educația creștinească a mamei

3
Educația creștinească a mamei (I) Responsabilitatea mamei în creșterea copiilor este mare. Tot ceea ce are mama transmite copilului. Starețul Paisie, care foarte mult se interesa de subiectul educației copiilor, spunea: „Copiii sunt neprihăniți, sunt ca o tablă nescrisă pe care scriem tot ce vrem. Sunt casete neînregistrate în care ceea ce înregistrăm, aceea vom auzi. Prima vopsea, primul grund pe care-l trecem peste ei, rezistă toată viața lor. Și în foc să-l arunci, acest copil va rezista”. Totdeauna se vor face greșeli. Tot ceea ce se face din neștiință și slăbiciune, o acoperă Dumnezeu. Este foarte important ca mama să-și recunoască greșelile ei. Nu este nevoie să se străduiască să pară mai bună decât este. Copilul nu are trebuință de teorii, ci caută trăire autentică, viață curată. Mama trebuie să aibă puterea să se smerească și să ceară iertare de la copii, atunci când îi nedreptățește în ceva. Adeseori mamele, în nevoința lor zilnică, au multe pretenții de la copii, fac ușor observații fără sens și recurg la interdicții lipsite de tact. Pururi pomenitul Stareț Isaac Aghioritul spunea: „Noi îngrădim grădina în care nu am plantat nimic. Plantează mai întâi și apoi îngrădește”. Este nevoie ca mama mai întâi să facă multă lucrare duhovnicească în ea însăși, ca să poată pretinde, să facă observații, să interzică ceva copilului ei atunci când va trebui, iar aceasta cu multă frică de Dumnezeu. Mama este sufletul casei. Inima de mamă poate da atât de multe copiilor. Este păcat să se irosească în lucruri nefolositoare. Se cheltuiesc atâtea puteri în lucruri fără gust: curățenie exagerată, vizite fără scop, preocupări cu mobilarea casei, hainele, cumpărăturile… Toate acestea trebuie să se facă, însă prioritatea o au copiii. Se cheltuiește cineva pe sine în diferite preocupări, după care dobândește stres, își pierde pacea. Mama trebuie să umple casa cu pace. Este ca uleiul pe care-l punem la balamalele ușilor ca să nu scârțâie. Afecțiunea maternă le poate acoperi pe toate. În gura mamei trebuie să existe întotdeauna binecuvântarea – niciodată să nu lase să intre în sufletul ei revoltă împotriva copiilor ei. Este dureros să le auzi pe mame adresându-se copiilor lor cu cuvinte nepotrivite. Cuvântul mamei trebuie să fie rostit cu multă luare-aminte. În felul acesta îi va învăța pe copiii ei noblețea, buna purtare. Cât despre subiectul „bătăii”, fiecare mamă să-și aducă aminte încă un cuvânt al Cuviosului Paisie: „Dacă pe un copil îl vei lovi o dată, după aceea când vei vrea să-l mângâi, el se va trage înapoi, pentru că va crede că vrei din nou să-l lovești”.

Upload: gianinaturea1155

Post on 06-Nov-2015

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Educatia crestineasca a mamei

TRANSCRIPT

Educaia cretineasc a mamei (I)Responsabilitatea mamei n creterea copiilor este mare. Tot ceea ce are mama transmite copilului. Stareul Paisie, care foarte mult se interesa de subiectul educaiei copiilor, spunea: Copiii sunt neprihnii, sunt ca o tabl nescris pe care scriem tot ce vrem. Sunt casete nenregistrate n care ceea ce nregistrm, aceea vom auzi. Prima vopsea, primul grund pe care-l trecem peste ei, rezist toat viaa lor. i n foc s-l arunci, acest copil va rezista. Totdeauna se vor face greeli. Tot ceea ce se face din netiin i slbiciune, o acoper Dumnezeu. Este foarte important ca mama s-i recunoasc greelile ei. Nu este nevoie s se strduiasc s par mai bun dect este. Copilul nu are trebuin de teorii, ci caut trire autentic, via curat. Mama trebuie s aib puterea s se smereasc i s cear iertare de la copii, atunci cnd i nedreptete n ceva. Adeseori mamele, n nevoina lor zilnic, au multe pretenii de la copii, fac uor observaii fr sens i recurg la interdicii lipsite de tact. Pururi pomenitul Stare Isaac Aghioritul spunea: Noi ngrdim grdina n care nu am plantat nimic. Planteaz mai nti i apoi ngrdete. Este nevoie ca mama mai nti s fac mult lucrare duhovniceasc n ea nsi, ca s poat pretinde, s fac observaii, s interzic ceva copilului ei atunci cnd va trebui, iar aceasta cu mult fric de Dumnezeu. Mama este sufletul casei. Inima de mam poate da att de multe copiilor. Este pcat s se iroseasc n lucruri nefolositoare. Se cheltuiesc attea puteri n lucruri fr gust: curenie exagerat, vizite fr scop, preocupri cu mobilarea casei, hainele, cumprturile Toate acestea trebuie s se fac, ns prioritatea o au copiii. Se cheltuiete cineva pe sine n diferite preocupri, dup care dobndete stres, i pierde pacea.Mama trebuie s umple casa cu pace. Este ca uleiul pe care-l punem la balamalele uilor ca s nu scrie. Afeciunea matern le poate acoperi pe toate. n gura mamei trebuie s existe ntotdeauna binecuvntarea niciodat s nu lase s intre n sufletul ei revolt mpotriva copiilor ei. Este dureros s le auzi pe mame adresndu-se copiilor lor cu cuvinte nepotrivite. Cuvntul mamei trebuie s fie rostit cu mult luare-aminte. n felul acesta i va nva pe copiii ei nobleea, buna purtare. Ct despre subiectul btii, fiecare mam s-i aduc aminte nc un cuvnt al Cuviosului Paisie: Dac pe un copil l vei lovi o dat, dup aceea cnd vei vrea s-l mngi, el se va trage napoi, pentru c va crede c vrei din nou s-l loveti. Prezena mamei s fie totdeauna smerit. mbrcmintea ei n cas i n afar poate fi frumoas, ns modest. Astfel ea va fi un exemplu bun pentru copii. Pe mam trebuie s-o caracterizeze ndelunga-rbdare i iertarea. n felul acesta vor nva i copiii s ierte. Fiindc mama l iubete cu adevrat pe copil, ea nu se oprete numai la sfat, observaie sau pedeaps, ci consider greeala copilului ei a sa, o ia asupra sa. Iar n felul aceasta poate ncepe s o vindece. Pentru greelile copiilor de cele mai multe ori greesc sau au greit prinii lor. Este trebuin de severitate. Sfntul Ioan Gur de Aur spune c trebuie s-i mustrm cu asprime pe copii, ns n vreme ce-i sftuieti i le interzici ceva, s-i srui i s-i strngi n brae, artndu-le n felul acesta dragostea ta. De asemenea, mama trebuie s aib statornicie n prerile i n sentimentele ei. S existe un control n manifestrile mhnirii, dezndejdii, bucuriei Toate acestea se transmit copilului i-l influeneaz.Foarte important n legtura mamei cu copiii este consecvena. Nu poate pretinde de la copii ceea ce nu are ea. Cum va nva copilul sinceritatea dac, de pild, sun telefonul i o caut cineva, iar ea i spune copilul s-i spun aceluia c nu este acas? Trebuie atenie i n cele mai mici lucruri. Mama i crete pe copii i ea trebuie s se gndeasc la toate. Mama trebuie s se ngrijeasc de legturile copiilor nc de cnd sunt mici. De asemenea, ea trebuie s controleze crile, ziarele, revistele care intr n cas. Ea va trebui, cu mult fric de Dumnezeu, s-i fereasc i s-i protejeze pe copii de marele pericol al televizorului i de reaua i necontrolata folosire a calculatorului. Un printe duhovnicesc spunea: Mai demult mamele ngenuncheau mpreun cu copii lor naintea icoanelor i fceau puin rugciune, acum ns stau ceasuri nesfrite naintea televizorului. S nu vad nimic mama, chiar dac este singur, din cele de care s-ar fi ruinat de i-ar fi avut pe copiii ei lng ea. n felul acesta va putea controla ceea ce vd copiii. Sfntul Ioan Gur de Aur, acest mare pedagog i Sfnt al Bisericii noastre, accentueaz ct de responsabili sunt prinii i mai ales mamele pentru pzirea simurilor copiilor lor. Lumea ofer cele mai urte lucruri pentru ochi i urechi. Mamele s ia aminte ce vd i ce aud copiii lor n casele lor. Mama este al doilea nger pzitor pentru copil, spune Sfntul Paisie. Copiii vor ca mamele lor s se ocupe cu ei ct mai mult vreme pot. Vor s o simt n cas. S vorbeasc i s se joace cu ei, s se uite n caietele lor, s le pregteasc mncarea, prjitura. Cuviosul Paisie spunea: Mai demult mamele pregteau mncarea cu rugciune, o puneau n cuptor i o nsemnau cu semnul Crucii n numele lui Hristos i al Maicii Domnului i astfel se sfineau i ele i copiii lor. Dac copiii vor crete astfel, ei se vor dezvolta cu dragostea mamei i vor simi sigurana afeciunii materne. Legtura mamei cu copilul este o tain. S le transmit copiilor ei frica lui Dumnezeu ca s triasc fericii. S-i conduc la Tainele Bisericii, S-i nvee s posteasc, s participe la taina Dumnezeietii mprtiri. S le citeasc Vieile Sfinilor notri i s fac puin rugciune mpreun cu ei. Toate acestea o aduc pe mam la o tainic comuniune cu copiii i aceast legtur este o merinde pentru toat viaa lor. Iar pentru toate acestea este necesar o nevoin. Nimic nu este uor, ns nimic nu este cu neputin de izbutit. Mamele s aib n vedere acestea, iar dac vor arta puin intenie bun, Dumnezeu va ajuta. Este absolut necesar ca mama s se strduiasc s afle puin timp liber ca s-i adune mintea, s-i ajute puin sufletul. S se retrag undeva, s citeasc ceva, s fac un Paraclis la Maica Domnului. S ncerce s participe la slujbele Bisericii. S afle moduri s dobndeasc putere pentru felurita ei nevoin. Mama cretin este o prezen plcut i puternic n lume. Ea poate influena viaa social promovnd personaliti integre. n aceast misiune mare i sfnt a ei are drept model desvrit, prototipul venic al vredniciei i maternitii feminine, Preasfnta Fecioar, Maica noastr. Inima matern, care triete lng Maica Domnului, poate deveni tron al lui Dumnezeu, i n chip tainic, smerit i tcut s triasc stri duhovniceti. Prin povuirea Maicii Domnului poate deveni povuitoare pentru copiii ei i pentru toat familia pe calea ce duce la Dumnezeu.