educa prin iubire, cu intelepciune editia a iii a fragmente

Educă prin iubire, cu înŃelepciune

Copyright ©2011 Sanda Arsene, Florin Constantin 1

Pentru părinŃii cu inimă mare şi minte deschisă

ÎnvaŃă-l pe copil să-şi înfrunte temerile şi să-şi

asculte vocea interioară. Să îşi descopere propria valoare şi

să acŃioneze cu îndrăzneală. Să-şi exprime individualitatea,

să atingă echilibrul şi să-i inspire pe ceilalŃi. Să descopere

în toate frumuseŃea şi măreŃia lui Dumnezeu.

CUPRINS Cuvânt înainte 7

Capitolul 1 Regulile de aur 9

Capitolul 2 Iubire şi disciplină 12

Capitolul 3 Sistemul de valori. Valorile familiei 18

Capitolul 4 Fii un model pentru copilul tău. Hrana emoŃională 31

Capitolul 5 ÎnvaŃă-l pe copil ce înseamnă să fii bun 38

Capitolul 6 Cum să ai un copil fericit 42

Capitolul 7 Echilibrul emoŃional 48

Capitolul 8 Încrederea în sine şi respectul de sine 57

Capitolul 9 Comunicarea. Construirea relaŃiilor cu ceilalŃi 67

Capitolul 10 Cum să-l ajuŃi pe copil să exceleze la şcoală 74

Capitolul 11 InteligenŃa emoŃională şi IQ. InteligenŃa multiplă 83

Capitolul 12 ÎnvaŃă-l pe copil să gândească. Educă prin emoŃie 95

Capitolul 13 Stimulează-l să atingă potenŃialul maxim 99

Capitolul 14 Ce nu se învaŃă la şcoală. Pregătirea pentru viaŃă 104

Capitolul 15 Copiii şi tehnologia 116

Capitolul 16 Copiii deosebiŃi. Copiii Indigo 122

Capitolul 17 Fii răbdător şi nu renunŃa! 140

Bibliografie 143



Cuvânt înainte

Dăruieşte iubire, educă prin iubire şi iubirea se va răsfrânge în toate aspectele

vieŃii tale, sub diverse forme. Iubirea este cea mai mare şi cea mai puternică forŃă din univers. Lăsându-te călăuzit de iubire îŃi vei educa aşa cum se cuvine copilul şi îi vei deveni prieten.

Tot ceea ce facem, tot ceea ce gândim, tot ceea ce spunem, toate lucrurile în care credem şi fiecare acŃiune a noastră afectează modul în care un copil creşte, se dezvoltă şi îşi modelează caracterul. Nu e vorba despre a face totul perfect, de a avea abilităŃi deosebite de comunicare sau de găsirea metodei perfecte de disciplinare – e vorba despre a iubi cu adevărat şi despre a vrea cu adevărat. Doar având iubire şi această dorinŃă de a face ce e mai bine pentru acea micuŃă fiinŃă care trăieşte alături de tine zi de zi e îndeajuns să devii părintele cel mai bun pentru copilul tău.

În ziua de azi, întâlnim din ce în ce mai des părinŃi derutaŃi, descurajaŃi, ce par să nu mai aibă răbdare, părinŃi care simt că le fuge pământul de sub picioare, părinŃi pierduŃi, care nu mai ştiu cum să atingă corzile sufleteşti ale copiilor lor, care nu mai ştiu în ce direcŃie să meargă şi simt că fiecare zi e o luptă continuă dintr-un război ce pare pierdut încă înainte de a se fi sfârşit.

Această carte este scrisă pentru aceşti părinŃi şi pentru toŃi părinŃii cu inimă mare, cu mintea deschisă şi însufleŃiŃi de dorinŃa de a-şi face copiii fericiŃi şi împliniŃi. Să educi prin iubire, cu înŃelepciune înseamnă să pui suflet, să ai răbdare şi speranŃă, să educi inteligent, să crezi în ceea ce faci chiar dacă eşti decepŃionat uneori, să ştii să asculŃi, să spui “Îmi pare rău”, să încurajezi şi să însufleŃeşti, să râzi dacă îŃi pierzi cumpătul, să verşi lacrimi şi să o iei de la capăt cu zâmbetul pe buze, să ştii să spui “Nu” copilului atunci când e necesar, să impui limite şi să stabileşti reguli, să plângi de bucurie, să fii prietenul copilului tău şi, mai presus de toate, să-l iubeşti.

Să fii un bun părinte înseamnă să-Ńi faci timp pentru copilul tău, să interacŃionezi cu el, să-l susŃii, să fii un părinte activ, să fii prezent în viaŃa lui şi să acorzi atenŃie nevoilor sale.



� Capitolul 2

Iubire şi disciplină

Fiecare părinte îşi doreşte ce e mai bun pentru copilul său. Fiecare părinte îşi doreşte să aibă un copil împlinit pe toate planurile vieŃii sale.

De cele mai multe ori însă, există riscul să proiectezi propriile tale dorinŃe sau idealuri asupra copilului, considerând că binele lui e ceea ce îŃi doreşti tu pentru el. Copilul trebuie să-şi găsească propriul drum în viaŃă, dezvoltându-şi atât abilităŃile intelectuale, emoŃionale, cât şi pe cele fizice. În capitolele acestei cărŃi vei găsi sfaturi, recomandări şi metode pentru dezvoltarea acestor abilităŃi ale copilului. Să-Ńi vezi copilul ajuns un adult încrezător, echilibrat şi împlinit pe toate planurile vieŃii lui e cea mai mare răsplată a ta, ca părinte.

În educarea copilului tău trebuie să pui accentul pe formarea prin iubire, nu pe reacŃia la comportamentul acestuia. Trebuie să-i spui şi să-i dovedeşti că îl iubeşti – adică să-i împlineşti nevoile emoŃionale – în loc să-l pedepseşti când greşeşte. Dacă educi reactiv, prin pedepse şi bătaie, vei inspira copilului sentimentul că nu e iubit şi înŃeles, iar efectul cel mai dezastruos va fi îndepărtarea lui de tine, ca părinte. Acest tip de educaŃie îl poate determina pe copilul mic să asculte de frică, dar, pe măsură ce creşte, această frică se va transforma în tristeŃe, anxietate, mânie, resentimente sau revoltă faŃă de autoritatea părintească.

Copilul trebuie încurajat şi susŃinut continuu. Împreună cu învăŃătorii şi profesorii, fiecare părinte trebuie să-i inspire copilului valori, atitudini şi comportamente pozitive, să-i formeze o conştiinŃă morală care să-l ghideze în raporturile cu ceilalŃi şi cu mediul înconjurător.

� Capitolul 5

ÎnvaŃă-l pe copil ce înseamnă să fii bun

În general, oamenii se gândesc foarte rar la ceea ce simt ceilalŃi. Dacă îl înveŃi pe copil ce înseamnă bunăvoinŃa, compasiunea şi îngăduinŃa, el va fi înclinat spre cultivarea emoŃiilor pozitive. Să fii bun înseamnă să fii recunoscător pentru ceea ce ai, să dăruieşti şi să ierŃi.

Cercetările arată că oamenii cu adevărat fericiŃi sunt cei care au simŃul recunoştinŃei chiar şi atunci când lucrurile nu merg prea bine în viaŃa lor. RecunoştinŃa este o atitudine de receptivitate, de deschidere în faŃa vieŃii, permiŃând lucrurilor bune să intre în viaŃa noastră. Ea îndepărtează atenŃia de la lucrurile care ne supără, ne sperie, ne deprimă şi o focalizează asupra vibraŃiilor pozitive. Efectele recunoştinŃei se resimt chiar şi la nivel



fizic: se regenerează celulele corpului, se relaxează muşchii şi se încetineşte ritmul cardiac. Pe scurt, recunoştinŃa ne face să ne simŃim bine.

Prin opoziŃie, când ne plângem de necazurile ce ni se întâmplă, vom atrage şi mai multe lucruri rele asupra noastră. Legea atracŃiei funcŃionează ireproşabil în întregul Univers, iar vibraŃia gândurilor noastre negative va atrage lucruri asemănătoare.

Este bine să ne concentrăm pe lucrurile bune din viaŃa noastră şi să menŃinem o atitudine deschisă. Este important pentru copii să înveŃe acest lucru: astfel vor reuşi să atragă experienŃe fericite în viaŃa lor atât în copilărie, cât şi ca adulŃi.

FericiŃi sunt de asemenea cei care dăruiesc. Dăruind, inima se deschide spre bucurie

şi iubire. Generozitatea îŃi aduce o mulŃime de beneficii, nemaisocotind bucuria celui căruia i-ai dăruit. Indiferent cât de puŃin ai, dacă împarŃi cu cineva ceea ce ai, vei deveni mai încrezător în tine, mai puternic şi mai bogat. Cu cât dăruieşti mai mult, cu atât mai mult vei primi de la viaŃă, pentru că aceste sentimente şi acŃiuni pozitive atrag

abundenŃa. Aceeaşi lege a atracŃiei este imuabilă şi universală, deci dăruieşte pentru a primi!

Copiii vor creşte fericiŃi dacă vor învăŃa ce înseamnă să dăruieşti altora. Când îi ajutăm pe alŃii, noi înşine devenim mai buni. Este îmbucurător să-i ajutăm pe alŃii să-şi îmbunătăŃească viaŃa, chiar şi cu lucruri mărunte.

Iertarea este cea mai grea, dar cea mai scurtă cale către fericire. Iertarea este o

experienŃă de eliberare mentală şi sufletească ce duce la vindecare. PoŃi spune că ai iertat pe cineva pentru o faptă sau o nedreptate abia atunci când amintindu-Ńi de acea persoană nu mai nutreşti gânduri de răzbunare, nu mai ai resentimente şi nu mai suferi amarnic. Păstrând resentimente, cedăm din propria putere acestor sentimente negative. Este greu să-l ierŃi pe cel care Ńi-a făcut un rău, este greu să te ierŃi pe tine însuŃi, dar urmările iertării sunt de neînchipuit! Vei avea mintea liberă şi inima uşoară! ÎnvaŃă-l pe copil aceste lucruri, astfel încât să înŃeleagă că el are controlul asupra propriei vieŃi şi nu trebuie să-şi cedeze puterea personală.

� Capitolul 8

Încrederea în sine şi respectul de sine

Încrederea în sine este extrem de importantă în viaŃă. ÎŃi dă curajul să treci peste împrejurările dificile şi puterea să reuşeşti. Oricine are nevoie de ea, inclusiv copilul tău. Ajută-l pe copil să dezvolte această forŃă. Copiii pot fi foarte cruzi când îşi pun porecle sau fac comentarii răutăcioase unul la adresa altuia. Dacă tu, ca adult, poŃi suporta cu uşurinŃă fără să fii afectat nişte comentarii lipsite de amabilitate la adresa ta, aceste mici răutăŃi gratuite îi pot afecta unui copil dezvoltarea personalităŃii.



Educarea respectului de sine

Un tânăr cu un nivel scăzut al respectului de sine va suferi de un complex de inferioritate ce-l va face incapabil să-şi urmeze visurile şi să le transforme în realitate. Astfel de tineri pot îmbătrâni emoŃional înainte de vreme. Nu vor mai avea motivaŃie şi trăiri de bucurie, ci doar înclinaŃii puternice spre lamentare.

Copilul capătă respect de sine când noi, părinŃii, îl punem să facă lucruri care îl fac să se simtă de încredere. Când îi arătăm că avem încredere în capacităŃile lui, el se simte puternic şi pregătit să înfrunte lumea.

Când îl apreciezi pe copil, el învaŃă să se autoaprecieze. Felul în care comunicăm este decisiv în construirea încrederii în sine a copilului. Fiecare mod de a comunica al nostru trebuie să dovedească respect, iubire şi admiraŃie.

Copiii, ca şi adulŃii, vor să ştie că sunt acceptaŃi şi apreciaŃi de cei pe care-i iubesc. Copiii trebuie încurajaŃi să se simtă bine în propria piele. Aceasta înseamnă să te placi pur şi simplu şi să ai încredere în tine şi în calităŃile tale. Acest sentiment se dezvoltă în măsura în care îi iubim, îi îngrijim pe copii şi reafirmăm importanŃa lor în viaŃa noastră. Pe măsură ce cresc, ei se văd prin ochii noştri. Sprijinul şi iubirea familiei îi ajută să-şi dezvolte şi să-şi menŃină această forŃă vitală: încrederea în sine.

� Capitolul 11

InteligenŃa emoŃională şi IQ.

InteligenŃa multiplă

În zilele noastre mai există încă, din păcate, părinŃi care consideră că a îmbrăca şi a hrăni un copil este suficient pentru a-l creşte. Dar, în lumea de azi acest lucru nu mai este îndeajuns. Ceea ce copiii au nevoie să primească de la noi s-a schimbat considerabil în ultimii douăzeci de ani: hrana fizică şi cea intelectuală şi-au modificat complet tiparele, societatea însăşi suferind dezechilibre neaşteptate şi aparent inexplicabile.

Totodată, în ultimii ani se observă o tendinŃă mondială evidentă: generaŃia actuală de copii are mai multe probleme de ordin emoŃional decât în trecut. Sondajele la care au participat un număr mare de profesori şi părinŃi relevă aspecte care ar trebui să ne pună pe gânduri: copiii noştri sunt mai singuri şi mai deprimaŃi, mai nestăpâniŃi şi mai furioşi, mai emotivi, mai înclinaŃi să se îngrijoreze din orice sau, din contră, să nu le pese de nimic, să fie impulsivi şi agresivi.

În ultimii ani, a crescut numărul copiilor abandonaŃi sau a celor care aşteaptă în singurătate întoarcerea părinŃilor de la serviciu, mânia şi disperarea lor agravându-se. Comunicarea părinte-copil, în loc să fie una de la suflet la suflet, a degenerat în scurte dialoguri, uneori monologuri cu privire la orice altceva decât copilul în sine.



Ce putem face noi, ca părinŃi sau educatori? Să creştem copii echilibraŃi şi împliniŃi. Să îi pregătim pe tineri pentru viaŃă, să nu lăsăm la întâmplare educaŃia emoŃională a copiilor noştri. Trebuie să-i învăŃăm pe copii cum să răzbată în viaŃă, trebuie să găsim o cale să le insuflăm dorinŃa de a dezvolta calităŃi umane cum sunt conştiinŃa de sine, empatia, arta de a asculta, de a rezolva conflictele şi de a coopera.

Teoriile clasice susŃin că IQ (coeficientul de inteligenŃă) este un dat genetic ce nu poate fi schimbat în funcŃie de experienŃa de viaŃă şi că destinul nostru este în mare parte determinat de această aptitudine. Dar ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii noştri să le fie mai bine în viaŃă? Ce factori intră în joc atunci când o persoană cu un IQ mare se zbate din greu, în timp ce alta cu un IQ modest se descurcă surprinzător de bine?

DiferenŃa constă cel mai adesea în capacitatea numită inteligenŃă emoŃională şi în atributele ei pe care le vom prezenta în continuare.

Perspectiva asupra naturii umane din prezent ignoră puterea emoŃiilor, deşi sentimentele contează în viaŃă la fel de mult sau uneori chiar mai mult decât gândurile. Sunt momente când inteligenŃa poate să nu mai aibă nici o importanŃă atunci când sentimentele îi iau locul. De aceea, trebuie găsit echilibrul între acestea două: mintea şi sufletul trebuie armonizate.

Conform unor studii, inteligenŃa contribuie cu doar 20% la factorii care determină reuşita copiilor în viaŃă. CeilalŃi 80% Ńin de “altceva”. Acest “altceva” este inteligenŃa

emoŃională. În termeni generali, ea se defineşte ca o formă a inteligenŃei sociale care presupune abilitatea de a observa şi recunoaşte emoŃiile proprii şi ale celorlalŃi, de a le diferenŃia, de a le înŃelege şi, în final, de a folosi aceste informaŃii pentru a-Ńi ghida gândurile şi acŃiunile.

Conform unor studii recente, abilitatea noastră de a ne descurca într-o varietate de situaŃii şi de a ne controla impulsurile şi emoŃiile este de 4 ori mai importantă decât folosirea exclusivă a intelectului. Aceasta nu inseamnă că intelectul trebuie neglijat în aceste evaluări.

Ce anume reprezintă inteligenŃa emoŃională?

� abilitatea de a persevera în faŃa dificultăŃilor � capacitatea de a observa sentimentele celorlalŃi � identificarea emoŃiilor celorlalŃi � abilitatea de a te înŃelege cu cei din jurul tău � abilitatea de a rezista unei tentaŃii efemere pentru a atinge un scop mai înalt � capacitatea de a acŃiona în acord cu cerinŃele sinelui tău şi cu nevoile celorlalŃi � a arăta respect pentru sentimentele celorlalŃi � obŃinerea de energie pozitivă din emoŃii � a nu-i critica sau judeca pe ceilalŃi � a nu comanda sau Ńine discursuri altora.

InteligenŃa emoŃională este capacitatea de a te automotiva şi a persevera în faŃa

frustrărilor şi a obstacolelor, de a-Ńi stăpâni impulsurile şi de a amâna satisfacŃiile, de a-Ńi Ńine sub control stările de spirit şi de a împiedica necazurile să-Ńi întunece gândirea, de a spera şi a fi stăruitor.

educa prin iubire, cu intelepciune editia a iii a fragmente

Documents