EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

RAPORT DE ACTIVITATE

2010

În anul 2010, la Editura Academiei Române au fost tipărite 145 de cărţi şi 205 numere de revistă. Cifrele sunt seci şi, de aceea, trebuie nuanţate. Pentru exemplificare (şi comparaţie), menţionăm că numai un singur tom din Dicţionarul limbii române, care conţine 1000 de pagini în format A4, corespunde, ca spaţiu tipografic (nu mai vorbim de meticulozitatea redacţională şi tehnică) unui număr de 10 cărţi de tiraj mediu, format A5.

Parcurgerea listelor de cărţi şi reviste, anexate, este edificatoare; se poate observa că cele 19 tomuri din DLR, făcând abstracţie de tratatul de chirurgie (3 volume) şi celelalte cărţi de complexitate specială, echivalează cu peste 190 de cărţi medii, care se pot adăuga cifrei „oficiale” de 145. Deoarece cifrele sunt, de obicei, trecute cu vederea, ţinem să subliniem pe cele mai semnificative: cele 145 de titluri de carte reprezintă 68.657 p. (câte un exemplar din tirajul mediu de 300 exemplare), iar revistele întrunesc 24.406 p.

Tipografia editurii a procesat 176 de titluri de revistă şi 25 de titluri de carte (201 titluri), corespunzătoare unui număr de 46.922 de fascicule (exemplare) sau 7.447.022 p. tipărite.

Lucrări reprezentative din programul editorial al anului 2010

Prezentăm în continuare cele mai reprezentative apariţii de carte, corespunzătoare secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române:

Academia Română: Memoriile Secţiilor Ştiinţifice, Tom XXXII. 2009; Memoriile Secţiilor Ştiinţifice. Seria IV. Tom; XXXIII/2010

Filologie şi literatură: Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca, Dicţionarul maghiar–român; Institutul de Lingvistică şi „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, Dicţionarul limbii române, Tomurile I-XIX; Dicţionarul limbii române (DLR). Serie nouă. Tomul III. Literele J, K, Q; Dicţionarul limbii române (DLR). Serie nouă, Tomul I. Partea a 8-a. Litera E (Es - Ezredeş); Maria Marin (coord.), Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice, vol. II. Literele D-O; Dumitru Loşonţi, Sabin Vlad, Tezaurul toponimic al României. Transilvania (TTRT). Valea Ierii; G. Mihăilă, Contribuţii la studiul cuvintelor de origine autohtonă în limba română; Costin Tuchilă, Puşa Roth, Clasicii dramaturgiei universale, vol. I; Alin Mihai Gherman, Teodor Corbea, Psaltirea în

1

versuri; Monica Matei-Chesnoiu, Shakespeare în România; Fănuş Neagu, Scaunul singurătăţii; Adrian Dinu Rachieru, Poeţi din Basarabia.

Ştiinţe istorice şi arheologie: Violeta Barbu, Gheorghe Lazăr, Florina Manuela Constantin ş. a., Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească, vol. XXXIX (1654); Daniela Buşă (coord.), Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, vol. VI (1852 – 1856); Academia Română, Nouvelles études d’histoire, XII/2010; Mircea Radu Iacoban, Dan Bădărău, Istoria Iaşilor; Ioan Aurel Pop (coord.), Diplome maramureşene din sec. XVI – XVIII; D. Vatamaniuc (îngrij.), Scrieri istorice despre Bucovina şi Transilvania şi studii lexicografice; Cristian Luca, Ionel Cândea (editori), Studia Varia in Honorem Professoris Ştefan Ştefănescu Octogenarii;

Ştiinţe matematice: Radu Miron, The Geometry of Myller Configuration. Applications to Theory of Surfaces and Nonholonomic Manifelds; Stelian Ion, Gabriela Marinoschi, Constantin Popa (editors), Mathematical Modelling of Environmental and Life Sciences Problems; Dan Ştefănoiu, Octavian Stănăşilă, Dumitru Popescu, Undine. Teorie şi aplicaţii; Institutul Astronomic, Anuarul Astronomic, 2010; Loredana Smaranda, Undele Bloch în teoria omogenizării;

Ştiinţe biologice: Institutul de Biologie Bucureşti, Impactul factorilor de mediu asupra biodiversităţii; Dumitru Murariu, Din lumea mamiferelor, vol. IV. Mamifere galericole;

Ştiinţe chimice: Simona M. Coman, Vasile I. Pârvulescu, Cataliză acido-bazică;

Ştiinţe geonomice: Elena-Ana Popovici, Piemontul Cotmeana. Dinamica utilizării terenurilor şi calitatea mediului; Ines Grigorescu, Modificările mediului în aria metropolitană a Municipiului Bucureşti;

Ştiinţa şi tehnologia informaţiei: Paul Bechet, Radu A. Munteanu, Iulian Bouleanu, Mihai Munteanu, Radu Mitran, Compatibilitatea electromagnetică în medii de comunicaţii radio; Maria Zaharescu, Magdalena Ciurea, Irina Kleps, Dan Dascălu (editors), Nanostructuring and Nanocharacterization; Flavio Giacomozzi, Alexandru Müller, Dan Dascălu, Robert Plana (editors), Microwave and Millimeter Wave Mems; Dan Tufiş, Corina Forăscu, Multilinguality and Interoperability in Language Processing with Emphasis on Romanian; Adrian Curaj (coordonator), The For-Uni Blueprint. A Blueprint for Organizing Foresight in Universities; Radu Dobrescu, Dan Alexandru Iordache, Complexity and Information.

Ştiinţe tehnice: Academia Română, Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi tehnologie. Hidroenergetică; Academia Română, Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi tehnologie. Electroenergetică; Corneliu Berbente, Marius Brebenel, Aerodinamica maşinilor cu palete; Ligia Munteanu, Veturia Chiroiu, Tudor Sireteanu (editors), Research Trends in Mechanics, vol. 4;

Ştiinţe agricole, silvice, medicină veterinară: Păun Ion Otiman (sub redacţia), Conservarea geo- şi biodiversivităţii şi dezvoltarea durabilă în Ţara Haţegului-Retezat, vol. I; Păun Ion Otiman (sub redacţia), Conservarea geo- şi biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă în Ţara Haţegului-Retezat, vol. II; Păun Ion Otiman (sub red.), Conservarea geo- şi biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă în

2

Ţara Haţegului – Retezat. Centrul de dezvoltare durabilă Ţara Haţegului – Retezat. General Berthelot; Păun Ion Otiman ş. a. (coord.), Retezat. O minune a Ţării Haţegului şi a României; Gabriela Botici, Păun Ion Otiman (sub redacţia), Ţara Haţegului. Atracţii turistice şi unităţi de cazare; David Davidescu, Velicica Davidescu, Nicolae Florea (coord.), Atlasul agricol al României; Valeriu V. Cotea, Oenologie. Construcţii, vase şi utilaje vinicole; Cristian Hera (sub redacţia), Meeting the Fertilizer Demand on a Changing Globe: Biofuels, Climate Change and Contaminants; Nicolae Dojană, Tratat de fiziologia animalelor de fermă; Angela Repanovici, Promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale; Ioan Dumitrache, Automatica, vol. I.

Ştiinţe medicale: Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie; Ion Socoteanu, Tratat de cardiopatii congenitale, vol. I, II, III; Leon Dănăilă, Daniel Adrian Petrescu, Mugurel Petrinel Rădoi, Malformaţiile vasculare cerebrale şi spinale; Dan Cheţa, Genetics of Diabetes. The Truth Unveiled; Elena Radu (coord.), Atlasul antropologic al Dobrogei; Ioan Horea Ursu, Tiroidologie clinică;

Ştiinţe economice, juridice şi sociologie: Ioan Alexandru, Interdisciplinaritatea. Noua paradigmă în cercetarea şi reformarea administraţiei publice; Mugur Constantin Isărescu, Contribuţii teoretice şi practice în domeniul politicilor monetare şi bancare *; Iulian Văcărel (coord.), Studii de istorie economică şi istoria gândirii economice, vol. XII; Aurel Iancu (coord.), Economic Convergence, **;

Filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie: Al. Surdu, Sergiu Bălan (coord.), Studii de teoria categoriilor, vol. II; Gh. Vlăduţescu, Interferenţe; Alexandru Boboc, Kant şi gândirea contemporană; Alexandru Boboc, N. I. Mariş (coord.), Studii de istorie a filosofiei universale, vol. XVIII; Academia Română, Noesis. Travaux du Comité Roumain d’Histoire et de Philosophie des Sciences, Tom. XXXV, 2010;

Artă, etnografie şi folclor: Sabina Ispas, Nicoleta Coatu (coord.), Etnologie românească. Folcloristică şi etnomuzicologie, II. Metodologie. Arhive. Instrumente de lucru, Partea a 2-a; Ioan Muşlea, Ovidiu Bîrlea, Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele. B. P. Hasdeu;

Lucrări premiate de Academia Română

În spiritul menţinerii acestor înalte exigenţe editoriale, deşi se referă la lucrări apărute în anul 2008, trebuie menţionate şi cărţile care au fost premiate de către Academia Română în anul 2010. Editura Academiei Române este în măsură să propună Academiei lucrări pentru premiere, din moment ce le solicită autorilor şi le îngrijeşte redacţional şi tehnic, şi va continua să facă acest lucru, în pofida „interdicţiei” sau părerilor contrare exprimate de anumite persoane.

Premiul „Timotei Cipariu” Lucia Cifor, Marius-Radu Clim, Doina Cobeţ, Elena Dănilă, Eugenia

Dima, Mioara Dragomir, Cristina Florescu, Gabriela Haja, Laura Manea, Corneliu Morariu, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Mioara Vişoianu, Victoria, Dicţionarul limbii române (DLR), litera L;

3

Premiul „Nicolae Iorga”

Violeta Barbu, Purgatoriul misionarilor. Contrareforma în Ţările Române în secolul al XVII-lea

Premiul „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

Nicolae Ştefan, Gheorghe Glăman, Liviu Dejeu, Horticultura României de-a lungul timpului

Premiul „Constantin I. Parhon”

Radu Iftimovici, Istoria universală a medicinei şi farmaciei

Premiul „Vasile Conta”

Grigore Nicola şi Bogdan Danciu, Tratat de psihoecologie

Premiul Editura Anului 2009, obţinut de Editura Academiei Române, membră a Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România şi a Federaţiei Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România; evenimentul a avut loc la Câmpina, în luna noiembrie 2010.

Premiul Perpessicius, obţinut de volumul Poeţi din Basarabia, autor Adrian Dinu Rachieru, la Salonul de carte de la Chişinău, ediţia a 19-a, consacrată „Anului Mihai Eminescu”. Cu această ocazie a fost donată o serie de volume Bibliotecii Naţionale din Chişinău.

Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, obţinut de către domnul Dinu Flămând pe data de 15 ianuarie 2011, autor şi al volumului editat de către noi, Biopoeme, care a fost respins de la aviz de către secţia de specialitate a Academiei Române.

Premiul „Mircea Manolescu”, acordat lucrării Interdisciplinaritatea – noua paradigmă în cercetarea şi reformarea administraţiei publice, autor Ioan Alexandru; evenimentul a avut loc cu ocazia Galelor de acordare a premiilor ştiinţifice ale Uniunii Jurnaliştilor din România, ale Societăţii „Titu Maiorescu” şi ale revistelor „Dreptul” şi „Palatul de Justiţie”.

Editura Academiei Române a participat la inaugurarea „Centrului de dezvoltare durabilă Ţara Haţegului-Retezat”, unde au fost lansate 6 cărţi a căror temă este legată direct sau indirect de conservarea bio- şi geodiversităţii ca suport pentru o dezvoltare durabilă.

Reviste acreditate ISI

Dintre revistele care apar sub egida Editurii Academiei Române, 19 sunt acreditate ISI, fiind indexate în baza de date Science Citation Index Expanded

4

(SCI-EXPANDED), Social Sciences Citation Index (SSCI) sau Arts and Humanities Citation Index (AHC). Anexăm lista revistelor acreditate:

Categoria A

1. Acta Endocrinologica2. Cellulose Chemistry and Technology3. Mathematical Reports4. Proceedings of the Romanian Academy. Series A: Mathematics, Physics,

Technical Sciences, Information Science5. Revue roumaine de chimie6. Revue roumaine de linguistique7. Revue roumaine des sciences techniques. Série d’Électrotechnique et

énergétique8. Romanian Journal of Information Science and Technology9. Romanian Journal of Morphology and Embryology10.Romanian Journal of Physics11.Romanian Reports in Physics12.Romanian Journal of Political Science

Categoria B +

1. Mathematica - Cluj2. Revista de ştiinţe politice3. Revista română de sociologie4. Revue roumaine de philosophie5. Romanian Journal of Biochemistry6. Travaux de L’Institut de Speologie „E. Racovitza”7. Revue d’analyse numerique et de theorie d’approximation

Categoria B

1. Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne

Necesitatea înfiinţării unui site electronic pentru reviste

Colectivul redacţional şi sectorul tehnic au ajustat permanent programul, în funcţie de necesităţile fluxului editorial. Astfel, au avut prioritate revistele, care au fost introduse în producţie în ordinea depunerii manuscriselor de către comitetele de redacţie. Au fost organizate întâlniri periodice cu reprezentanţii revistelor pentru asigurarea ritmului de apariţie. Trebuie menţionat că, în urma acestei colaborări şi ca urmare a intensificării eforturilor redactorilor şi tehnoredactorilor, în anul trecut au apărut 140 de numere de revistă aferente anului 2010, 55 de reviste aferente lui 2009 şi 5 din 2008. Pentru îndeplinirea criteriilor de selecţie în bazele de date ştiinţifice ale forurilor naţionale şi internaţionale (CNCSIS, Thomson ISI), am pus la dispoziţia comitetelor ale căror reviste şi-au promovat site propriu, varianta finală, cu bun de tipar, în format PDF. Colectivele

5

de redacţie solicită în continuare permisiunea ca formatul electronic al revistelor să fie postat pe un site care este indexat ISI. Deoarece acest aspect intră sub incidenţa copyright-ului Editurii, considerăm că trebuie o abordare generală a acestei probleme. Suntem de părere că Academia Română, prin organizaţiile proprii sau institute de cercetare, poate dispune înfiinţarea unui portal electronic pe care să fie postate, în condiţii de securitate, revistele angrenate în procese de acreditare. Aspecte ale acestui program pot fi puse în discuţie cu unele dintre comitetele revistelor care îşi vor exprima dorinţa de a fi integrate într-un astfel de circuit.

Trebuie însă remarcată complexitatea tehnică şi organizatorică a acestor operaţiuni, care nu poate fi menţinută numai de către personalul existent în prezent în Editură, ca şi necesitatea asigurării unor fonduri financiare speciale. Colaborarea cu Institute din domeniu, care să asigure implementarea programelor informaţionale, eventual şi cu sprijinul CNCSIS, poate fi, în opinia noastră, o alternativă la propunerea comitetelor revistelor.

Drept consecinţă a celor anterior expuse, şi din raţiuni economice, a trebuit să revizuim o serie de cheltuieli aferente imprimării extraselor pentru reviste (asigurăm formatul electronic PDF) sau publicării Conferinţelor Academiei, costisitoare sub aspect financiar. Vom continua editarea conferinţelor dacă autorii le vor finanţa.

I. ACTIVITATEA REDACŢIONALĂ ŞI TEHNOREDACŢIONALĂ

Redactorii şi tehnoredactorii şi-au organizat activitatea astfel încât să acorde prioritate menţinerii ritmului de apariţie a periodicelor. Din corespondenţa şi dialogul permanente cu reprezentanţii revistelor şi autorii, s-a urmărit eliminarea, încă din faza de manuscris (în momentul predării în editură), a carenţelor stilistice, lingvistice sau de conţinut şi asigurarea coerenţei redacţional-tehnice, astfel încât să fie necesar un număr minim de intervenţii.

Promovarea lucrărilor editurii

Au fost organizate evenimente editoriale cu ocazia târgurilor importante (Bookfest, Gaudeamus, Ziua limbii române de la Chişinău etc.), care au inclus lansări şi prezentări de carte. La evenimentele menţionate au fost invitaţi reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii. În legătură cu acest aspect, trebuie să ne exprimăm bucuria că unul dintre redactorii noştri a fost invitat (pentru prima dată în ultimele decenii) la un târg de carte internaţional, pentru cinci zile, la Chişinău. Credem că trebuie intensificate relaţiile cu marile case editoriale europene, ca şi schimbul reciproc de experienţă în domeniul editorial cu centrele importante din afara graniţelor. Din păcate, lipsa fondurilor alocate acestui gen de acţiuni constituie o piedică. Nu trebuie să mai subliniem faptul că deschiderea pe plan internaţional poate fi realizată inclusiv prin diversificarea relaţiilor la nivelul schimburilor de experienţă, coeditări, burse, contracte etc. Institutele Academiei păstrează aceste relaţii şi sunt intermediate inclusiv prin schimbul de lucrări apărute la Editura Academiei.

6

Este necesar, de asemenea, să extindem reţeaua de difuzare la nivel naţional. Costurile pentru spaţiile închiriate la târgurile naţionale sunt din ce în ce mai mari iar editura, care, în general, are titluri la preţuri mici şi lucrări necomerciale, nu realizează beneficii substanţiale din această participare. Deşi sunt în curs de derulare contracte de difuzare cu centre din Bucureşti şi din Iaşi, Cluj, Arad sau Timişoara, considerăm că trebuie intensificate eforturile pentru o difuzare cvasinaţională, cel puţin la nivelul centrelor universitare sau prin Institutele Academiei. Se resimte, totuşi, lipsa unui sediu adecvat de vânzare dedicat exclusiv lucrărilor apărute la Editura Academiei Române (librărie), cel puţin în Bucureşti.

Un sprijin important ar putea fi oferit prin recenzarea sau semnalarea apariţiilor în revistele Academiei. În afara revistei „Academica”, dintre cele 200 de numere de revistă apărute, nu credem că întâlnim recenzii despre cărţile apărute la Editura Academiei – majoritatea sunt ale cercetătorilor din Institute – într-o proporţie mai mare de 5% dintre acestea. Semnalarea lucrărilor de plan, recenzarea lucrărilor membrilor Academiei Române nu se reflectă în activitatea redacţională a revistelor.

Editura Academiei Române a întocmit programul editorial pentru anul 2011 din luna noiembrie a anului 2010. În urma ofertelor trimise de către Institutele Academiei Române, la solicitarea noastră, selectând şi portofoliul de manuscrise deja existent, au fost configurate cele două direcţii prioritare: apariţia revistelor, susţinute, în marea lor majoritate, din bugetul propriu; întocmirea listelor pentru subvenţii de la cele două agenţii guvernamentale, Agenţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, respectiv, Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Am insistat şi pentru atragerea cât mai multor sponsorizări, pentru a consolida fondurile extrabugetare. Rugăm Secţiile Academiei să faciliteze demersurile pentru avizarea unor proiecte importante în acest domeniu. Solicităm secţiilor ştiinţifice o mai mare operativitate în acordarea avizelor pentru toate lucrările în derulare.

Colectivele din toate sectoarele au contribuit, în afara activităţilor curente, la promovarea lucrărilor prin diferite canale: corespondenţă electronică, întocmirea de materiale promoţionale, dialog cu publicul şi autorii, selecţia echilibrată a ofertelor de publicare, după criterii ştiinţifice, în primul rând, dar şi pe baza dimensionării economico-financiare a proiectelor care pot fi susţinute. Lucrările noastre au fost prezentate în emisiuni de radio şi televiziune, pe site-urile unor institute de cercetare, recenzate în periodicele academice sau în reviste de ştiinţă şi reviste culturale din ţară.

Colectivul redacţional şi cel tehnic a susţinut întocmirea unui portofoliu variat şi a contribuit la realizarea programului editorial aferent primului semestru. Pe baza ofertelor primite de la colectivele de cercetători, a fost stabilit planul editorial pe anul în curs, depunându-se eforturi pentru atragerea unor proiecte valoroase din domenii diverse, realizate în afara programelor de cercetare.

În prima parte a anului s-a acordat o atenţie sporită revistelor, care au intrat în lucru în măsura în care manuscrisele au fost aduse la editură.

S-a menţinut o colaborare permanentă cu membrii comitetelor de redacţie pentru finalizarea operativă, în toate fazele de producţie, a revistelor aflate

7

în lucru. De asemenea, s-a păstrat permanent legătura cu autorii, pentru aducerea la timp a manuscriselor, rezolvarea problemelor legate de redactare, menţinerea în ritm a fazelor de corectură, bun de tipar sau bun de difuzare.

Secretariatul de redacţie a asigurat înregistrarea ofertelor şi manuscriselor aflate în portofoliul editurii, ţinerea evidenţei manuscriselor de la intrarea în editură până la bunul de difuzare (aviz ştiinţific, predare producţie, obţinerea descrierii CIP, a ISBN-ului, p. I şi p. II, bun de difuzare). De asemenea, colectivul acestui birou a facilitat legătura permanentă cu colegiile de redacţie, telefonic sau prin e-mail, rezolvând şi probleme nespecifice: primirea de comenzi de cărţi cu bibliotecile din ţară, repartizarea drepturilor de autor sau întocmirea fişelor pentru drepturile de autor, evidenţa contractelor de editare etc. Secretariatul a întocmit Catalogul de apariţii pe anul 2009, fişa lucrărilor din portofoliu, evidenţa producţiei ş. a.

S-a urmărit redimensionarea cheltuielilor relative la costurile de imprimare, prin căutarea unor oferte competitive din punct de vedere al raportului calitate/preţ, la consumabile pentru tehnoredacţie şi tipografie: hârtie, toner, clei, cerneală etc. Preocuparea se înscrie însă, într-o tendinţă generală, care nu ţine neapărat de contextul financiar actual, ci de corelarea periodică a costurilor cu fondurile generale (buget, subvenţii), pentru a dimensiona tirajele în raport cu cererea. În acest sens, ca şi în anii anteriori, am urmărit să avem permanent o evidenţă a necesarului de exemplare în funcţie de comenzi, schimburi internaţionale, în special la periodice. Am solicitat, în consecinţă, Bibliotecii Academiei Române ca, în colaborare cu Institutele şi comitetele de redacţie, să se ia în calcul periodic necesarul schimburilor internaţionale, pentru a-l actualiza cel puţin anual, dacă nu semestrial.

Subvenţii naţionale

Ca în fiecare an, colectivele redacţional şi tehnic-economic au întocmit, pe baza portofoliului de manuscrise şi oferte, proiectele pentru subvenţii. Au fost trimise 40 de proiecte către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (avizate, 25) şi 15 proiecte carte, respectiv, 14 proiecte revistă, către Administraţia Fondului Cultural Naţional (dintre care au fost avizate 15 cărţi şi o revistă).

Remarcăm întârzierea lansării contractelor pentru subvenţii (septembrie, respectiv, noiembrie 2010), fapt care a venit în contradicţie cu planificarea tehnoredacţională şi tipografică a lucrărilor. În acelaşi context, menţionăm şi întârzierea predării manuscriselor (multe dintre aceste, lucrări din planul Institutelor), dar şi întârzierea în acordarea avizului ştiinţific (uneori, de chiar două sau trei luni).

Exprimăm cu această ocazie gratitudinea noastră domnului acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, care a intervenit personal pentru accelerarea acordării fondurilor din subvenţii. Pe de altă parte, întârzierea în acordarea fondurilor (procesul tehnoredacţional şi multiplicarea tipografică pentru lucrările care au primit subvenţie ANCŞ au durat, practic, o lună şi jumătate, prima jumătate a lunii noiembrie – decembrie 2010) a determinat grave probleme organizatorice şi un efort deosebit pentru colectivul editorial, care, în aceeaşi

8

perioadă, avea în lucru periodice, cărţi sponsorizate şi o lucrare deosebit de complexă, Dicţionarul limbii române.

Editura Academiei alocă majoritatea bugetului periodicelor (200 de numere de revistă apărute în anul 2010). În contextul în care subvenţiile sunt acordate cu întârziere, uneori sub planificările noastre, dacă nu ar fi existat sponsorizări şi finanţări proprii, programele de apariţii riscau să nu fie îndeplinite în parametri prevăzuţi la începutul anului.

Lucrări din planul Institutelor care nu sunt trimiseEditurii Academiei Române

Am constatat însă că unele dintre lucrările din planul de cercetare al Institutelor (cărţi care se adresează unui public mai larg şi pot aduce beneficii atât autorilor, institutelor, cât şi editorilor), au fost oferite unor edituri particulare.

Aceste lucrări, datorită impactului, pot beneficia de un tiraj mai mare. Avem destule exemple de apariţii ale unor cărţi ale Academiei Române la edituri particulare. Ar fi de dorit ca lucrările rezultate în urma unor proiecte europene sau granturi CNCSIS să fie destinate Editurii Academiei; un motiv, credem noi, întemeiat, ar fi acela că cercetătorii sunt angrenaţi în programe care se derulează cu fonduri şi cu mijloace inclusiv ale Academiei Române. După cum este cunoscut, în anii electorali, fondurile ministerelor, inclusiv cele ale AFCN sau ANCŞ, sunt drastic diminuate, astfel încât nu avem siguranţa că vom primi subvenţii pentru publicare, la timp sau în cuantumul scontat. Mai mult decât atât, în anul 2010, AFCN nu a subvenţionat decât o revistă din cele 15 trimise, sau din cele peste 90, care apar sub egida noastră. Aşa cum am susţinut de fiecare dată, Editura Academiei Române nu trebuie să aibă acelaşi regim în acordarea subvenţiilor ca şi editurile particulare, din mai multe motive: suntem singura editură bugetară (de stat), programele noastre de apariţii includ cercetarea a peste 50 de Institute ale Academiei Române, anvergura acestor proiecte nu se mai regăseşte la niciuna dintre editurile din ţară; în schimb, noi concurăm la acelaşi nivel şi în aceleaşi condiţii cu oricare editură, deşi rezultatele noastre sunt valorificate de către toate instituţiile statului pentru promovarea imaginii României: Guvern, Parlament, Academia Română.

Considerăm că este neapărat necesar ca din comisiile pentru subvenţii, organizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului, respectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, să facă parte cel puţin câte doi academicieni.

Trebuie, de asemenea, impulsionate achiziţiile de stat prin Ministerul Culturii – unde, după informaţiile noastre, Academia nu este reprezentată. Lucrările editurii noastre trebuie să intre în fondurile bibliotecilor din ţară, să fiei trimise la românii de pretutindeni, în instituţii, şcoli şi biblioteci din Republica Moldova, fiind cărţi sau periodice care apar sub semnătura academicienilor sau cercetătorilor din Institutele de prestigiu ale Academiei Române. Subliniem, încă o dată, că programele noastre editoriale nu reprezintă o industrie culturală, ci sunt rezultatele cercetării şi creaţiei naţionale.

9

Pe de altă parte, unele dintre volumele oferite nouă spre publicare, din cauza tergiversărilor în acordarea avizului ştiinţific, au fost retrase şi au apărut la alte edituri. Solicităm şi pe această cale accelerarea operaţiunilor pentru acordarea avizului ştiinţific.

Considerăm deosebit de regretabile cele două aspecte semnalate mai sus, deoarece Editura Academiei consacră cea mai mare parte a activităţii sale concretizării programului ştiinţific de cercetare al Academiei. Este injust ca salariaţii noştri să fie folosiţi în mod selectiv, numai pentru un plan de cercetare care, prin definiţie, are valoare ştiinţifică (chiar de patrimoniu), însă nu şi impact comercial. Trebuie gândită o modalitate de a introduce şi cărţi cu impact la publicul larg, care aduc venituri ce vor spori, mai mult sau mai puţin, fondul pentru tipărituri sau pe cel pentru dotări materiale. Aceasta cu atât mai mult, cu cât salariaţii acestei instituţii sunt dedicaţi şi calificaţi pentru executarea unor activităţi de înalt profesionalism, au fost solicitaţi să lucreze în afara programului în perioadele de vârf, iar, fapt demn de semnalat, chiar în regim de voluntariat (timp de peste un an de zile nu s-a găsit o rezolvare financiară pentru un post care a fost suplinit voluntar de către dna Elena Popescu – s-au obţinut numai promisiuni). Menţionăm faptul că, după unele surse, statul alocă pentru întreţinerea unui câine comunitar 2.400 de lei (24.000.000 lei vechi), în timp ce un redactor al Editurii Academiei Române primeşte un salariu de 617 lei, un tehnoredactor, 580 de lei, iar un merceolog 545 de lei (a se vedea lista salariilor, anexată). Este o performanţă care reflectă „eficienţa” politicii guvernamentale în promovarea actului ştiinţific şi cultural şi poate fi un exemplu demn de urmat de către statele europene. Această eficienţă, credem, nu a mai fost atinsă nici în economiile antice şi ar trebui trecută în analele şi tratatele istoriografice. Există, probabil, o politică ce tinde să se transforme în cutumă, ca editura care asigură cele mai multe dintre schimburile academice internaţionale, să fie obstrucţionată la capitolul retribuţii (a se vedea lista salariilor şi funcţiilor). Deşi conducerea editurii a făcut demersuri repetate, la nivel guvernamental, în Parlamentul României, pentru reconsiderarea grilei de salarizare, în conformitate cu importanţa activităţii în planul naţional de editare a lucrărilor ştiinţifice, a fost permanent amânată sau, se poate spune, chiar boicotată.

Evenimente academice prilejuite de apariţiile editoriale

În anul 2010 a fost marcat, în Aula Academiei Române, ca un eveniment remarcabil, finalizarea editării Dicţionarului limbii române. Menţionăm că în nicio alocuţiune nu s-a găsit demn de menţionat măcar numele unuia dintre redactorii noştri care au contribuit la ediţiile succesive pe parcursul celor 60 de ani. Doamnele Mariana Fota, Adriana Grecu, Alexandra Ardelea, dar şi alte redactore care s-au pensionat de-a lungul anilor, au contribuit din plin la buna îngrijire tehnico-redacţională a Dicţionarului tezaur. Credem că Editura Academiei ar fi meritat să fie propusă pentru un premiu naţional pentru acest efort.

Redactorii au fost implicaţi în promovarea lucrărilor apărute (lansări de carte, participarea la târguri internaţionale, naţionale etc.) pe parcursul anului 2010.

10

În afara celor două târguri cunoscute (Bookfest şi Gaudeamus), a târgului internaţional de la Chişinău, au avut loc lansări în cadrul Institutelor Academiei, universităţi (cu ocazia unor conferinţe ştiinţifice), expoziţii etc.

Tipografia editurii

Tipografia a preluat şi multiplicat o mare parte a producţiei editoriale, în special reviste, dar şi cărţi. Efortul constant al redactorilor şi tehnoredactorilor a permis ca în primele luni să se asigure un flux continuu al apariţiei periodicelor, astfel că s-a „acoperit” perioada în care nu am avut contracte cu tipografii din afară (licitaţia s-a finalizat la sfârşitul lunii mai 2010). Pe de altă parte, tipografia a permis executarea comenzilor urgente, venite din partea conducerii Academiei Române sau a unor Institute. Aşa cum s-a menţionat anterior, în tipografia noastră s-au multiplicat 176 de titluri de revistă şi 25 de titluri de carte (201, în total), corespunzătoare unui număr de 46.922 de fascicule (exemplare) sau 7.447.022 pagini tipărite.

Tehnoredactorii, aflaţi în relaţie directă cu serviciul tipografic, furnizând formatul finit pentru imprimare (PDF), au fost implicaţi şi în prelucrarea prin scanare a aproximativ 10.000 de pagini din Dicţionarul limbii române, refăcând şi curăţind peste 2.000 de pagini.

Menţionăm că Dicţionarul limbii române, în ediţia integrală, va conţine 19 volume (literele A-Z). Lucrarea a fost tipărită în format A4 (8/61 cm), hârtie offset de 80 g/m2 din import, legat 1/1 în balacron poleit cu folio aur. Cele 19 volume conţin 18.000 p. (2.250 coli tipografice).

II. BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

Editura Academiei Române a primit de la Bugetul de Stat pe anul 2010 suma de 1.762.268 lei în următoarea structură:

– cheltuieli de personal - 1.016.268 lei– cheltuieli bunuri şi servicii - 735.000 lei– cheltuieli de capital - 11.000 lei

Total - 1.762.268 lei– subvenţii - 79.407 lei

Plăţile realizate având ca sursă de finanţare bugetul au fost următoarele:

– cheltuieli de personal - 1.006.701 lei– cheltuieli bunuri şi servicii - 735.000 lei– cheltuieli de capital - 11.000 lei

Total - 1.752.701 lei– subvenţii - 79.407 lei

11

Cheltuieli de personal. La nivelul anului 2010, suma de 1.006.701 lei a acoperit plata retribuirii personalului salariat şi drepturilor de autor, după cum urmează:

a) Cheltuieli cu salariile în bani - 801.365 lei din care:a.1. salarii de bază - 625.756 leia.2. compensaţii - 102.838 leia.3. fond de premii - 53.075 leia.4. indemnizaţiei de conducere - 43.565 leia.5. indemnizaţii plătite autorilor - 12.618 lei

b) Contribuţii sociale - 212.336 leib.1. contribuţii de asigurări sociale se stat - 162.120 leib.2. contribuţii de asigurări sociale de sănătate - 40.099 leib.3. contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii - 5.476 leib.4. contribuţii de asigurări de şomaj - 3.467 leib.5. contribuţii de asigurări pentru accidente - 1.174 lei

Precizăm că salariile au fost plătite la termen şi nu există restanţe faţă de bugetul de stat.

Cheltuielile pentru plata bunurilor şi serviciilor au totalizat 734.991 lei şi au acoperit plata următoarelor:

–cheltuieli realizate pentru tipografia proprie - 365.643 lei –cheltuieli de întreţinere a spaţiului (apă, căldură, lumină) - 115.960 lei–cheltuieli cu plata serviciilor tipografice executate de terţi - 118.236 lei–cheltuieli cu materiale consumabile - 93.790 lei–alte plăţi efectuate - 13.907 lei–cheltuieli cu serviciile poştale şi telecomunicaţii - 19.005 lei–cheltuieli de participare la târguri - 4.770 lei–cheltuieli automobil (BCF) - 3.103 lei–cheltuieli delegaţie - 229 lei

Cheltuielile de capital au constat în achiziţionarea a trei calculatoare şi a softurilor aferente în sumă de 11.000 lei.

Veniturile obţinute din vânzarea de carte, având ca sursă de finanţare bugetul de stat, au fost de 151.054 lei şi au fost virate la bugetul de stat.

Prin demersurile efectuate de editură, în vederea realizării unor tipărituri de importanţă deosebită, s-au obţinut fonduri speciale de la agenţiile guvernamentale subordonate fie Ministerului Culturii – 25.370,4 lei, fie Ministerului Educaţiei – 65.528 lei. Suma obţinută a fost de 90.898,4 lei şi a fost utilizată pentru plăţi tipografice.

Veniturile extrabugetare realizate în anul 2010 au plecat de la soldul de 554.042 lei şi s-au încheiat cu soldul de 491.514 lei. Veniturile extrabugetare realizate în anul precedent au următoarea provenienţă:

12

–din contracte - 1.066.705 lei–din vânzări publicaţii - 374.324 lei–din dobânzi bancare - 1.981 lei

Plăţile realizate din veniturile extrabugetare sunt următoarele:

I. Cheltuieli de personal - 156.270 lei din care: a) premierea personalului propriu - 115.782 lei

b) drepturi de autori - 800 lei c) contribuţii sociale - 39.688 lei

II. Cheltuieli cu bunuri şi servicii - 1.121.902 lei din care: a) cheltuieli cu serviciile tipografice - 1.055.724 lei b) alte cheltuieli - 16.162 lei c) cheltuieli cu serviciile poştale, telecomunicaţii, - 15.733 lei

d) BCF + asigurare auto - 2.803 lei e) cheltuieli cu întreţinerea spaţiului - 1.314 lei f) consumabile - 29.436 lei h) cheltuieli delegaţie - 730 lei

Valoarea lucrărilor vândute şi virate la bugetul de stat se ridică la 151.054 lei, iar a lucrărilor cedate cu titlu gratuit înregistrează valoarea de 110.043 lei, din care 31.259 lei din buget (18.690 lei cărţi şi 31.259 lei reviste) şi 78.784 lei din venituri proprii (78.397 lei cărţi şi 387 lei reviste).

Schimbul internaţional realizat prin Biblioteca Academiei se ridică la valoarea de 209.869 lei, din care publicaţii realizate din venituri bugetare 206.099 lei şi 3770 lei din venituri proprii.

III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

La începutul anului 2010, Editura Academiei Române a funcţionat în baza unui stat de personal format din 56 de posturi.

În luna decembrie 2010 structura de personal era următoarea:– redactori: 20 (din care 18 redactori în colectivul redacţional şi

2 redactori ce activează în sectorul tehnoredacţie);– secretari de redacţie: - 3;– secretar-dactilograf: - 1;– documentarist: - 1;– tehnoredactori (operatori-programatori): - 13;– personal economico-administrativ: - 13;– personal de conducere: - 5.

13

IV. OBIECTIVE ŞI STRATEGII

La fiecare sfârşit de an, atunci când sunt prezentate rapoartele sintetice referitoare la programele aflate în derulare, Editura Academiei Române reuşeşte să aducă înaintea Consiliului editorial realizări de excepţie. Nu credem că mai sunt edituri în ţară care să reunească sub aceeaşi siglă cele mai noi contribuţii ştiinţifice româneşti din toate domeniile de cercetare. Titluri din seriile consacrate, precum Dicţionarul limbii române, Documenta Romaniae Historica, Tratatul de chirurgie, Opere fundamentale (istorie, filosofie, ştiinţe) şi multe altele au fost şi rămân ediţii de referinţă. Academia Română a făcut eforturi ca membrii colectivelor de cercetare să fie retribuiţi pe măsura contribuţiei ştiinţifice. Nicio schimbare nu se constată, din păcate, în ceea ce priveşte recunoaşterea contribuţiei colectivului nostru editorial.

Angajaţii noştri au cele mai mici salarii atât din sectorul academic, cât şi, la nivel de ramură, din România.

În fiecare an ne-am străduit să punem în operă proiecte care constituie o carte de vizită pentru Academia Română, pentru ştiinţa şi cultura naţională, iar aceasta în ciuda condiţiilor financiar-economice, constant nefavorabile acestui domeniu, realizând un tur de forţă, profesionalism şi abnegaţie, cu oameni din ce în ce mai puţini. Există, o repetăm mai mult ca oricând, riscul deprofesionalizării şi deprecierii actului editorial în sine dacă nu se iau măsuri ferme în sensul îmbunătăţirii condiţiilor financiare şi a recunoaşterii statutului editorilor de carte ştiinţifică.

Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (nr. 284/2010) are în vedere specificul cercetătorilor şi bibliotecarilor din Academia Română, dar îi ignoră pe editorii (redactorii, tehnoredactorii) ei! Cercetătorii ştiinţifici din cadrul Academiei Române primesc patru clase de salarizare succesive suplimentare faţă de cei din unităţile de cercetare obişnuite; angajaţii Bibliotecii Academiei Române (inclusiv redactorii şi tehnoredactorii de la BAR) sunt plasaţi în clase superioare (şi coeficienţi de ierarhizare mai buni) în raport cu aceia din bibliotecile obişnuite. În schimb, la cap. IV (Salarii de bază din presă, edituri, informare documentară şi alte instituţii publice de cultură), se ignoră faptul că există Editura Academiei Române din Bucureşti şi Editura Centrului de Studii Transilvane (al Academiei Române, Filiala Cluj), care, în virtutea paralelismului cu cercetarea şi cu bibliotecarii din Academie, ar trebui să se bucure de un tratament asemănător. Academia Română reuşeşte să creeze un climat cultural şi de elevaţie ştiinţifică naţională inclusiv prin cărţile pe care le publică şi care ajung în cele mai prestigioase biblioteci ale lumii şi are nevoie, în acest sens, de editori de excepţie. Or, aceştia, plătiţi cu cele mai mici salarii, nu pot fi stimulaţi în niciun fel să rămână în sistemul Academiei şi să ducă brandul instituţiei mai departe.

De aceea, în raport cu principiile de echitate şi corectitudine, vă rugăm să luaţi măsuri pentru remedierea acestei situaţii, în sensul înscrierii membrilor editurilor Academiei Române (redactorilor, tehnoredactorilor etc.), în ceea ce priveşte grila de salarizare, în rând cu celelalte categorii de personal din cadrul celui mai important for cultural şi de cercetare al ţării.

14

Editura Academiei îşi va coordona astfel activitatea încât să asigure îndeplinirea optimă a principalelor obiective:

– Întocmirea unui portofoliu variat, corelat cu bugetul propriu. Pentru asigurarea acestui obiectiv şi datorită faptului că fondurile alocate tipăririi nu sunt niciodată corelate (suficiente) cu volumul programat al publicaţiilor, este necesară alocarea unui buget majorat. După estimările preliminare, lucrările oferite – majoritatea din planul de cercetare –, ca şi revistele care trebuie editate, cel puţin în ceea ce priveşte costurile de tipar, necesită fonduri superioare celor alocate în anul 2010. Solicităm, în consecinţă, o majorare a fondului bugetar alocat tipăririi.

În anul 2011 colectivul şi-a propus să organizeze Ziua Editurii Academiei Române în centrele academice şi universitare (Iaşi, Cluj, Timişoara) şi să lanseze lucrări apărute în ultimul timp, să solicite proiecte noi, în care să implice colectivele de acolo. Sunt, totuşi, necesare fonduri pentru deplasarea redactorilor, tipărirea materialelor publicitare etc.

– De asemenea, ştim că multe dintre lucrările din planul de cercetare (dicţionare, monografii, atlase etc.) pot avea şi impact de piaţă; sugerăm colectivelor care le pregătesc să ia în considerare cu prioritate Editura Academiei Române ca partener pentru publicare, în condiţiile în care putem realiza lucrări la un raport preţ – calitate adeseori mai bun ca editurile particulare. Desigur, aşa cum am procedat pentru lucrările cu tiraj substanţial, ca, de pildă, Gramatica limbii române, vom asigura plata drepturilor de autor, conform legii, proporţional cu tirajul.

– Având în vedere realizările deosebite ale colectivului Editurii Academiei Române (redactori, tehnoredactori, care au făcut posibilă procesarea în diferite etape şi tipărirea celor peste 93.063 de pagini şi 350 de cărţi şi reviste), dar şi modul în care a colaborat cu majoritatea institutelor şi centrelor academice, considerăm că nu este inoportun ca efortul acestei instituţii să fie marcat şi prin acordarea unui premiu din partea Fundaţiei „Patrimoniu” a Academiei Române.

De asemenea, aşa cum se obişnuieşte la marile case editoriale din ţară sau străinătate, Editura Academiei Române are intenţia să acorde o serie de premii anuale din veniturile extrabugetare, pentru a marca un eveniment ştiinţific sau cultural, promovând astfel lucrările autorilor de prestigiu.

Colectivele Institutelor care beneficiază de granturi sau fonduri alocate prin programe naţionale sau internaţionale se pot adresa editurii pentru finalizarea publicistică a cercetării. Credem că o lucrare tipărită ca rezultat al unei asemenea colaborări poate avea un impact mai mare decât comunicările la conferinţe sau congrese naţionale şi internaţionale. Astfel de lucrări pot intra în circuitul ştiinţific şi în fondurile bibliotecilor, devenind rezultate de necontestat; disiparea informaţiei în conferinţe şi comunicări distincte se poate contracara prin reunirea în volume al căror impact se va impune publicului şi forurilor interesate.

– De-a lungul timpului, Editura Academiei Române a iniţiat şi publicat numeroase colecţii şi serii de prestigiu (colecţii de documente, monografii, opere ale autorilor clasici, atlase şi dicţionare) care s-au impus în rândul specialiştilor şi printre cititorii cu cele mai variate preocupări. Intenţionăm să continuăm colecţiile tradiţionale, dar şi să alcătuim altele noi.

15

Redactorii şi întregul colectiv editorial vor fi stimulaţi să creeze o platformă de dezbateri şi sugestii menite atragerii de titluri reprezentative.

– Organizarea întâlnirilor cu reprezentanţii Colegiilor de redacţie pentru întocmirea unui plan realist de depunere a manuscriselor, care să permită editarea în timp optim.

– Organizarea licitaţiei pentru serviciile tipografice. Tipografia editurii noastre a preluat aproape în întregime tirajul revistelor, dar şi al celor mai multe cărţi care apar în format broşat.

– Întocmirea listelor de publicaţii şi a proiectelor care vor fi înaintate pentru subvenţii la Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică, respectiv, Administraţia Fondului Cultural Naţional. Menţinerea ritmului de apariţie a periodicelor. Dorim să reluăm seria întâlnirilor operative cu redactorii revistelor din cadrul Institutelor pentru eliminarea din start a manuscriselor neîngrijite, parţial redactate şi corectate, deoarece, în aceste condiţii, pe lângă întârzieri, munca redactorilor şi tehnoredactorilor noştri dublează fără sens o activitate care altfel este retribuită de către Institute. Se va urmări primirea manuscriselor cu viza „Bun de tipar” încă din faza de predare şi, pentru economie şi operativitate, acordarea unui singur rând de pagini pentru corectură.

– Reducerea perioadei dintre fazele de editare şi chiar reducerea costurilor – obiectiv care se realizează prin producţia proprie la tipografia din editură.

– O colaborare mai intensă cu membrii Consiliului editorial, desemnaţi de către Secţiile Academiei, dar şi cu membrii Secţiilor, preşedinţii colegiilor de redacţie, directorii Institutelor Academiei, pentru sprijinirea în realizarea programului editorial care, într-o proporţie însemnată, reprezintă programul de cercetare şi publicaţii din sistemul academic.

– Reluarea seriilor de lansări, expoziţii, promovare de carte, întâlniri cu autorii. În legătură cu acest aspect, menţionăm că am deschis un spaţiu de expunere permanentă şi vânzare a cărţilor şi revistelor în incinta Editurii Academiei, care va sprijini difuzarea, fără a suplini însă un spaţiu special destinat acestui scop, şi anume o librărie.

Promovarea prin anunţuri pe internet a lucrărilor importante, lansări de carte şi expoziţii la care editura va participa periodic.

Redactorii şi tehnoredactorii au fost cooptaţi în promovarea lucrărilor la fiecare ediţie a târgurilor naţionale, cu prilejul lansărilor organizate la sediul Editurii sau al Academiei. Ne propunem ca în cursul anului 2011, redactorii în primul rând să devină adevăraţi agenţi de prospectare a cererii de carte, de atragere a autorilor în programul editorial, prin oferta detaliată şi de ansamblu a capacităţilor proprii de producţie, care asigură competitivitate şi profesionalism în orice fază. Redactorii trebuie să devină şi managerii, agenţii de marketing ai lucrărilor pe care le vor edita în anul următor.

16

CUPRINS:

- Lucrări reprezentative din programul anului 2010

- Lucrări premiate de Academie Română

- Evenimente academice prilejuite de apariţiile editoriale

- Reviste acreditate ISI

- Necesitatea înfiinţării unui site electronic pentru reviste

I. Activitatea redacţională şi tehnoredacţională

- Promovarea lucrărilor editurii

- Subvenţii naţionale

- Lucrări din planul Institutelor care nu sunt trimise Editurii

Academiei Române

- Tipografia editurii

II. Bugetul de venituri şi cheltuieli

III. Structura organizatorică

IV. Obiective şi strategii

Anexe:

- Cărţi apărute în anul 2010;

- Reviste apărute în anul 2010;

- Lista salariilor din Editură.

DIRECTOR GENERAL,

Dumitru Radu POPESCU

17