educatie si cultura curs 4

8/16/2019 Educatie Si Cultura Curs 4

1/7

Copilăria în EVUL MEDIU:

- informa iile despre copii păstrate în documente sunt foarte pu ine;ț ț

- atitudinea societă ii fa ă de copii este una caracterizată prin nepăsare. Copiii in pe lume într-unț țmediu ostil! neprietenos i! mai ales! caracterizat printr-o reli"iozitate dusă la e#trem! în măsurașîn care $iserica î i atin"e acum ma#imumul de influen ă în toate domeniile ie ii.ș ț ț

- discriminarea între fete i %ăie i este una eidentă! în măsura în care multe fete sunt a%andonateș țla na tere fiind considerate o poară pentru părin ii lor. De altfel! &' ani este (rsta la care feteleș țde)a se căsătoresc * sunt căsătorite in(nd seama de criterii materiale! cel mai adesea cu %ăr%a iț țmai în (rstă. +n plus! de foarte multe ori fetele proenind din medii care astăzi ar putea fi numitedefaorizate sunt trimise pentru a efectua diferite munci în casele celor înstări i! unde erau celțmai adesea a%uzate se#ual.

- %ăie ii erau cel mai supus mortalită ii infantile din cauză că efectuau! la r(ndul lor! munciț ț periculoase care îi e#puneau unui foarte mare risc de accidente dintre cele mai "rae.

- implicarea emo ională a părin ilor este una minimă! din cauza "radului ridicat al mortalită iiț ț ținfantile. ,stfel! copiii sunt de foarte multe ori lăsa i nesuprae"ea i de către părin i! de multeț ț țori în "ri)a unui frate mai mare. ot mortalitatea infantilă este cauza pentru care %otezul copiluluiare loc aproape imediat după na tere! deoarece e#ista credin a puternică potriit căreia infan iiș ț țcare mor ne%oteza i sunt condamna i la os(ndă e nică.ț ț ș

- na terea are loc în ma)oritatea cazurilor i! mai ales! pentru oamenii de r(nd! în condi iiș ș ținsalu%re! femeia fiind asistată de mai multe persoane. ,lăptatul copilului se practică p(nă în )urul (rstei de doi ani! practica fiind folosită i datorită caracterului de metodă contraceptiă peșcare o are.

- în familiile înstărite! copiii au doici care se ocupă de cre terea lor.ș

educa ia în EVUL MEDIUț

• /eprezintă o perioadă aparte! caracterizată prin c(tea aspecte particulare:

- /elatia simplicitate a tuturor elementelor care caracterizează toate structurile socialesau de altă natură: economie mediocră * primară- Lentoarea e#tremă cu care se derulează toate procesele; un sistem economic

preponderent a"rar care condamnă orice am%i ie de ordin material care trimite laț %unăstarea terestră

EVUL MEDIU IM0U/IU:


2/7

- imediat după cuceririle ara%e;- ia a este preponderent rurală;ț

&. +1,I1E DE C2,/LEM,31E * C,/4L CEL M,/E /omanii introduc alfa%etul latin; ,similarea politică! economică i socială este du%lată de una culturală;ș

/oma pă"(nă impune 5la scară mică totu i6 înă area retoriciiș ț $iserica începe să ai%ă o tot mai mare influen ă: cu toate acestea! păstrează arteleț

li%erale 5triium6!în reme ce artele din 7uadriium pierd mereu din importan ă iț șor fi rezerate cu timpul e#clusi unei elite restr(nse i specializate;ș

4dată cu marile mi"ra ii! în estul Europei dispar multe coli! iar cele care răm(n!ț ș

în )urul %isericilor * catedralelor se z%at în mediocritate; +n primă fază! %iserica nu se implică în tre%urile statului! pentru că societatea

însă i nu este deocamdată dependentă de $iserică.ț 8f(ntul ,u"ustin:

∙ Creează un tip de coală care să răspundă neoii formării preo ilor;ș ț

∙ coala episcopalăș∙ 0e l(n"ă elementele practice ale acestei coli! se insistă i pe formareaș ș

teoretică a iitorilor preo i: filozofie! doctrină cre tină! lectura i e#plicareaț ș ște#telor sfinte

∙ ,le"oria i sim%olul or fi aplicate i tiin elor e#acte 5D-zeu a creat lumea6ș ș ș ț Monaismul occidental:

∙ 3rupuri de persoane care se retra" în mănăstiri 5sec VI6 pentru că lumeaconsideră că spa iul în care trăie te poate aea o influen ă ne"atiă asupraț ș țdestinului său

∙ 8f(ntul $enedict este cel care impune pentru prima dată un anumit tip de

educa ie în mănăstiri! una dintre cele mai importante instan e educa ionaleț ț țale Eului Mediu∙ Cei care urmau un astfel de tip de coală tre%uiau să tie să citească 5înș ș

lim%a latină6 pentru a aea acces la te#tele reli"ioase! să scrie! săcunoască 0salmii

∙ Militează pentru transcrierea te#telor 5de orice natură6 care e#istau de)a;

Enciclopedi tii 5sec VI6ș∙ $oe iu 5$oece6ț∙ Casiodor este o fi"ură em%lematică pentru ceea ce înseamnă cultura în

Eul Mediu! concepe proiectul unei uniersită i teolo"ice după modelulțcelei din ,le#andria

∙ 8tudiile teolo"ice în opinia sa: se începe cu studiul $i%liei! apoi te#teleimportante despre istoria $isericii i studii de patristicăș

∙ Isidor din 8eilia 9 prelat de înaltă inută care or"anizează! pentru studiulț personal! o %i%liotecă astă

Monaismul irlandez


3/7

∙ iind departe de /oma! î i păstrează o notă de celticitate< mai eidentășdec(t cea a altor re"iuni

∙ 8fîntul 0atric= este primul care creează o coală pentru clerici în zonașIrlandei! coală care! dincolo de disciplinele specifice unui astfel deșînă ăm(nt mai presupune i însu irea unor no iuni de natură practică iț ș ș ț ș

studiul ecii lim%i "reci ,n"lo-sa#onii

∙ Vecini i elei ai irlandezilor ș∙ +n >>?! un "rec! eodore din arse fondează la Canter%ur@ prima

coală-catedrală în care se studiază at(t cultura "reacă! c(t i cea latină.ș ș

'. /E1, E/E, C,/4LI13I,1AȘ- 8ecolele VII-IB dependen ă ma#imă de păm(ntț- /ena terea carolin"iană este pur clericală 5nu este atinsă nici artistocra ia care nu areș ț

neoie de ea! nici poporul de r(nd! care nu o în ele"e6ț

- /e"alitatea se suprapune treptat %isericii 5re"ele e trimisul lui Dumnezeu6- +n ran a de azi! la ,i#-la-Capelle se formează un fel de academie de curte: oțforma ie elementară! una artistică! formarea teolo"ică superioarăț

. 0E/I4,D, EUD,LA- Distinc ie socială foarte clară: $iserica i no%ilimea ăranii i er%iiț ș ț ș ș- $iserica de ine între secolele IB i BI monopolul asupra cititului i scrisului! precumț ș ș

i asupra administra iei superioareș ț- +n mare e#istă trei cate"orii umane: clericii care sunt însărcina i să apere i să men inăț ș ț

adeărul! seniorii care le cer primilor să facă aceste lucruri i care se mul umesc doar ș țcu or"anizarea materială a societă ii! iar er%ii i ăranii li%eri care asi"ură su%zisten aț ș ș ț ț

celorlal i prin intermediul muncii prestate.ț- ormarea clericilor:

Credin a puternică în e#isten a unui ,deăr aflat dincolo de contin"en ă! iar ț ț ț

acest ,deăr nu poate fi atins dec(t prin căi pur spiritule! educa ia neavândțdin acest punct de vedere o finalitate terestră;

Educa ia este unaț dogmatică i magistralăș ! care nu doar că scoate din ecua ieț

educa ia fizicului! ci ciar îl nea"ă i îl condamnă.ț ș tiin ele naturale * natura sunt interesante doar în măsura în care reprezintă unș ț

imn la adresa "loriei diine statul! cetă eanul! economia sunt no iuni lipsite de importan ă! totul se aț ț ț

realiza într-o ariantă post-mortem; omul tre%uie să se orienteze e#clusi înspre ceea ce * %inele pe care i-l a oferi

lumea ce a să ină; 7uadriium este luat în considerare! dar simplificat: artele reale sau p@sica:

cuno tin ele relatie despre lucruri! le"ile realită ilor e#terioare! le"ileș ț țspa iului 5"eometria6! le"ile numerelor 5aritmetica6! le"ile astrelor ț


4/7

5astronomia6 i le"ile sunetelor 5muzica6! toate acestea "ăsindu- i aplica ii înș ș ția a %isericii;ț

triium a fi %aza înă ăm(ntului practicat în colile monaale sau cele de tipț ș

catedrală: "ramatica este la loc de mare cinste între secolele IB-BII colile clericale:ș

ξ colile paroiale 9 unde preo ii îi îna ă pe tinerii care ar putea deeniș ț țmai apoi cititori în oficiile litur"ice;

ξ colile monastice sau a%a ialeș țξ colile episcopale sau catedraleșξ colile cole"iale * de tip cole"iu 9 %ine dotateșξ colile monastice * din mănăstiri pentru femei * călu"ări e 9 acestea î iș ț ș

dau interesul pentru a înă a latina cu scopul de a fi capa%ile sățîn elea"ă măcar slu)%a.ț

- ormarea seniorilor laici 1u au neoie de educa ie! pentru că în locul lor sunt educa i clericii careț ț

or%esc< în locul lor! au neoie doar de un corp suplu i de un spiritștemperat;

Idealul militar: for ă fizică! cura)! perseeren ă! a%ilitatea de a m(nui armele!ț ț

(nătoare! călărie; Idealul reli"ios i moral 9 furnizat de %iserică: sim ul onoarei! "enerozitateș ț

fa ă de inamicul înins! fidelitate fa ă de reli"ia cre tină;ț ț ș Idealul social 9 loialitate fa ă de suzeran i respectul o%li"a iilor feudaleț ș ț sistemul< educa ional este unul direct:ț

ξ 9 &F ani G ia ă la curtea suzeranului;țξ &F 9 '& ani G îna ă să călărească! să m(nuiască armele! să (neze;țξ '& de ani G deine caaler la capătul unui ceremonial reli"ios i ciilș

5$iserica este cea care îl prote)ează! iar suzeranul este cel care îlrecunoa te6;ș

- emeile în societatea feudală 9 atitudini nuan ate i contradictoriiț ș- 0oporul:

ξ 8e scaldă într-o i"noran ă totală i "enerală;ț șξ 8arcina sa este de a cultia păm(ntul sau de a practica unele me te u"uriș ș

artizanaleξ 4rice cuno tin e intelectuale ar fi inutile i )enanteș ț ș

- De%utul unei teorii peda"o"ice

EVUL MEDIU H/IU:

- Momentul în care apare ora ul care a na te o nouă cate"orie socialăș ș- 4/M,/E, CLE/ULUI * CLE/ICIL4/:

♣ în toata prima )umătate a eacului al BJI-lea! centrul intelectual cel mai acti

se afla în scolile din Cartres. aima lor îsi are ori"inea în înatamîntul


5/7

or"anizat aici de ol%ertus! episcop de Cartres 5f &K'6! pe la sfîrsitul ea-cului al B-lea si începutul celui de al Bl-lea. 8fîntul es 5o6! zis es deCartres! este numele cel mai cele%ru al scolii în secolul al Bll-lea! dar primulmare nume în domeniul filozofiei este cel al lui $ernardus din Cartres!cancelar al scolii! care a murit între &&'N si &&K. 3îndirea acestui ma"istru nu

ne este cunoscuta în mod direct! ci numai prin intermediul lui Ioan din8alis%ur@! care ne-a lasat! în Metalogicon, un anumit numar de informatiidespre doctrina si înatatura lui. Era socotit un profesor remarca%il! preocupatmai de"ra%a sa le cultie eleilor inteli"enta si sa le formeze "ustul! decît sa-iîmpoareze cu o eruditie inutila. Considera totusi ca studierea marilor scriitoriai ,nticitatii clasice era un lucru indispensa%il. O8întem! spunea el! ca niste pitici asezati pe umeri de uriasi. Vedem deci mai mult si mai departe decît ceieci! dar nu prin ascutimea azului ori prin înaltimea noastra! ci pentru ca eine ridica si ne salta cu toata înaltimea lor uria ă.Oș

♣ ,%Plard: tre%uie să în ele"em ceea în ce credemț♣ 8ec BII: ori"inal! epocă a unei mari fier%eri intelectuale cu efecte ulterioare

pozitie;- 4/, ELE I 4/A E1II * $U/32EII:Ș Ș Ș

Italia G spa iul unde colile municipale încă e#istă i în secolul VI;ț ș ș Dezoltarea comer ului conduce la dorin a de instruc ie * educa ie! la începutț ț ț ț

ace tia urmează colile clericilor! dar î i dau seama că nu sunt eficiente! deciș ș ș pun %azele unor coli oră ene ti elementareș ș ș

Materii: matematică! lim%i străine 5franceza6! o "eo"rafie a comer ului 9 ț

%azele înă ăm(ntului actualț

- 4/M,/E, ME8E/I, IL4/:Ș∙ ,pari ia %reslelor 9 cei care practică un anumit me te u" se or"anizează rapidț ș șîn %resle: candidat * începător * ucenic! apoi asociat * toară ! apoi me ter *ș ș profesor pentru al ii; parcur"(nd toate aceste etape! mem%rii acestor %resle ducțo e#isten ă pe )umătate reli"ioasă! pe )umătate profesionalăț

- 4/M,/E, /ELI3I4,8A , 0404/ULUI:ξ Con tiin a reli"ioasă tre%uie să ină din interior 9 catedralele "otice G cel maiș ț

intens reli"ioasă epocă- C,V,LE/I8MUL I /4LUL 8AU EDUC, I41,L:Ș Ț

o Cruciadele dezoltarea comer ului duce la apari ia unui nou tip de idealț ț

caaleresc: morauri "ermanice! modă romană! pă"(nism i cre tinism;ș șo Intră în aten ie discipline ca muzica! ăzută ca manieră de a e#primaț

sentimentele i educa ia fizică 9 formarea i "ri)a fa ă de corp.ș ț ș țo Dorin a de "lorie G element pă"(n care intră în aten ia idealul caalerilor ț ț

- 0E/I4,D, U1IVE/8I,/A: $iserica ede în uniersită i maniera ideală prin care ar putea de ine controlulț ț

a%solut asupra ie ii reli"ioase i a celei priateț ș


6/7

+n Italia i ran a se păstrează amintirea practicilor înă ăm(ntului antic;ș ț ț Ideea unui ,deăr care tre%uie să i se relee celui care studiază: te#tele sfinte

i opinia $isericii sunt autoritatea supremă în aproape toate domeniile ie iiș ț profane;

,stfel! apare misticismul G Dumnezeu este unica i sin"ura realitate a căreiș

prezen ă asi"ură unitatea tuturor lucrurilor! în rest! totul este în elător;ț ș 8ec BI-BII tiin a lui ,ristotel este reintrodusă în Europa prin intermediulș ț

ara%ilor i al ereilorș ,l%ert cel Mare * ,l%ertus Ma"nus este unul dintre cei care îl e#ploatează pe

,ristotel

8f(ntul oma de ,7uino G Summa theologiae 58umma teolo"ică6 este rodul

unor preocupări constante ale lui oma de a da e#presie unei cerin eț peda"o"ice fundamentale: prezentarea or"anică i sistematică a cuno tin elor.ș ș țratatul este astfel construit înc(t să respecte scenariul platonian al lumii caemana ie diină:ț prima parte or%e te despre Dumnezeu ca principiu!ș parteaa doua tratează despre Dumnezeu ca scop final i 2ristos ca partener alșomenirii pe traseul de întoarcere la Dumnezeu! iar a treia parte studiazăconte#tul cre tin al acestei reîntoarceri: iu%irea diină! istoria i contin"en a.ș ș ț0ro%lema raportului i a necesită ii sta%ilirii unui acord între ra iune iș ț ț șcredin ă este o primă condi ionare a dezoltării filosofiei tomiste. Dacăț țra iunea acoperă între"ul domeniu al filosofiei! aceasta nu tre%uie să se ocupețdec(t de ceea ce este accesi%il inteli"en ei naturale i demonstra%il cu a)utorulț șei. 0e de altă parte! reela ia! autoritatea lui Dumnezeu este temeiul iț ș

domeniul teolo"iei. ilosofia a aea principiile ar"umentării în ra iune!țteolo"ia a ar"umenta întemeindu-se pe reela ie. E#istă însă un acord dețdrept între ra iune i credin ă ca i între filosofie i teolo"ie. olosite corect!ț ș ț ș șele nu pot să ne în ele! căci nu pot e#ista două adeăruri . De aici decur" douășsarcini importante pentru filosofie! una ne"atiă 5critică6 i una pozitiăș5constructiă6.Mai înt(i! ra iunea este datoare să se critice pe sine! corect(ndu-țse! atunci c(nd una din concluziile sale contrazice do"ma! fără însă a folosireela ia sau do"ma ca ar"ument suprem ci doar ca semnal al erorii;țar"umentele deciziei oricărei respin"eri filosofice tre%uie să apar inățra iunii., doua sarcină a filosofiei este aceea de a în ele"e tainele reela iei!ț ț ț

acolo unde este posi%il prin oin a lui Dumnezeu. ilosoful este dator sățîn elea"ă i să e#plice cu(ntul lui Dumnezeu. ,cest lucru înseamnă că!ț șalături de teolo"ia reelată! e#istă i un discurs ra ional despre diinitate! oș țteolo"ie naturală! care nu concurează teolo"ia reelată i nici nu reprezintăștoată filosofia. Este o completare a teolo"iei reelate i o încununare pentrușfilosofie. Căci! spune oma! nu e#istă nici un moti pentru care acele lucrurice pot fi înă ate prin tiin a filosofiei! în măsura în care pot fi cunoscute deț ș ț


7/7

ra iunea naturală! să nu poată fi înă ate i printr-o altă tiin ă în măsura înț ț ș ș țcare apar in reela iei. De unde urmează că teolo"ia inclusă în doctrina sacrăț țdiferă în "enul său de acea teolo"ie care este parte a filosofiei.

Uniersită ile apar ca formule de control a%solut al papalită ii asupraț ț

episcopilor i a oamenilor de r(nd. De e#emplu! uniersitatea din 0aris! mareș

uniersitate teolo"ică este un foarte %un e#emplu de astfel de institu ie;ț Ciar dacă se aseamănă din punctul de edere al o%iectielor pentru care au

apărut! uniersită ile medieale au diferen e: cea de laț ț$olo"na este o ece coală de drept! mo tenită de la Imperiul /oman! peș șcare $iserica o patronează doar spiritual! la fel i cea din 8alerno saușMontpellier care au fost coli de medicină. +n cazul 8paniei sau 0ortu"aliei!șuniersită ile sunt fondate de re"alitate! la fel înț Un"aria sau 0olonia; în3ermania nu apar dec(t în secolul BIV;

4#ford i Cam%rid"e apar spontan! fără ini iatie din e#terior ș ț Cu toate li%ertă ile pe care le au uniersită ile! titlurile! "radele sunt oferite înț ț

continuare de către reprezentan i ai $isericii.ț +n principiu! e#istă patru facultă i:ț eolo"ie! Medicină! Drept! ,rte Li%erale!

primele trei treprezent(nd un înă ăm(nt professional! iar ultima furnizează oțcultură "enerală necesară a%solen ilor celorlalte două! similar unui liceu.ț

8tuden ii mai săraci 9 ț ospitia G locul în care locuiesc i măn(ncă! în remeș

ce studen ii cu o condi ie materială mai %ună stau sin"uri într-o locuin ăț ț țîmpreună cu un preceptor; cu timpul ospitia dein internate! iar studen ii! maițales cei de la arte or fi o%li"a i să locuiască aici;ț

Metode: citirea i comentareaș unor căr i 9 pro"rama fi#ează! de fapt! căr ileț ț

care urmează a fi studiate: citite! apoi dez%ătute! deci dialectica răm(ne ometodă care este folosită! Uniersitatea )oacă un rol important în această perioadă! dar a fi supusă unor

interdic ii în secolele următoare;ț- reptat! la sf(r itul secolului BIV se iese din Eul Mediu. E un secol care aruncă! dinș

nou! Europa în cea ă. E secolul în care încep să apară conflictele între diferitelețforma iuni politice na ionale< care încep să se contureze! iar acest aspect la influen aț ț ț puternic sistemul educa ional.ț

educatie si cultura curs 4

Documents