%&.&&& de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice

alta cultura. 4a nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic.


7/15

RETETE CU CATINA

#ierea cu catina

Cu o seara inainte culegem de pe crengute %&"!&& bobite 3spalate in apa=. Punem boabeleintr"o cana de portelan si le tocam foarte bine. /poi adaugam o lingurita de miere. Pasta aceasta bine

amestecata ramane pana in a doua zi, cand o consumam in cursul zilei, inainte de mese.

Ceaiul de catina

e ia o cratita sau o cana metalica de minimun litru in care se pune o crenguta cu '&"6& de

boabe de catina si apa pana la un litru. 4e lasam sa fiarba bine si le consumam pana cel tarziu la ore

!#. Consumat mai tarziu provoaca tulburari peste noapte. Ceaiul din a doua zi se prepara cu

creanguta din prima zi. Cand da in clocot punema doua crenguta dupa care oprim gazul. /sa

procedam pana se umple vasul cu crengute. 8oar dupa a sasea fierbere observam cateva stelutedeasupra vasului bule de grasime care nu este alceva decat miraculosul facator de minini, uleiul de

catina. Ceaiul se consuma numai asa indulcit cu mire de albina.

3uica cu catina

Umplem o sticla de &,9 litri cu tuica de pruna, sau din alte fructe si apoi introducem o crenguta

cu boabe de catina spalate in prealabil intr"un 5et de apa. 4asam sticla asa timp de '"% zile dupa care

putem consuma tuica. /poi in sticla golita mai punem o crenguta peste care pune tuica pana se

umple. Continuam procedurile pana numai inacape nici o crengura. ezulta o tuica e(ceptionala cu

gust placut de ananas, putin acrisor datorita dizolvarii vitaminei C. 8easupra se va observa in final

bulele de ulei de catina, acel medicamentnatural cu calitati e(ceptionale.

COSTURICostul pentru plantarea unui hectar de cătină este de 2.500-2.700 de euro,

spune Vulpe. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la

cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele suntbine întreţinute se obţine şi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de

tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul

şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani. Fructele se recoltează în

perioada 15 august – 15 septembrie.

Cătina este rezistentă la capriciile vremii şi răspunde bine la tehnologia de cultură.

Este important însă ca plantele să fie irigate, dar oricum cheltuiala cu irigaţia este de


8/15

20 de ori mai rentabilă ca la porumb, povesteşte Vulpe. El de exemplu, are venituri de

circa 20.000 euro la hectar. Din această sumă, aproape jumătate reprezintă

cheltuielile, dar tot îi rămâne un câştig substanţial, spune râzând Vulpe, care adaugă

că în mare, investiţia într-un hectar de cătină se amortizează după 7-8 ani.

“Cătina este cea mai profitabilă cultură pomicolă din zona temperată a României. Din

păcate, în România nu există un sector de procesare a fructelor şi legumelor”,

susţine Vulpe.

În România, în prezent există doar câteva sute de hectare de cătină. Numai

Alexandru Vulpe a livrat în acest an material de plantat pentru 302 ha.

osturile cu înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de cătină sunt cuprinse între 1.500 şi

3.500 de euro. Investiţie pe care o recuperezi rapid dacă te gândeşti că, de pe un

hectar, în anul al treilea de plantare reuşeşti să obţii o producţie medie de 15 tone, iar

preţul mediu pentru un kilogram de cătina variază între 10 şi 15 lei.

Despre tehnologia de cultură, dar şi despre pretenţiile arbuştilor de

cătină,Agrointeligența a stat de vorbă cu Alexandru Vulpe, cel care deţine în

localitatea Frumuşeni, judeţul Arad, un Centru de Excelenţă pentru Cultura Cătinei şi

care se ocupă de selecţia şi ameliorarea soiurilor de cătină de mai bine de 35 de ani.

Nu se plantează pe solurile acide și cu exces de umiditate

Cătina nu se o cultură pretenţioasă putând fi cultivată de la nivelul mării şi până la

900-1.000 metri altitudine. Sunt preferabile terenurile plane, orizontale sau uşor

înclinate cu expoziţie sudică, cu soluri aerisite, uşoare şi fertile, dar se poate planta în

orice tip de sol, cu două excepţii: solurile prea acide, cu pH-ul sub 5,5 şi solurile cu

exces de umiditate, mlăştinoase, impermeabile, cu apa freatică la suprafaţă.

“Oferă randamente foarte bune dacă este plantată în luncile râurilor, cu solurialuvionare, uşoare, nisipoase, chiar dacă sunt mai puţin fertile, permeabile, cu apa


9/15

freatică la peste 1,5 metri adâncime. Inundaţiile de 7-10 zile nu sunt o problemă. Cu

toate acestea plantele de cătină necesită lumină maximă, nu acceptă nici un fel de

umbrire. Rezistă fără probleme la temperaturi de -40ºC sau +40ºC. Din anul 2-3 de la

plantare rezistă la cele mai cumplite secete, dar irigarea culturii este o cheltuială

absolut justificată, de peste 20 de ori mai rentabilă decât la cultura porumbului”, a

declarat pentruAgrointeligența Alexandru Vulpe, administratorul Centrului de

Excelenţă pentru Cultura Cătinei.

Afânarea profundă și arătură adâncă

Terenul destinat plantării se va cultiva, obligatoriu, cu cel puţin un an înainte de

plantare. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele păioase (de exemplu grâul)

care se recoltează devreme şi lasă terenul curat de buruieni, în special cele perene,

mai greu de combătut în cultura ecologică de cătină.cătină.

“Pregătirea terenului pentru plantare constă în: afânare profundă (scarificare) la 60-

70 cm, cu 90-100 cm între gheare, dacă e posibil în cruce şi arătură adâncă detoamnă, la 35-40 cm. Recomand mărunţirea arăturii încă din toamnă. Aceasta face

posibilă intrarea la plantat în primăvară foarte devreme, fără a mai aştepta “coacerea”

arăturii, de multe ori întârziată de ploile din martie-aprilie”, ne-a vorbit pomicultorul,

despre pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei de cătină.

Arădeanul a subliniat că dacă solul este bine pregătit, plantarea se poate face

toamna târziu. Dacă nu, se amână pentru primăvară, cu rezultate la fel de bune, cu

condiţia asigurării unei udări de aprovizionare, cel puţin la groapă.

“Rândurile se orientează preferabil pe direcţia N-S, dar primează cerinţa de a avea

rândurile cât mai lungi, perpendiculare pe direcţia vântului dominant din perioada 20

martie – 10 aprilie. Pentru plantarea manuală, se realizează mai întâi un pichetaj al

terenului, marcându-se locul fiecărei plante, aleile tehnologice şi zonele de


10/15

întoarcere. Distanţele de plantare sunt de 3-3,5 metri între rânduri şi 1,25-2 metri

între plante pe rând”, ne-a spus arădeanul, despre tehnologia de plantare a cătinei.

Masculi de cătină în raport de 1/8 până la 1/12

Cătina este o plantă unisexuat dioică la care organele de reproducere sunt diferite

(flori bărbăteşti şi flori femeieşti) şi se dezvoltă separat, pe indivizi diferiţi.

”Având în vedere faptul că este o plantă dioică, pentru realizarea polenizării se

plantează masculi, în raport de 1/8 până la 1/12, fie intercalat, în chinconz, fiecare a

opta plantă pe rândurile, cu număr impar, fie în rânduri separate, 1 rând cu plantemasculine, 8 rânduri cu plante feminine, în special acolo unde se va recolta mecanic.

În acest caz rândurile de masculi vor fi flancate de intervale mai late cu 0,5 metri

decât cele femele”, a declarat pentruAgrointeligențaAlexandru Vulpe.

Întreținerea culturii de cătină în anul I și II de la plantare


11/15

“De la plantare şi până în toamnă planta formează o coroană frumoasă, din 3-7

lăstari, de 50-80 cm lungime, cu diametrul bazal de 8-12 mm. În prima iarnă se

practică o tăiere radicală, realizând 3-5 cepi din lăstarii cei mai frumoşi şi mai bine

plasaţi, restul se elimină. Întreţinerea plantaţiei în anul II constă mai ales în

menţinerea curată a solului. Până în toamnă plantele formează o coroană puternică,

din 15-20 de lăstari lungi de 140-170 cm, pregătiţi să intre pe rod. Dacă este

necesară, irigarea culturii se va face atât în anul I cât şi în anul II”, a explicat

arădeanul, care sunt etapele în evoluţia cătinei, de la plantare şi până la intrarea pe

rod.

Prima recoltă de cătină se obține în anul III

Recoltarea se face la maturitatea de coacere, de la jumatatea lunii august până la

sfârşitul lunii septembrie.

“Metoda de recoltare aplicabilă în plantaţiile comerciale este una de compromis, cu

pierderi aparente de producţie, dar singura fezabilă din punct de vedere practic şieconomic. Recoltarea se face prin detaşarea ramurilor cu fructe, lăsând pe plantă

doar baza lăstarilor, sub formă de cepi, din care se va reface coroana. Ramurile se

batozează în stare congelată, obţinând o producţie de boabe curate, neafectate de

lovituri, fără scurgeri de suc, apte pentru păstrare, spălare şi procesare. La plantaţiile

mature, în condiţii optime de cultură, potenţialul de producţie depăşeşte 22-24 t/ha, în

anul recoltei”, ne-a spus arădeanul despre metoda de recoltare pe care o aplică cu

succes de ani de zile.

Periodicitatea controlată a fructificării

Metoda de recoltare practicată de Alexandru Vulpe induce o periodicitate controlată a

fructificării. “La plantaţiile comerciale este necesară împărţirea în două sectoare, care

vor rodi alternativ, pentru a avea recoltă bogată an, de an şi pentru a menţine

contractele cu clienţii. Practica a demonstrat că, pe termen lung, datorită întineririi


12/15

permanente a coroanei, producţia recoltată este mai mare şi mai constantă, iar

calitatea fructelor mai bună decât la metodele de recoltare cu menţinerea coroanei şi

recoltare anuală. În plus, coroana se menţine la o înălţime convenabilă, permiţând

mecanizarea lucrării de tăiere a ramurilor şi creşterea productivităţii”, ne-a explicat

Alexandru Vulpe, care sunt avantajele recoltării prin întinerirea permanentă a

coroanei.

intreaga productie fiind exportata in special in tarile nordice. Fructele de catina se pot

valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada.

nvestiAi !.%&& de euro Bntr"o plantaAie cu ctin pe un hectar de teren Di veAi faceprofit de #&.&&& de lei, asigur imion PaDca, un fermier din 5udeA care vinde materialsditor certificat de Institutul de Cercetri de la ;rcineni Di ofer Di consultanAcelor interesaAi. VeAi avea unde vinde fructele fiindc la 4echinAa se face o unitate deprocesare Di va fi nevoie de o cantitate mare de materie prim.

Simion Paşca a lucrat în Armată, iar în urmă cu câţiva ani s-a pensionat !Sunt

născut în Teaca şi, încă înainte să mă pensione", pe T#R $, am vă"ut o emisiune

cu cătina în care apărea in%inerul &la'in 'e la Institutul &ărăcineni Ar%eş

(ânsul a vor)it *oarte *rumos 'espre cătină, cum se cultivă, ce avantan+e suntAtunci mi-am spus că asta voi *ace Am renunţat la orice alte planuri &-am

in*ormat mai mult 'e pe internet, am cumpărat teren, am *ost la &ărăcineni, am

'iscutat cu ei, am *ost la acău, la *ostul institut care s-a privati"at Am

cumpărat, împreună cu un cole% vreo . 'e /ectare 'e teren între 0erina şi

1ec/inţa un'e au *ost viile IAS, am împărţit supra*aţa în 'ouă şi amân'oi am

plantat la început un /ectar-'ouă, 'upă care ne-am e2tins3, ne-a relatat 'ânsul

Simion Paşca a a+uns la vreo şase /ectare plantate cu cătină, cole%ul său la "ece!Am cumpărat puieţi cu -,4 lei )ucata Intră 5... 'e plante la /ectar, 'ar pe

urmă te poţi e2tin'e cu puieţi 'in plantaţia ta Cătina are proprietatea 'e a

'ra+ona mult 6n +urul plantei mamă apar puieţi 'e aceeaşi calitate ca şi planta

mamă şi atunci îţi poţi permite să te e2tin"i *ără să mai cumperi puieţi 'e la

*irme *iin'că toate costă 7u pot spune însă că în*iinţarea unei plantaţii 'e cătină

pe un /ectar, 'upă toate re%ulile cu apro)ările pe care le 'ă (irecţia A%ricolă şi

toate cele 8 că acum le ştiu pe toate 8 costă în +ur 'e 5999 8 5499 'e euro cu tot

cu puieţi3, ne-a spus Simion Paşca


13/15

(upă ce *ermierul *ace această investiţie iniţială, el poate începe să propu'ă

material să'itor !Aşa am *ăcut şi eu :i, ca să *iu în le%alitate 8 *iin'că pe

internet %ăseşti sute 'e vân"ători *ără acte, *ără certi*icate 8 eu am luat le%ătura

cu Institutul 'e Cercetări &ărăcineni Ar%eş şi am înc/eiat cu el un contract 'ecola)orare prin care mi-au 'at acceptul să multiplic soiurile pe care ei sunt

proprietari, respectiv :erpeni, Piteşti 5 şi Piteşti $, şi contra unei re'evenţe

pentru *iecare puiet vân'ut, în sensul că eu le plătesc lor o re'evenţă, eu pot

vin'e puiet cu certi*icat 'e calitate şi con*ormitate3, ne-a spus Simion Paşca

7l ne-a e2plicat că 'upă ce se plantea"ă cătina tre)uie aşteptat trei ani până apar

primele )o)iţe !Cam 'in anul patru începi să ai pomii încărcaţi cu *ructe, 'ar nu

în totalitate &ulţi cre' că această a*acere e un *el 'e 7l (ora'o românesc, 'ar

nu e c/iar aşa 7 şi aici 'e muncă 6ntr-a'evăr se câşti%ă mai mult cam 'in anul

cinci începe să 'ea pro'ucţie mai mare (acă plantaţiei îi 'ai apă şi /rană, a'ică

în%răşământ, ai pro'ucţie (acă o plantaţie 'e cătină sau 'e orice altceva o

întreţii ai şi re"ulatate3, ne-a mai spus 'ânsul

6ntreţinere înseamnă ca, în timpul verii, să *ie cosit 'e 'ouă-trei ori terenul

plantat cu cătină, să *ie *ăcute la timp tăierile 'e creştere şi *ructi*icare, să *ie

u'ată (acă peste vară e secetă, cătina tre)uie u'ată, câţiva litri la *iecare puiet la

câteva săptămâni (e asemenea, mai poate *i a'ministrat în%răşământ naturalIarna tre)uie *ăcute tăierile ca să crească pe verticală şi să ro'ească

6n istriţa-;ăsău', 'e e2emplu, *ermierii recoltea"ă cătina cu cren%uţe cu tot

;eavân' instalaţii *ri%ori*ice sunt o)li%aţi să o pre'ea ime'iat !(in e2perienţa

mea, se poate o)ţine o pro'ucţie me'ie între < şi 5$ tone la /ectar Investiţia

iniţială se recuperea"ă în trei-patru ani, poate şi mai rapi' Cătina se poate vin'e

cu preţuri între $ şi lei=>% &ă re*er la cren%uţe cu cătină, iar 'acă vin"i )oa)e,

>ilo%ramul e 4-.-? lei, în *uncţie 'e cum ne%ocie"i De pe un hectar se poatecâştiga 20.000 de lei profit în con'iţiile în care proprietarul respectă in'icaţiile

specialiştilor Poate *i o a*acere 'e *amilie Investiţia pe un /ectar e 'e ma2im

5499 'e euro ine, se poate să coste şi mai mult 'acă cumperi puieţii cu 5,4

euro 'e la cineva 'in Ara', 'ar lau'a e mare ;oi vin'em puieţii cu patru lei @cu

T#A inclus )ucata, 'ar voi renunţa la T#A, voi *ace o /ârtie la Binanţe şi atunci

voi putea vin'e cu lei )ucata3, ne-a 'eclarat Simion Paşca


14/15

Bermierul ne-a e2plicat că se poate planta cătină oriun'e până la înălţimi 'e

$999 'e metri !Cătina e *oarte puţin pretenţioasă *aţă 'e sol Sin%ura con'iţie e

să ai)ă soare cât mai mult Să nu *ie pe versant nor'ic3, a spus el

(in păcate, anul trecut, *ermierul s-a con*runtat cu o pro)lemă Cole%ul său a*ăcut curăţenie în plantaţia lui şi a 'at *oc re"i'uurilor 7l nu a putut stăpâni

*ocul aşa încât a pâr+olit $9 'e /ectare 'e teren inclusiv plantaţia 'e cătină a lui

Simion Paşca !;u am reuşit să recupere" nimic, 'ar cătina a )ătut 'in nou, 'in

pământ Acum arată satis*ăcător, nu peste tot, 'ar până va *i iar pe ro' vor mai

trece vreo 'oi ani 6n ciu'a acestui *apt, eu sunt convins că a*acerea cu cătină

este o nişă la nivelul României neacoperită Orice 'in a%ricultură e acoperit,

poate 'oar la viţa-'e-vie ar mai *i unele 'e *ăcut Aţi vă"ut că e pro'ucţie şi nu

au ce *ace cu ea Anul acesta nu a *ost secetă, avem %râu şi nu e )ine 1a cătină

'acă sunt 499-5999 'e /ectare plantate în România3, a spus Simion Paşca

Bermierul spune că sunt câţiva procesatori printre care C/imica istriţa, 'ar şi o

*irmă 'in orşa, &aramureş !Aceste *irme prelucrea"ă cătina O)ţin ulei prin

presare la rece, cel mai 'e calitate 7 şi cel mai scump (in păcate, românii nu

pot vin'e acest ulei la preţul real, 'e $99-99 'e euro=litru şi ne o)li%ă să

vin'em la 549 'e euro=litru Se mai o)ţine 'in cătină sucul 'in cătină care poate

*i simplu, curat, 'ar şi în amestec cu mere Cătina conţine vitamina C şi vitaminaA Uleiul 'e cătină e cel mai )o%at pro'us natural în carotenoi'e, 'upa uleiul 'e

palmier Are acţiune antiin*lamatorie, anti)acteriană 7ste *olosit în tratamentul

pla%ilor şi ulceratiilor %reu vin'eca)ile, al arsurilor, ulcerului %astric sau în

%inecolo%ie Are e*ecte re%enerante, 'e întinerire şi este *olosit în *oarte multe

)oli, atât pentru prevenire, cât şi pentru tratare Uleiul 'e cătină este un a'evarat

eli2ir pentru oc/i 7l măreşte acuitatea vi"uală, com)ate o)oseala oculară şi

încetineşte evoluţia )olilor 'e oc/i Uleiul 'e cătină conţine cea mai )o%ată

su)stanţa naturală în vitamina 7 'in lume #itamina 7 este supranumită şi

vitamina tinereţii şi a *ertilităţii3, a a'ău%at el

Un alt avanta+ pe care îl au cei care cultivă cătină îl repre"intă su)venţii 'e la

APIA !Su)venţiile pentru un /ectar 'e cătină sunt la *el ca cele pentru viţă-'e-

vie şi pomi *ructi*eri, 'eci ceva mai mari Cre' 'e câteva ori 'acă *aci plantaţii

)io 7u, 'e e2emplu, pentru cinci /ectare în sistem ecolo%ic am luat 5999 'e

lei Sunt nişte )ani *rumoşi cu care îţi acoperi c/eltuielile într-un an3, a spus

Paşca


15/15

Recent, la 1ec/inţa, un silvicultor a accesat )ani europeni şi a plantat mai multe

/ectare cu cătină, 'ar *ace şi o unitate 'e procesare, aşa că veţi avea un'e pre'a

cătina în ca" că vă apucaţi 'e cultivat această plantă

efectele benefice ale consumului de catina cu miere

Documents