Prin apariţia acestei noi publicaţii în peisajul presei scrise, editate de structurile de ordine şi siguranţă publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, este reluată o frumoasă tradiţie a Armei – existenţa unui canal mediatic propriu, destinat dezvoltării comunicării în interiorul instituţiei dar, în egală măsură, şi dialogului sincer şi transparent cu membrii comunităţii pe care o slujim şi căreia îi aparţinem. Acest eveniment coincide, în mod fericit şi poate deloc întâmplător, cu sărbătoarea de sufl et a oricărui jandarm – 3 aprilie, Ziua Armei noastre. Fără îndoială că acest nou început era dorit şi aşteptat nu doar de noi, „nucleul redacţional” şi „membri fondatori” ai Revistei „Jandarmeria Română” (un grup de „iniţiativă” format din ofi ţeri şi subofi ţeri din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – să mai spună cineva că nu este adevărată zicala „Istoria se repetă câteodată, nu-i aşa?” - să ne reamintim că prima publicaţie a jandarmilor „Revista Jandarmeriei” a apărut tot din iniţiativa unui grup de ofi ţeri de la Şcoala de Jandarmi din Oradea), dar şi de majoritatea camarazilor noştri. În noua viziune editorială, Revista „Jandarmeria Română” va avea un dublu scop: în primul rând de “poartă deschisă” semenilor noştri, conştienţi fi ind că performanţa Jandarmeriei în relaţia sa cu cetăţeanul se bazează, în mod esenţial, pe construirea unei imagini favorabile în rândul comunităţii, iar în al doilea rând de „călăuză” a personalului instituţiei pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, în această perioadă de profunde transformări instituţionale şi structurale, determinate de imperativele de modernizare, dezvoltare şi aliniere a Jandarmeriei Române la standardele de performanţă şi practicile instituţiilor similare din ţările Uniunii Europene.

Revista „Jandarmeria Română” va fi o publicaţie deschisă opiniilor, propunerilor şi sugestiilor tuturor jandarmilor şi nu numai, dar mai ales tinerelor cadre, pe care le vom încuraja în intenţia de a deveni colaboratori ai acesteia.

Nu putem încheia acest “cuvânt înainte” fără a ne reaminti de „profesiunea de credinţă” a înaintaşilor noştri, care au scris primul număr al „Revistei Jandarmeriei” în urmă cu 85 de ani: „…Am scos această revistă pentru minţile şi inimile jandarmilor noştri, păzitori ai ordinii şi siguranţei publice, pentru sădirea şi cultivarea în ele a ideilor şi sentimentelor de dragoste neclintită pentru cinste, adevăr şi ideal românesc.”

Şi acum la muncă spornică !

Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Redacţia

GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE DRUM...GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE DRUM...

Editorial

3

Nr. 1/2007

4

Ziua de 3 aprilie reprezintă un moment deosebit pentru toţi jandarmii, fi e că sunt în activitate fi e că se bucură de răsplata liniştii după ce au slujit această Armă. Înfi inţată în urmă cu 157 de ani, Jandarmeria s-a impus în peisajul instituţiilor statului prin seriozitate, exigenţă şi transparenţă, prin cumulul de rezultate foarte bune ale tuturor lucrătorilor acestei instituţii, devenind garantul ordinii şi liniştii sociale, al menţinerii şi restabilirii climatului de legalitate şi concordie pe teritoriul naţional.

Este momentul să ne bucurăm pentru toate realizările noastre. Loialitatea şi cinstea, modestia şi competenţa, unitatea şi voinţa, pasiunea şi performanţa sunt armele de care dispunem şi, folosindu-le cu dibăcie şi constanţă, cu siguranţă nu vom da greş nici în continuare.

Aceşti 157 de ani aniversaţi astăzi sunt clădiţi pe fapte şi oameni de arme, eforturi

şi sacrifi cii, iniţiative şi rezultate demne de toată lauda, care ne dau dreptul să fi m mândri şi să privim demni în oglinda propriei conştiinţe.

Prin munca dumneavoastră de zi cu zi, aţi contribuit la afi rmarea Jandarmeriei ca forţă de ordine publică modernă, profesionistă şi sigură, iar aprecierea cetăţenilor români confi rmă acest statut.

Convins că implicarea şi dăruirea tuturor vor fi şi în viitor la nivelul impus de drumul european al Armei noastre, vă felicit pentru

tot ce aţi realizat în anul ce a trecut.De ziua Armei noastre, să ne împlinim

o datorie sfântă: să aducem prinosul nostru de recunoştinţă tuturor camarazilor noştri eroi, care odihnesc pe toată întinderea ţării şi care şi-au vărsat sângele cu atâta dărnicie, toţi la posturile lor, apărători ai ordinii şi siguranţei publice.

Faptele lor să ne slujească drept pildă şi imbold.

La ceas aniversar, vă adresez un prietenesc gând bun, putere de muncă şi satisfacţii alături de cei dragi, sănătate şi bucurii, precum şi tradiţionalul „La mulţi ani!”.

General maior dr. Costică SILION

MESAJUL INSPECTORULUI GENERALAL JANDARMERIEI

3 Aprilie - Ziua Jandarmeriei Române

Nr. 1/2007

5

Sărbătoarea împlinirii a 157 de ani de la întemeierea Jandarmeriei Române este, ca de fiecare dată, pentru foştii combatanţi pe câmpurile de luptă ale celui de-al doilea război mondial, un eveniment de o rară încărcătură emoţională, de dulci trăiri nostalgice şi de omagiere a trecutului glorios şi a impresionantului prezent ale acestei instituţii de elită a statului de drept, a cărei istorie se împleteşte cu istoria Patriei noastre, a poporului român pe care le-a slujit şi le slujeşte cu un exemplar devotament, solidă competenţă şi spirit de sacrificiu.

Renaşterea Jandarmeriei Române şi devenirea ei actuală, reprezintă pentru veteranii săi cea mai generoasă recompensă, cea mai mişcătoare restituţie pentru ceea ce au dăruit ei instituţiei oamenilor de arme şi pentru pătimirile îndurate timp de peste patru decenii. Ei vor fi mereu recunoscători tuturor celor care, într-o situaţie operativă complexă, în anul 1990, şi-au adus aminte de o prestigioasă forţă de ordine publică din

România şi au repus-o în drepturi. Într-un interval de timp scurt, ea

şi-a demonstrat cu prisosinţă rolul şi eficienţa. Sinteză a virtuţilor străbune, pătrunsă de idealuri umane şi patriotice, JANDARMERIA a fost şi se află numai în slujba legii, a statului de drept, a întregii societăţi româneşti.

Veteranii armei, aflaţi la crepusculul vieţii şi tot mai puţini la număr, îşi exprimă cea mai profundă admiraţie şi bucurie faţă de remarcabilele realizări ale JANDARMERIEI, de convingătoarea ei afirmare pe plan intern şi extern. Ei sunt convinşi că Jandarmeria Română va evolua către întrunirea tuturor coordonatelor cerute de o instituţie similară a Uniunii Europene din articulaţia căreia face parte.

La 157 de ani de la naşterea sa, cei mai în vârstă jandarmi îşi pleacă cu pioşenie frunţile încărunţite în cinstea memoriei eroilor jandarmi căzuţi la datorie în toate locurile şi în toate timpurile, precum şi în memoria celor săvârşiţi în temniţele comuniste, iar generaţiei de astăzi, cu cele mai frumoase gânduri şi sentimente îi adresează calde felicitări, împreună cu urarea de succese depline în îndeplinirea nobilelor misiuni cu care este investită JANDARMERIA ŢĂRII.

LA MULŢI ANI ,MÂNDRĂ JANDARMERIE

ROMÂNĂ!

Asociaţia Veteranilor de Război din Ministerul Administraţiei şi Internelor

MESAJUL VETERANILOR DE RAZBOI

Nr. 1/2007

Crearea Jandarmeriei nu este un proces solitar, ci asociat complexului de modernizare a societăţii româneşti şi a mecanismelor de stat, care a intrat într-o etapă nouă după Revoluţia de la 1848. Printre personalităţile reprezentative cu contribuţii majore în complexa operă de modernizare a României, având un rol decisiv în crearea Jandarmeriei naţionale, se afl ă domnitorul Grigore Alexandru Ghica.

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române este 3 aprilie 1850, când domnitorul aprobă proiectul pentru reformarea „Corpului slujitorilor”. Scopul reformării Corpului de slujitori în jandarmi îl constituie întemeierea unei instituţii puternice, pentru asigurarea ordinii interne „după pilda altor state”.

Anii 1859-1878 au constituit o etapă de unifi care a structurilor de menţinere şi apărare a ordinii interne din Moldova şi Muntenia, în sistemul statal al României moderne. Importantă s-a dovedit astfel dezvoltarea Jandarmeriei, precizarea rolului şi misiunilor ei în timp de pace, dar şi în situaţia instituirii stărilor excepţionale sau de război.

De-a lungul timpului, evenimentele politice şi sociale ce au marcat istoria, au demonstrat profesionalismul acestei arme. În timpul Războiului de Independenţă (1877 – 1878), Jandarmeria, deşi avea efective reduse, a reuşit, prin înaltul său profesionalism, să suplinească şi să completeze poliţia în atribuţiile sale, să asigure serviciul pretoral, iar în anumite situaţii, să participe nemijlocit la acţiunile de luptă.

La 1 septembrie 1893 se promulgă Legea asupra Gendarmeriei Rurale, în acelaşi an fi ind elaborat şi „Regulamentul de aplicaţiune al Legii asupra Gendarmeriei Rurale”, meritul pentru deplina clarifi care a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei rurale revenind guvernării Lascăr Catargiu. Prevederea cea mai importantă a acestui document era: „Organizarea Jandarmeriei Rurale, astfel cum este prescrisă de lege, face din această instituţie un corp militar, pus la dispoziţia Ministerului de Interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică şi sub ordinele Ministerului de Justiţie şi ale Ministerului Public, în ceea ce priveşte atribuţiile de poliţie judiciară, precum şi sub acelea ale Ministerului de Război, pentru tot ce se raporta la disciplină, comandament şi instrucţie militară a trupei.” Legea de organizare a Jandarmeriei rurale a prevăzut realizarea unei organizări care să acopere întreg teritoriul ţării.

Primul inspector general al Jandarmeriei rurale a fost generalul de brigadă MIHAIL RASTY (01.09.1893 – 01.04.1896), întemeietor al structurilor organizatorice, care prin perfecţionări succesive, vor deveni în timp un efi cient şi robust sistem de asigurare a ordinii de drept în România modernă.

În perioada primului război mondial, Jandarmeria a fost inclusă în componentele sistemului naţional de apărare, efectivele Armei cunoscând în perioada neutralităţii (1914 –

66

Repere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei RomâneRepere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei Române

Nr. 1/2007

77

1916) o creştere semnifi cativă, fi indu-i sporite şi atribuţiile prin înfi inţarea posturilor speciale de jandarmi pentru paza fabricilor de armament şi materiale pentru armată, înfi inţarea punctelor speciale de pază şi control la toate trecătorile din Carpaţi, de la Vatra Dornei la Turnu Severin etc, iar în marile bătălii desfăşurate la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, jandarmii s-au angajat în acţiunile militare desfăşurate de armata română.

După primul război mondial, în noiembrie 1918, se operează prima reorganizare a Jandarmeriei. Locul Inspectoratului General al Jandarmeriei îl ia Corpul de jandarmi, organizat pe brigăzi, regimente, batalioane, secţii şi posturi.

Manifestările politice şi sociale interbelice au deschis pregnant orizonturi multiple de dezvoltare a structurilor, concepţiilor de întrebuinţare şi nu în ultimul rând, de formare şi pregătire a personalului Jandarmeriei.

Intervalul istoric 1939 – 1941 a adus în prim plan ameninţări deosebit de grave la adresa României, presiunile externe combinându-se cu diversiunile interne asupra suveranităţii, integrităţii şi independenţei de stat a României. Odată cu mobilizarea în iunie 1940 a întregii armate, o parte din unităţile şi subunităţile de jandarmi au fost trecute în subordinea marilor unităţi strategice şi tactice, atât pentru asigurarea ordinii, siguranţei publice şi disciplinei, cât şi pentru vegherea la buna desfăşurare a operaţiunilor de evacuare a cetăţenilor şi bunurilor din teritoriile cedate, cadru în care, Jandarmeriei i-au revenit misiuni de maximă importanţă, de care s-a achitat în cele mai bune condiţii, cu operativitate.

În 1949, se desfi inţează Jandarmeria şi se creează Trupele Ministerului Afacerilor Interne, care au purtat mai multe denumiri şi au funcţionat în diferite structuri.

Începând cu anul 1989 se revine, parţial, la denumirea şi misiunile tradiţionale Jandarmeriei, iar la 5 iulie 1990 se înfi inţează Trupele de Jandarmi.

Anul 1998 a însemnat înfi inţarea, prin Lege organică, a Jandarmeriei Române ca structură a Ministerului de Interne.

La 13 martie 2005 - o nouă lege de organizare a Jandarmeriei intră în vigoare, statuând astfel misiunile şi structura actuală. Din acest moment, aspiraţiile spre perfecţiune continuă, fi ind demne de remarcat progresele semnifi cative ale structurilor Jandarmeriei Române în derularea şi operaţionalizarea celor două iniţiative ale Uniunii Europene în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare, respectiv Forţa de Poliţie Europeană şi Forţa de Jandarmerie Europeană.

maior Carmen BĂRBULESCU

Nr. 1/2007

Comandanţi iComandanţi i

88

File de istorieFile de istorie

Nr. 1/2007

99

Jandarmer ie i Române Jandarmerie i Române

Nr. 1/2007

Prima publicaţie a Jandarmeriei Române şi cu cea mai mare longevitate a fost „Revista Jandarmeriei”, al cărei prim număr a apărut la 15 decembrie 1922.

Revista a apărut din nevoia ce se simţea la nivelul Jandarmeriei „de a avea un organ de presă propriu care să contribuie la ridicarea nivelului profesional, dar mai cu seamă educativ al jandarmilor…”.

Iniţiativa apariţiei publicaţiei a aparţinut unui grup de ofi ţeri din cadrul Şcolii de Ofi ţeri Jandarmi Oradea, prin a căror contribuţie materială şi bănească, a fost posibilă editarea primului număr al revistei, într-un tiraj de 1 000 exemplare.

Printre fondatorii acestei publicaţii se numărau: Lt.col. Constantin Bendescu (comandantul Şcolii), Mr. Vasile I.Barbu, Mr. George Belloiu, Cpt. Pavel Nedelcu, Cpt. Teodor Velicu, Cpt. Iuliu Popescu, Cpt. Ion Arieşanu, Lt. Gheorghe Tofan, Lt. Petre Moşoiu.

Apariţia revistei a fost salutată cu bucurie şi entuziasm de un mare număr de ofi ţeri şi jandarmi.

În „Cuvânt înainte” al primului număr al revistei, se menţiona cu multă elocvenţă scopul urmărit de această publicaţie, cel de „călăuză” a personalului Jandarmeriei: „Pentru minţile şi inimile jandarmilor, păzitori ai ordinii şi siguranţei interne a scumpei noastre patrii; pentru sădirea şi cultivarea în ele a ideilor şi sentimentelor de dragoste neclintită pentru cinste, adevăr şi ideal românesc; pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale şi înfăptuirea unei îndrumări rodnice şi mai cu seamă într-un viitor foarte apropiat a luat fi inţă această revistă, simbol al unei ere noi şi de progres…”

La început, revista se adresa - cu predilecţie ofi ţerilor Corpului de jandarmi – după numai un an, fi ind foarte apreciată de conducerea Jandarmeriei, publicaţia a căpătat amploare, adresându-se în egală măsură tuturor categoriilor de personal (subofi ţeri, reangajaţi şi jandarmi în termen).

Începând din anul 1931,ţinându-se seama de marea importanţă a acestei publicaţii, a fost editată sub oblăduirea Inspectoratului General al Jandarmeriei.

Evoluţia, valoarea şi efi cienţa revistei sunt foarte bine conturate de fostul redactor şef al publicaţiei, gl.mr. (r) Mihail I.Baron, în articolul „La aniversare”, apărut în nr. 24 (serie nouă) al „Revistei Jandarmeriei” din 24 decembrie 1994:

„…Revista s-a impus prin profesionalism, cuprinzând în paginile sale o gamă largă de probleme: practica judiciară, practica de justiţie militară, metodica cercetărilor şi anchetelor, asigurarea ordinii pe teritoriul rural, culegerea informaţiilor care priveau siguranţa statului, creaţii literare ale ofi ţerilor, cultivarea iubirii de neam şi de ţară, viaţa internă a unităţilor de instrucţie şi formaţiunilor teritoriale, comunicări şi poşta redacţiei etc.”

Deşi era o publicaţie internă, ea era cerută şi studiată cu multă ardoare şi de civili. În acest ziar au fost publicate materiale precum: „jandarmul ca factor cultural al satelor”, textele din legile ţării, cunoştinţe de cultură generală, teme legate de istoria şi geografi a României, cunoştinţe despre agricultură, viticultură, sfaturi medicale, activitatea şefi lor de posturi şi secţii. Un însemnat spaţiu a fost ocupat cu probleme educative: mândria de a fi român, cinste, camaraderie, disciplină, iubire de ţară, viaţa şi opera unor mari oameni politici şi de cultură (Titu Maiorescu, Alecsandri, Bălcescu, I.C. Brătianu, Kogălniceanu etc.)

Ziarul a publicat şi „poruncile” jandarmului român:• numai legea ne poate da libertatea;• a fi simplu, dar cinstit, e mai preţios decât a fi genial şi

necinstit;• nu există decât o singură virtute pentru jandarm: munca;

• să ai relaţii cu cei de la care poţi învăţa, să nu te asociezi niciodată cu cei care te întunecă;

• pe cei care îţi plac imită-i, pe cei a căror conduită te dezgustă, ia-i ca exemplu de prevenire.

După primii ani, revista s-a impus prin valoarea şi efi cienţa ei, astfel încât a devenit organul de presă de specialitate al I.G.J.R., ajungând la un tiraj de 15.000 de exemplare lunar. În această fază a evoluţiei sale, revista s-a bucurat de colaborarea şi contribuţia, în afara cadrelor de conducere din Comandament, a unor personalităţi culturale şi ştiinţifi ce cu rang universitar, ca şi de aportul unor eminenţi reprezentanţi ai vieţii sociale.

Revista a înscris paginile de maximă valoare în anii 1940-1944, refl ectând preocupările şi realizările profesionale din acea epocă istorică, inclusiv rolul şi menirea jandarmilor pe timpul operaţiunilor militare, în cadrul unităţilor afectate M.U. ale Armatei operative, servicii pretorale şi unităţi de zona interioară.

În acea vreme, revista a evoluat sub directa îndrumare a generalului de corp de armată Constantin Vasiliu, inspector general al Jandarmeriei şi

secretar de stat pentru ordine publică, personalitate de prim rang a vieţii noastre militare şi culturale.

După 26 de ani „Revista Jandarmeriei” a fost forţată să-şi înceteze activitatea sa creatoare, la fi nele anului 1948, anticipând astfel şi marginalizarea Jandarmeriei la începutul anului 1949.

Ea a rămas însă, în mintea şi sufl etele cetăţenilor noştri, alături de alte instituţii, ca un tezaur de tradiţie autohtonă.

1010

Publicaţiile Jandarmeriei RomânePublicaţiile Jandarmeriei Române

„REVISTA JANDARMERIEI” „REVISTA JANDARMERIEI” serie veche (1922-1948)

Nr. 1/2007

1111

La 15 decembrie 1991, apare la Bucureşti, sub patronajul Comandamentului Trupelor de Jandarmi, cu acordul ministrului de interne, Victor Babiuc, şi al ministrului culturii, Ludovic Spiess, seria nouă a publicaţiei „Revista Jandarmeriei”.

În scrisoarea trimisă de comandantul trupelor de jandarmi, general maior Ion Bunoaica, ministrului culturii, se spune: „Rog să aprobaţi apariţia publicaţiei „Revista Jandarmeriei”(serie nouă), destinată informării operative a personalului propriu şi a populaţiei asupra activităţii şi problemelor cu care se confruntă Jandarmeria, pentru apărarea

ordinii statului de drept, combaterea violenţei şi asupra locului şi rolului acestei instituţii în cadrul sistemului forţelor de ordine”.

Iniţial, revista, format tabloid, a fost gândită să apară în 8 pagini, ulterior convenindu-se la 16 pagini.

Etape ale evoluţiei publicaţiei:• 15 decembrie 1991: 8 pagini,

două color, redactor şef Gheorghe Boblea (pseudonim Gheorghe Gorjanu), redactor şef adjunct George Musliu (pseudonim Titi Grecea) şi secretar de redacţie P. Marian. Tiparul S.C. „Universul” S.A.;

• 29 februarie 1992: secretar de

redacţie este numit Radu Constantin;• 15 decembrie 1992 – 1 februarie

1993: revista este tipărită la tipografi a „Progresul Românesc”, după care până la 15 septembrie 1993 revine la „Universul”;

• 1 ianuarie 1994: secretar general de redacţie este numit Mircea Stoian;

• 1 noiembrie 1994: Radu

Constantin este numit redactor şef adjunct;

• 1 iulie 1995: tipărirea revistei se face la tipografi a FED- Grupul Drago Print;

• La 1 martie 1996, generalul de divizie (r.) Mihail I Baron, fostul redactor şef al „Revistei Jandarmeriei” (serie veche) este numit director onorifi c al publicaţiei, iar la 15 decembrie 1996, Oana Cioboată este numită secretar de redacţie;

• 1 august 1999, Oana Cioboată este numită redactor şef adjunct;

• La 15 decembrie 1999 vede lumina tiparului „Revista Jandarmeriei literară şi artistică”, format tabloid, supliment

gratuit al „Revistei Jandarmeriei”.• Începând cu anul 1998 publicaţia

a editat anual, ALMANAHUL REVISTA JANDARMERIEI (240 pagini).

Calitatea publicaţiei a fost recunoscută în cinci rânduri prin acordarea de diplome de merit din partea ministrului de interne, ministrului apărării naţionale şi a Revistei de Istorie Militară.

(Grupaj preluat şi adaptat decolonel Gheorghe HĂRĂBOR

din Almanahul „Revista Jandarmeriei” – 2002)

„REVISTA JANDARMERIEI” „REVISTA JANDARMERIEI”

Nr. 1/2007

serie nouă (1991-2005)

12

Agenda Jandarmeriei Române

La sediul I.G.J.R. s-a desfăşurat Simpozionul - „Contribuţia Jandarmeriei Române la afi rmarea europeană a României”, organizat de Inspectoratul General al Jandarmeriei în colaborare cu Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare. Tematica abordată a vizat două aspecte principale: „Jandarmeria Română şi securitatea naţională” şi „Dimensiunea europeană a Jandarmeriei”, lucrările fi ind susţinute de reprezentanţi ai Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare, Academiei de Poliţie Al. I. Cuza, cotidianului Gândul, precum şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Jandarmeria Română a fost reprezentată de Inspectorul general al Jandarmeriei Române, general maior dr. Costică Silion, cu lucrarea: „Locul şi rolul Jandarmeriei Române în cadrul securităţii naţionale”, şi primul adjunct al acestuia, general de brigadă dr. Olimpiodor Antonescu, care a susţinut „Premisele Strategiei privind participarea structurilor de jandarmi la operaţii de menţinere a păcii”.

Simpozionul s-a bucurat de succes în rândul participanţilor, în special pentru subiectele de actualitate, organizatorii exprinându-şi dorinţa de a mai iniţia acest gen de manifestări.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Tulcea a fost dotat cu o ambarcaţiune performantă de intervenţie şi patrulare “Rodman 1250”.

Nava, răspunde cerinţelor zonei de responsabilitate Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi este destinată misiunilor de prevenire şi combatere a braconajului cinegetic şi piscicol, misiunilor de asigurare a climatului de ordine publică pe timpul sezonului estival, precum şi misiunilor de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă (calamităţi naturale sau catastrofe), dar

şi intervenţiei în zonele greu accesibile din Delta Dunării.

Viteza maximă cu care se poate deplasa este de 55 mile marine/h.

De asemenea, pentru ca jandarmii să desfăşoare misiunile în condiţii optime, iar situaţiile în care intervin să fi e controlate permanent, ambarcaţiunea este dotată cu un echipament auxiliar corespunzător: dispozitiv de vedere pe timp de noapte, echipament radio pentru comunicaţii maritime, refl ector radar etc.

SIMPOZION DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

“RODMAN 1250” - AMBARCAŢIUNE PENTRU INTERVENŢIE ŞI PATRULARE

Nr. 1/2007

Jandarmeria Română face parte, alături de Ambulanţă, Poliţie şi Pompieri, din sistemul de urgenţă „112”. Inaugurarea conectării Jandarmeriei la acest sistem a avut loc la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, în prezenţa domnului general de brigadă dr. Olimpiodor Antonescu, şeful de stat major al Jandarmeriei Române.

Preluarea apelului este efectuată, 24 de ore din 24, de către operatori specializaţi care, în funcţie de specifi cul

acestuia, îl redirecţionează către serviciile competente să rezolve situaţia semnalată: ambulanţă, jandarmerie, poliţie sau pompieri.

Numărul unic de apel 112 este un număr telefonic gratuit, pus la dispoziţia cetăţenilor de către toţi operatorii de telefonie fi xă sau mobilă, pentru situaţiile care constituie ameninţări la adresa siguranţei cetăţenilor şi a bunurilor acestora, siguranţei naţionale, precum şi pentru alte cazuri prevăzute de lege.

JANDARMERIA ROMÂNĂ CONECTATĂ LA “112”

13

La sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa domnului Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, a avut loc evaluarea activităţilor desfăşurate de Jandarmeria Română în anul 2006.

Vă redăm câteva fragmente din declaraţia susţinută cu acest prilej de domnul Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor: “Anul 2006 a fost un an bun, şi asta nu o spun eu, ci o spun cele două rapoarte ale Comisiei Europene de anul trecut…Aţi avut şi dumneavoastră un rol extrem de important şi vă mulţumesc…

Modul în care activitatea dumneavoastră a fost apreciată de colegii prefecţi, din Poliţie, Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă, Ministerul Apărării Naţionale şi de alte structuri ale statului, este un lucru care nu poate decât să mă bucure...Încrederea din partea populaţiei este cel mai bun barometru pentru modul în care o instituţie îşi face datoria şi mă bucur că analizele sociologice efectuate anul trecut vă situează pe locul patru, după Biserică, Armată şi Mass-Media. De asemenea, 90% din apariţiile dumneavoastră sunt pozitive…Vreau să vă felicit pentru modul în care colegii dumneavoastră din Kosovo îşi desfăşoară activitatea…pentru modul în care aţi intervenit la inundaţii şi în toate situaţiile când aţi fost solicitaţi…

În încheiere vreau să vă doresc numai bine şi mult success în continuare! “

O delegaţie a Jandarmeriei Naţionale Franceze, condusă de domnul general de brigadă Thiery Romain, din care au făcut parte domnii colonel Bertrand Cavallier şi căpitan Guillaume Poumeau de LaForest, a avut o întâlnire cu Inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul general maior dr. Costică Silion şi cu adjuncţii acestuia.

Scopul acestei întâlniri, cares-a desfăşurat la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a fost discuţia preliminară a termenilor în care se va desfăşura cel de-al treilea

Program de Înfrăţire Phare, derulat la nivelul Jandarmeriei Române.

Pe timpul întâlnirii, domnul general de brigadă Thiery Romain a subliniat că este foarte mulţumit de rapoartele întocmite în urma celor două Programe Phare încheiate şi s-a arătat foarte interesat de noua organizare a Jandarmeriei Române, realizată în conformitate cu modelul european al Armelor similare, în special al Jandarmeriei Naţionale Franceze.

VIZITA DELEGAŢIEI JANDARMERIEI FRANCEZE

O comisie a Organizaţiei Naţiunilor Unite a evaluat pregătirea personalului Detaşamentului de jandarmi români, care va fi dislocat în provincia Kosovo, unde va îndeplini misiuni sub egida O.N.U.

Luptătorii români au prezentat comisiei, condusă de Andrew McCracken, şeful Biroului de Coordonare a Unităţilor de Poliţie Specială din Kosovo, exerciţii demonstrative de control al mulţimii, ceck-point, escortă şi intervenţie pentru restabilirea ordinii publice grav tulburată. De asemenea, probele pe care jandarmii au fost nevoiţi să

le treacă pentru fi consideraţi apţi să participe la misiunea de menţinere a păcii, au presupus şi testări psihologice, medicale, precum şi de cunoştere a limbii engleze.

La fi nalul evaluării tehnicilor de intervenţie, domnul Andrew McCracken a declarat: “ Apreciez că prin ceea ce au prezentat astăzi, jandarmii români dau dovadă de un înalt profesionalism. Sunt pregătiţi să facă faţă în teatrul de operaţii şi sunt convins că o vor face într-un mod profesionist, ca şi până acum. Mult succes şi ne vedem în Kosovo!“.

DETAŞAMENTUL KOSOVO

EVALUAREA ACTIVITĂŢII JANDARMERIEI ROMÂNE

Nr. 1/2007

căpitan Sorin DESPINAsublocotenent Irina DRĂGAN

- Stimate domnule inspector general, vă rugăm, pentru început, să ne conturaţi axele principale de efort ale Jandarmeriei Române în perioada actuală.

Pentru Jandarmeria Română, forţă principală de ordine publică cu statut militar, axele principale de efort sunt reprezentate de armonizarea legislaţiei cu acquis-ul comunitar, constituirea şi operaţionalizarea unor structuri compatibile şi interoperabile cu instituţii similare din statele Uniunii Europene, adoptarea şi implementarea unor instrumente şi metode moderne şi efi ciente de management, aplicarea programelor prioritare în domeniul ordinii publice, siguranţei cetăţeanului şi securităţii obiectivelor, bunurilor şi valorilor, profesionalizarea integrală a instituţiei, crearea unui sistem logistic capabil să asigure interoperabilitatea structurală şi acţională şi intensifi carea relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene şi valorifi carea experienţei acumulate în gestionarea programelor

cu fi nanţare externă.Punerea în

aplicare a noii Legi de organizare şi funcţionare a instituţiei a declanşat un amplu proces de modernizare instituţională şi c o m p a t i b i l i z a r e a structurilor şi practicilor cu cele ale instituţiilor similare europene.

Un rol important în cadrul acestui proces l-au avut consilierii pre-aderare şi experţii UE, a căror activitate de monitorizare şi evaluare în cadrul programelor PHARE a impus standarde înalte de calitate în activitatea cotidiană

a structurilor Jandarmeriei Române în serviciul cetăţeanului şi al statului de drept.

- V-aţi referit anterior la procesul de modernizare instituţională parcurs de Jandarmeria Română de la punerea în aplicare a noii Legi de organizare şi funcţionare. Ne puteţi spune în ce a constat acest proces de reformă la nivelul structurilor din subordinea dumneavoastră?

Prioritatea în domeniul modernizării instituţionale a constituit-o defi nitivarea proiecţiei structurale a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi a unităţilor din subordine, materializată prin elaborarea statelor de organizare care au intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2007, ceea ce a însemnat şi începerea procesului de aplicare a „Concepţiei Ministerului Administraţiei şi Internelor privind realizarea piramidei posturilor în Jandarmeria Română”.

Cunoaşteţi foarte bine că, potrivit

noilor reglementări, la fi nele anului trecut, s-a renunţat la obligativitatea stagiului militar. Urmare a acestui fapt şi ca o necesitate impusă de alinierea Jandarmeriei Române la standardele de performanţă ale instituţiilor similare europene, au fost profesionalizate în totalitate structurile din subordine, pe genuri de misiuni şi atribuţii (pază şi protecţie instituţională, ordine publică şi suport logistic).

Un alt palier a fost reprezentat de armonizarea în plan legislativ, conform domeniilor de competenţă ale instituţiei, care s-a concretizat în promovarea şi ulterior, aprobarea de către legislativ a unor acte normative privind prevenirea şi combaterea violenţei în sport, stabilirea uniformei personalului militar din Jandarmeria Română şi salarizarea personalului instituţiei.

- Este un lucru de necontestat faptul că, în contextul creşterii fenomenului infracţional, Jandarmeria s-a impus drept principal instrument pe care autorităţile şi comunităţile locale se pot baza în combaterea efi cientă a fenomenului infracţional şi contravenţional. Ne puteţi spune care este suportul aprecierilor la adresa instituţiei dumneavoastră în ceea ce priveşte îndeplinirea misiunilor de asigurare a climatului de ordine şi siguranţă publică?

Evoluţia situaţiei operative şi menţinerea la un nivel ridicat a fenomenului infracţional, în special cel stradal, cu impact deosebit asupra climatului de siguranţă publică, a impus stabilirea şi aplicarea unei noi concepţii pentru gestionarea mai efi cientă a problematicii în domeniul ordinii publice.

Ca urmare a punerii în aplicare a acestei noi concepţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie de la nivel central şi teritorial, a crescut semnifi cativ contribuţia Jandarmeriei Române la asigurarea climatului general de ordine

14

Invitatul Revistei "Jandarmeria Română"

Nr. 1/2007

Interviu cu dl. General maior dr. Costică SilionInspector General al Jandarmeriei Române

Jandarmeria Română - modernizare Jandarmeria Română - modernizare instituţională pe principii europeneinstituţională pe principii europene

publică, la prevenirea şi combaterea criminalităţii. Astfel, evidenţiez faptul că, în anul 2006 a crescut de circa 4 ori volumul infracţionalităţii constatate de personalul Jandarmeriei Române comparativ cu anul 2005, a crescut în amploare şi complexitate numărul misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, o contribuţie importantă având şi structurile montane, precum şi cele care au îndeplinit misiuni în perioada sezonului estival.

Activitatea desfăşurată de către structurile de jandarmi în sprijinul populaţiei şi autorităţilor statului a constat în participarea la limitarea sau înlăturarea urmărilor inundaţiilor în 10 judeţe şi ale gripei aviare semnalată pe teritoriul a 27 de judeţe, consolidând poziţia instituţiei noastre de principal vector de siguranţă şi securitate. Numai anul trecut au fost executate 3.313 misiuni specifi ce în 393 localităţi, cu angajarea a peste 35.000 de jandarmi, aceştia contribuind în mod substanţial la menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică în zonă şi la salvarea unui număr important de persoane şi bunuri materiale.

- Aderarea recentă a ţării noastre la Uniunea Europeană impune crearea unui sistem logistic capabil să asigure interoperabilitatea structurală şi acţională cu structurile logistice similare din Uniunea Europeană. Ce ne puteţi spune despre programele pe care le aveţi în vedere în acest domeniu?

Activităţile de asigurare a suportului logistic au impus identifi carea metodelor şi procedeelor optime de acţiune, pentru găsirea soluţiilor manageriale în activităţile specifi ce.

Cu sprijinul conducerii ministerului, numai anul trecut au fost achiziţionate 280 autospeciale pentru muncă operativă, 7 autobuze, 27 motociclete cu 4 roţi tip ATV pentru structurile montane, 1 şalupă fl uvială, 25 bărci pneumatice cu motor, 13 autovehicule de teren destinate detaşamentului pentru misiuni internaţionale dislocat în provincia

Kosovo. Totodată, în domeniul comunicaţiilor şi informaticii s-a continuat dezvoltarea infrastructurii şi dotarea unităţilor cu mijloace de comunicaţii şi tehnică de calcul de ultimă generaţie.

La data de 28 februarie a.c., s-a realizat conectarea J a n d a r m e r i e i

Române la Sistemul Naţional Unic

pentru Apeluri de Urgenţă -112, fi ind operaţionalizate dispeceratele locale de primire a apelurilor de urgenţă.

Doresc să subliniez că şi în anii următori vor fi alocate fonduri importante pentru realizarea programelor de asigurare a interoperabilităţii cu structuri logistice similare, în conformitate cu cerinţele impuse de integrarea deplină în UE.

- Domnule inspector general, Jandarmeria Română se bucură de

un grad ridicat de încredere în rândul populaţiei. Ce priorităţi aţi stabilit pentru a răspunde aşteptărilor legate de creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului în perioada următoare?

Jandarmeria Română, instituţie afl ată în plin efort de modernizare, se prezintă astăzi ca o forţă puternică şi credibilă, cu posibilităţi de acţiune şi intervenţie operativă, având o contribuţie importantă la apărarea ordinii şi siguranţei publice, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului, prevenirea şi combaterea actelor de terorism.

În vederea efi cientizării acţiunilor specifi ce, Jandarmeria îşi va concentra eforturile în următoarele direcţii: elaborarea şi punerea în aplicare a unei noi concepţii de formare profesională a personalului în condiţiile profesionalizării integrale a instituţiei; creşterea mobilităţii structurilor; elaborarea de proceduri standard de acţiune, operare şi intervenţie pentru toate tipurile de misiuni specifi ce ce revin unităţilor de jandarmi; continuarea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare existente între Jandarmeria Română şi instituţiile similare din Europa şi din lume; asigurarea transparenţei decizionale şi liberul acces al cetăţenilor la informaţiile de interes public şi apropierea de comunităţile locale.

Doresc să asigur întreaga societate civilă că vom acţiona cu fermitate şi consecvenţă, potrivit atribuţiilor prevăzute de lege, pentru

valorifi carea potenţialului de competenţă şi profesionalism, armonizându-ne demersurile în plan naţional şi internaţional, convinşi că, în pofi da inerentelor obstacole, Jandarmeria Română va avea o contribuţie sporită la asanarea mediului social şi la întronarea climatului de ordine şi stabilitate, pentru ca cetăţeanul român şi cel european să se simtă în siguranţă în România.

A consemnatcolonel Gheorghe HĂRĂBOR

15

Nr. 1/2007

16

Nr. 1/2007

Nr. 1/2007

17

18

Nr. 1/2007

19

Nr. 1/2007

colonel Gheorghe HĂRĂBORmaior Carmen BĂRBULESCU

Actualitatea reformei

Nr. 1/2007

Construcţia instituţională a Jandarmeriei Româneîn cadrul programului PHARE al U.E.Evoluţie şi perspective

20

În contextul aderării la Uniunea Europeană, pentru Jandarmeria Română au fost deschise noi orizonturi de colaborare, schimburi de experienţă cu ţări membre ale Uniunii Europene, utilizând ca instrument de cooperare fi nanciară şi tehnică programul PHARE.

Pornind de la premisa că, activitatea Jandarmeriei Române trebuie îmbunătăţită, atât prin alinierea la legislaţia şi standardele comunitare, cât şi prin identifi carea unor soluţii optime de formare profesională a personalului, s-a dovedit pe deplin faptul că twinning-ul, ca formă de asistenţă PHARE, s-a concretizat în practică drept instrumentul util, pen-tru sprijinirea dezvoltării capacităţii administrative a instituţiilor benefi -ciare.

În cadrul primului program, Proiectul PHARE – 2002, „Moderniza-rea şi reforma instituţiilor de aplicare a legii şi întărirea structurilor anticorupţie”, de care a benefi ciat Ministerul Administraţiei şi Inter-nelor, a fost inclus, ca o componentă importantă, programul de înfrăţire instituţională „Modernizarea structurilor şi practicilor Jandameriei Române “.

Convenţia de înfrăţire instituţională a fost semnată de către Minis-terul Administraţiei şi Internelor din România - Jandarmeria Română şi Ministerul Francez al Apărării - Direcţia Generală a Jandarmeriei Naţionale, benefi ciind, totodată, şi de participarea experţilor Gărzii Ci-vile din Spania.

La 12 septembrie 2003, odată cu lansarea ofi cială, a început derularea acestui program ale cărui obiective majore au fost: mărirea capacităţilor Jandarmeriei Române de aplicare a legii, în concordanţă cu standardele şi procedurile europene; transformarea ei într-o instituţie modernă, suplă, cu competenţă naţională, garant al aplicării legii şi al siguranţei cetăţeanului; asigurarea compatibilităţii cu structurile din statele membre; asigurarea unei înalte capacităţi de interoperabilitate care, răspunzând cerinţelor Uniunii Europene stabilite la Nisa, Feirâ, Göteborg, Laeken şi Noordwijk, să-i permită să participe, în cadrul Forţei de Poliţie Europene sau în cadrul Forţei de Jandarmerie Europene, la misiuni sub mandat al Uniunii Europene.

În ansamblu activităţile desfăşurate au vizat: o nouă structură a Jandarmeriei Române, după criteriul raţionalizării

şi efi cienţei, elaborarea unui plan de dispunere a unităţilor şi delimitarea teritorială a acestora, redefi nirea rolului şi atribuţiilor la nivelul conduce-rii;

pregătirea formatorilor şi instructorilor de poliţie judiciară;efectuarea de studii de către ofi ţeri din Inspectoratul General al Jan-

darmeriei şi experţi francezi cu privire la efi cienţa amplasării la Sinaia a unui Centru de Pregătire Montană, fapt ce a permis înfi inţarea la 1 iulie 2004 a Centrului de Pregătire şi Perfecţionare a Jandarmeriei Române în domeniul montan şi ulterior, desfăşurarea stagiului de pregătire în dome-niul misiunilor de intervenţie şi salvare în munţi.

O altă activitate s-a axat pe fi nalizarea modalităţilor de contribuţie a Jandarmeriei Române la capacitatea de dislocare rapidă a Forţei de Poliţie Europeană.

O realizare importantă în această etapă o reprezintă aprobarea ofi cială dată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor în privinţa înfi inţării Centrului Naţional de Antrenament Operaţional în domeniul Ordinii Publice de la Ochiuri.

În anul 2004, s-a aprobat fi nanţarea celui de-al doilea program PHARE pentru costurile Contractului de twinning RO 04/IB/JH/05 „Consolida- rea structurilor şi practicilor Jandarmeriei Române şi pregătirea în vederea participării depline la Forţa de Poliţie Europeană”.

Obiectivul său a constat în consolidarea practicilor şi structurilor Jan-

darmeriei Române în slujba cetăţeanului şi a statului de drept, în be-nefi ciul stabilităţii României şi a angajării sale în Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA), vizând cele trei componente de organizare a activităţilor:

întărirea capacităţilor de poliţie judiciară şi de menţinere a ordinii publice ale componentei teritoriale a Jandarmeriei;

organizarea şi întrebuinţarea componentei mobile şi de intervenţie în misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice, de menţinere a or-dinii publice şi de luptă antiteroristă;

angajarea Jandarmeriei Române în realizarea şi desfăşurarea Forţei de Poliţie Europeană (F.P.E.) şi a Forţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.).

Membră cu drepturi depline a Uniunii Europene începând de la 1 ia-nuarie 2007, România va colabora într-un mod şi mai strâns cu partenerii săi, în toate domeniile, şi în mod special, în cel al securităţii.

În această perspectivă, este avut în vedere un nou proiect de înfrăţire al Jandarmeriei Române cu Jandarmeria Naţională Franceză, în cadrul programului PHARE, care se va derula în perioada 2007 – 2008 şi anume RO 06/IB/JH/03 „Consolidarea capacităţilor Jandarmeriei Române, pentru a asigura interoperabilitatea cu alte instituţii similare ale Uniunii Europene”, având ca obiectiv creşterea efi cienţei instituţiei, prin consolidarea capacităţilor de aplicare a legii şi întărirea cooperării cu alte instituţii ale Uniunii Europene, care au atribuţii similare în ve-derea îndeplinirii cerinţelor ce reies din procesul de aderare.

Modulele propuse a se desfăşura sunt structurate pe trei tipuri de activităţi, ce vizează:

îmbunătăţirea bunelor practici ale personalului Jandarmeriei Române, în domeniile: intervenţie profesională, protecţia persoanelor vulnerabile, intervenţie montană;

creşterea capacităţii de luptă împotriva terorismului şi a crimei or-ganizate, în domeniile: tehnici de intervenţie, tehnici de negociere, cer-cetare – documentare;

creşterea capacităţilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi de gestionare a crizelor civile, în domeniile: interoperabilitatea structurilor mobile, lupta împotriva huliganismului în sport, îndeplinirea misiunilor internaţionale.

Progresele făcute de către Jandarmeria Română în ultimii ani dove-desc tendinţa pozitivă a instituţiei, de apropiere de cetăţean, de dezvoltare a competenţelor judiciare şi de formare a deprinderilor necesare pentru combaterea criminalităţii organizate, a intervenţiei antiteroriste, precum şi dezvoltarea instrumentelor necesare restabilirii ordinii de drept.

Concluzionând, putem spune că existenţa în cadrul Jandar-meriei Române a unei şcoli de aplicaţie pentru ofi ţeri, unde anual se desfăşoară un curs superior internaţional în domeniul statu-lui major, cu participarea unor ofi ţeri din mai multe ţări euro-pene, existenţa unor centre cu vocaţie internaţională în domeniul menţinerii şi restabilirii ordinii publice, la Ochiuri, şi în domeniul misiunilor montane, la Sinaia, unde se pot pregăti şi antrena, după principii comune europene, forţele altor state, oferă României posi-bilitatea de a se poziţiona ca un furnizor de securitate în regiune şi la graniţa de sud-est a U.E.

Totodată, asistenţa acordată Jandarmeriei Române de statele mem-bre ale U.E. şi schimburile de experienţă realizate cu instituţiile similare din aceste state, au ca rezultat consolidarea instituţiei noastre şi com-patibilizarea ei cu celelalte din lume, devenind astfel un instrument pe care România îl poate pune la dispoziţia U.E., în cadrul politicii sale de securitate şi apărare.

General de brigadă dr. Ion CRÎNGUŞ

Procesul de modernizare profundă pe care îl parcurge în prezent Jandarmeria Română, necesitatea profesionalizării şi specializării personalului, nevoile de dotare cu tehnică modernă, au de-terminat schimbări fundamentale în priorităţile logisticii, cu privire la înzestrarea structurilor din subor-dine şi modul de susţinere a acesteia.

În acest context, programele de în-zestrare în ultimii ani au trebuit să fi e raţionale şi selective, cu orientare multi- anuală, eforturile concretizându-se în această perioadă, atât în modernizarea echipamentelor şi tehnicii din dotare, cât şi în parcurgerea unui proces de moder-nizare a procedurilor şi practicilor de achiziţii, care au devenit compatibile cu cele utilizate la nivel internaţional în acest domeniu. Astfel, s-a urmărit cu prioritate în toată această perioadă dezvoltarea şi achiziţionarea de echipamente noi, in-teroperabile cu cele utilizate de instituţiile similare din ţările membre ale U.E., (280 autospeciale pentru munca operativă, 3 autobuze, 27 ATV-uri pentru structu-rile montane, 1 şalupă fl uvială, 25 bărci pneumatice, 13 autovehicule de teren destinate detaşamentului pentru misiuni internaţionale), modernizarea infrastruc-turii de comunicaţii şi continuarea dotării unităţilor cu mijoace de comunicaţii şi tehnică de calcul (operaţionalizarea conectării Jandarmeriei Române la Sistemul Naţional Unic pentru ape-luri de urgenţă - 112, achiziţionarea a 2420 calculatoare, 164 laptop-uri, 163 servere de baze de date,etc.).

În domeniul modernizării înzestrării structurilor mobile şi specializate ale Jandarmeriei Române şi al realizării interoperabilităţii, pentru anul 2007 sunt stabilite următoarele priorităţi:

• identifi carea unor soluţii de fi nanţare pentru achiziţia de armament modern, care să completeze dotarea existentă, în conformitate cu “Concepţia de dotare cu armament a unităţilor şi subunităţilor Jan-darmeriei Române” şi “Planul multianual de achiziţie a armamentului şi muniţiei destinate completării dotării unităţilor Jandarmeriei în perioada 2007 - 2010”;

• continuarea modernizării parcului de autovehicule şi creşterea mobilităţii struc-turilor de jandarmi, punând-se în practică “Programul multianual de completare a dotării cu mijloace de transport, în perioa-da 2007-2009”, aprobat de conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor;

• asigurarea unei fi nanţări necesare echipării şi dotării complete pentru operaţionalizarea unui detaşament de jan-darmi destinat misiunilor internaţionale;

•continuarea dezvoltării şi modernizării infrastructurii de comunicaţii şi informatică;

•dezvoltarea sistemelor de comunicaţii pentru asigura-rea permanentă a schimbului de informaţii ne cesare conduce-rii şi cooperării unităţilor operative;

• realizarea sistemului informatic al Jandarmeriei Române capabil să asigure colectarea, vehicularea, stocarea, prelucrarea şi exploatarea informaţiilor.

Logistica contribuie în mod determi-nant la sporirea capacităţilor operaţionale, astfel încât Jandarmeria Română să fi e un partener credibil şi mult mai activ în misiunile interne şi internaţionale.

General de brigadă Neculai BONTIC

Nr. 1/2007

L O G I S T I C A SUPORTUL INTEROPERABILITĂŢII ACŢIONALE A STRUCTURILOR JANDARMERIEI ROMÂNE

21

22

Nr. 1/2007

Formare profesionalăFormare profesională

Inaugurată în anul 2002 în urma unei cooperări fructuoase cu Jandarmeria Naţională Franceză, Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri a Jandarmeriei Române este instituţia de învăţământ militar destinată să asigure formarea, specializarea şi perfecţionarea profesională a ofi ţerilor de jandarmi activi şi de rezervă români, precum şi pregătirea ofi ţerilor străini prin intermediul

Cursului Superior Internaţional.

MisiuniAsigură

necesarul de pregătire al ofi ţerilor din structurile Jandarmeriei Române.

Organ izează şi desfăşoară

examenele pentru acordarea

gradului următor.Real izează

spec ia l i za rea iniţială în armă a ofi ţerilor j a n d a r m i absolvenţi ai A c a d e m i e i de Poliţie „A.I.Cuza”.

F o r m e a z ă competen ţe le

ofi ţerilor jandarmi pentru îndeplinirea unor funcţii superioare (comandant de companie, detaşament, unitate, ofi ţeri de stat major, şef de serviciu).

Asigură perfecţionarea cunoştinţelor ofi ţerilor în domeniul cunoaşterii limbilor străine.

Desfăşoară activităţi didactice pentru formarea şi perfecţionarea ofi ţerilor în rezervă.

Realizează cercetare ştiinţifi că şi aplicativă în armă.

Organizează şi desfăşoară, în cooperare cu Jandarmeria Naţională Franceză, Cursul Superior Internaţional cu o dominantă de Stat Major şi cooperare poliţienească internaţională,

universal necesare tuturor ofi ţerilor jandarmi sau de poliţie aparţinând ţărilor europene.

colonel Ovidiu VASILICĂ

ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU OFIŢERI„Mihai Viteazul”

Instituţii de nivel european:Instituţii de nivel european:

23

Şcoala Militară de Subofi ţeri de jandarmi “Grigore Alexandru Ghica “ Drăgăşani, este unica instituţie de învăţământ militar postliceal, unde se formează subofi ţeri de jandarmi.

Organizarea şi desfăşurarea activităţii este guvernată de legislaţia în vigoare pe linie de învăţământ, ordinele şi instrucţiunile emise de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se subordonează nemijlocit Inspectoratului General al Jandarmeriei.

Varietatea disciplinelor de învăţământ, personalul didactic califi cat şi baza didactică modernă

asigură viitorilor subofi ţeri de jandarmi un bagaj bogat de cunoştinţe teoretice şi practice şi o gamă largă de competenţe profesionale.

CompetenţeAbsolvenţii Şcolii Militare

de Subofi ţeri de Jandarmi

„Grigore Alexandru Ghica”, dobândesc următoarele competenţe:

- profesională – capacitatea de îndeplinire a misiunilor specifi ce

- juridică – capacitatea de interpretare şi aplicare a legislaţiei

- psihopedagogică şi metodică – capacitatea de pregătire a personalului din subordine pentru îndeplinirea atribuţiilor specifi ce

- managerială – capacitatea de a organiza şi gestiona activităţile la nivelul

microgrupului socio-profesional- educativ-

comunicaţională şi cultural sportivă

- logistică

Disciplinele de învăţământ

Disciplinele studiate pe

timpul

şcolarizării asigură însuşirea unor cunoştinţe temeinice şi formarea unor priceperi şi deprinderi de bază necesare viitorilor subofi ţeri de jandarmi:

Tactica jandarmerieiLegislaţie contravenţionalăDrept penal şi drept procesual

penalProtecţia juridică a drepturilor

omuluiInformaticăPregătire militară generalăInstrucţia tragerii cu

armamentul din dotareEducaţie fi zicăSociologie şi psihopedagogieManagement, etică şi

comunicareLimbă străină aplicată (engleză,

franceză)

colonel Costică MARIN

SCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI DE JANDARMI „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani

Nr. 1/2007

Instituţii de nivel european:Instituţii de nivel european:

24

CENTRUL DE PREGĂTIRE ŞI PERFECŢIONARE Ochiuri

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Ochiuri, este destinat antrenamentelor în domeniul ordinii publice, în principal prin intermediul stagiilor de pregătire şi perfecţionare periodică a subunităţilor mobile ale Jandarmeriei, precum şi pregătirii şi perfecţionării în domeniul intervenţiei profesionale a cadrelor din structurile Jandarmeriei Române. Este un punct de trecere obligatoriu şi pentru studenţii şi elevii jandarmi, care aici dobândesc fundamentele asigurării şi restabilirii ordinii publice şi ale intervenţiei profesionale.

Dincolo de cunoştinţele tehnice, se insistă asupra dezvoltării stăpânirii de sine şi a coeziunii,

calităţi fundamentale cerute din ce în ce mai mult în cadrul misiunilor de securitate cotidiene. Pregătirea morală şi psihică sunt favorizate mai ales prin caracterul foarte susţinut al activităţilor, crearea de situaţii operaţionale realiste, dar şi trecerea în mod individual sau colectiv a pistelor de obstacole.

O atenţie deosebită se acordă pregătirii c o m a n d a n ţ i l o r detaşamentelor mobile, dat fi ind faptul că aceştia sunt cei care îşi asumă

răspunderea acţiunii detaşamentelor

mobile cu ocazia misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice. Însărcinaţi cu elaborarea concepţiei de manevră şi a ordinelor de acţiune, în contact strâns cu prefectul şi autorităţile de locale, comandanţii de detaşament sunt adevăraţii şefi ai operaţiunilor Jandarmeriei, angajată în asigurarea şi restabilirea ordinii publice, sau alte situaţii, care cer manevre de anvergură. Se

urmăreşte de asemenea, pregătirea comandanţilor de detaşament mobil ca adevăraţi specialişti pentru situaţii de criză, atât în cadrul naţional, cât şi internaţional.

Centrul constituie una dintre axele dispozitivului de pregătire, coerent şi perfect adaptat exigenţelor unei instituţii cu un nivel ridicat de profesionalism, însărcinată cu protecţia cetăţeanului şi garant al continuităţii activităţii statului în toate circumstanţele.

Se are în vedere şi pregătirea unor ofi ţeri străini aparţinând structurilor de jandarmerie sau poliţie cu statut militar din ţări cu care Jandarmeria Română are încheiate acorduri sau înţelegeri de cooperare şi colaborare.

lt. colonel Marin ANDREIANA

Nr. 1/2007

Formare profesionalăFormare profesională

Instituţii de nivel european:Instituţii de nivel european:

25

Dispunând de un nucleu de instructori ce au acumulat cunoştinţe solide pe parcursul pregătirilor alături de jandarmii francezi aparţinând Centrului Montan Chamonix, Centrul Montan Sinaia asigură pregătirea în domeniul schiului şi alpinismului, dar şi în executarea salvărilor montane, pentru cursanţilii jandarmi de la secţiile şi posturile montane. Totodată, cunoştinţele dobândite în urma pregătirii juridice şi judiciare se vor materializa în reducerea numărului de abateri de la normele de conduită civică ce se pot manifesta în staţiunile montane şi zonele alpine.

În cadrul Centrului Montan vor funcţiona două cursuri de iniţiere în carieră şi trei cursuri de dezvoltare a carierei.

Misunile Centrului:- iniţierea, formarea,

specializarea şi perfecţionarea în schi şi alpinism a efectivelor de jandarmi din secţiile şi posturile montane;

- pregătirea şi specializarea luptătorilor din structurile alpine

aparţinând celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;

- desfăşurarea acţiunilor de salvare-evacuare în cazul unor accidente pe munte, la telecabină

şi pe pârtiile de schi, precum şi pregătirea în vederea acordării primului ajutor;

- desfăşurarea de activităţi pe linie judiciară şi participarea la acţiuni specifi ce în comun cu poliţia, formaţiunile de Salvamont, Garda de Mediu, Romsilva şi alte instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi specifi ce pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a încălcării

normelor legale de conduită civică în zonele montane şi pentru protecţia mediului înconjurător;

- însuşirea şi perfecţionarea deprinderilor jandarmilor montani în vederea participării la asigurarea ordinii şi siguranţei publice pe timpul desfăşurării unor manifestaţii cultural sportive sau aplicativ – militare pe pârtiile de schi şi în staţiunile montane;

- uniformizarea procedeelor de acţiune specifi ce, adoptate de către jandarmi în misiunile executate în staţiuni şi zona alpină.

lt.colonel Dumitru CHIRIŢĂ

CENTRUL DE PREGĂTIRE ŞI PERFECŢIONARE JANDARMI MONTAN Sinaia

Nr. 1/2007

Instituţii de nivel european:Instituţii de nivel european:

26

PARTENERIAT EUROPEANPARTENERIAT EUROPEAN

Nr. 1/2007

Centrul de Documentare şi Pedagogie a fost înfi inţat în urma parteneriatului cu Jandarmeria înfi inţat în urma parteneriatului cu Jandarmeria Naţională Franceză, în cadrul programelor PHARE Naţională Franceză, în cadrul programelor PHARE cu fi nanţare europeană. Principalele sale misiuni cu fi nanţare europeană. Principalele sale misiuni constau în asigurarea concepţiei unitare în domeniul constau în asigurarea concepţiei unitare în domeniul aplicării reglementărilor privind îndeplinirea aplicării reglementărilor privind îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor specifi ce de către structurile misiunilor şi atribuţiilor specifi ce de către structurile operative ale Jandarmeriei Române şi a suportului operative ale Jandarmeriei Române şi a suportului informaţional pe linia perfecţionării pregătirii informaţional pe linia perfecţionării pregătirii personalului. De la operaţionalizarea sa în anul personalului. De la operaţionalizarea sa în anul 2006, la nivelul Centrului au fost elaborate un 2006, la nivelul Centrului au fost elaborate un număr însemnat de manuale, ghiduri, metodologii număr însemnat de manuale, ghiduri, metodologii şi alte lucrări de specialitate în sprijinul pregătirii şi alte lucrări de specialitate în sprijinul pregătirii profesionale a personalului Jandarmeriei Române.profesionale a personalului Jandarmeriei Române.

Centrul de Documentare şi PedagogieCentrul de Documentare şi Pedagogieal Inspectoratului General al Jandameriei Româneal Inspectoratului General al Jandameriei Române

CompetenţăDevotamentPasiune

“Puterea lucrului bine făcut !”“Puterea lucrului bine făcut !”

Lucrări elaborate de C.D.P.:

Buletinul Jandarmeriei Române;Buletinul de informare şi documentare al I.G.J.R.

Ghiduri:Ghidul jandarmului român;Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de

planifi care şi evaluare în cadrul structurilor Jandarmeriei Române;

Procedurile de stat major la nivelul unităţilor de jandarmi pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţilor specifi ce;

Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control în cadrul structurilor Jandarmeriei Române.

Fişe de documentare:Organizarea, capabilităţile şi misiunile Jandarmeriei

Române;Culegere de teme de etică şi deontologie profesională;Culegere de teme în sprijinul pregătirii de specialitate

a personalului din Jandarmeria Română, în anul 2006;Cunoaşterea armamentului şi a mijloacelor de

transport din dotarea Jandarmeriei Române;Culegere de teme în sprijinul pregătirii de Culegere de teme în sprijinul pregătirii de

specialitate a conductorilor câini serviciu din structurile specialitate a conductorilor câini serviciu din structurile Jandarmeriei Române.Jandarmeriei Române.

colonel Gheorghe HĂRĂBOR

Formare profesionalăFormare profesională

Un jandarm orădean pasionat de Internet, sergent-major Mădălin Din, a realizat un joc de strategie de-numit “Age of Skepsis”. Jocul este programat în limbaje PHP şi HTML şi foloseşte baze de date MYSQL.

“Age of Skepsis” a fost lansat în Best-top.ro în luna ianu-arie 2007 şi până acum a câştigat un număr de 100 de utili-zatori, care se loghează cel puţin o dată pe zi. În total, sunt deja 300 de utilizatori, iar în primele două luni jocul a reuşit să se claseze pe locul 7 în topul Best-top.ro, din câteva sute de jocuri, şi pe locul 33 pe Neogen.ro, din câteva mii.

Jocul creat de jandarm presupune dezvoltarea unei pro-vincii, pe care jucătorul şi-o alege la început. “În provin-cie are mine, ferme, cariere, pământ, păduri, pe care trebuie să le lucreze pentru a obţine hrană cu care să-şi hrănească ţăranii şi armata. Fiecare jucător are o armată formată din paladini, care este ofensivă, şi una din arcaşi, defensivă.

El trebuie să-şi păzească propriile terenuri, ca să nu fi e cucerite de armata altui jucător şi în acelaşi timp, să cucerească pământ în alte provincii. În tot acest timp ţăranii lucrează pentru dezvoltarea provinciei”, a descris jandarmul jocul Age of Skepsis.

Jocul poate fi accesat momentan la adresa http://AgeOfSkepsis.saveitfree.com, iar în curând va fi disponibilla http://AgeOfSkepsis.ro.

Nr. 1/2007

Web Info

Informaţii despre site-ul I.G.J.R.

Un jandarm orădean, realizator de jocuri de strategie

27

INFORMAŢII UTILE:Adresele de web ale instituţiilor similare din U.E.: Jandarmeria Naţională Franceză / Franta -http://www.defense.gouv.fr/gendarmerie Arma Carabinierilor / Italia - http://www.carabinieri.it Guardia Civil / Spania - http://www.guardiacivil.org

Site-ul ofi cial al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a fost lansat la 29 Septembrie 2005 şi poate fi accesat la http://www.jandarmeriaromana.ro:

a avut 135.000 de vizitatori de la lansare, conform statisticilor Trafi c.ro, cu o medie de circa 15000 de accesari/ lună.

a fost creat cu unelte şi programe de editare web profesionale, fi ind rezultatul muncii în echipă.

are motor de căutare internă precum şi o hartă, acesta ofera informaţii despre istoria, atribuţiile, activitatea internaţională dar şi documentele şi anunţurile necesare pentru cei interesaţi sa devină jandarmi.

sunt prezentate informaţii privind principalele evenimente, însoţite de o arhivă foto cu imagini reprezentative.

vizitatorul are posibilitatea, datorită compabilităţi inter-browsere, să folosească orice browser indiferet că folosim Internet Explorer, Opera, Firefox, Netscape 7.x sau Mozilla.

conţine legături (linkuri) pentru adresele web ale tuturor unităţilor din teritoriu unde cei interesaţi pot urmări anunţurile referitoare la încadrarea de personal dar şi informaţii legate de activitatea acestora.

Plutonier Bogdan TOADER

INTERVENŢIE OPERATIVĂ DIN PRIMELE CLIPE ALE

DEZASTRULUI

La ceas de cumpănă, în faţa stihiilor naturii, jandarmii au fost în linia întâi în lupta cu apele revărsate ale Dunării, într-o realitate pe care cu greu am putut s-o acceptăm.

De la primele semne că Dunărea îşi va întoarce faţa de la cei pe care i-a binecuvântat de-a lungul vremii, jandarmii au fost alături de oamenii afectaţi din zona de sud a ţării, când au fost puşi la grea încercare de apele dezlănţuite ca niciodată.

La începutul operaţiunilor de intervenţie în zonele afectate de inundaţii, a fost transmis ordinul autorităţilor privind evacuarea imediată prin mijloacele de amplifi care ale autovehiculelor din dotare.

Patrulele de jandarmi au discutat cu fi ecare familie în parte, explicându-le riscul

la care se expun în situaţia refuzului de a părăsi locuinţele afl ate în pericol de inundare.

OPERAŢIUNI DE SALVARE-EVACUARE ŞI MENŢINERE

A ORDINII PUBLICE

Pe timpul acţiunilor de intervenţie, jandarmii au acordat sprijin pentru încărcarea bunurilor

şi evacuarea cetăţenilor cumijloacele din dotarea Jandarmeriei Române, către destinaţiile stabilite.

Un număr de 21 persoane, rămase izolate pe câmp cu animalele, au fost îmbarcate şi evacuate cu elicopterul M.A.I. şi duse în locuri sigure.

Când toată sufl area creştină se pregătea de întâmpinarea Sfi ntei Învieri, jandarmii au fost acolo, alături de oameni, acţionând pentru consolidarea digurilor, evacuarea oamenilor şi bunurilor ameninţate,

Jandarmii si comunitateaJandarmii si comunitateaJandarmii si comunitatea

Nr. 1/2007

Alături de semeni, în

28

conştienţi de dimensiunea dezastrului şi de necesitatea prezenţei lor, în această luptă inegală.

În Sfânta noapte a Învierii, când populaţia din satele şi comunele afectate de apele Dunării se afl a în biserici şi îşi îndrepta sufl etul şi ruga către Dumnezeu, jandarmii au întâmpinat Învierea Domnului primind lumina sfântă în sufl etele lor, cu aceeaşi credinţă şi speranţă, pe diguri, acolo unde era nevoie de ei.

Zilnic, cu ajutorul unui elicopter al M.A.I., s-au încărcat şi transportat peste 800 de saci cu nisip, care au fost amplasaţi pentru consolidarea

digurilor, în punctele vulnerabile. Nu putem să-i uităm nici pe

jandarmii care au fost direct loviţi de furia de nestăvilit a apelor.

Ei au înţeles cel mai bine tragedia celor care şi-au pierdut într-o clipă agoniseala de-o viaţă.

Părinţi, bunici sau rude apropiate ale acestor jandarmi locuiau în localităţile afectate de inundaţii, fi ind nevoiţi să-şi părăsească gospodăriile şi să-şi găsească adăpost la rude, prieteni, şi chiar necunoscuţi.

Simţul datoriei i-a determinat pe aceşti jandarmi să revină în dispozitivele operaţionale de

intervenţie, după ce şi-au pus familiile în siguranţă, departe de zonele acoperite de ape.

După ce apele au încetat să mai crească, misiunea a continuat, jandarmii fi ind alături de cetăţeni, pentru asigurarea măsurilor de ordine în localităţile sinistrate, în scopul prevenirii faptelor antisociale, în mod special a furturilor din gospodăriile evacuate, asigurarea bunei desfăşurări a activităţilor de distribuire a ajutoarelor către populaţie şi în taberele de sinistraţi, sau în zonele unde s-au executat breşe controlate în digurile de protecţie.

Elementele de dispozitiv constituite, au colaborat cu cetăţenii şi autorităţile locale pentru identifi carea celor care ar fi încercat să inducă în eroare forţele de jandarmi şi să pătrundă în gospodăriile evacuate pentru a sustrage bunuri.

COOPERAREA CU AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI

CELELALTE STRUCTURIABILITATE

Pe timpul executării acestor misiuni, efectivele de jandarmi ale I.J.J. Dolj, au acţionat independent sau în cooperare cu forţe ale Brigăzii 2 Infanterie Mecanizată, militari din cadrul I.S.U. „Oltenia”, echipaje ale Unităţii Speciale de Aviaţie a M.A.I., lucrători de poliţie, poliţie de frontieră şi autorităţi locale, toate forţele angrenate urmărind realizarea scopului principal: fără pierderi de vieţi omeneşti şi minimizarea pierderilor de bunuri materiale.

ALTE MISIUNIDUPĂ 3 LUNI DE LA PRIMA

INTERVENŢIE

...Am revenit după 3 luni pe malul Dunării, apele nu se ratrăseseră încă, o parte din localnici reveneau la locurile lor. Mulţi nu mai aveau case. Au început să-şi construiască altele, din materialele primite de la autorităţi. Li se citea tristeţea în ochi, iar pe noi ne priveau cu îngrijorare, dar în acelaşi timp şi cu multă încredere.

Un bătrân gârbovit de atâta amar de vreme şi de necazuri,s-a apropiat de noi întrebându-ne: „Taică, vin apele iar?... Mie mi-a luat tot, casa, grajdul... Acum stau la un nepot, aci, mai la deal”. Îl liniştim imediat: „Nu mai vin apele tataie!”

Trecem pe uliţele unde, cu doar câteva luni înainte, am ajutat la evacuarea oamenilor şi a bunurilor care au mai putut fi salvate. Ici-colo, câte un gard care stă să cadă, iar casele mai poartă cu ele urmele apelor. Depănăm amintiri între noi. Fiecare are o poveste a lui, pe care nu o va uita niciodată.

RECUNOŞTINTĂ ŞISENTIMENTUL DATORIEI

ÎMPLINITE

Pe lângă recunoştinţa cetăţenilor şi a autorităţilor din localităţile afectate de ape, jandarmilor le-au fost înmânate, în cadrul bilanţului anual al unităţii, diplome de onoare pentru eforturile depuse în lupta cu apele, din partea Prefecturii Dolj, împreună cu mulţumirile domnului prefect Nicolae Giugea pentru comportamentul exemplar dovedit pe timpul operaţiunilor de intervenţie.

Am fost alături de aceşti oameni, în cele mai grele momente din viaţa lor, iar ei ştiu că, în orice moment de cumpănă, noi, jandarmii, vom fi acolo unde va fi nevoie de noi...

sublocotenent Ion ŢAPU

Nr. 1/2007

lupta cu apele revărsate

2929

Viaţa unităţilor - reportaje

Ceremonialul încheierii celui de-al IV lea Curs Superior Internaţional la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri “Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române

În amfi teatrul Şcolii de Aplicaţie este un uşor freamăt de voci. Ofi ţerii cursanţi s-au reunit încă o dată, astăzi, 22 februarie, pentru ultima oară, înainte de a pleca fi ecare spre ţara sa de origine, spre colectivul de colegi lăsat în urmă cu 6 luni.

În aşteptarea invitaţilor la ceremonia de absolvire, proaspeţii absolvenţi sunt neliniştiţi. Fiecare încearcă să ascundă acest lucru de pe feţele lor şi se fac glume nevinovate ca să mai treacă emoţiile. Glume in limba franceză, desigur, pentru că acesta a fost instrumentul de comunicare pe perioada stagiului. Aşezaţi într-o perfectă simetrie în cele două rânduri de scaune ale amfi teatrului „General Ion Bunoaica”, arată precum nişte elevi îmbujoraţi de emoţii, în aşteptarea certifi catelor de absolvire. Ei poartă ţinutele de ceremonie specifi ce fi ecărei structuri pe care o reprezintă, alcătuind un adevărat „mozaic european” pentru securitate, format din 20 de

„piese” de 9 „culori”: Franţa, România, Albania, Italia, Republica Moldova, Polonia, Serbia, Turcia şi Ucraina.

Unul dintre cursanţi este destul de tăcut, încearcă să zâmbească discret ca răspuns la glumele colegilor, însă se vede că este preocupat de altceva, ceva ce va avea să se întâmple. Îşi verifi că meticulos ţinuta, să fi e aranjată, nodul cravatei să fi e la locul său, nu prea strâns pentru emoţiile sale crescânde.

Din buzunarul interior al vestonului, scoate cu un gest sigur, exersat parcă special pentru această festivitate, o coala de hârtie pliată perfect în două. O desface şi începe să citească pe diagonală conţinutul acesteia.

Repetă câteva frânturi de text în gând apoi, după ce pliază hârtia la loc, o introduce în buzunar cu grijă, cu acelaşi gest sigur. „O să fi e bine, nu o să mă încurc…” îşi zice şi intră in discuţiile colegilor din jurul

său. Şi chiar aşa avea să fi e, discursul său urma să stârnească aplauze furtunoase. Era cel mai bun, era şeful promoţiei „Commi l i t i ones” , căpitanul Thomas Sebastien din J a n d a r m e r i a Naţională Franceză.

„Mai sunt 5 minute până sosesc invitaţii. Oare o să întârzie cumva?”.

Acestea întrebări îi frământă pe cei 20 de ofi ţeri. Totodată îi cuprinde nostalgia despărţirii.

Parcă mai ieri erau adunaţi într-o sală de clasă, nu cunoşteau numele colegilor, le era greu să vorbească în limba franceză, se simţeau destul de stingheriţi să o folosească. Erau foarte încordaţi, atenţi la tot ceea ce se vorbea în jurul lor, într-o limbă care pentru majoritatea dintre ei nu era limba nativă. Cu timpul lucrurile s-au schimbat: au fost parcurse

stagii intense de limba franceză în cadrul şcolii, stagii practice în Franţa, la Centrul Naţional de Pregătire al Forţelor de Jandarmerie de la Saint-Astier, dar şi la noi în ţară, în cadrul Centrului de Pregătire şi Perfecţionare de la Ochiuri. Astfel, în urma acestei pregătiri au fost închegate legături de amiciţie între ofi ţerii cursanţi, fi ind supuşi cu toţii presiunii noului şi a neprevăzutului.

Uşa amfi teatrului se deschide şi toată lumea se ridică. Unul câte unul invitaţii sosesc în sală. Dincolo de emoţii, unii dintre cursanţi sunt plăcut surprinşi - personalul diplomatic din ţările lor de origine este aici, alături de ei.

De aici înainte totul este clar, nu vor mai fi emoţii, ceremonia va decurge conform planului: vor primi certifi catele de absolvire, vor fi felicitaţi şi vor închina o cupă de şampanie în cinstea unei noi promoţii, care va servi nobilelor scopuri ale cooperării europene.

locotenent Florin BERECHET

Nr. 1/2007

30

Olimpiada Echipelor Tactice de Intervenţie – Ediţia I

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie „Acvila”, a organizat, „Olimpiada Echipelor Tactice de Intervenţie”, ediţia I, la reşedinţa Grupării de Jandarmi Mobile Braşov.

La ceremonia de deschidere a Olimpiadei a participat şi domnul GERNOT MAGER, consilier al ministrului Administraţiei şi Internelor.

Echipa Grupării de Jandarmi Mobile Braşov, care a participat pentru prima dată la o astfel de competiţie, a făcut o foarte bună impresie, obţinând aprecieri unanime ale membrilor celorlalte echipe şi din partea organizato-rilor.

În ziua a doua de concurs, ofi ţerii Cursului Superior Internaţional din cadrul Şcolii de Aplicaţie „Mihai Vitea-zul” a Jandarmeriei Române au urmărit desfăşurarea pro-belor şi prezentarea pistolului Glock de către reprezen-tantul fi rmei constructoare.

La această manifestare au participat următoarele echipe:

1. Gruparea de Jandarmi Mobilă Braşov2. D.P.I.R Braşov3. D.P.I.R Neamţ4. D.P.I.R Timiş5. D.P.I.R Cluj6. D.P.I.R Călăraşi7. D.P.I.R Vâlcea8. S.S.P.I.R.- D.G.P.M.B.9. S.I.I.A.S.- I.G.P.R. CLASAMENTUL FINAL a fost următorul: Locul I - S.I.I.A.S. Locul II - D.P.I.R. Cluj Locul III - D.P.I.R. Neamţ Locul IV - Gruparea de Jandarmi Mobilă Braşov; Declaraţia reprezentantului Acvila la încheierea olim-

piadei:„Dorim să mulţumim pe această cale tuturor

participanţilor pentru modul şi seriozitatea cu care au abordat această activitate.

Totodată, dorim să mulţumim I.G.J.R. şi Gr.J.Mb. Braşov, pentru condiţiile excelente oferite de poligonul de pregătire ce ne-a fost pus la dispoziţie.

Următoarea Olimpiadă se va organiza în 2008 şi se va bucura de o participare naţională şi internaţională, sens în care, G.S.P.I. “Acvila” a demarat procedurile diplomatice de invitare a unor structuri similare din cadrul Uniunii Europene.”

Nr. 1/2007

31

maior Gheorghe NIŢESCU

32

Viaţa unităţilor - Viaţa unităţilor - Info flashInfo flash

100 DE MILOANE RESTITUITE DE JANDARMI UNUI BĂTRÂN

În timp ce executa serviciul de pază şi protecţie la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău, plutonierul major Nica Daniel din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, a observat pe scările de acces în instituţie mai multe bancnote de 500 RON.

Jandarmul a ridicat bancnotele şi procedând la numărarea acestora în prezenţa unui martor, a constatat că suma se cifra la 10.000 RON.

Din verifi cările efectuate, a reieşit că un bărbat ridicase cu puţin timp înainte, suma de 11.741,53 RON de la casieria instituţiei.

Jandarmii l-au identifi cat pe Matanie Ştefan, de 66 ani, care locuieşte la căminul de bătrâni din strada Aleea Ghioceilor din municipiul Bacău.

Acesta a fost condus la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bacău, unde i-a fost predată suma de bani pierdută, ocazie cu care, Matanie Ştefan a mulţumit binefăcătorului în uniformă bleu-jandarm.

PASIUNE PENTRU JOCURILE PLAY STATION

Pe timpul executării unei misiuni, o patrulă din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca a fost sesizată de angajaţii Librăriei Universităţii din municipiul Cluj, în legătură cu o persoană care a sustras mai multe C.D.-uri cu jocuri Play Station.

În urma unor cercetări, bazate şi pe descrierea făcută de cei prezenţi în librărie în momentul comiterii furtului, patrula de jandarmerie l-a identifi cat pe Gabriel L., de 20 ani, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, asupra căruia au descoperit trei C.D.-uri cu jocuri Play Station, în valoare de aproximativ 600 RON.

Tânărul a declarat jandarmilor că a putut sustrage bunurile din librărie numai prin ruperea foliei de plastic în care erau ambalate şi care avea aplicat un sistem de siguranţă magnetic, destinat prevenirii furtului.

Celui în cauză i-au fost întocmite actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt, iar C.D.-urile au fost înapoiate părţii păgubite. În cazul în care făptaşul nu ar fi fost descoperit de jandarmi, angajaţii librăriei ar fi suportat paguba din salariu.

CD-URI PIRATATEEfective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt au executat pe raza localităţilor Scărişoara şi Plăviceni o

acţiune pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de încălcare a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, ocazie cu care, Ş. FLORINEL de 45 ani, patron al barului din localitatea Scărişoara, a fost depistat în timp ce difuza în incinta localului muzică ambientală, folosind un număr de 15 C.D.–uri şi 7 casete audio piratate. În barul din localitatea Plăviceni, în jurul orelor 00.45, a

fost depistat S. VOCHIN de 49 ani, angajat al localului, care difuza muzică ambientală, folosind un număr de 19 compact discuri piratate.

Celor în cauză li s-au întocmit actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere şi comunicare publică de mărfuri pirat, fapte prevăzute şi pedepsite de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe – modifi cată.

C.D.- urile şi casetele pirat au fost ridicate şi înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.

Dosarele cu actele premergătoare au fost înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, pentru continuarea cercetărilor.

Nr. 1/2007

AU CĂZUT ÎN „PLASĂ”

O patrulă din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Botoşani, care executa o acţiune de prevenire şi combatere a braconajului piscicol în zona iazului Dracşani din localitatea Suliţa, a depistat două persoane care pescuiau ilegal folosind o setcă (plasă de pescuit).

Jandarmii i-au reţinut pe Constantin L., de 37 ani şi pe Marian C., de 34 ani, ambii domiciliaţi în localitatea Dracşani, care, folosindu-se de o setcă cu lungimea totală de 950 metri, au braconat din iazul Dracşani peste 500 kg de peşte, specia crap.

Aceştia au declarat că intenţionau să comercializeze întreaga cantitate de peşte.

33

ACŢIUNI CONCERTATE ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALEÎn baza planului de colaborare cu Direcţia Generală de Control Silvic şi Cinegetic, în ultimul trimestru al anului 2006, Jandarmeria a

desfăşurat peste 8400 de acţiuni, în care au fost angajaţi peste 11.000 de jandarmi, pentru prevenirea şi combaterea tăierilor, transportului, prelucrării şi comercializării ilegale a materialului lemnos. Un aspect important l-a reprezentat monitorizarea recoltării şi comercializării brazilor de Crăciun.

Acţiunile comune au constat în patrulări pe drumurile publice şi forestiere, verifi carea persoanelor fi zice şi juridice care desfăşoară activităţi în domeniu, verifi carea procedurii de autorizare a spaţiilor destinate comercializării materialelor lemnoase.

Rezultatele acestor acţiuni s-au concretizat în aplicarea a 1270 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 850.000 lei, constatarea a peste 750 de infracţiuni, comise de 600 de infractori, reuşindu-se recuperarea a peste 900 metri cubi de lemn şi confi scarea a 1517 brazi de Crăciun fără documente legale de provenienţă.

Cele mai importante „capturi” au fost realizate în judeţele Bacău (80 m.c. de lemn, 210 mc. cherestea), Timiş (151 m.c. de lemn, 600 brazi de crăciun), Satu Mare (240 m.c. de lemn), Tulcea (480 brazi de Crăciun), Cluj (820 brazi de Crăciun, 50 m.c. de lemn).

În urma unei acţiuni organizate de I.T.R.S.V. Suceava, în colaborare cu Ocolul Silvic Ghimeş – Făget R.A., Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Bacău, pe teritoriul comunei Agăş, judeţul Bacău, au fost confi scaţi 128 mc cherestea de răşinoase, 12 mc lemn lucru răsinoase şi 26 Pomi de Crăciun.

I.T.R.S.V. Cluj, împreună cu Direcţia Silvică Cluj – Napoca, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Cluj, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj au participat la o acţiune comună pe teritoriul ocoalelor silvice Cluj – Napoca, Huedin, Gilău, Someşul Rece, unde au aplicat 17 amenzi contravenţionale în valoare de 6200 lei şi au confi scat 422 pomi de Crăciun şi 6 mc de material lemnos.

SALVARE MONTANĂ

O patrulă din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara a fost solicitată de Serviciul Salavmont să participe la o acţiune de căutare a unei persoane accidentate, care se afl a la aproximativ 25 metri de capul de întoarcere a telescaunului Parâng, într-o zonă care prezenta un grad mare de risc.

După 35 de minute de căutări, jandarmii montani l-au descoperit pe Adbert F., de 45 ani, domiciliat în municipiul Hunedoara, care s-a accidentat în timp ce schia.

În urma primelor investigaţii, bărbatul părea a fi suferit o ruptură de femur şi o fractură de bazin. După acordarea primului ajutor, jandarmii montani au remorcat achia (targa) Salvamontului, pe care se afl a bărbatul rănit, cu ATV-ul cu care se deplasaseră la locul accidentului şi l-au transportat pe rănit până la telescaunul din Parâng. De acolo rănitul a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la cea mai apropiată unitate medicală pentru stabilirea exactă a diagnosticului şi acordarea de îngrijiri.

Nr. 1/2007

căpitan Sorin DESPINAsublocotenent Irina DRĂGAN

Organizarea operaţiilor UE de gestionare civilă a crizelor implică eforturi deosebite şi de aceea, acestea s-au „inspirat” nu numai din teoria generală a operaţiilor poliţieneşti din interiorul statelor, sau din lecţiile învăţate pe plan naţional din desfăşurarea acţiunilor de aplicare a legii, de prevenire a dezordinii şi de menţinere a ordinii publice, dar şi din învăţămintele operaţiilor internaţionale militare şi civile de sprijinire a păcii cu care au astăzi în comun, atât aspecte de conducere politică şi administrativă, precum şi multiple aspecte operaţionale.

Astfel, s-a născut ideea înfi inţării Forţei de Jandarmerie Europeană – F.J.E., bazată pe contribuţia Colegiului European de Poliţie pentru instruirea integrată comună a ofi ţerilor de poliţie şi pe faptul că în misiunile viitoare de poliţie, accentul trebuie să cadă pe depistarea şi interzicerea crimei organizate, ca obstacol major în consolidarea legii şi ordinii în fostele zone de criză.

Iniţiativa în acest domeniu au deţinut-o Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Spania, care au consi-derat că F.J.E. este o contribuţie care poate întări Politica Europeană de Securitate şi Apărare. Cele cinci ţări au propus ca această capacitate, dotată cu statut militar, să fi e pusă la dispoziţie pentru situaţiile cele mai exigente şi în vederea unei desfăşurări rapide pentru garantarea securităţii şi ordinii publice.

Forţa de Jandarmerie Europeană, denumită EUROGENDFOR sau F.J.E., este operaţională, robustă şi dotată cu capacităţi de reacţie rapidă pentru a-şi asuma toate sarcinile de poliţie în operaţiile de gestionare a crizelor, asigurând o prezenţă efectivă alături de alţi actori, inclusiv componentele militare sau poliţia locală.

Scopul creării F.J.E. a fost acela de a facilita

metodele şi mijloacele securităţii, în special cu ocazia tranziţiei de la latura militară la cea civilă a operaţiei, fi ind deschisă participarea statelor terţe, dotate cu capacităţi de poliţie adecvate la operaţii ale F.J.E..

F.J.E. trebuie să poată acoperi toate aspectele unei operaţii de răspuns la criză: în faza iniţială ar putea intra în teatrul de operaţii, alături de forţa militară pentru a îndeplini misiuni de poliţie; în faza de tranziţie şi-ar putea îndeplini atribuţiile singură sau în cadrul unei forţe militare, facilitând coordonarea şi cooperarea cu unităţile de poliţie locale sau internaţionale; în faza de dezangajare militară ar putea facilita trecerea responsabilităţilor către o autoritate civilă sau un serviciu public iar, dacă e necesar, să participe la eforturile de cooperare.

În prevenirea unei crize, această forţă poate fi desfăşurată singură sau împreună cu o forţă militară.

În conformitate cu mandatul fi ecărei operaţii, FJE poate îndeplini un spectru larg de servicii decurgând din capacităţile sale poliţieneşti, cum ar fi : executarea de misiuni de menţinere a ordinii şi securităţii publice; urmărirea şi consilierea poliţiei locale în activitatea sa cotidiană, inclusiv investigaţia penală; supravegherea şi controlul trafi cului ilicit; exercitarea poliţiei la frontieră, culegerea de informaţii; îndeplinirea lucrărilor de anchetă penală, de la detectarea actelor de delincvenţă şi urmărirea infractorilor până la transferarea lor către autorităţile judiciare competente; protecţia populaţiei şi bunurilor şi menţinerea ordinii, în cazul manifestărilor publice; instruirea şi antrenarea ofi ţerilor de poliţie la nivelul standardelor internaţionale; formarea şi antrenarea

FORŢA DE JANDARMERIE EUROPEANĂ ŞI ROLUL SĂU

Nr. 1/2007

Internaţional

34

ÎN OPERAŢIILE DE GESTIONARE A CRIZELOR

instructorilor, în special prin programe de cooperare. Forţa poate fi pusă, de asemenea, la

dispoziţia O.N.U., O.S.C.E., N.A.T.O. şi a altor organizaţii internaţionale sau coaliţii ad-hoc.

Referitor la organizarea Forţei, o unitate a F.J.E. poate cuprinde alături de statul major o componentă operaţională (unităţi destinate misiunilor de securitate publică generală şi de menţinere a ordinii publice), o componentă de luptă contra criminalităţii (cu specialişti în măsuri de investigare penală, de cercetare, asamblare, analiză şi exploatare a informaţiilor, de protecţie şi asistenţă a persoanelor, de control al trafi cului, de deminare, de luptă antiteroristă şi contra infracţiunilor grave şi alţi specialişti grupaţi în module şi specialişti desemnaţi) şi o componentă de susţinere logistică (cu sarcini de aprovizionare, completare a stocurilor, mentenanţă, repararea sau evacuarea echipamentelor, transport, asistenţă medicală, unele din aceste sarcini putând fi îndeplinite, în funcţie de necesităţi, de alte organe).

Statele părţi vor trebui să desemneze periodic forţele alocate prin precizarea capacităţilor, desemnarea concretă şi defi nitivă făcându-se

doar la momentul oportun „la cererea” F.J.E.În ceea ce priveşte instruirea personalului,

Comitetul Interministerial de Înalt Nivel stabileşte standardele operaţionale ale unităţilor F.J.E., atingerea nivelului acestora fi ind o responsabilitate naţională, iar antrenamentele trebuie să ţină cont de obiectivele anuale propuse de Comandantul Forţei şi aprobate de Înaltul Comitet Interministerial.

În ceea ce priveşte susţinerea în operaţie, fi nanţarea acesteia va fi asigurată de statele participante şi dacă e posibil, de U.E., O.N.U. sau alte organizaţii internaţionale.

Forţa are un caracter deschis pentru admiterea ca membru al F.J.E. al tuturor statelor U.E., care dispun de o forţă de poliţie cu statut militar, statele candidate la aderarea în U.E. putând obţine statutul de observator prin detaşarea unui ofi ţer de legătură la statul major.

Viitorul va demonstra că alături de cele 13 grupări tactice, care sunt planifi cate a se constitui în U.E., F.J.E. dispune de avantajele unui potenţial încă neexploatat în

domeniul operaţiunilor de sprijinire a păcii. Concluzia este că, la fel ca în interiorul statelor,

Jandarmeria s-a departajat de poliţie şi armată şi pe plan internaţional, putându-şi aduce astfel o contribuţie esenţială la procesul de gestionare civilă a crizelor în care este deja implicată şi România.

General de brigadădr. Olimpiodor ANTONESCU

Nr. 1/2007

35

Internaţional

Nr. 1/2007

36

F.I.E.P.F.I.E.P.Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor

Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (F.I.E.P.) a fost constituită în anul 1995 în scopul coordonării organizaţiilor europene şi mediteraneene de jandarmerie şi realizării schimbului de informaţii şi de experienţă între instituţiile aderente, în domeniile: pregătire şi recrutare organizarea serviciului noi tehnologii şi logistică afaceri europene

Din 31 octombrie 2002, Jandarmeria

Română este membră cu drepturi depline a Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi de Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut militar – F.I.E.P., din care fac parte instituţii similare din Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Turcia şi Maroc, iar ca observatori Argentina şi Chile.Începând cu luna octombrie 2007,

Jandarmeria Română va prelua preşedinţia Asociaţiei.

maiorCarmen BĂRBULESCU

DE LA COOPERAREA INSTITUŢIONALĂLA COOPERAREA OPERAŢIONALĂ

De mai mult de zece ani, există o cooperare instituţională între Jandarmeria Naţională Franceză şi Jandarmeria Română, fi ind concretizată în proiecte privind consilierea profesională, furnizarea de materiale şi echipamente specifi ce, programe de formare şi perfecţionare în România şi în Franţa.

Acţiunea a fost orientată în cadrul acestui parteneriat instituţional, pe următoarele trei direcţii:

Cursul Superior Internaţional al Şcolii de Aplicaţie pentru Ofi ţeri a Jandarmeriei Române: douăzeci de stagiari de nouă naţionalităţi diferite urmează cursul în limba franceză axat pe modul de acţiune al Jandarmeriei Naţionale Franceze.

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare

în domeniul ordinii publice de la Ochiuri, care promovează experienţa profesională a Centrului Naţional de Antrenament al Forţelor de Jandarmerie de la Saint-Astier.

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Montan Sinaia, unde o parte a echipamentelor

a fost fi nanţată prin intermediul acestei cooperări, derulându-se totodată programe de pregătire împreună cu specialişti din cadrul Jandarmeriei Montane Franceze.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, se vor intensifi ca programele de cooperare instituţională, generând astfel dezvoltarea cooperării operaţionale.

Text preluat şi adaptat de

slt. Liubliana NEDELCUdupă “Gend-Info” Decembrie 2006

Nr. 1/2007

10 ani de parteneriat româno-francez

37

Nr. 1/2007

Internaţional

38

Fundaţia “Casa Jandarmeriei” Organizare, domenii de activitate şi mijloace de acţiune

Vocaţia socială a Fundaţiei Casa Jandarmeriei este un aspect fundamental al acţiunii sale în serviciul jandarmilor, fi e că sunt cadre active sau pensionari, precum şi al familiilor acestora.

Formele de ajutor sunt nume-roase şi nu numai de ordin fi nanciar. Asistentele sociale ale Ministerului Apărării sunt în inima acestui dispozitiv. Ele însoţesc zi de zi pe toţi cei care se afl ă în suferinţă...

Recunoscută ca fi ind de utilitate publică, Fundaţia Casa Jandarmeriei a fost creată în 1944 pentru a ajuta, asista şi sprijini văduvele, orfanii şi membrii jandarmeriei, în activitate sau la pensie. Activităţile sale se realizează prin prestaţii fi nanciare de solidaritate, centre de vacanţă pentru tineri şi

sejururi în stabilimente familiale. Fundaţia este condusă de un

Consiliu de Administraţie format dintr-un Secretar general care este Consilier de Stat, un Secretar general adjunct, Şeful Biroului Acţiune Socială la Direcţia Generală a Jandarmeriei Naţionale şi Responsabilii cu executarea deciziilor.

Consiliul de administraţie al Fundaţiei, care veghează în mod special conturile fi nanciare şi decide evoluţia patrimoniului, este format din 8-10 membri – militari, pensionari şi intervenienţi exteriori- care se reunesc de trei ori pe an sub preşedinţia directorului general al Jandarmeriei

şi este structurată pe cinci secţiuni:- celula socială, care

gestionează atribuirea diferitelor prestaţii (alocaţii de studii) către membri. Ea este în permanentă legătură cu asistentele serviciului social de formaţie Jandarmerie.

- secţiunea animaţie, gestionează sejururile în centrele de vacanţă pentru tineri precum şi stabilimentele familiale.

- secţiunea infrastructură şi gestiune fi nanciară, ţine contabilitatea şi supervizează întreţinerea stabilimentelor.

- secţiunea personal, administrează cei 110 salariaţi permanenţi ai Fundaţiei şi cei 600 de sezonieri recrutaţi pentru perioada vacanţelor şcolare.

- biroul acţiune socială, care asigură gestiunea şi unde sunt încadrate aproximativ treizeci de persoane: militari din jandarme-rie, civili, salariaţi de drept privat.

Pentru a putea benefi cia de un ajutor din partea fundaţiei, trebuie să fi membru cotizant, pensionar sau văduvă a unui jandarm. Fiecare dosar este trimis la secţia de acţiune socială care îl studiază, emite un aviz favorabil sau nefavorabil, apoi îl transmite Fundaţiei.

Datorită Fundaţiei Casa

Jandarmeriei, la care subscriu în număr mare, militarii Jandarmeriei se ocupă în mod solidar de funcţionarea acesteia, funcţionare care este realizată exclusiv din fonduri private, graţie în special cotizaţiilor voluntare ale aproape tuturor jandarmilor, ea intervenind în aproape toate etapele vieţii membrilor ei: în momentele de bucurie şi de sărbătoare ( constituirea de familii, colonii de vacanţe, colete văduvelor la sfârşitul anului,...), dar, de asemenea, şi în momente difi cile (decese, boli grave,...).

Polivalentă, Casa Jandarme-riei conduce de asemenea acţiuni moderne şi novatoare, fi e pe linia studenţilor (alocaţii de studii), fi e în benefi ciul familiilor (inaugurarea unui nou sat de vacanţă la Hendeye).

Text preluat şi adaptat deslt. Liubliana NEDELCU

după “Gend-Info” Martie 2005

Din experienţa instituţiilor similare europeneDin experienţa instituţiilor similare europene

Nr. 1/2007

39

General de brigadă dr. Olimpiodor ANTONESCU„JANDARMERIA DE LA PEACEKEEPING LA PEACEBUILDING”

Editura Centrului Tehnic – editorial al Armatei Bucureşti a publicat recent lucrarea „JANDARMERIA DE LA PEACEKEEPING LA PEACEBUILDING”. Ceea ce diferenţiază această cercetare ştiinţifi că de alte abordări ale operaţiilor de sprijinire a păcii este faptul că, plecând de la evidenţierea rolului factorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţii internaţionale, a fost defi nită strategia participării structurilor de jandarmi la operaţiile de menţinere a păcii.

Scopul vizat al lucrării este acela de a contribui la perfecţionarea participării Jandarmeriei Române la operaţiile de sprijinire a păcii, acest demers editorial încadrându-se, logic şi fi resc, în rândul lucrărilor realizate pentru evidenţierea necesităţii integrării structurilor de jandarmi în eforturile colective ale comunităţii internaţionale în combaterea riscurilor şi ameninţărilor la adresa ordinii şi stabilităţii regionale şi mondiale într-o lume globală.

Cultură - Cultură - Semnal editorial

dr. Ţuţu PIŞLEAG / Oviviu BRĂTULESCUIoan-Dorin RUS / David UNGUREANU„ JANDARMERIA ROMÂNĂ ÎN OPERAŢII MULTINAŢIONALE”

Lucrarea reprezintă rezultatul unei experienţe de un an în mediul internaţional în domeniul asigurării şi restabilirii ordinii publice unde, în cooperare cu celelalte forţe poliţieneşti cu statut militar, au fost planifi cate şi executate peste 500 de acţiuni specifi ce, în mediul tulburat de convulsii sociale, etnice, ideologice sau de alta natură din Kosovo.

Jandarmii români au devenit astfel, promotorii şi purtătorii unei experienţe deosebite şi ai unor tehnici de mare noutate pentru sistemul ordinii publice din România, ceea ce a determinat însumarea acestor forme şi dispozitive de acţiune într-o lucrare de specialitate utilă tinerilor ofi ţeri, dar şi celor care au deja experienţă în acest domeniu.

General de brigadă Gheorghe Nicolaie RUGINĂ„OPTIMIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL”

Lucrarea oferă concluzii şi soluţii viabile privind organizarea şi optimizarea conducerii acţiunilor militare moderne executate de unităţile şi marile unităţi de jandarmi independent sau în cooperare cu unităţile armatei, evidenţiindu-se în mod deosebit, efortul autorului pentru o amplă documentare din literatura de specialitate din ţara noastră, dar mai ales din cea existentă în NATO şi în armatele statelor occidentale.

Caracterul ştiinţifi c al lucrării este determinat de formularea şi utilizarea unor metode efi ciente de optimizare a acţiunilor de război informaţional în acţiunile militare moderne la care participă structurile de jandarmi.

General maior dr. Costică Silion / Colonel dr. Stelian Gudacu„RENAŞTEREA JANDARMERIEI ROMÂNE”

Această lucrare, apărută recent la Editura Muntenia, are ca subiect renaşterea Jandarmeriei Române ca instituţie fundamentală a siguranţei naţionale şi ordinii publice în perioada post război rece. Pornindu-se de la locul, rolul şi atribuţiile Jandarmeriei în statul de drept, este analizată, într-un demers de un înalt nivel ştiinţifi c, evoluţia instituţiei în perioada parcursă de la reînfi inţare până în prezent, şi pe această bază, sunt formulate o serie de propuneri pentru efi cientizarea managementului organizării îndeplinirii atribuţiilor specifi ce.

Scopul vizat de autori este ca prin datele şi informaţiile prezentate, să ofere o imagine reală asupra evoluţiei Jandarmeriei Române ca instituţie fundamentală a statului şi să contribuie la perfecţionarea pregătirii personalului în vederea îndeplinirii de calitate a atribuţiilor încredinţate prin legi şi reglementări specifi ce.

Întregul demers al autorilor în această investigaţie ştiinţifi că poate constitui un document util în realizarea unui permanent schimb de opinii care să vizeze perfecţionarea activităţii Jandarmeriei.

colonel Gheorghe HĂRĂBORmaior Carmen BĂRBULESCU

Pictor în uniformă Sergent major Tudor Dumitru MARCUI.J.J. Bistriţa - Năsăud

Reporter: Pentru început vă rugăm să prezentaţi câteva repere biografi ce...

Tudor Dumitru Marcu: Da, cu mare plăcere. Am deschis ochii spre această lume în urmă cu 22 de ani la Iaşi, unde mi-am petrecut o mare parte a copilăriei.

R: Care a fost prima expoziţie la care aţi participat?

T.M.D.: Am expus primele lucrări pe parcursul anilor de şcoală, dar prima expoziţie care mi-a adus satisfacţii cu adevărat a fost organizată la Liceul “Ion Luca” din Vatra Dornei, pe când eram elev în clasa a XI-a. Aici, câteva lucrări de grafi că au fost remarcate şi apreciate, fi ind răsplătit cu premii şi diplome. Ulterior, am mai expus în şcoala de jandarmi, participând la mai multe expoziţii locale şi la nivel naţional, lucrările mele fi ind apreciate şi răsplătite cu diplome.

R: De când aţi îmbrăţişat profesia de jandarm aţi mai expus lucrări?

T.M.D.: Da, în timp ce eram elev al Şcolii Militare de Subofi ţeri de Jandarmi “Grigore Alexandru Ghica” din Drăgăşani, am participat la mai multe concursuri organizate la nivelul instituţiilor de învăţământ militar din Sistemul de Apărare şi Ordine Publică. Şi aici am avut lucrări premiate. În anul întâi, am obţinut un loc III, iar în anul doi de studii am obţinut locul I la categoria “desen artistic”.

R: După absolvirea şcolii aţi mai expus ?T.M.D.: În anul 2006, cu ocazia “Zilei Jandarmeriei

Române” am expus în cadrul unei expoziţii organizate

la Inspectoratul General al Jandarmeriei şi în acelaşi an la o alta, “Icoane pe lemn”, organizată în incinta sediului Ministerului Administraţiei şi Internelor din Bucureşti. La ultima am participat cu lucrări de pictură cu tematică religioasă.

R: Cine v-a sprijinit în formarea profesională şi în plan artistic?

T.M.D.: Pentru sprijinul acordat în formarea mea profesională şi desăvârşirea celei artistice, doresc să mulţumesc, în mod special, domnului general de brigadă Ion Crînguş, domnilor colonei Florin Petcu şi Ionel Cimuca, actualul meu comandant şi nu în ultimul rând, celor care m-au susţinut şi încurajat permanent.

R: Aveţi un loc în care expuneţi permanent ?T.M.D.: Da, imobilul în care îşi desfăşoară

activitatea Inspectoratul Judeţean de Jandarmi “Gelu Voievod” Bistriţa - Năsăud găzduieşte o expoziţie personală de pictură, care cuprinde peste 20 de lucrări,la care adaug, periodic, pe cele mai recente.

R: Nu v-aţi gândit să faceţi din harul cu care aţi fost înzestrat o sursă suplimentară de venit?

T.M.D.: Adică să-mi vând lucrările ? Nu, nu mi-am “fructifi cat” talentul făcând din pictură o sursă de venit, toate lucrările pe care le-am înstrăinat au fost dăruite din sufl et prietenilor, colegilor sau celor ce înţeleg şi iubesc pictura.

R: Ce gânduri de viitor aveţi, în planul afi rmării artistice ?

T.M.D.: Am speranţa că voi benefi cia în continuare de sprijin, pentru a promova arta şi a participa la cât mai multe expoziţii la nivelul institiuţiei şi la nivel naţional.

căpitan Dănuţ ANDRONESI

Nr. 1/2007

Despre jandarmi şi pasiunile lor

40

Există numeroase modalităţi de a-ţi petrece timpul liber, însă pentru mine e foarte important ca ceea ce fac să dăinuie peste timp şi, cine ştie, să servească drept model pentru generaţii de-acum încolo. Colecţionez bancnote şi monede.

O colecţie nu este o simplă sumă de obiecte cu sau fără valoare, de orice fel ar fi ea. Este mai ales pasiune, devotament, cunoaştere, istorie şi, nu în ultimul rând, o stare de spirit. De multe ori, când răsfoiesc albumele cu colecţia, îmi imaginez o lume apusă şi totuşi prezentă prin însăşi aceste dovezi de existenţă. Mă uit la bancnotele circulate, unele îngălbenite de vreme şi încerc să-mi imaginez lumea în care ele au circulat, pe cei care le-au folosit pentru traiul lor, îndestulat sau nu, cu micile bucurii pentru care, poate, au fost schimbate. Iau în mână câte o monedă de argint, o cântăresc în palmă şi simt că cel care poate a făcut ca mine, a fost un om fericit, chiar şi pentru o clipă.

Pasiunea mea pentru colecţia de bancnote şi monede nu e întâmplătoare. De la un pumn de monede în copilărie, colecţia mea numără acum peste 1200 de monede de diferite tipuri şi peste 300 de bancnote care au circulat până în anul

1952. Monedele sunt din peste 80 de ţări de pe toate continentele. Printre ele, se afl ă la loc de frunte monedele romane, bizantine, persane şi cele medievale din argint, de foarte bună calitate, iar cele mai vechi bancnote datează din 1848.

Tehnica modernă, în speţă Internetul, mi-a oferit posibilitatea de a-mi face prieteni printre colecţionarii de pe toate continentele, colecţionari cu care port corespondenţă de specialitate.

Particip la târguri şi expoziţii în domeniu, la întâlniri cu alţi

pasionaţi ai numismaticii.Colecţia este, aşadar, o continuitate între

generaţii de colecţionari, o continuitate în învăţarea unei istorii aparte - alta decât cea cuprinsă în fi lele manualelor de şcoală, şi, nu în ultimul rând, în demonstrarea existentei noastre economice şi culturale în spaţiul european şi mondial.

Pasiunea mea, numismaticaCăpitan Ilie NUŢUC.P.P.J. Fălticeni

Nr. 1/2007

41

CredinţăCredinţă

Autoportret cu lacrimi Autoportret cu lacrimi şi fum de tămâie şi fum de tămâie

Lacrimi amestecate cu fum de tămâie.Lacrimi amestecate cu fum de tămâie.Priviri serioase şi saluturi scurte.Priviri serioase şi saluturi scurte.Un om în negru într-o lume albastră.Un om în negru într-o lume albastră.O lume potenţial prietenă sau viitori duşmani.O lume potenţial prietenă sau viitori duşmani.Stăpân pe cunoştinţe şi amic al cărţilor.Stăpân pe cunoştinţe şi amic al cărţilor.Profesionişti şi ironici, cuminţi ai legilor.Profesionişti şi ironici, cuminţi ai legilor.Zâmbitor şi deschis, curat şi confi dentZâmbitor şi deschis, curat şi confi dentSuspicioşi în început, prieteni în pensionare.Suspicioşi în început, prieteni în pensionare.Cerinţe puţine, aşteptări multe.Cerinţe puţine, aşteptări multe.Îngheţ şi dezgheţ, un preot e sigur noroc?Îngheţ şi dezgheţ, un preot e sigur noroc?Cascade, lacuri şi munţi, ţi-e aerul prieten.Cascade, lacuri şi munţi, ţi-e aerul prieten.E bine de ştiut, e greu de făcut.E bine de ştiut, e greu de făcut.Femei credincioase, ajutoare secrete.Femei credincioase, ajutoare secrete.Respect desăvârşit, consideraţii.Respect desăvârşit, consideraţii.Risc minim, încredere integrală, Hristos în toate.Risc minim, încredere integrală, Hristos în toate.Pericol scăzut, info-rel. gratis, parcă îmi merge mai bine!Pericol scăzut, info-rel. gratis, parcă îmi merge mai bine!Sfeştanii, cuvânt respectat, program şi „garda” jos.Sfeştanii, cuvânt respectat, program şi „garda” jos.Concret şi efi cient. Hristos e cu noi.Concret şi efi cient. Hristos e cu noi.Trei oameni – e bine! Şi cinci - e destul!Trei oameni – e bine! Şi cinci - e destul!E aproape un an şi-mi place ce văd.E aproape un an şi-mi place ce văd.Genunchi, pe mochete; „Acatistier”, pe rafturi.Genunchi, pe mochete; „Acatistier”, pe rafturi.O vorbă tot merge! E bine că merge.O vorbă tot merge! E bine că merge.Scaun de veghe , sfi nţi pe pereţi.Scaun de veghe , sfi nţi pe pereţi.E bun ceva, sfaturi preştiute, mulţumiri de strană.E bun ceva, sfaturi preştiute, mulţumiri de strană.Hristos şede şi lucră. Şi-şi ţine de plan.Hristos şede şi lucră. Şi-şi ţine de plan.„Căsătorit” cu armata, „concubinaj” cu soţia.„Căsătorit” cu armata, „concubinaj” cu soţia.Toţi credem în Domnul, dar cum să-L convingi?Toţi credem în Domnul, dar cum să-L convingi?O să-l întreb ceva!O să-l întreb ceva!Preocupat şi onest, aştepţi un miracol.Preocupat şi onest, aştepţi un miracol.Semnal de sus: e bun! Ştim! Şi ne e drag. Dar…..Semnal de sus: e bun! Ştim! Şi ne e drag. Dar…..Vicleanu-şi verifi că ceasul. E musai … şi parcă … a fostVicleanu-şi verifi că ceasul. E musai … şi parcă … a fosto încercare în lumea albastră … greşită.o încercare în lumea albastră … greşită.Hristos merge acasă să ştie cum stau.Hristos merge acasă să ştie cum stau....Hristos stă şi plânge. Fumul de tămâie se amestecă-n...Hristos stă şi plânge. Fumul de tămâie se amestecă-nlacrimi...lacrimi... Preot Liviu TUDORPreot Liviu TUDOR

Identitate IdentitateIntrarea României în familia statelor Europei Intrarea României în familia statelor Europei

unite este o restituire a istoriei. Nu singura, de altfel. unite este o restituire a istoriei. Nu singura, de altfel. Totdeauna când contemporanii greşesc, apare şansa Totdeauna când contemporanii greşesc, apare şansa îndreptării de către posteritate. România a fost îndreptării de către posteritate. România a fost totdeauna a Europei şi mulţi ani de-a lungul secolelor ea totdeauna a Europei şi mulţi ani de-a lungul secolelor ea a constituit un scut al creştinătăţii. Identitatea creştină a constituit un scut al creştinătăţii. Identitatea creştină a neamului românesc are o unicitate necesară Europei, a neamului românesc are o unicitate necesară Europei, sângele latin, plămădit aparte într-o spiritualitate sângele latin, plămădit aparte într-o spiritualitate răsăriteană de la răscruce de drumuri, a clădit un răsăriteană de la răscruce de drumuri, a clădit un popor imaginativ, imprevizibil, docil şi rebel în acelaşi popor imaginativ, imprevizibil, docil şi rebel în acelaşi timp, care constituie o rezervă de inteligenţă şi cu aer timp, care constituie o rezervă de inteligenţă şi cu aer proaspăt pentru Apusul legist, riguros, exact în fond.proaspăt pentru Apusul legist, riguros, exact în fond.

În acelaşi timp, spiritul românesc trebuie să În acelaşi timp, spiritul românesc trebuie să se revalorifi ce în faţa istoriei şi a prezentului. Prea se revalorifi ce în faţa istoriei şi a prezentului. Prea mult şi prea des curtenitori faţă de alţii, românii şi-mult şi prea des curtenitori faţă de alţii, românii şi-au transformat la nevoie demnitatea în metanie. au transformat la nevoie demnitatea în metanie. Îngenuncherea este însă o trecere spre înălţare. Avem Îngenuncherea este însă o trecere spre înălţare. Avem nevoie să cugetăm permanent la verticalitate pentru nevoie să cugetăm permanent la verticalitate pentru că în ea se afl ă semnul destinului nepredestinat al că în ea se afl ă semnul destinului nepredestinat al creştinismului. Am învăţat din timpuri că atunci când creştinismului. Am învăţat din timpuri că atunci când istoria sau geografi a ne-or fi fost potrivnice, ele de istoria sau geografi a ne-or fi fost potrivnice, ele de fapt ne propuneau creşterea întru înţelepciune. Am fapt ne propuneau creşterea întru înţelepciune. Am învăţat de la alte neamuri că „a vrea” poate să însemne învăţat de la alte neamuri că „a vrea” poate să însemne încrâncenare şi tenacitate. Am crezut că Dumnezeu încrâncenare şi tenacitate. Am crezut că Dumnezeu este şi un Dumnezeu al istoriei, care ne dă dreptul este şi un Dumnezeu al istoriei, care ne dă dreptul la o veşnicie accesibilă. Am învăţat de la morală că la o veşnicie accesibilă. Am învăţat de la morală că decadenţa este prea scumpă şi are impozitele prea mari.decadenţa este prea scumpă şi are impozitele prea mari.

Este timpul să ne împropriem prezentul şi să ne Este timpul să ne împropriem prezentul şi să ne întoarcem cu ochii şi inima către tot ce este valoros şi întoarcem cu ochii şi inima către tot ce este valoros şi către tot ce trebuie păzit ca fi ind moştenirea neamului. către tot ce trebuie păzit ca fi ind moştenirea neamului. Şi aici ne intră bătrânii şi moşii cu cimitirele lor; Şi aici ne intră bătrânii şi moşii cu cimitirele lor; copiii cu inocenţa şi nevoia de instruire dreaptă; copiii cu inocenţa şi nevoia de instruire dreaptă; preoţii şi dascălii cu crezurile lor; medicii şi ofi ţerii preoţii şi dascălii cu crezurile lor; medicii şi ofi ţerii cu leacurile lor jertfelnice; drămuitorii de galbeni cu cu leacurile lor jertfelnice; drămuitorii de galbeni cu minţile lor spilcuite; oratorii şi diriguitorii de trebi minţile lor spilcuite; oratorii şi diriguitorii de trebi ale ţării, oştirile apărătoare de neam şi pământuri. Şi ale ţării, oştirile apărătoare de neam şi pământuri. Şi împreună cu ei toţi aceia care se recunosc ai neamului împreună cu ei toţi aceia care se recunosc ai neamului şi ai ţinuturilor străbune. Este nevoie de întoarcere şi ai ţinuturilor străbune. Este nevoie de întoarcere la fi resc, la bun simţ şi la credinţă în Dumnezeu, la fi resc, la bun simţ şi la credinţă în Dumnezeu, pentru ca locurile cele sfi nte ale Grădinii Maicii pentru ca locurile cele sfi nte ale Grădinii Maicii Domnului să nu se transforme în iad pământesc. Domnului să nu se transforme în iad pământesc. Şi atunci cu toţii vom trăi bine pe pământul pe Şi atunci cu toţii vom trăi bine pe pământul pe care Domnul Dumnezeul nostru ni l-a dat nouă.care Domnul Dumnezeul nostru ni l-a dat nouă.

Preot Valeriu CHIRILĂ Preot Valeriu CHIRILĂ

Un fi or de cristale ce zdrobeşte o mână,Un fi or de cristale ce zdrobeşte o mână,Pătrunde şi stă sub salcia crudă,Pătrunde şi stă sub salcia crudă,

Străbătut de lumină, ca singură cale,Străbătut de lumină, ca singură cale,Cristalul e roşu de Paşti...Cristalul e roşu de Paşti...

4242

Nr. 1/2007

Nr. 1/2007

43

sublocotenent Ciprian ALDEA

PlutonierClaudiu FILIPI.J.J. MARAMUREŞ

Plutonierul Claudiu Filip a fost crescut într-o familie de maramureşeni simpli şi oneşti, care l-au învăţat să iubească dreptatea şi adevărul. De mic copil, a dat dovadă de aptitudini deosebite pentru sport. Calităţile sale sportive au fost recunoscute prin acordarea centurii negre cu doi Dan în străvechea artă marţială Wing Chung.

Încă de la angajarea sa, în anul 1992, în cadrul I.J.J. Maramureş,s-a dovedit un bun camarad, care, nu de puţine ori a pus interesul general al subunităţii înainte de al său.

Aceste calităţi au fost apreciate de colegi şi comandanţi în misiuni complexe şi solicitante: restabilirea ordinii şi liniştii în localitatea Săpânţa, confl ictele religioase sau cele pentru împroprietărire care, din păcate, au avut loc nu de puţine ori în judeţul nostru.

Nu trebuie să uităm intervenţia jandarmului Filip Claudiu într-un scandal ce a avut loc în staţiunea Ocna Şugatag.

Aici, un grup de tineri care consumaseră prea mult alcool, au tulburat grav ordinea şi liniştea publică. “Înfi erbântaţi” de aburii alcoolului, au lovit mai multe persoane şi au agresat, atât patrula de jandarmi ce a încercat să aplaneze scandalul, cât şi pe şeful postului de poliţie care le venise în ajutor.

În sprijinul acestora a intervenit jandarmul Claudiu Filip, care a reuşit să-i imobilizeze după o confruntare care nu a durat decât câteva zeci de secunde. În cursul acestei lupte jandarmul a fost înconjurat de grupul recalcitrant, primind şi o lovitură de cuţit în zona toracelui, lovitură pe care doar vesta anticuţit, de care acesta nu se desparte, l-a salvat.

Un alt moment în care şi-a demonstrat calităţile personale, a fost salvarea unei persoane care ameninţa să se sinucidă. Astfel, l-a observat pe C. S. de 20 de ani din Sighetu Marmaţiei ce ameninţa să sară de pe acoperişul unui bloc din Sighetu Marmaţiei.

Făcând parte din echipa mixtă de negociere, a profi tat de o clipă de neatenţie a bărbatului şi, asumându-şi riscul de a cădea odată cu acesta, l-a imobilizat. După ce l-a liniştit, a ajutat la internarea lui la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal din Sighetu Marmaţiei.

În prezent, subofi ţerul lucrează în cadrul Compartimentului Cercetare Documentare şi din păcate, multe aspecte din activitatea acestuia nu pot fi făcute publice. Putem totuşi spune că, prin asumarea unor riscuri extraordinare şi prin fl erul de care a dat dovadă, a obţinut date esenţiale pentru rezolvarea unor cazuri deosebite privind trafi cul de armament, de stupefi ante sau de persoane.

locotenent Mihai HAIDUC

Sergent-majorCristinel MARHAOI.J.J. BRAŞOV

Sergentul major MARHAO CRISTINEL îşi desfăşoară activitatea în cadrul Compartimentului Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii al I.J.J. Braşov.

Subofi ţerul a acţionat efi cient pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor de orice gen, remarcându-se prin modul în care a întocmit dosare cu acte premergătoare şi activităţile desfăşurate pe linie criminalistică.

A participat la constatarea a 115 infracţiuni fl agrante, a întocmit un număr de 52 dosare cu acte premergătoare în cazul a 104 infractori.

De asemenea, subofi ţeruls-a remarcat şi pe timpul misiunilor de asigurare a ordinii publice la manifestări culturale, sportive, religioase, vizite ofi ciale, executări judecătoreşti, etc., dând dovadă de profesionalism şi curaj, fi ind apreciat de şefi i ierarhici şi camarazii săi.

Pentru activitatea deosebită desfăşurată a fost recompensat în repetate rânduri şi propus pentrua-şi desfăşura activitatea în cadrul unui compartiment operativ.

Prim plan

Nr. 1/2007

44

SportSport

Desfăşurat pe parcursul a două zile, 16-17 februarie a.c., Campionatul Naţional de Schi al Ministerului Administraţiei şi Internelor a reunit peste 170 de participanţi, reprezentanţi ai unităţilor M.A.I., care s-au întrecut în două probe alpine – slalom uriaş şi slalom special, dar şi într-o probă de schi fond.

Sportivii au concurat la categoriile feminin şi masculin, aceasta din urmă fi ind împărţită în două grupe de vârstă, sub şi, respectiv, peste 35 ani.

La categoria feminin, la ambele probe alpine Aldea Ionela, reprezentanta Inspectoratului General al Jandarmeriei s-a clasat pe locul doi.

La categoria masculin, grupa de vârstă peste 35 ani, plt. adj. Benasich Cătălin din cadrul I.J.J.

Prahova a câştigat ambele probe alpine, iar la proba de slalom uriaş la categoria de vârstă sub 35 ani, Pascu Dinu din cadrul I.G.J.R s-a clasat al treilea.

În urma rezultatelor individuale, a fost întocmit clasamentul pe echipe. Astfel, pe treapta I a podiumului a urcat echipa Inspectoratului General al Jandarmeriei, urmată de echipa Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov (locul II) şi de cea a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova (locul III).

Învingătorilor le-au fost oferite premii în bani, diplome, medalii şi cupe.

JANDARMII AU CÂŞTIGATJANDARMII AU CÂŞTIGATCAMPIONATUL NAŢIONAL DE SCHICAMPIONATUL NAŢIONAL DE SCHI

AL MINISTERULUIAL MINISTERULUIADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

EDIŢIA 2007 EDIŢIA 2007

Campionatul de Judo al Ministerului Adminstraţiei şi

Internelor - 2007

Pe parcursul a două zile, în fi nala Campionatului de Judo - 2007 al M.A.I., au concurat pentru medalii, în cadrul celor şapte categorii de greutate, peste 150 de sportivi din toate structurile M.A.I. şi 40 de studenţi şi elevi, selecţionaţi în urma etapelor preliminare desfăşurate pe parcursul acestui an.

La fi nalul competiţiei, clasamentul pe echipe a fost următorul:

1. locul I: Inspectoratul General al Jandarmeriei

2. locul II: Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

3. locul III: Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita

Cel mai tehnic judoka a fost declarat un sportiv jandarm, plt.maj. Petre Adrian din I.J.J. Cluj.

Lotul care a reprezentat Jandarmeria a fost compus din plt. Petre Adrian (I.J.J. Cluj – locul I cat. 81 kg.), plt. maj. Gujbă Gheorghe (I.J.J. Alba, locul I cat. 73 kg), sg. maj. Bîrzu Manuela (I.J.J. Bacău, locul I, cat.

peste 60 kg.), plt.adj. Preda Dorel (I.J.J. Buzău, locul II cat. 100 kg.), sg maj. Malnaşi Adrian (I.J.J. Harghita, locul II cat. 90 kg), cpt. Ionescu Silviu (Bg.Sp.I.J., locul II cat. 81kg.), sg.maj. Palade luliana (I.J.J. Galati, locul II cat. peste 60 kg.), plt. Ardeleanu Daniel (Gr.Mb. Ploieşti locul III cat. 73 kg.), sg.maj. Solomon Laurenţiu (I.J.J. Brăila, locul III cat. +100 kg.), sg.maj. Azoiţei Marian (I.J.J. Ilfov locul III cat. 81 kg.), plt. Adj. Doboş Claudiu (I.J.J. Harghita locul III cat. 100 kg.), sg.maj. Toma Florin (I.J.J. Călăraşi, locul V cat. 66 kg.), sg.maj. Alistar Cătălin (I.J.J. Vaslui, locul V cat. +100 kg.), plt. Bucă Ştefan (U.Spc. 30 J., locul V, cat. 100 kg.)

Felicitări şi aşteptăm aceleaşi rezultate anul viitor!

căpitan Sorin DESPINA

Bun venit în "linia întâi"!

45

Mesaje de salut pentru Revista “Jandarmeria Română”

Bun venit în "linia întâi"!Bun venit în "linia întâi"!

MESAJUL VETERANILOR DE RĂZBOI DINMESAJUL VETERANILOR DE RĂZBOI DIN

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORMINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Apariţia unei noi publicaţii în peisajul publicistic al Ministerului Administraţiei Apariţia unei noi publicaţii în peisajul publicistic al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Revista Jandarmeriei, care reînnoadă practic o veche şi şi Internelor, Revista Jandarmeriei, care reînnoadă practic o veche şi frumoasă tradiţie a instituţiei oamenilor de arme, ne oferă prilejul de a trans-frumoasă tradiţie a instituţiei oamenilor de arme, ne oferă prilejul de a trans-mite tânărului colectiv redacţional, afl at la început de drum, cele mai bune gân-mite tânărului colectiv redacţional, afl at la început de drum, cele mai bune gân-duri, sincere urări de succes în demersul său atât de nobil şi, deopotrivă, cutezător.duri, sincere urări de succes în demersul său atât de nobil şi, deopotrivă, cutezător.

Drum bun Revistei “Jandarmeria Română” şi la cât mai multe apariţii!Drum bun Revistei “Jandarmeria Română” şi la cât mai multe apariţii!

Revista „PENTRU PATRIE” Revista „PENTRU PATRIE”

MESAJUL REDACŢIEI REVISTEI “PENTRU PATRIE”MESAJUL REDACŢIEI REVISTEI “PENTRU PATRIE”

MESAJUL REDACŢIEI REVISTEI “FRONTIERA”MESAJUL REDACŢIEI REVISTEI “FRONTIERA”

Asociaţia Veteranilor de Război din Ministerul Administraţiei şi Internelor, veteranii Asociaţia Veteranilor de Război din Ministerul Administraţiei şi Internelor, veteranii jandarmi, salută cu deosebită satisfacţie apariţia mult aşteptatei Reviste „JANDARMERIA jandarmi, salută cu deosebită satisfacţie apariţia mult aşteptatei Reviste „JANDARMERIA ROMÂNĂ”, publicaţie de profi l a instituţiei OAMENILOR DE ARME şi îi urează deplin ROMÂNĂ”, publicaţie de profi l a instituţiei OAMENILOR DE ARME şi îi urează deplin succes în nobila şi responsabila misiune, de prezentare a Jandarmeriei Naţionale, a succes în nobila şi responsabila misiune, de prezentare a Jandarmeriei Naţionale, a devenirii ei actuale, a frumoaselor ei tradiţii în plan intern şi pe meridiane europene. devenirii ei actuale, a frumoaselor ei tradiţii în plan intern şi pe meridiane europene.

Fii binevenită, dragă revistă!Fii binevenită, dragă revistă!

Aniversarea, la 3 aprilie a.c., a 157 de ani de când domnitorul Moldovei, Gri-Aniversarea, la 3 aprilie a.c., a 157 de ani de când domnitorul Moldovei, Gri-gore Alexandru Ghica, a semnat actul de întemeiere a Jandarmeriei – „Le-gore Alexandru Ghica, a semnat actul de întemeiere a Jandarmeriei – „Le-giuirea pentru reforma Corpului Slujitorilor de Jandarmi”, oferă tuturor giuirea pentru reforma Corpului Slujitorilor de Jandarmi”, oferă tuturor poliţiştilor de frontieră plăcutul şi emoţionantul prilej de a adresa tuturor jan-poliţiştilor de frontieră plăcutul şi emoţionantul prilej de a adresa tuturor jan-darmilor români cele mai sincere urări de sănătate, fericire şi prosperitate.darmilor români cele mai sincere urări de sănătate, fericire şi prosperitate.

Poliţia de Frontieră şi Jandarmeria Română au dovedit până în prezent fap-Poliţia de Frontieră şi Jandarmeria Română au dovedit până în prezent fap-tul că, printr-o cooperare permanentă, democraţia, drepturile şi libertăţile tul că, printr-o cooperare permanentă, democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ordinea şi liniştea publică, statul de drept sunt garantate.cetăţenilor, ordinea şi liniştea publică, statul de drept sunt garantate.

Mă bucur că acum, la ceas aniversar, instituţia în serviciul căreia vă afl aţi Mă bucur că acum, la ceas aniversar, instituţia în serviciul căreia vă afl aţi reia tradiţia editării revistei de Armă, purtând peste timp faptele jandarmilor.reia tradiţia editării revistei de Armă, purtând peste timp faptele jandarmilor.

Asigur Jandarmeria Română de înalta apreciere a profesionalismului de care dă dovadă Asigur Jandarmeria Română de înalta apreciere a profesionalismului de care dă dovadă personalul instituţiei în executarea misiunilor specifi ce, îi doresc publicaţiei „Jandarmeria personalul instituţiei în executarea misiunilor specifi ce, îi doresc publicaţiei „Jandarmeria Română” viaţă lungă şi cât mai mulţi cititori, iar redactorilor revistei împlinire profesională.Română” viaţă lungă şi cât mai mulţi cititori, iar redactorilor revistei împlinire profesională.

La Mulţi Ani!La Mulţi Ani!

redactor-şef al revistei “FRONTIERA” redactor-şef al revistei “FRONTIERA” Marius IONESCU Marius IONESCU

Nr. 1/2007

45

Casa de odihnă “Şugaş”, judeţul Covasna- capacitate: 8 camere duble;- alimentaţie: salon de servirea mesei cu o capacitate

de 30 locuri;- tarif cazare: 74,60 RON/zi;- obiective turistice: drumeţii montane;- rezervări: telefon 021/2102403 direct; 021/3111311,

021/3152521 – interior 12300.

Complexul de odihnă si recreere “Excelsior” Braşov,judeţul Braşov

- capacitate: 67 camere duble, 7 camere cu 3 locuri, 4 camere cu un loc şi 3 apartamente;

- alimentaţie: restaurant cu o capacitate de 110 locuri si bar de zi;- tarif cazare: 98 RON/zi;- obiective turistice: staţiunile de pe Valea Prahovei şi staţiunea

Poiana Braşov;- tratamente de recuperare: la primul etaj al complexului funcţionează

un centru medical; - rezervări: telefon 021/2102403 direct; 021/3111311,

021/3152521 – interior 12300.

Complexul de odihnă si recreere “Turist” Predeal, judeţul Braşov - capacitate: 7 camere duble şi 8 apartamente; - alimentaţie: salon de servirea mesei cu o capacitate de 50 locuri; - tarif cazare: 90 RON/zi;- obiective turistice: staţiunile de pe Valea Prahovei şi staţiunea Poiana Braşov; - rezervări: telefon 021/2102403 direct; 021/3111311, 021/3152521 – interior 12300.

Unde mergem în vacanţă?Unde mergem în vacanţă?Locaţii la dispoziţia cadrelor Jandarmeriei RomâneLocaţii la dispoziţia cadrelor Jandarmeriei Românepentru petrecerea concediului de odihnă şipentru petrecerea concediului de odihnă şirefacerea capacităţii de muncărefacerea capacităţii de muncă

Timp liber

Nr. 1/2007

46