EDUCAȚIA ADULȚILOR ÎN CONTEMPORANEITATE

Cursant: Maria-Cristina Mureșan

Târgu-Mureș

2015

Page

2

Cuprins

Particularitățile educației adulților...........................................................................................................2

Principiile procesului de învăţare la adulţi...............................................................................................2

Metode active în educația adulților...........................................................................................................4

Invăţare în patru etape...............................................................................................................................5

Activități specifice educației adulților.......................................................................................................5

Particularită ile educa iei adul ilorț ț țÎn prezent, educația adulților reprezintă o preocupare constantă a societății. Valența

operațională a acesteia rezultă din interesul real manifestat față de învățarea pe tot parcursul vieții1. Un

exemplu concret sunt fondurile structurale europene destinate cursurilor de formare adresate adulților.

K. Benne identifică următoarele sensuri ale conceptului de învățare, valabile și în domeniul

educației adulților:

a) învățarea este concepută ca însușire și stăpânire de către o persoană a ceea ce cunoaște despre

un obiect;

b) învățarea este văzută ca o lărgire și o clarificare a semnificațiilor experienței personale a unui

individ;

c) învățarea este înțeleasă ca un proces prin care cineva verifică ideile și generalizările legate de

unele probleme delimitabile și testează prin câteva exemple mai mult sau mai puțin obiective și

controlate, adecvate scopului2.

Principiile procesului de învăţare la adulţi

1. Adulţii se aşteaptă să fie trataţi cu respect şi să le fie recunoscută experiența;

2. Adulţii vor soluţii practice la problemele reale ale vieții;

3. Adulţii pot reflecta şi analiza propria lor experiență;

4. Adulţii au nevoi diferite de a învăța;

5. Adulţii pot fi motivaţi de posibilitatea de a-şi împlini aspirațiile și nevoile personale;

6. Adulţii au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;

1 Life long learning 2 E.A. Tomulețiu (2014) Psihologia educației. Cluj-Napoca: Editura Eikon, pp. 157,158

Page

3

7. Adulţii au nevoie să-şi comunice sentimentele într-un fel propriu;

8. Adulţii sunt capabili să ia decizii şi să-şi organizeze dezvoltarea personală şi profesională.3

Majoritatea profesorilor ce-i învaţă pe adulţi au opinia că adulţii şi copiii se învaţă diferit,

deoarece și ei sunt diferiți. M. Nyls (1980) a fost unul din primii teoreticieni care a inclus noţiunea de

andragogie în domeniul instruirii adulţilor. În prezent andragogia se utilizează pe larg în calitate de

teorie a instruirii adulţilor. Această teorie include în sine poziţii despre faptul că oamenii maturi îşi aleg

singuri calea, ei au experienţe, pe care tind momentan să aplice cunoştinţele acumulate de practică. În

1976, la Conferinţa generală a UNESCO, educaţia adulţilor a fost definită ca un ansamblu de procese

educative organizate, prelungind educaţia iniţială, prin care toate persoanele considerate adulte într-o

societate sau în cultura de care aparţin își pot dezvolta aptitudinile, își îmbogățesc cunoștințele, îşi

ameliorează calificarea tehnică sau profesională, îşi reorganizează aptitudinile şi comportamentele într-

o dublă perspectivă, prin dezvoltare personală integrală şi prin participarea la dezvoltarea socială,

economică şi culturală echilibrată şi independentă. În pedagogia contemporană (în ultimii 20-25 de ani)

adulţii, spre deosebire de copii, se consideră ca o subgrupă deosebită pentru care sunt necesare

metodici de instruire teoretice şi aplicative special prelucrate.

Educaţia adulţilor constituie, aşadar, dintr-o perspectivă psihosociologică nu o continuare a

educaţiei şcolare tradiţionale, ci un continuu, în sensul alimentării nevoii de informaţie, dar şi al

orientării valorice cu modele acţionale şi stiluri de viaţă, nevoie pe care o resimte omul contemporan.

Adultul nu e un şcolar perpetuu, dar el şi-a format în anii şcolarizării deprinderi de a se informa, de a

încorpora noul din problematica lumii contemporane. Se face astăzi o strictă demarcaţie între „a preda”,

„a învăţa pe alţii” şi „a învăţa” (ca subiect activ) pentru a utiliza cunoştinţele asimilate. În limba

franceză există o netă distincţie între două procese: enseigner nu este o garanţie pentru apprentissage.

Pornind de la această evidenţă, metodele de învăţare au cunoscut o evoluţie spectaculoasă. Acum sunt

încurajaţi educatorii adulților să asigure învățarea invitând indivizii şi grupurile să participe în mod

activ la propria formare. „Învăţatul” s-a ameliorat, ceea ce contribuie, în consecinţă, la realizarea

obiectivelor personale, sociale, economice şi politice. Noile metode conferă corpului didactic pentru

adulţi responsabilităţi de o complexitate mai mare decît cele pe care le comportau, în mod implicit,

sarcinile tradiţionale din şcoală. Atitudinile educatorilor de adulţi faţă de „elevii” lor, raporturile cu ei,

ca şi maniera de a preda şi metodele lor ar putea fi (deveni) mai importante decît conţinutul real al

„predării”. Educaţia adulţilor a devenit un demers complex, care îi preocupă pe educatori din ce în ce

mai mult. Iar educatorii pentru adulţi au devenit o categorie aparte, cerându-li-se o competență

3 Suport de curs, Formator

Page

4

deosebită. Ei se poziţionează în postura celor care construiesc neîncetat proiecte, care-şi desfăşoară

activitatea privind permanent la viitor.

Metode active în educa ia adul ilorț țSpecialiştii în ştiinţele educaţiei consemnează patru „curente fondatoare” în pedagogia adulţilor

(Maubent, 2004):

1) Cel comportamentalist sau behaviorist, punînd accentul pe comportamentul individului, din

care s-a născut pedagogia obiectivelor şi cultul instrumentelor şi metodelor de control al progresului;

2) Cel umanist şi personalist, care pune în prim-plan relaţia formator-format;

3) Curentul critic, care îşi propune să redea formării valoarea sa de instrument al unei critici

sociale şi politice;

4) Cel constructivist, insistând asupra procesului de învăţare. Formatorul trebuie să-i redea

subiectului adult gustul pentru învăţare, reprimat adesea în şcoală prin metode punitive, să-i redeschidă

apetitul pentru a reîncepe un efort sistematic de achiziţie. C. Rogers recomandă, de pildă, confruntarea

adultului cu situaţii de viaţă, cu probleme sociale, practice, antrenarea lui în dezbateri morale.

Schimbarea personalității, crede el, nu poate avea loc dacă procesul interacţional formator-format nu se

desfăşoară într-un climat de încredere, într-o ambianţă de experienţă de grup.

Metodele active moderne (instruirea dirijată, instruirea pe simulator, studiul de caz, jocul de rol,

grupul de instruire) sunt analizate din perspectiva efectelor lor în câmpul educației adulților. Aceste

metode sunt deosebit de utile și eficiente în îndeplinirea obiectivelor stabilite în „Memorandumul

asupra învăţării permanente” al Comunităţii europene şi se concretizează în programe de pregătire și

perfecționare profesională de tipul Socrates II, Leonardo da Vinci II, sau Youth. Plecând de la

principiile pedagogiei pentru adulţi : - definirea riguroasă a scopului concret, în funcţie de tipul

formării, - responsabilitatea personală a cursantului, - modificarea relaţiei formator – cursant, -

utilizarea raţională a energiilor grupului, - tratarea problemelor umane legate de pregătirea adulţilor, -

alegerea animatorilor de seminarii în funcţie de problemele abordate, putem vorbi despre educaţia

adulţilor prin metode tradiţionale şi metode moderne. Dacă până nu demult educaţia adulţilor se făcea

“Profesorul predă – cursantul audiază şi notează”, acum metodele active câştigă tot mai mult teren.

Astfel: instruirea dirijată pe situaţii reale, instruirea pe simulatori, studiul de caz, jocul de rol, grupul de

instruire au devenit metodele utilizate în mod curent în educaţia adulţilor, dar şi a elevilor. Se pune din

ce în ce mai mult accentul pe formele sociale ale predării-învățării (dezvoltarea relaţiilor, învăţarea

rolurilor sociale, lucrul pe grupe de interes). Metoda cazului este des utilizată în lucrul cu adulţii

deoarece, prin etapele pe care le parcurge (înţelegerea problemei, strângerea şi evaluarea informaţiilor,

Page

5

explorarea şi dezvoltarea alternativelor, luarea deciziei, apărarea hotărârii), oferă cursantului o

modalitate de abordare a situaţiilor reale. Din ce în ce mai des se practică discuţiile înainte de cursuri,

vizita colegială la activităţile celorlalţi formatori, discuţiile după cursuri, ca un schimb de experienţă şi

un schimb de opinii între participanţii la procesul de instruire.4

Invăţare în patru etapeKolb (1984), Honey şi Mumford (1986) au dezvoltat modelul învățării experienţiale sub forma unui ciclu

din patru etape. Ei au argumentat că orice proces de învăţare eficientă trece prin toate cele patru etape:

(1) Acțiune / Participare directă

(2) Reflecție

(3) Teoretizare / Generalizare

(4) Planificare / Aplicare.

Procesul unui joc trece prin toate aceste etape.5

Activită i specifice educa iei adul ilorț ț ț1. Cuvinte încrucişate

Ajută participanţii să formeze grupuri de 3 şi distribuie-le câte o fișă cu cuvinte încrucișate. Explică-le

că fişa conţine cuvinte care desemnează maşini, ţări, deserturi şi flori. Literele în cuvinte sunt

amestecate. Sarcina lor este să ghicească cuvintele. Poţi distribui câte o listă după fiecare pauză sau poţi

alcătui alte liste, amestecând literele unor cuvinte legate de tema sesiunii.

Cuvinte încrucișate

Lista 1- Maşini Lista 2 – Ţări Lista 3 – Deserturi Lista 4 – Flori

gkveaolsnw glaoan trot oalearfloesraiu

uhiitbmssi imorana ăruitpjăr nrairfdirta

uimăiznl aaeginnrt eulej hegoici

sluex surai benooabm aagerfo

cciivosm austetiaiiecemanaetirel hcce rrmiloeaică

rodf ntribaineaamre rutfce olepoicţ

aadl dvooaml netiaţgăh heeriod

smeederc taalii dluraă nciri

Răspunsuri corecte4 http://iec.psih.uaic.ro/ciea/file/2002/48.pdf 5 855 de jocuri și activități, p. 14

Page

6

Lista 1- Maşini Lista 2 – Ţări Lista 3 – Deserturi Lista 4 - Flori

Volkswagen Angola Tort Floarea-soarelui

Mitsubishi Romania Prăjitură Trandafiri

Limuzină Argentina Jeleu Ghiocei

Lexus Rusia Bomboane Garoafe

Moscvici Statele Unite ale Americii Chec Lăcrimioare

Ford Marea Britanie Fructe Clopoţei

Lada Moldova Ingheţată Orhidee

Mercedes Italia Ruladă Crini

2. VIP

Propune participanţilor să-şi imagineze că sunt celebri. Vor crea o copertă de revistă cu poza lor şi vor scrie

fraze despre cine sunt şi de ce apar în revistă. Pot realiza acest lucru cu ajutorul decupajelor şi colajelor sau,

dacă se pricep, își pot scana poza şi concepe coperta pe calculator.

3. Desenează cuvinte

Se distribuie fiecărui participant o foaie de hărtie și un creion. Foaia împărțită în șase pătrate egale, va

avea în partea de sus o definiție.

În spațiile libere, fiecare participant va trebui să insereze propriul desen grafic pe baza conținuturilor

emotive evocate de definiție. Se acordă 15 minute lucrului. La sfârșit fiecare participant va arăta

lucrarea grupului, ilustrând motivele pentru care a ales un anumit semn grafic. În discuția care va urma

se vor confrunta diverse emoții sugerate participanților de tema în discuție.6

6 S. Manes (2008), 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor, Iași: Editura Polirom, p. 88

SINGURĂTATE FERICIRE FRICĂ

ÎNȚELEPCIUNE BĂTRÂNEȚE DRAGOSTE