editorial - bjbrailajudețeană panait istrati brăila aniversarea a 135 de ani de la înființare,...

1

EX LIBRIS - 2016

Anul 2016 a reprezentat pentru Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila aniversarea a 135 de ani de la înființare, prilej de reîntoarcere cu gândul de recunoștință către toți cei care au contribuit la nașterea și evoluția acestei instituții: prof. Atanasie Popescu, dr. Constantin C. Hepites – farmacist, Ieronim Gold – avocat, Christodul Sullioti – doctor în litere și filozofie, Ștefan C. Hepites – doctor în matematică și fizică și Zamfir C. Zamfirescu – fost profesor.

În perioada 7 – 17 noiembrie 2016 Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila a organizat o serie de evenimente culturale dedicate sărbătoririi Zilelor Bibliotecii – 135 de ani de bibliotecă publică la Brăila. Timp de o săptămână, Sala de Lectură a găzduit Conferințele practice pentru tineri BookLand Evolution, oferindu-le liceenilor și studenților posibilitatea accesului, gratuit, la discuții libere, bazate pe experiențele personale ale unor figuri cunoscute din România și de la nivel local. Printre cei pe care tinerii din Brăila i-au avut în fața lor îi amintim pe: Costel Pătrăşcan – caricaturist, Maria Valentina Sava

– trainer digital storytelling, Corina Ciuraru – bibliotecar, șef serviciu la Biblioteca Județeană Panait Istrati și Fondator Poveștile IEI, Gabriel Lâlă - ghid de turism & fondator Asociația Clubul de Turism PROILAVIA Brăila, Cornelia Miler - lider Cercetașii României Centrul Local

Biblioteca Jude\ean` Panait Istrati la ceas aniversar

Brăila, Doina Popescu-Brăila – scriitor, Marian Coman - jurnalist și scriitor profesionist genul SF & Fantasy, Codruţa Nedelcu - director la Asociația ARIN, Petrica Dincă – psiholog și mentor dezvoltare personală.

Pe 9 noiembrie 2016, biblioteca a găzduit un alt tip de eveniment, Aniversarea profesorului și scriitorului Gheorghe Gorincu la 91 de ani. Au prezentat scriitorii Dumitru Anghel, Jenică Chiriac și Viorel Coman.

A doua zi a avut loc lansarea albumului foto-documentar Monumente istorice ale oraşului Brăila – o istorie ilustrată, volum semnat de profesorul Ioan Munteanu și realizat în cadrul proiectului Oraşul ca moştenire pentru viitor, clădiri de patrimoniu şi interes turistic, finanţat de Consiliul Judeţean Brăila şi implementat de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România – Filiala Brăila. Volumul este continuarea albumului Aleiul Cuza

EDITORIAL

2 3

EX LIBRIS - 2016EX LIBRIS - 2016

Ziua de 10 august 2016 a reprezentat atât pentru Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, cât și pentru comunitatea brăileană un nou pas în dezvoltarea bunelor relații americano-românești prin vizita Excelenței Sale, Hans Klemm, ambasadorul SUA în România.

Gazdele evenimentului au fost managerul bibliotecii, Dragoș-Adrian Neagu, președintele Consiliului Județean (CJ) Brăila – Iulian Francisk Chiriac, vicepreședintele CJ – Cătălin Murea, primarul orașului Brăila – Marian Viorel Dragomir, alte oficialități brăilene, persoane publice, b i b l i o t e c a r i , membrii ai clubului Rotary Brăila, precum și tineri de la liceele din oraș. S c o p u l vizitei a fost i n a u g u r a r e a Raftului american – American Shelf, eveniment ce face parte din proiectul omonim al oficialilor americani, care doresc să dezvolte astfel de acțiuni cu caracter cultural, în speranța unei profunde cunoașteri reciproce la nivel uman, socio-cultural, economic și politic.

EVENIMENT

Eugenia TURCUBibliotecar

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

American Shelf la Brăila este, practic, al șaptelea raft american inaugurat în orașele mari ale țării și reprezintă o donație de carte oferită de Ambasada SUA, care a intrat în patrimoniul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, la secția Centrul Multilingv, situat în clădirea de pe strada Belvedere, nr. 3.

Ne-am îmbogățit astfel colecția existentă, alcătuită din aproximativ 8.000 de volume, donate în urmă cu 10 ani de către Clubul Rotary din SUA, cu alte 136 de cărți – lucrări de referință, beletristică americană clasică și contemporană, lucrări de metodică a predării limbii engleze, materiale pentru însușirea limbii engleze, precum și carte pentru copii. Donația American Shelf stă la dispoziția cititorilor bibliotecii și a tuturor celor interesați – elevi, studenți, cadre didactice etc.

Suntem mândri să vă anunțăm că acest de-mers nu se oprește aici, el continuă, spre bucuria celor interesați. Raftul american își îmbogățește

colecțiile interesante, periodic, prin bună-voința și amabilitatea Ambasadei SUA.

Vă așteptăm să descoperiți univer-sul fantastic al cărților pătrunzând în tainele altor culturi și civi-lizații, pentru a înțe-

lege în

Deschidere American Shelf (Raftul American)

la Br`ila

şi alte monumente – o istorie ilustrată. Invitați să prezinte evenimentul editorial au fost: Francisk Iulian Chiriac - președintele Consiliului Județean Brăila, Marian Viorel Dragomir - primarul Brăilei, Ana Hărăpescu - director Direcția Județeană pentru Cultură Brăila, Costel Drăgan - arhitect șef al județului Brăila, Constantin Toader - profesor și Dragoș Adrian Neagu - directorul Bibliotecii Județene Panait Istrati. Evenimentul a fost moderat de Corina Ciuraru, șef serviciu în cadrul bibliotecii și manager de proiect. Cu această ocazie a fost lansată și mapa turistică Picături de legendă brăileană.

Ziua de 14 noiembrie 2016 a fost dedicată unei noi lansări, cea a volumului de aforisme Veninos. Serafimizare, semnat de Zeno Halupa. Evenimentul a fost moderat de Dragoș Adrian

Neagu, directorul bibliotecii. Cartea a fost prezentată de profesorii Toni Marțian, Valentin Popa și Mihai Vintilă, jurnalist și scriitor.

Pe 15 noiembrie 2016, Secția Împrumut pentru Copii. Ludotecă a organizat atelierul Bune maniere pentru pici, coordonat de Doina Stanciu, bibliotecar. Astfel, copiii s-au familiarizat cu câteva reguli esențiale de etichetă și conduită în societate, la școală și în familie.

Pe 16 noiembrie 2016 a avut loc masa rotundă Legislația actuală privind funcționarea bibliotecilor publice și managementul acestora la care au participat directorii mai multor biblioteci din țară.

Ultima zi dedicată sărbătoririi Zilelor Bibliotecii Județene Panait Istrati, 17 noiembrie 2016, a prilejuit o dublă lansare: a revistei bibliotecii Ex Libris nr. 5/2016 și a Ghidului 135 de ani de bibliotecă publică la Brăila, 1881 – 2016. La eveniment au fost prezenți bibliotecari, voluntari ai bibliotecii și invitații speciali: Emilia Rasty-Petzalis și profesorul Ioan Munteanu. Cu acest prilej s-a vizionat filmul 135 de ani de bibliotecă publică la Brăila și au fost distribuite materiale aniversare.

De-a lungul timpului biblioteca a servit ca centru de depozitare a informației pentru generațiile următoare. Instituția publică s-a adaptat vremurilor în schimbare și a apelat la servicii inovatoare și tehnologii moderne pentru a aduce în atenția generațiilor actuale informațiile trecutului. Biblioteca brăileană a trecut de mult de stadiul – depozitar de carte – fiind în prezent un spațiu viu, neconvențional care îmbină tradiționalismul – împrumutul de carte cu modernismul – ateliere, cluburi pentru copii și adulți, dar și proiecte sociale.

Teodora Soare,redactor

4 5


Luna octom-brie a anului 2016 a fost plină de eveni-mente organizate de biblioteci sau pen-tru biblioteci. Voi prezenta unul dintre ele, organizat de Bi-blioteca Judeţeană I. S. Bădescu din Sălaj pentru toate biblio-tecile din ţară care au de prezentat pro-iecte inovative şi de impact şi la care am

participat în calitate de membru al grupului de bibliotecari voluntari Impact.

Ştiam că voi avea un drum foarte lung de străbătut până acolo, însă nu ştiam la ce să mă aştept atunci când voi ajunge, pentru că Zalăul este unul dintre puţinele oraşe ale țării în care nu mai ajunsesem. De la Florica Pop, inimosul manager al Bibliotecii Judeţene, am auzit foarte multe lucruri frumoase, dar întotdeauna m-am gândit că atunci când îţi prezinţi oraşul şi biblioteca ai tendinţa de a fi subiectiv, lucru care a fost infirmat în totalitate.

De când am păşit în oraş am găsit oameni harnici şi amabili, deci prima impresie s-a conturat frumos. Gazda noastră ne-a primit pe toţi cu braţele deschise şi astfel totul a început cu dreptul.

Corina CIURARUŞef serviciu Automatizare


Preşedinte ANBPR – Filiala Brăila

Joi, 27 noiembrie 2016, lucrările Conferinţei au început într-o atmosferă festivă. După cuvintele de bun venit ale gazdelor şi cele de bun găsit ale oaspeţilor, a urmat un moment artistic folcloric, după care am asistat la prima prezentare despre proiectul Citim împreună, România! susţinută de Brandi Bates, de la Fundaţia Noi Orizonturi. Un proiect absolut deosebit, având la baza conceptul simplu de lectură publică, dar implementat cu strategie şi experienţă pentru toate categoriile de public. Un proiect care merită replicat de fiecare bibliotecă, dincolo de orice altă activitate, pentru că formarea gustului pentru lectură şi cartea sunt pe primul loc în misiunea unei biblioteci.

În paralel, colegul nostru de la Biblioteca Judeţeană Dâmboviţa, Vlăduţ Andreescu, membru al Grupului Impact, a susţinut un curs extrem de interesant De ce să vin la Bibliotecă? pentru aproximativ 24 de utilizatori ai bibliotecii.

După câteva ore de stat pe scaun, propunerea de a vizita spaţiile Bibliotecii Judeţene Sălaj a fost mai binevenită ca oricând. Surpriza a fost pe măsură deoarece Biblioteca din Sălaj

este extraordinar de frumoasă, amenajată cu gust, oferind un ambient foarte plăcut oricui îi calcă pragul. A fost unul dintre momentele plăcute de care am avut parte în această scurtă, dar intensă călătorie. Pentru că ziua nu s-a terminat, ne-am întors

la prezentările proiectelor colegilor noştri şi scopul acestui articol este tocmai să evidenţieze câteva idei care deja au fost implementate în ţară, s-au bucurat de mult succes şi, acolo unde este posibil, merită replicate.

• Biblioteca Municipală din Făgăraş – Art Terapeutica: se adresează tuturor categoriilor de vârstă şi îşi propune ca prin artă, de orice fel, să îmbunătăţească anumite probleme de comunicare, socializare, să contribuie la dezvoltarea personală a tuturor celor care au această nevoie. Al doilea proiect prezentat a fost legat de un Club de handmade care diversifică serviciile bibliotecii.

• Biblioteca Judeţeană Christian Tell Gorj – Biblioteca nonformală. Cartea vie a profesiilor: cititorii pot împrumuta cărţi vii, adică pot asculta poveşti de viaţă ale altor persoane dispuse să se lase citite în acest mod inedit. Unele dintre profesiile prezentate în acest proiect au fost: salvator montan, pompier, jurnalist, psiholog, profesor, blogger, avocat etc.

• Biblioteca Municipală Carei – Cartea călătoare: un proiect destinat preşcolarilor în care o carte confecţionată din fetru călătoreşte prin diverse grădiniţe, copiii fiind ajutaţi astfel să cunoască mai bine poveştile care au încântat copilăria fiecăruia.

• Biblioteca Judeţeană I. N. Roman Constanţa – Poveștile copilăriei reinterpretate la vârsta maturității - club de lectură, atelier de dezvoltare personală: se adresează adulţilor şi se reinterpretează poveştile copilăriei prin discuţii facilitate, exerciţii pe echipe, brainstorming, jocuri de cunoaştere etc.

• Biblioteca Judeţeană Mureş – Jocuri de cuvinte - lecţii interactive de limba română pentru elevii de etnie maghiară: un proiect foarte interesant care urmăreşte reducerea diferenţelor lingvistice care există la unii elevi de etnie maghiară. Al doilea proiect a fost despre utilizarea şahului în bibliotecă.

• Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila – Clubul de vacanţă şi Teatrul pentru seniori: două proiecte care deja au fost prezentate în paginile acestei publicaţii în mai multe rânduri, dar care au trezit interes şi la Zalău.

• Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș - Biblioteca și programul «Școala altfel»: a constat într-o abordare inedită a activităţilor desfăşurate, iniţiativa fiind preluată de bibliotecă, consolidând relaţiile cu cadrele didactice şi cu şcolile şi liceele din judeţ. Al doilea proiect a fost despre Clubul de făurit poveşti care îmbină tehnica origami cu poveştile.

• Ludoteca Bibliotecii Naționale - viziune, proiect, implementare și ... ce urmează?

Conferin\a Atrac\ie... prin inova\ie! Zal`u, 26 - 28 octombrie 2016

6 7


- Claudia Şerbănuţă: un proiect inedit de realizare a unei ludoteci în spațiul unei Biblioteci Naţionale.

• Fundaţia Noi Orizonturi – Citim Împreună România: promovează cititul de la cele mai fragede vârste, în care un povestitor citeşte copiilor măcar 20 de minute, ca o condiţie obligatorie pentru o dezvoltare frumoasă a acestora.

• Biblioteca Județeană George Coșbuc Bistrița Năsăud - Crosul Coșbook. Ale(r)g o carte: a constat în organizarea unui cros care îmbină lectura şi alergarea în aer liber.

• Biblioteca Judeţeană Satu Mare - Pedalez pentru bibliotecă: un tur de biciclete în scopul promovării lecturii şi a bibliotecii.

• Biblioteca Județeană Duiliu Zamfirescu Vrancea – BiblioPOVESTAȘII: scopul acestui program este promovarea lecturii și crearea de servicii noi în bibliotecile publice din județul Vrancea, cu sprijinul voluntarilor.

• Biblioteca Județeană Petre Dulfu Maramureș - Covorul povestitor: prin

intermediul unui covoraş realizat în bibliotecă care ilustrează Punguţa cu doi bani, copii se apropie de cărţi şi de lectură.

Marile atuuri ale acestei întâlniri au fost:- Prezentarea acestor proiecte deosebit

de interesante;- Promovarea unor bibliotecari cu

vizibilitate pe plan naţional şi a Grupului Impact;

- 23 de judeţe reprezentate la acest eveniment;

- O altă oportunitate de comunicare profesională.

Încântaţi de cele auzite şi văzute, ne-am reîntâlnit cu colegii noştri seara, la cină, unde discuţiile au continuat, dar într-o atmosferă mult mai relaxată. Meritul reuşitei acestei întâlniri profesionale este, în primul rând, al organizatorilor, bibliotecarii sălăjeni, îndrumaţi de doamna director Florica Pop, dar şi al invitaţilor de calitate care au ridicat foarte mult nivelul manifestării.

A urmat un drum lung către casă, dar plin de emoţiile întâlnirii de la Zalău, unde sunt oameni frumoşi şi o bibliotecă pe măsură.

M a r c a r e a unei aniversări nu este altceva decât celebrarea viitorului, scria conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, re-flectând la cei 125 de ani ai Bibliotecii Mu-nicipale B. P. Has-deu. La 19 octom-brie 2016, principala Bibliotecă a oraşului Chişinău a împlinit 139 de ani, conectând într-un mod special

comunitatea bibliotecară cu cea a utilizatorilor de bibliotecă, mergând în pas cu aspiraţiile şi nevoile comunităţii chişinăuiene într-un cadru neformal. Evenimentul nu s-a produs din întâmplare, referindu-ne la modul în care a fost transpusă aniversarea. Menţionăm că aceasta a fost povestea perfectă prin care o echipă de 355 de bibliotecari-eroi au dorit să împărtăşească micile şi marile, dar uneori neştiutele istorii de succes din cadrul celor 27 de filiale şi şase departamente, privind serviciile pe care le livrează comunităţii. Cu un amplu program de evenimente, colegii din cadrul departamentelor şi filialelor au realizat diverse manifestări încă din primele zile ale săptămânii.

În cadrul Conferinţei Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) – conectare, implicare, sustenabilitate, au fost discutate modalităţi de implicare a bibliotecilor publice în crearea serviciilor moderne conform Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. S-a discutat despre cum biblioteca poate conecta şi asigura cetăţeanului un mod sănătos de viaţă, educaţie juridică, egalitatea de gen, incluziune socială, e-guvernare, educaţie pe parcursul vieţii, dezvoltarea economică a comunităţii, voluntariat etc.

Apoi, în cadrul Puzzle Maratonului a fost descoperit potenţialul de cercetare, de analiză bibliografică, formare profesională, prin dialog interactiv la Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu. Au fost prezentate şi analizate competenţele bibliotecarilor moderni, iar prin intermediul Bibliografiei vii şi Expoziţiei vii s-au găsit cărţi care au oferit posibilitatea de a împrumuta o experienţă minunată ce ne-ar schimba viaţa.

Ulterior, s-a desfăşurat Taraba serviciilor de bibliotecă. Oferta de servicii propusă a inclus diverse oportunităţi bazate pe tehnologii, constituite pe arii rezultate din interesele comunitare care sunt: incluziunea socială, sporirea competenţelor digitale, informaţii cu privire la e-guvernare, justiţie, sănătate, educație, cultură, recreere şi altele ce au fost prezentate de către bibliotecari. Taraba serviciilor de bibliotecă a fost locul unde s-a setat cadrul de conectare a bibliotecii şi comunităţii (elevi, studenţi şi părinţi), a bibliotecarilor şi partenerilor, în vederea descoperirii serviciilor pe care o bibliotecă modernă le poate oferi fiecărui sector al oraşului. La Tarabă a fost aglomeraţie, doar aşa ea se asociază cu viaţa chişinăuienilor. Asocierea bibliotecii cu piaţa nu este întâmplătoare, deoarece aceasta face parte din spaţiul urban. Pieţele au fost realizate, de obicei, în relaţie cu ceva la care membrii unei localităţi se raportau – biserica, primăria sau (de ce nu?) şi o bibliotecă. Piaţa era locul de adunare a cetăţenilor, unde se discutau problemele oraşului. Astăzi, fiind martori ai semnelor de globalizare, biblioteca este văzută ca o piaţă ce are legături cu tot mai multe domenii – social, economic etc.

În cadrul evenimentului a fost lansat Proiectul BiblioTur – descoperim Chişinăul altfel, susţinut de Ambasada SUA în Republica Moldova prin intermediul Programului de granturi pentru democraţie, care a inclus prima

Taraba serviciilor de bibliotec` - Chi]in`u

Mariana HARJEVSCHIDirector General

Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu, Chișinău

8 9


blitz-excursie prin Chişinău, oferind astfel posibilitatea de a descoperi oraşul mergând pe jos, vizitând locuri cu valoare istorică şi artistică. În cadrul proiectului bibliotecarii-ghizi vor prezenta principalele obiective turistice din oraş, locurile cu valoare istorică şi culturală, grupate în cinci itinerarii, incluzând 55 de obiective turistice.

Biblioteca a promovat oportunităţi de atragere şi implicare în programe culturale sporind participarea şi incluziunea chişinăuienilor, a spus doamna Lucia Caciuc-Roşioru, consilier la Primăria Chişinău, prezentă la eveniment. Primăria Municipiului Chişinău, fondatoare a Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu, a susţinut şi a finanţat onorabil această instituţie în ani mai buni şi în ani mai puţin favorabili. Invitaţia pe care o făcea într-un interviu domnul primar general al Municipiului Chişinău era: Citiţi, studiaţi şi observaţi cum se afirmă în continuare prin organizarea de servicii cea mai mare şi mai solicitată bibliotecă a oraşului Chişinău. Acest eveniment care a avut loc la Biblioteca Municipală a reprezentat o oportunitate de a ne aduna forţele şi de a contura următorii paşi împreună cu colegii noştri de la Direcţia cultură a Primăriei Chişinău, reprezentaţi de Vera Gurievschi, specialist în cadrul instituției.

Biblioteca trebuie să sesize-ze cu mult rafi-nament care sunt tendinţele de ce-rere (nevoi) din comunitate şi să intervină opera-tiv cu oferte re-zonabile pentru cererile (nevoile) respective. Ne în-curajează prin in-struirile susţinute formatorii Pro-gramului Novate-ca. Exerciţiul prin care ne-am im-plicat cu întreaga

echipă a bibliotecii a fost provocarea asumată în cadrul întâlnirii directorilor de biblioteci publice din primăvara anului 2016, eveniment organizat de Programul Novateca. Am acceptat necondiţi-onat de a face o schimbare prin prisma manage-mentului serviciilor, creionând Planul de schim-bare a serviciilor de bibliotecă. Ne-am apropiat profesional de mulţi ani, însă am reuşit să dis-cutăm despre serviciile moderne de bibliotecă atunci când am avut o vizită la Kiev, susţinută de Programul Novateca. Bineînţeles, am discutat despre cum cele două asociaţii profesionale (din Ucraina şi Republica Moldova) pot colabora. Asigurarea accesului la tehnologiile moderne şi servicii inovatoare de bibliotecă a fost unul din-tre subiectele pe care le-am abordat. Recunosc că am fost impresionată de un serviciu inedit pe care îl oferă Asociaţia Bibliotecarilor din Ucraina îm-preună cu bibliotecile din Kiev – Biblioteca sus-ţine turismul. Detalii despre acest proiect a oferit doamna Irina Şevcenko, preşedinta Asociaţia Bibliotecarilor din Ucraina. Surprizele s-au ţinut lanţ în 2016. Astfel încât, în căutarea de noi modele de servicii și de abordări moderne ale celor existente deja la bibliotecă, am avut şansa ca împreună cu 30 de bibliotecari ai Bibliotecii Municipale B.P.

Hasdeu şi din suburbiile municipiului Chişinău să vizităm Biblioteca Judeţeană Panait Istrati din Brăila. Vizita a fost un deliciu profesional – cunoaşterea practicii de livrare a serviciilor moderne la Biblioteca Judeţeană din Brăila a servit drept un exemplu de bune practici pentru aplicarea cu succes a Planului schimbării privind implementarea serviciilor moderne de bibliotecă. Toţi am avut ocazia să descoperim diversitatea serviciilor pe care le poate oferi o bibliotecă modernă.

Ne-au onorat prin prezenţă la Tarabă, domnul Dragoş Neagu, manager al Bibliotecii Judeţene Panait Istrati din Brăila, şi dr. Eduard Claudiu Brăileanu, şef Serviciu Relaţii cu publicul, din cadrul aceleași instituții, susținând prezentarea Voluntariat şi voie bună în Brăila. Oaspeţii brăileni ne-au oferit șansa de a fi spectatori la două reprezentații ale trupei de teatru pentru seniori Ambiţioşii. În paralel, în cadrul Tarabei, au funcţionat următoarele mahalale: Pasionaţii de QR; Iubitorii de tablete; Animatorii de filme pentru copii; Curioşii de experimente; Devoratorii de fotografii, Pofticioşii de e-cărţi, precum şi Laboratorul distracţiilor ştiinţifice care a prezentat un exerciţiu demonstrativ inedit ce a îmbinat armonios ştiinţa, educaţia nonformală, distracţia şi cunoaşterea prin experienţe. Colaboratorii Bibliotecii Municipale au creat o atmos-feră deosebită şi au adunat la-olaltă experi-enţe și poveşti de succes. Au evoluat în faţa viz i ta tor i lor cei mai cura-joşi, cei mai bine echipaţi şi gata să îm-p ă r t ă ş e a s c ă experienţele în formatul Ignite – totul

a avut loc cu rapiditate, iar prezentările au fost interactive, cu elemente distractive. Colegii au realizat prezentări a câte cinci minute fiecare. Printre serviciile prezentate au fost: ate-lierul de croşetat Mânuţe dibace, ce stimulează creativitatea copiilor învăţându-i o nouă înde-letnicire - confecţionarea unor obiecte croşetate; Caleidoscopul creativităţii, ce susţine crearea unor deprinderi de reciclare a diferitor obiecte; e-Guvernare, care propune modele de învăţa-re, promovare, familiarizare cu inovaţiile IT ale e-Serviciilor (servicii.gov.md) oferite de Centrul de Guvernare Electronică; Clubul cinefilelor, ce susţine crearea şi valorificarea filmului de anima-ţie, inclusiv al celui autohton pornind de la ope-re literare; Computerra для пенсионера: курсы компьютерной грамотности oferă formarea deprinderilor practice de utilizare a calculato-rului şi internetului, fiind destinat persoanelor de vârsta a treia; Micii ecologişti, prezintă des-făşurarea unor lecţii de ştiinţă prin intermediul experimentelor, oferind de asemenea, informaţii despre probleme de mediu şi soluţii ale acestora, transmise într-un mod cât mai interesant şi acce-sibil copiilor, pentru sensibilizarea acestora faţă de problemele de mediu; Bibliopoşta susţine asi-gurarea accesului la informaţii pentru persoanele de vârsta a treia; Şcoala duminicală «Studierea limbii bulgare» presupune cunoaşterea limbii, is-toriei şi culturii bulgare; Serviciul de reabilitare

socială a copi-ilor social-vul-nerabili oferă oportunităţi de adaptare des-tinate copiilor aflați în situa-ții deosebite; Cu scriitorii români devii faimos – este o activitate ce susţine dezvol-tarea dragostei faţă de lectu-ră, stimularea

10 11


În luna noiembrie 2016, Biblioteca Ju-deţeană Panait Istra-ti Brăila, prin Secţia pentru Copii. Ludo-tecă a inițiat partene-riatul educațional in-ternațional My town, your town – Orașul meu, orașul tău. Pe plan local, proiectul se află deja la a treia ediție. Anul acesta ni s-au alăturat în pro-iect secțiile pentru

copii ale Bibliotecii Județene George Barițiu din Brașov, Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu din Chișinău și ale Bibliotecii Iskenderun din orașul Hatay, Turcia. Prin acest demers ne-am propus promovarea schimbului de experiență național și internațional pentru a obține o perspectivă asupra unei imagini complete și corecte cu privire la școală și bibliotecă, dar și constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicaţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, bibliotecari. Acest proiect internațional susține dezideratele unei educații interculturale, deschise spre dialog și diversitate culturală.

Fiecare instituție parteneră a organizat concursul de desene și compuneri pe tema orașului natal, care a fost jurizat și cele mai bune lucrări vor fi trimise partenerilor pentru un schimb de experință, lucrările urmând să fie expuse pentru a fi admirate de comunitățile din fiecare oraș partener. Astfel, copiii turci, basarabeni și brașoveni vor afla lucruri noi despre Brăila prin intermediul desenelor și creațiilor literare care au avut ca subiect orașul nostru.

BIBLIOTECA - SPA|IU PENTRU COMUNITATEinteresului pentru literatura română clasică şi contemporană, cunoaşterea aprofundată a operei scriitorilor, dezvoltarea spiritului competitiv al elevilor, formarea abilităţilor de analiză a ope-relor propuse spre lecturare; Tema pentru aca-să, presupune oferirea ajutorului la rezolvarea temelor pentru acasă la disciplinele matematică, fizică şi chimie; Propuneri pentru achiziţii este un serviciu care susţine comunicarea cu biblio-tecarul la distanţă pentru a afla de la utilizatori care sunt preferinţele pentru lectură astfel încât să se poată face achiziţii bazate pe interesele aces-tora; Cultura juridică este un serviciu care oferă o platformă de utilizare a serviciilor electronice publice, asistenţa şi instruirea persoanelor în uti-lizarea serviciilor electronice publice, formarea culturii informaţionale, consultarea bazelor de date juridice; Dialoguri intergeneraţionale susţi-ne promovarea valorilor culturale naţionale şi a personalităţilor notorii, dezvoltarea relaţiilor de comunicare între personalităţi și tineri; Eminescu DigiArtSpace – Spaţiul DigiArt Eminescu propu-ne dezvoltarea imaginaţiei artistice asupra operei eminesciene, abilităţi creative pe baza compute-rului şi a tehnicilor moderne, recrearea operelor de artă eminesciene într-un alt context; Trăistuţa sănătăţii oferă şanse privind ridicarea nivelului de cunoştinţe al elevilor în domeniul sănătăţii, privind promovarea unui trai sănătos, axându-se pe formarea unor comportamente corecte de păs-

trare a sănătăţii şi utilizare a limbajului specific educaţiei pentru sănătate; Întreabă bibliotecarul prezintă interacţionarea cu utilizatorii; Cont per-sonal în Catalogul online este o platformă ce ges-tionează contul personal OPAC; Atenţie la trafic susţine un mod de informare şi învăţare a reguli-lor de circulaţie; şi, în final, Mame de week-end, serviciu pentru părinţi care promovează modul sănătos de viaţă. Taraba serviciilor de bibliotecă a fost locul de întâlnire a inovatorilor din bibliotecile-filiale, Biblioteca Municipală a fost un spaţiu deschis în care bibliotecarii au vorbit despre servicii, proiecte care pot încânta publicul, și-au adresat întrebări și au împărtășit idei pentru îmbunătățirea relației dintre utilizatori de bibliotecă. Cele 20 de prezentări s-au constituit într-o serie de oferte educaţionale, de învăţare la scară mică, dar care, cu siguranță, pot aduce o schimbare în viaţa fiecăruia. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul Campaniei naţionale Ne vedem la bibliotecă!, care îşi propune să informeze publicul despre faptul că bibliotecile din Republica Moldova devin adevărate centre comunitare, unde fiecare, indiferent de vârstă şi ocupaţie, poate beneficia de servicii moderne şi activităţi interactive. Campania s-a desfăşurat în perioada septembrie - noiembrie 2016 în cele peste 800 de biblioteci publice din reţeaua Novateca.

Doiniţa STANCIUBibliotecar


În acest an, numărul lucrărilor primite pentru concursul Orașul meu, orașul tău, la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila a fost în creștere comparativ cu edițiile anterioare, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. Au fost jurizate 451 de desene și compuneri, de la Grădinițele 8, 37, 48, 49, Școlile Gimnaziale Cazasu, Dr. Luca, Aleksandr Sergheevici Pușkin, Al. I Cuza, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Fănuș Neagu, Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, Mihu Dragomir, Ion Băncilă, George Coșbuc și, nu în ultimul rând, Colegiul Național Ana Aslan și Liceul Pedagogic D. P. Perpessicius.

Concursul a oferit copiilor posibilitatea de a-și exprima liber imaginația și talentul, desenând sau compunând un eseu pe tema Brăilei, fiecare participant încercând să impresioneze cu propria lucrare. Juriul a fost format din: profesor de desen Mariana Tudose, profesor învățământ preșcolar Naomi Trifu și profesor învățământ primar Violeta Tulumis. Desenele înscrise în concurs au fost evaluate după următoarele criterii: format A4 landscape, respectarea temei concursului (orașul Brăila), gradul de finalizare, nota personală, expresivitatea elementelor de limbaj plastic, mesajul artistic transmis, echilibrul cromatic, acuratețea tehnicii folosite.

Parteneriat educa\ional interna\ional My town, your town

12 13


1 Octombrie – Ziua când sărbă-torim muzica! Când cuvintele nu se mai aud, vorbește muzi-ca.

Și cât adevăr poate să existe în această zicală! Fie-care dintre noi cred că am avut măcar un moment în viața noastră când ne-am

izolat de toți, ne-am pus căștile pe urechi și ne-am vindecat rănile în sunet de muzică.

Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea dă esența ordinii, înălțând către tot ce este bun, drept și frumos – Platon.

Muzica nu are bariere, ea cultivă idealurile de pace și prietenie între popoare, leagă la unison diferite culturi, produce valori estetice diverse, face schimb de experienţă și apreciază talente, acţionând calitativ asupra vieţii noastre.

Ziua Internațională a Muzicii se sărbătorește în fiecare an pe data de 1 octombrie. Datorită rolului important pe care îl are muzica în viața de zi cu zi a oamenilor din toată lumea, această sărbătoare este marcată cu roşu în calendarul artelor, fiind sărbătorită pretutindeni pe glob.

În privința compunerilor, criteriile de departajare au fost: format A4 landscape, respectarea temei concursului (orașul Brăila), calitatea exprimării, folosirea expresiilor frumoase, așezarea în pagină a textului, corectitudinea scrierii, nota originală. Felicitări câștigătorilor și mulțumiri pentru interesul manifestat pentru această activitate cadrelor didactice participante, copiilor și părinților.Clasamentul concursului

Premiul de popularitate: Vizitiu Alexandra Simona – Colegiul Național Ana Aslan

Premiul pentru talent: Althamer Bianca Ștefania - Liceul Pedagogic D. P. Perpessicius

Secțiunea Desene - nivel preșcolar:

PREMIUL I: Bîrlă Xara - Grădinița nr. 49 PREMIUL I: Popescu Maria - Grădinița nr. 49 (18) PREMIUL I: Meiroșu Sara Maria - Grădinița nr. 48

PREMIUL II: Topciu Raisa - Grădinița nr. 8 PREMIUL II: Tarachiu Ema Gabriela - Grădinița nr. 49 (19) PREMIUL II: Grecu Mihnea - Grădinița nr. 37

PREMIUL III: Miron Gabriel Dragoș - Grădinița nr. 49 (19) PREMIUL III: Renna Giorgia - Grădinița nr. 48 PREMIUL III: Mirea Sara - Grădinița nr. 48

MENȚIUNI:

David Dragomir - Grădinița nr. 48 Damaschin Mihai - Grădinița nr. 48 Oaie Marian - Grădinița nr. 48 Ioniță Vlad - Grădinița nr. 37 Manolache Nicoleta - Grădinița nr. 8 Matei Iris - Grădinița nr. 48 Mocanu Alexandru Ionuț - Grădinița nr. 48

Secțiunea Desene - nivel școlar:

PREMIUL I: Bianca Ștefania Althamer - Liceul D. P. Perpessicius PREMIUL I: Sălceanu Sara - Școala Gimnazială Fănuș Neagu PREMIUL I: Moisă Diana Elena - Școala Gimnazială Ion Creangă

PREMIUL II: Zafiu Alexandra - Școala Gimnazială Fănuș Neagu PREMIUL II: Stanciu Daria - Școala Gimnazială Mihai Eminescu

PREMIUL II: Robitu Alexandra - Școala Gimnazială Mihu Dragomir

PREMIUL III: Tîrdea Teșcan Maria - Liceul D. P. Perpessicius PREMIUL III: Andronache Gabriel - Școala Gimnazială Cazasu PREMIUL III: Marin Yanis - Liceul D. P. Perpessicius

MENȚIUNI: Buteseacă Gabriela - Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir Albuleț Daria Ștefania - Școala Gimnazială Ion Băncilă Borșan Alexandru - Școala Gimnazială George Coșbuc Damovici Bianca - Școala Gimnazială A. S. Pușkin

Secțiunea Compuneri:

PREMIUL I: Ivașcu Iulia Cristina - Școala Gimnazială Ion Creangă PREMIUL I: Bădilă Andrei - Școala Gimnazială Fănuș Neagu

PREMIUL II: Codirlă Andrei - Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir PREMIUL II: Dragomir Mihnea - Școala Gimnazială Fănuș Neagu

PREMIUL III: Petrof Daria - Școala Gimnazială Ion Creangă PREMIUL III: Stanciu Daria Mihaela - Școala Gimnazială Mihai Eminescu

MENȚIUNI: Vizitiu Alexandra Simona - Colegiul Național Ana Aslan Munteanu Iasmina Maria - Școala Gimnazială Mihai Eminescu Dârnea Daria - Colegiul Național Ana Aslan Dragomir Ioana Zara - Școala Gimnazială Ion Creangă

Jeni PETROFBibliotecar


Ziua Internaţională a Muzicii a fost proclamată de UNESCO în 1975 pentru a încuraja promovarea muzicii ca artă în societate, în vederea susţinerii păcii şi prieteniei între popoare, a realizării de schimburi culturale şi pentru recunoaşterea valorilor estetice, la propunerea renumitului violonist şi dirijor american Yehudi Menuhin, pe atunci preşedinte al Consiliului Muzical Internaţional al UNESCO.

Și Secția Mediatecă din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila a celebrat această artă printr-o expoziție care a avut ca scop promovarea tuturor genurilor muzicale, aprecierea valorilor estetice care îmbogățesc existența noastră zilnică. Muzica poate vindeca trupul, întări mintea și elibera spiritul creator al omului. Muzica îi ajută pe oameni să devină mai buni, să fie morali, dezvoltă personalități armonioase și caractere puternice, bazate pe valori esențiale.

Ziua Interna\ional` a Muzicii

14 15


Proiectul își propune să îi ajute pe tinerii implicați să descopere, să înțeleagă și să promoveze valorile istorice, religioase și artistice, dezvoltându-le simțul artistic și capacitatea de apreciere critică a operelor de artă.

Partenerii implicați în acest proiect sunt Inspectoratul Școlar Județean Brăila: inspector școlar general prof. dr. Cătălin Canciu, inspector educație permanentă – prof. Aurelia Ion, inspec-tor de istorie – prof. Corina Roberta Pavel, in-spector de Arte – prof. Elisabeta Volcu, inspector de religie – pr. prof. Ovidiu Soare; Liceul Teore-tic Nicolae Iorga – director prof. Elena Lumini-ța Tudor și reprezentant prof. de istorie Emelina Moraru; Liceul de Artă Hariclea Darclée – di-rector prof. Nicoleta Brânzia și reprezentant prof. Marilena Ioanid, Școala Gimnazială Fănuș Nea-gu – director prof. Emilia Meiroșu și reprezen-tant prof. Gabriela Caragață; Școala Gimnazială Vasile Alecsandri – director prof. Gabriela Mălâ-ia și reprezentant prof. Carmen Labeș; Protoie-ria Brăila – pc. pr. Ioan Mircea Băncilă; Parohia Sfinții Arhangheli – pr. pa-roh Victor Țugui; Parohia Sf. Cuvioasa Parascheva – pr. paroh Ștefan Stan; Parohia Sf. Spiridon Nou – pr. paroh Ioan Mircea Băncilă, Cantina Socială Sf. Vasile cel Mare – pr. coordonator Mihai Duca.

În noiembrie 2015, la Bibliote-ca Județeană Panait Istrati Brăila, înce-pea o nouă activita-te - Atelierul Istoria Artei Religioase care se adresa tinerilor, un proiect atractiv, cul-tural-educativ. Ateli-erul Istoria Artei Re-ligioase a reprezentat o incursiune istorică în miezul evenimen-

telor, de la moartea și Învierea lui Hristos, În-vățătorul, care a marcat mersul întregii omeniri, întregii Creații.

Din septembrie 2016, la inițiativa coordonatorului activității, bibliotecar Camelia Aurelia Popescu, atelierul s-a transformat în proiect educațional județean Istoria Artei Religioase, cu tema Cunoașterea și promovarea valorilor istorice, religioase, artistice. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de patru ani, până în 2020. În fiecare an, un grup de copii primește informații esențiale legate de arta religioasă. Povestea începe cu momentul întemeierii creștinismului, incursiunea în istorie apropiindu-se de perioada modernă.

Fiecare întâlnire din cadrul acestui proiect se aseamănă cu atelierul, cuprinzând o parte teoretică, o prezentare scurtă în PowerPoint și discuții pe tema aleasă, urmată de partea practică care vizează realizarea unei lucrări folosind tehnici diverse - mozaic, frescă, pictură pe sticlă. Lucrările copiilor, inspirate din creațiile înaintașilor, vor fi cuprinse într-o expoziție la final de an, cele mai bune dintre ele urmând a fi recompensate.

Tot în luna octombrie, Mediateca a marcat și comemorarea a 163 de ani de la nașterea marelui compozitor roman, Ciprian Porumbescu. Acesta s-a născut la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski – Porumbescu, urmând ca mai târziu să adopte numele Porumbescu.

Printre lucrările sale se numără Balada pentru vioară și orchestră, opereta Crai nou, Rapsodia română pentru orchestră, Serenadă, La malurile Prutului, Altarul Mănăstirii Putna, Inimă de român, Odă ostașilor români, precum și melodia fostului imn al României, Trei culori.

Ciprian Porumbescu s-a stins din viață, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, pe data de 6 iunie 1883, la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu, în onoarea marelui compozitor.

Camelia Aurelia POPESCUBibliotecar


Proiect educa\ional jude\ean Istoria Artei Religioase

https://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombrie

https://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombrie

https://ro.wikipedia.org/wiki/1853

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ipotele_Sucevei,_Putila

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iraclie_Golembiovski

https://ro.wikipedia.org/wiki/6_iunie

https://ro.wikipedia.org/wiki/1883

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tuberculoz%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Stupca

16 17


Copiii cu cerințe educaționale speciale și cu tulburări de limbaj, ca toți copiii, au nevoie să-și dezvolte personalitatea și comportamentele sociale în diferite spații și anturaje necunoscute lor. Schimbările de comportament intervin în momentul în care sunt solicitați să execute diferite acțiuni în medii mai puțin familiare lor.

Proiectul educațional județean Colorăm viața pornește de la acest concept pe care echipa proiectului și-a propus să-l dezvolte. Scopul acestei activități este ca toți copiii cu cerințe educaționale speciale și copiii cu tulburări de limbaj să se poată familiariza cu spațiul bibliotecii, cu activitățile ce se desfășoară în acest mediu, să cunoască și alți copii cu aceleași nevoi, să se dezvolte emoțional, psihic și comportamental.

Procesul învățării este rezultatul unei interacțiuni de durată între procesele psihice (cognitive, emoționale, afective) și contextul

extern (social și situațional). Învățarea nu vrem să se rezume doar la acumularea de cunoștințe (ca nivel de informații), ci să transformăm modurile de operare în structuri cognitive ce se pot adapta la diferite situații. Fiecare copil trebuie să-și creeze reguli proprii, un mod de gândire, folosindu-le în diferite situații pentru a căpăta experiență. De aceea dorim să punem accent pe învățarea spontană, socială, ce este diferită de învățarea sistematică care se realizează

în instituțiile de învățământ din România. Prin învățarea spontană ne-am propus să dezvoltăm latura social-afectivă-motivațională, punându-se accent pe evoluția proceselor psihice, tocmai pentru ca cei mici să dobândească noi comportamente.

Când ne referim la copiii cu cerințe educaționale speciale și tulburări de limbaj nu trebuie să înțelegem faptul că acești copiii ar avea dizabilități, ci că mulți dintre ei au probleme de adaptare și integrare în mediul școlar și social. Ei

au sentimente de inferioritate, atitudini de evitare, nervozitate, marginalizare, anxietate etc. Chiar dacă aceste particularități de personalitate sunt conturate diferit, multe dintre ele pot fi diminuate, ameliorate prin măsuri educative și proiecte educaționale. Acestea trebuie să fie adaptate la cerințele speciale ale copiilor, prin intermediul unor programe de intervenție personalizate, realizate cu ajutorul profesorilor de sprijin, psihoterapeuților, psihologilor și a profesorilor logopezi.

Jocurile și temele propuse în cadrul proiectului Colorăm viața, urmăresc să elimine stările afective negative, prin crearea unui climat prietenos, pozitiv, stimulând și impulsionând maturizarea conduitei copiilor, permițând dezvoltarea unei personalități echilibrate și armonioase.

Proiectul a fost inițiat de bibliotecar Camelia Aurelia Popescu de la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, secondată de bibliotecar Adriana Ștefania Mînzu. Alături de acestea din echipa de proiect mai fac parte: Teodora Gabriela Satală - profesor logoped, Rodica Neofit - psihopedagog, Florentina Hornea - profesor itinerant și Săndica Cărbunaru - profesor itinerant.

A t e l i e r e l e au început în această toamnă, se desfășoară lunar și oferă copiilor posibilitatea să-și dezvolte încrederea în sine, independența și capacitatea de a socializa cu cei din jur, în spațiul bibliotecii.

Profesorul logoped, Teodora Gabriela Satală, ne-a oferit informații cu privire la specificul profesiei de logoped, precum și câteva dintre modalitățile prin care a reușit să interacționeze cu cei mici: În cadrul proiectului «Colorăm viața» logopedul utilizează activități specifice de formare și dezvoltare a abilităților generale de comunicare. Activitățile propuse urmăresc corectarea tulburărilor de limbaj, de comunicare și de învățare, precum și achiziționarea de comportamente noi, de relaționare cu adultul și cu ceilalți copii, în diferite situații. De asemenea, prin jocurile sugerate sunt vizate deprinderi de socializare, de promovare a dialogului între copii, urmărindu-se integrarea copiilor cu nevoi speciale în cadrul comunității. Activitățile «Stropi de cuvinte», «Curcubeul sentimentelor», «Imagine și culoare», «Zâmbete de primăvară» își propun să transforme culoarea în emoție, emoția în cuvinte, cuvintele în fapte, iar faptele să prindă conturul unor jocuri, picturi sau desene.

Logopedul propune și conduce activități ludice ce vizează dezvoltarea vocabularului activ și pasiv, a limbajului impresiv și expresiv: formarea unui cuvânt nou din ultima silabă (sau sunet) a cuvântului precedent (jocul de tip Fazan), completarea cuvintelor cu prima silabă rostită de logoped, găsire de rime, analiza și sinteza elementelor fonetice, povestiri pe diverse teme.

Proiectul «Colorăm viața» își propune să transforme cuvintele în culoare, imagine, emoție și prietenie. Să nu uităm de gingășia copilăriei și de magia unui zâmbet de copil!

Camelia Aurelia Popescu,

bibliotecar

Proiect educa\ional jude\eanColor`m via\a

18 19


Secția de Împrumut pentru Copii. Ludotecă din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila a primit vizita Moșului ceva mai devreme anul acesta. La începutul lunii decembrie 2016, bătrânelul generos a poposit în castelul poveștilor, în spațiul destinat jocului, cu desaga plină de jucării pentru fetițe și băieței de toate vârstele. Aproape 100 de jocuri și jucării noi - interactive, instructiv-educative, jocuri de strategie, jocuri de societate și de grup, toate sunt pregătite să-i întâmpine pe cei mici dornici să pornească într-o aventură magică.

Jucării muzicale pentru bebeluși, păpuși una mai frumoasă ca alta (Maia crește, Maia dansează, Maia cu tabletă), prințese cu haine de poveste și accesorii pe măsură, ponei, plușuri, covoraș de dans Violetta, microscop, telescop, planetariu, Twister, Cine știe câștigă, mașinuțe Cars cu telecomandă, roboți Transformers, diverse figurine (Star Wars, Spider – Man, Avengers), jocuri de construcție pentru băieți cu piese din lemn, jucării interactive (Magic Jinn, Furby Boom), sirene cu acvarii și multe altele se regăsesc pe rafturile bibliotecii și în sala cea mare a castelului poveștilor. Toate jocurile și jucăriile se regăsesc și în catalogul electronic al instituției publice - http://toread.bjbraila.ro/opac, dar nu se împrumută la domiciliu.

Spațiu de vis

Se spune că o carte reprezintă poarta spre o altă lume. La fel este și intrarea la Secția de Împrumut pentru Copii. Ludotecă. De câțiva ani aici vin copiii atunci când vor să se distreze și să facă și alte activități, gratuit. Ludoteca se adresează preșcolarilor și elevilor din clasele primare, fiind spațiul care reunește surprinzătoarea lumea a copilăriei cu minunata lume a cărților.

Imediat după ce vedem dragonul în rafturile căruia sunt în așteptare cărțile destinate prichindeilor, nu avem cum să nu-i observăm și pe prietenii acestuia - alți doi dragoni, sub formă de balansoar. Corăbiile aflate în apropiere găzduiesc noutățile și expozițiile tematice organizate aici. Ideea de basm se continuă, căci imediat după, descoperim castelul care delimitează zona împrumutului de carte de cea de joacă. El conține rafturi cu cărți destinate copiilor ceva mai mari. Odată intrați în castel, copiii ajung la o zonă de joacă special creată pentru ei, sala castelului fiind înconjurată de băncuțe simple, în mijloc existând un tron impozant și jucării pentru toate vârstele și gusturile. Aici sunt organizate videoproiecții în cadrul diverselor activități instructiv-educative și recreative, pe care școlile și grădinițele din Brăila preferă să le desfășoare la bibliotecă.

La Ludotecă, copiii au posibilitatea de a accesa Internetul la cele două calculatoare aflate în secție, în plus, pentru copiii ceva mai mari există și jocuri pe consolă Wii.

Tot aici sunt organizate concursuri, expoziții diverse și vernisaje, dar și întâlniri ale Trupei de teatru Micii Poznași, fondată în 2014 de doi actori inimoși, Ioana Zărnescu și Dan Mecu.

Teodora Soare, redactor

În lumea c`r\ilor prin intermediul jocurilor

dr. Claudiu BRĂILEANUŞef serviciu Relaţii Publice


O recentă vizită în țara tangoului m-a adus mai aproape de armoniile și de pașii acestui dans. Peste tot, pe străzi, în fața cafenelelor, ori în restaurante luxoase, în săli amenajate discret sau în locurile turistice, perechi de dansatori, în ținută

de gală, invită oamenii la Buenos Aires să încerce câțiva pași, sub atenta îndrumare a cunoscătorilor. Este un fascinant spectacol cotidian care merită văzut, admirat și, de ce nu, încercat.

Și cum nimic nu este întâmplător în lume, la doar câte-va luni distanță, după mai multe căutări, providența îmi scoa-te în cale un voluntar inimos care, deși ple-cat din Brăila în capi-tală, rămâne atașat de orașul de la Dunăre. Nu mai este la prima

tinerețe, dar este îndrăgostit de tango. Este bră-ilean, dar stabilit de multă vreme în capitală, de unde face naveta, săptămânal, pentru a fi alături de noi. Și totul, fără nicio recompensă materi-ală, doar din pasiune și altruism. Și dacă vă în-trebați ce l-a făcut să fie de acord cu propunerea unui atelier la Bibliotecă, iată argumentele lui: De ce tango la Brăila? Pentru că întorcân-du-mă acasă nu am găsit un loc unde să dan-sez în oraș. Și pentru că mi s-a părut destul de restrânsă oferta pentru recreere a brăilenilor, astfel m-am decis să plantez semințele comu-nității de tango în oraș. În plus mari compozi-tori și cântăreți de tango antebelici sunt bră-

ileni: Cristian Vasile și Jean Moscopol. Îl cheamă Sorin Iones-cu și se cuvine să-i aduc întreaga mea gratitudine pentru efortul său extraordi-nar. Mulțumesc, So-rin!

Stabilim un program săptămânal, început la Biblioteca Județeană Panait Is-trati Brăila, de vineri, 21 octombrie 2016. Totul este organi-zat (sală, instalație sunet etc.), pornim

Tango argentinian la Bibliotec`

http://toread.bjbraila.ro/opac

20 21


promovarea și… prima problemă deja: ne do-rim o grupă de 20 de persoane și avem peste 40 de solicitări. Și ele curg încă! O nouă ședință de negociere cu instructorul nostru, Sorin Iones-cu, și ajungem la un compro-mis: pornim și o a doua grupă, sâmbăta, de la ora 11.00, dar ne oprim cu înscrierile. Cursul este, deocamdată, doar pen-tru adulți și nu este obligatorie prezența unui partener de dans pentru a putea fi înscris/ă.

Care sunt avantajele Bibliotecii în acest demers? În primul rând, vizibilitate mai bună în comunitate: anunțul pentru înscrieri s-a distribuit de zeci de ori pe rețelele de socializare, telefoanele au

sunat pentru informații suplimentare. Apoi, solicitările de DVD-uri de la Mediateca instituției au crescut, pentru că am creat un interes, o nevoie. În al treilea rând, noul atelier vine să dezvolte bogata ofertă de activități culturale dedicate de Bibliotecă publicului brăilean, inclusiv atelierele de dansuri (populare românești și tradiționale grecești). Nu în ultimul rând, minim 40 de adulți au venit (22 dintre ei, pentru prima oară, înscriindu-se la Bibliotecă doar datorită acestui atelier) sau au revenit în citadela cărții.

Prima întâlnire: emoții, așteptări, neliniști. Cei 20 de participanți așteaptă cuminți, unii emoționați ca în prima zi de școală, alții bravând. Facem cunoștință, îl prezint pe Sorin și deja atmosfera devină mai prietenoasă. Ce-a fost mai greu, a trecut. Am demarat! Succes învățăceilor!

În ultima vreme biblioteca și-a modificat rolul tradițional de instituție furnizoare de informații, transformându-se treptat într-o instituție modernă care prestează servicii noi pentru a satisface nevoile utilizatorilor, nevoi din ce în ce mai complexe, nevoi de informare, comunicare, dezvoltare, socializare sau recreere. Din acest punct de vedere, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila dorește să-și extindă și să-și diversifice serviciile pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi și nu numai.

Trecerea de la biblioteca tradițională la cea modernă se poate observa încă din acțiunile utilizatorilor, care nu vin la bibliotecă doar pentru împrumut de carte, ci și pentru a se recrea, pentru a cunoaște alte persoane ori pentru a participa la diverse activități și ateliere desfășurate în cadrul instituției publice.

Pe de altă parte, oricât de multă importanță ar acorda aceasta nevoilor cetățenilor, mai există destul de multe persoane care nu frecventează biblioteca din cauza preconcepției conform căreia la bibliotecă se vine, se citește și se împrumută cărți. De asemenea, alte motive

invocate sunt: lipsa timpului, distanța mare dintre casă și bibliotecă, problemele de sănătate care îi împiedică pe aceștia să ajungă la bibliotecă, precum și folosirea internetului la domiciliu.

Din dorința personalului Bibliotecii Județene Panait Istrati de a veni în sprijinul nevoilor brăilenilor au fost realizate chestionare care au vizat relația utilizatorilor cu biblioteca, motivațiile acestora pentru utilizarea serviciilor oferite, dar și identificarea propunerilor cu privire la activitățile instituției.

În urma analizei răspunsurilor, s-a putut observa că cei mai mulți respondenți folosesc ca sursă alternativă de informare internetul (69%), persoane specializate (18%) precum și mass-media (10%). Cei mai mulți respondenți care frecventează biblioteca, o fac pentru împrumutul de cărți (54%). Pe lângă acest serviciu, utilizatorii mai apreciază și posibilitatea de a utiliza gratuit internetul (12%), participarea la diverse ateliere (15%), precum și participarea la cursuri de instruire (9%). Pe lângă acestea, respondenții și-ar dori ca biblioteca să le acorde ajutor cu privire la oferirea de informații pe diferite tematici

Motiva\iile br`ilenilor în utilizarea serviciilor de bibliotec`

22 23


interesante pentru aceștia (37%), oferirea de sprijin profesional (29%), dar și modalități de petrecere a timpului liber (26%). Astfel, respondenții ar fi interesați să afle cum își pot găsi un job, ce job-uri sunt potrivite pentru ei în conformitate cu studiile pe care le au, ce cursuri ar putea să urmeze pentru a obține un anumit job. În ceea ce privește timpul liber, respondenții își doresc ca biblioteca să le ofere idei inovative despre cum să-și petreacă într-un mod plăcut timpul liber sau chiar să se realizeze în cadrul bibliotecii diverse activități de petrecere a timpului liber.

Majoritatea respondenților sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de ceea ce oferă în prezent biblioteca (98%). De asemenea, 73% dintre aceștia consideră că biblioteca este un spațiu optim pentru petrecerea timpului liber. Totuși 25% dintre cei chestionați afirmă că există loc de îmbunătățiri. În ceea ce privește experiența respondenților în căutarea la raft a cărților, se poate spune că cei mai mulți se descurcă singuri să-și găsească materialele de care au nevoie, în timp ce aproape 14% au afirmat că se descurcă destul de greu, necesitând ajutor din partea personalului bibliotecii.

Pentru a putea face biblioteca să fie pe placul celor mari și celor mici, se iau în considerare următoarele sugestii venite din partea respondenților:

Asocierea cititului cu activități re-creative. Brăilenii își doresc să poată savura un ceai sau o cafea atunci când studiază documente la Sala de lectură;

Organizarea de workshop-uri și cursuri: limbi străine, informatică (web design, programare), dar și altele care prezintă importanță pentru utilizatori;

Colaborări cu alte instituții de cul-tură pentru îmbunătățirea activităților;

Reamenajarea Sălii de lectură într-o maniera mai atractivă, utilizându-se fotolii,

canapele și alte piese de mobilier care să sugereze o atmosferă caldă și primitoare. De asemenea, se dorește o reamenajare a rafturilor și a decorului în toată biblioteca, inclusiv la Secția de Împru-mut pentru adulți care necesită spații pentru lec-tură. Un alt aspect care ar putea fi îmbunătățit îl reprezintă iluminatul sălilor, care în opinia res-pondenților este inadecvat;

Mediatizarea mai intensă și din timp a activităților care urmează să se desfășoa-re în incinta bibliotecii prin intermediul ziarelor locale, paginilor web, afișelor în mijloacele de transport în comun precum și în stațiile acestora;

Posibilitatea de a împrumuta mai mult de 5 cărți de la o singură secție;

Promovarea intensă pentru public a expozițiilor, publicațiilor, atât în sediul biblio-tecii cât și în curtea interioară;

Organizarea de conferințe temati-ce la care să participe invitați de valoare din Bră-ila și din țară;

Proiecții cinematografice pentru copii.

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila își urmează drumul început alături de utilizatorii săi și își propune să îmbunătățească permanent serviciile, dar și spațiile destinate publicului, motiv pentru care face demersuri în concordanță cu cerințele actuale ale celor care-i trec pragul.

Dana Stăncescu,

sociolog

BIBLIOFILIE

Ion VOLCUŞef birou

Colecţii Speciale. Depozit legal.Biblioteca Judeţeană Panait Istrati

Brăila

O g l i n -da paginii de ti-tlu: LES // META-MORPHOSES // D’OVIDE, // TRA-DUITES EN FRAN-COIS, // AVEC DES REMARQUES // ET DES // EXPLI-CATIONES HISTO-RIQUES. // par M. l’Abbe BANIER, de l’Academie Royale // des inscriptions et

Belles Lettres. // NOUVELLE EDITION, // Re-vue, corrigee, augmentee de la Vie d’Ovide & du Jugement de Paris, // enrichie de Figures en taille-douce. // TOME PREMIER // A PARIS // Chez: Nyon pere, Quay de Conti, a Sainte Mon-tique. // Didot, Quay des Auguftins, a la Bible d’Or. // Huart, rue Saint Jacques, a la Juftice. // Quillau, rue galande, a l’ Annonciation. // Nyon

fils, Quay des Au-guftins, a l’Oc-cafion. // M DCC XXXIII // AVEC APPROBATION ET PRIVILEGE DU ROY. //

Note generaleDescriere:

carte veche în limba franceză, cu tipar negru, cu 34

de rânduri pe pagină plină într-o singură coloană. Pagina de titlu la ambele volume este cu tipar negru și roșu, în plan central având o vignetă sub forma unui vas cu flori.

Volumul I: în fața paginii de titlu este o foaie cu o gravură semnată de G. Scotin Sclup și reprezintă o alegorie. Urmează prefața traducătorului francez Abbé Banier pe 50 de pagini numerotate cu cifre romane. În următoarele 27 de pagini este publicat cuprinsul primului volum și privilegiul regal pentru tipărirea cărții, apoi textul volumului cu numerotare arabă.

Volumul II: în fața paginii de titlu este o gravură nesemnată. Pagina de titlu este cu același tipar roșu și negru, vignetă fitomorfă diferită de primul volum, apoi continuarea textului de la volumul I. La final, pe 8 pagini nenumerotate este tipărit cuprinsul volumului.

Dimensiuni: 21,5 x 29 cm; oglinda paginii etalon: 13 x 20 cm.

Paginație: in - 4° de [3] f. + LXI p. + [27] p. + 403 p. (vol. I) şi [3] f. + 495 p. + [8] p. (vol. II) numerotate cu litere latine.

Suport material: hârtie specifică filigranată. Filigran sub trei forme: un fagure, 8 linii dispuse orizontal și semnătura G. Dalancon.

Cuprins: Lucrarea este structurată pe două volume și cuprinde un lung poem epic din 15 cărți, ce conține 250 de legende (extrase din Homer, Hesiod, Titus Livius, Vergilius) despre transformările cunoscute în lume, începând cu crearea universului și până la apoteoza lui Cezar, desfășurate cronologic. Lucrarea aparține poetului roman Publius Ovidius Naso (43 a. Chr. – 17 - 18 p. Chr.), clasic al literaturii latine, exilat de împăratul Augustus la Tomis, pe malul Mării

Naso, Ovidius Publius. Les metamorphoses d’Ovide, vol: I - II, Paris, 1738

http://ro.wikipedia.org/wiki/Homer

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hesiod

http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Livius

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vergilius

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar

24 25


Negre. Traducerea textului în limba franceză îi aparţine lui Antoine Banier (1673 - 1741), om al bisericii, traducător francez, cercetător al miturilor; prima ediţie a Metamorfozelor traduse de Banier a apărut în anul 1732, ediţia de faţă fiind una nouă, revăzută, aşa cum se specifică pe foaia de titlu. Lucrare reprezentativă pentru tiparul european din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, când fenomenul era deja răspândit la nivelul întregului continent, piesă prezentă în marile biblioteci ale lumii, relativ rară în spaţiul românesc.

Ornamentică: Lucrarea are un aspect grafic deosebit, datorat gravurilor, vignetelor, iniţialelor ornate şi frontispiciilor. Gravurile sunt semnate de mai multe persoane: G. Scotin, J. Briot, Matheus, Firens, Faulte.

Modele de gravuri

Viniete finale

Vedetă responsabilitate: Naso, Ovidius Publius – autor;l’Abbé, Banier M. – traducător; Ioannes, Matheus, Briot, I., Scotin, G.,

Firens, Faulte - gravori.

Referințe bibliografice:Banu, Ion; Carandino, N.; Barbu,

Nicolae I. Scriitori greci şi latini. Editura Ştiinţifică, București.

Note specificeLegătură: Legătura este realizată din

carton îmbrăcat în piele maro, coperţile celor două volume sunt ornamentate cu un chenar liniar simplu, iar pe cotor fiecare volum prezintă patru registre decorative cu motive florale aurite şi etichete cu titlul lucrării şi numărul volumului. Lipsuri din învelitoarea din piele a coperţilor celor două volume, crăpături ale învelitorii din piele la nivelul îmbinării cotorului şi a coperţilor.

Stare de conservare: Relativ bună, urme de uzură, pete uşoare de umezeală, file îngălbenite, aureole ruginii. Forzaț fix și mobil pe ambele laturi ale coperților. Forzațul reprezintă spirale în diverse culori pe un fond gri-albastru.

Însemnări: Pe foaia de titlu a celor două volume se păstrează semnătura avocatului brăilean C. Alesiu, important om politic, primar al Brăilei la sfârşitul

secolului al XIX-lea. De asemenea, ambele volume poartă, tot pe foaia de titlu, un Ex-libris manuscris: Puélon L’Ainé, datat în 1772 pe primul volum şi în 1780 pe cel de-al doilea volum.

Cotă și inventar: IV 664 (vol. I - II ); inv: 116045, 116046.

Carte expertizată în anul 2015 și inclusă după Legea Patrimoniului nr. 182 din

1998 în categoria Fond.

Oglinda paginii de titlu: MUSEUM // RICHTERIANUM // CONTINENS // FOSSILIA ANIMALIA // VEGETABILIA MAR. // ILLUSTRATA // ICONIBUS ET COMMENTARIIS // D. IO ERNESTI HEBENSTREEITII // ANAT. ET CHIRURG P.P.O. // ACCEDIT // DE GEMMIS SCALPTIS // ANTIQUIS, // LIBER SINGULARIS. // LIPSIAE // EXCUDI CURAVIT CASPARUS FRITSCH // M DC CX LIII.

Note generaleDescriere:

Carte veche tipărită cu text paralel latin și german. Tipar negru pe 2 coloane. În fața paginii de titlu este o gravură alegorică alb-negru, de 38 x 32 cm ce reprezintă interiorul unui salon din muzeul Richter, având în partea de sus un medalion pe care

este scris un citat din Cicero. Pagina de titlu este scrisă cu tipar negru și

roșu în limba latină, având în centru o gravură ce o reprezintă pe zeița Atena pe un soclu. Gravură semnată de: C. W. E. Dietrich del.; C. F. Boetius sc. Verso-ul paginii de titlu este alb. Pe pagina următoare este o gravură cu portretul lui Jon Christoph Richter, semnată A. de Manjosky pinxit 1732 M. Bernigerothi filius sulpsit 1739. Richter este reprezentat stând pe scaun, ținând în mână cartea sa. Pe următoarele 6 foi este tipărită dedicația lui Christophorus Richter către regele

Poloniei Friderico Christiano. Urmează prefața lui Iohanes Ch. Richter, paginile 12 – 16, iar până la pagina 56 este Fossilium ordinibus commentatio. Textul propriu-zis începe cu o numerotare nouă și este structurat pe capitole care conțin și 17 planșe cu cele 2.300 de minerale din colecția muzeului Richter.

Dimensiuni: 40 x 25 cm; oglinda paginii etalon: 31 x 17,5 cm.

Paginație: [1]. gr., [1] portret + 56 + 384 +[18] prefață + 34 p. comentarii + 17 planșe.

Suport material: hârtie specială cu filigran (10 linii paralele dispuse vertical pe toată suprafața foii).

Frontispiciu fitomorf

Cuprins: Lucrare descriptivă, ştiinţifică, cu reproduceri după fosilele aflate în cabinetul de curiozităţi al bancherului şi comerciantului Johann Christoph Richter (1689 – 1751) din Leipzig. Piesele din această importantă colecţie au fost alese la sugestiile lui Johann Platner, ajungând să depăşească 2.300 de piese. Lucrarea este realizată de către Johann E. Hebenstreit (1703 - 1757), cunoscut fizician şi naturalist german.

Cele 17 planșe cu minerale oferă explicațiile și descrierea necesară unui studiu eficient de istorie naturală cu referire la fosile animale, plante și minerale.

Hebenstreit, Johann E. Museum Richterianum continens fosillia animalia vegetabilia, Lipsiae

[Leipzig], 1743

26 27


Lucrare reprezentativă pentru tiparul european din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, importantă cu toate că la momentul respectiv tiparul era deja generalizat pe întreg continentul. Piesă rară la nivel mondial, foarte rară în spaţiul românesc.

Tipărirea s-a realizat la Leipzig, în officina lui Gaspar Fritsch, tipograful a fost Bernhard Christoph Breitkopf, iar gravurile sunt semnate de către C. F. Boetius şi M. Bernigerothi.

Ornamentică: p. 4 – o gravură cu dimensiunea 19 x 15,5 cm, în compoziție: în stânga personajul mitologic Satyr cântând la liră și zeița Themis cu balanța, în dreapta zeița Atena cu coif, scut și lance, în mijloc un medalion având în centru zeița Victoria și înscrisul Spes Publica, gravură semnată de C. F. Boetius sc.; letrina Q gotică, în compoziție un portic înconjurat de lujeri;p. 11 – frontispiciu fitomorf; letrina D gotică, în compoziție două coloane cu raze solare între ele

și un medalion floral; p. 16 – vignetă în formă de candelabru cu motive fitomorfe; vinietă identică la p. 72 din text;p. 17 - o gravură cu dimensiunea 18,5 x 11 cm, în compoziție un personaj feminin nud așezat pe lujeri având o flacără în mâna stângă, pe un fond de raze solare și nori, signatura C. F. Boetius sc.;p. 51 - letrina S gotică, în compoziție doi pomi așezați lateral, în mijloc un soclu cu motive florale, pe un fond de raze solare;

p. 52 - 54 letrina L gotică, în compoziție

fitomorfă; p. 4 din textul propriu-zis - gr. în compoziție lucrul într-o mină, signatura C. F. Boetius sc.;p. 14 din textul propriu-zis – vignetă fitomorfă în formă de candelabru cu 2 brațe în formă de cupă;p. 52 din textul propriu-zis – gr. ce reprezintă 3 copii jucându-se într-o grădină, în fundal pomi și o casă;p. 53 din textul propriu-zis – gr. ce reprezintă lucrul într-o fierărie, personaje fiind trei copii, signatură C. W. E. Dietrich del.; C. F. Boetius sc.;p. 103 din textul propriu-zis - gr. într-o compoziție alegorică trei oameni cu ciocanul și un personaj masculin ce are un toiag în mâna dreaptă pe care este încolăcit un șarpe, în fundal munți și nori, signatura C. F. Boetius sc.;p. 112 din textul propriu-zis – vignetă în formă de candelabru cu antrelauri de lujeri și flori;p. 115 din textul propriu-zis – vignetă în formă de candelabru cu motive florale și geometrice având deasupra coroana regală;p. 125 din textul propriu-zis – o miniatură ce

reprezintă un personaj mitologic plutind deasupra globului pământesc aruncând dintr-un sac un teanc de cărți, încadrat între două ramuri;

V e d e t ă responsabilitate: H e b e n s t r e i t , Johann Ernst. – autor; Richter, Johann Christophe – dedi-cator; Bernhard Chris-toph – tipograf; Christio, Johann Friedrich; Boetius, C. F. , Bernigero-thi, M. – gravori.

Note specifice

Legătură: Copertă din carton îmbrăcat în hârtie de culoare gri-bej. Cotorul este din carton de culoare roșie. Forzaț simplu, alb. Colțurile sunt

tocite și desprinse de copertă. Blocul cărții este neuniform, dimensiunile foilor sunt inegale.

Stare de conservare: Relativ bună, urme de uzură, pete de umezeală, file franjurate, file desprinse din legătură, uzură a coperţilor în special în zona colţurilor, ceea ce a dus la franjurare.

În semnăr i : Pe pagina de titlu este semnătura olografă a fostului

senator brăilean C. Alessiu.Cotă și inventar: V 210;

inv: 116048.Carte expertizată în anul 2015 și inclusă

după Legea Patrimoniului nr. 182 din 1998 în ca-tegoria Tezaur.

Ion Volcu,Șef birou Colecții Speciale. Depozit legal.

Portretul lui Jon Christoph Richter gravat de Bernigerothi; planșa nr. 15 cu efigii de figuri antice

Planșe cu reproduceri din colecția de minerale și fosile ale muzeului Richter

Vinietă finală fitomorfă și model de inițială ornată

28 29


făcut altceva decât să stabilească și să întărească această viziune. Astfel, domeniul conservării cuprinde: conservarea preventivă (evitarea și minimizarea pierderilor și degradărilor în viitor, prin acțiuni indirecte, asupra colecțiilor), conservarea de remediu ( întreruperea proceselor de deteriorare în derulare sau consolidarea structurii, prin acțiuni directe asupra obiectului sau colecției) și restaurarea (totalitatea acțiunilor directe asupra unui singur obiect, aflat într-o stare stabilă, cu scopul de a facilita aprecierea, înțelegerea și utilizarea acestuia).2

Indiferent la ce tratare terminologică ne-am referi, prin conservare putem înțelege o serie de măsuri care pot cuprinde următoarele acțiuni: conservare preventivă și conservare curativă. Firește că toate aceste acțiuni au ca scop final prelungirea vieții colecțiilor, indiferent de su-port, prin prevenirea degradărilor sau distruge-rii lor. Mai exact, conservarea acestor valori de patrimoniu mobil, implică un microclimat con-stant, mobilier adecvat, manipularea și transpor-

2 Terminology to characterize the conservation of tan-gible cultural heritage, http://www.icom-cc.org/242/about-icom-cc/what-is-conservation/#.UcqdFvnwlNk, accesat la 7/12/2016

tul colecțiilor în condiții optime de către personal instruit, măsuri igienice și preîntâmpinătoare a unor atacuri biologice.

În conformitate cu ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în marile biblioteci ale lumii, am considerat necesară realizarea unei cercetări ce s-a derulat pe parcursul întregului an 2016 și care a încercat să surprindă preocuparea pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural mobil din Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila.

Studiul cuprinde elemente specifice problemelor de conservare aplicate, precum şi utilizarea tehnicii de calcul pentru reprezentarea grafică detaliată a rezultatelor obţinute în urma măsurării microclimatului. Parametrii microclimatici s-au monitorizat cu ajutorul termohigrometrului. În mod constant s-au notat umiditatea relativă și temperatura din depozitele bibliotecii. Umiditatea relativă este în strânsă legătură cu temperatura: în momentul în care crește temperatura, atunci va scădea umiditatea relativă3.

În Biblioteca Județeană Panait Istrati conservarea documentelor într-o stare avansată de fragilizare se realizează și cu ajutorul digiti-zării. Digitizarea presupune fotografierea materi-alelor precum cărți valoroase, hărți, manuscrise, corespondență, care sunt într-o stare avansată de degradare și transferarea acestor foto-grafii într-un sistem digital. Această moda-litate, apărută încă din anul 1999, oferă u r m ă t o a r e l e

3 Raportul dintre umiditatea absolută a aerului umed şi umiditatea absolută maximă la saturaţie la aceeaşi temperatură şi la aceeaşi presiune barometrică.

Articolul de față s-a dorit a fi con-centrat pe specificul domeniului conser-vării. În acest scop, cred că desfășurarea continuă a activită-ții de prezervare și conservare a cărților constituie un prilej de cunoaștere cât mai aprofundată a domeniului, în raport cu direcțiile naționale

și internaționale.Despre acest subiect se vorbește în

documente internaționale precum Carta de la Atena - 1931, cea de la Veneția – 1964, cea de la Roma - 1972, Carta Patrimoniului Vernacular - 1972. Toate aceste întruniri științifice au avut ca subiecte metodologia aplicată, climatul, cauzele degradărilor, materialele constitutive ale obiectelor, operații de conservare - restaurare. Caracterul tehnic al conservării, determină un raport strâns cu cercetarea și investigarea, care s-ar cuveni corelate intervențiilor de restaurare. Diagnosticarea cauzelor a apropiat foarte mult restaurarea de conservare. În această relație, s-au consolidat și lărgit conlucrările interdisciplinare, insistența de reversibilitate și prevenție, sporind în mod considerabil.1

La cea de-a 15-a Conferință Trienală a ICOM-CC-ului, desfășurată la New Delhi, în septembrie 2008, terminologia adoptată nu a 1 OPRIȘ, Ioan, Sistemul de conservare-restaurare a patri-moniului cultural din România, Caietele restaurării, 2015, Ed. ACS

avantaje: accesul utilizatorului la informații ușor de prelucrat, posibilitatea accesării informațiilor de către mai mulți utilizatori în același timp (de obicei puteau fi consultate de o singură persoa-nă), multiplicarea informațiilor de pe suportul original, calitatea sporită a imaginilor, reducerea considerabilă a manipulării repetate a materialu-lui original fragil, asigurându-se astfel conserva-rea preventivă.

O altă metodă de conservare este depozitarea documentelor într-un mediu cât mai adecvat. Stabilirea formatele cărților, amplasarea cărților în încăperi codificate după formatul lor, după,tipurile morfologice, modul de așezare al

cărților - starea de repaus completă, așezarea pe rafturi metalice securizate, plasarea cărților clasate în cutii confecționate special pentru fiecare tip de carte – toate aceste măsuri ajută la prelungirea vieții cărților.4

Prin urmare, conservarea este un ansamblu de măsuri a căror reușită este evidentă prin lipsa modificărilor aduse colecțiilor. Conservarea mai constă într-o abordare globală a colecțiilor în totalitatea lor și nu a cărților luate individual. Aceste măsuri privesc întregul personal care, la un nivel mai mult sau mai puțin important, intră în contact cu colecțiile instituției.5

4 POPOVICI, Adriana, Prezervarea documentelor prin digitizare - de la teorie la practică, 2004, Oradea5 Idee preluată din MOLDOVEANU, Aurel (1999) - Conservarea preventivă a bunurilor culturale, București

Modalit`\i de prezervare ]i conservare a c`r\ilor de patrimoniu din colec\ia Bibliotecii Jude\ene Panait Istrati Br`ila

Mara - Lorina CROITORUConservator


30 31


FILE DE ISTORIE LOCAL~

În contextul marii crize economice din perioada 1929 – 1933, care a avut un impact planetar, fiind cea mai îndelungată şi severă depresiune economică prin care a trecut societatea o c c i d e n t a l ă industrializată, în ţara noastă - unde criza economică începuse în zona agrară încă

din 1928 - prin intermediul sferei financiare (impozite, bugete, datorie publică) s-au produs schimbări fundamentale propagate în toate sectoarele vieţii economice și sociale, inclusiv în viața culturală.

Primul Război Mondial (1914 - 1918) luase sfârșit de peste zece ani, iar în sectorul cultural românesc Liga Culturală, înființată la București, la 2 ianuarie 1981, avea la Brăila puterea unui organism emblematic la nivel național fiind eficient în viața socială și culturală a orașului, cu membri care reaminteau urbei rostul Ligii înainte și după război: de a cultiva conștiința solidarităței în întreg neamul românesc și a întreține o mișcare care să legitimeze misiunea culturală a românilor în Orient.

Pentru Liga Culturală – Secția Brăila, anul 1929 debutează cu Ședința din 8 februarie în cadrul căreia membrii prezenți au dezbătut chestiuni privitoare la: Adunarea generală anuală, activitatea din anul precedent, Monumentul Nicolae Bălcescu, Casa de cultură și educație Brăila, monetarul disponibil și contribuțiile la

centru, toate propunerile și dezbaterile fiind consemnate în procesul verbal nr. 90 din Registrul de procese verbale al ședințelor Ligii Culturale – Secția Brăila (1926 – 1930).

Ședința Adunării generale anuale din 10 februarie a aceluiași an, deschisă de profesorul Vasile Goraș și consemnată în procesul verbal nr. 91 al Registrului, a reprezentat un prilej pentru a dezvălui sentimentele puternice de datorie și solidaritate pe care membrii secției culturale le purtau profesorului Nicolae Iorga, președinte al Comitetului central, care prin activitatea sa culturală de dincolo de granițele țării susținea atingerea țelului Ligii Culturale. De asemenea este amintit dl. Atanasie Popescu, fost președinte al Ligii culturale brăilene, căruia - se menționează în procesul verbal - i se datorează toate realizările ligii de la înființare și care este proclamat președinte de onoare al secțiunii.

Ședința continuă cu sublinierea importanței evenimentelor naționale aniversate în anul 1928, respectiv zece ani de la alipirea Basarabiei, a Ardealului și a Bucovinei, precum și semicentenarul alipirii Dobrogei, dar și cu o dare de seamă privind activitatea acestui organism reprezentativ în viața culturală a urbei.

Având 449 de membri și percepută la nivel național ca importantă pentru dezvoltarea vieții culturale, în cadrul Ligii, au fost consemnate propuneri pentru realizarea diverselor manifestări precum: conferințe, festivaluri, serbări sătești, înființarea de biblioteci la sate, șezători culturale. Pentru construirea Palatului Ligii din București s-au organizat chete în urma cărora s-a strâns sumele de 19.938,75 lei, o sumă de 1000 de lei colectată de Pr. Panait, precum și suma de 30.084 lei colectată în urma Conferinței profesorului N.

Iorga din 29 iunie 1928, toate acestea fiind trimise apoi la centru cu scopul amintit.

Se consemnează în procesul verbal un total al veniturilor de 89.387.00 lei, total cheltuieli 46.962.00 lei și un sold pe anul 1928 de 43.125.00 lei, pentru care se cere aprobarea spre a fi întrebuințat după cum urmează: contribuția anuală a secțiunii brăilene către centru - 8000 de lei, pentru construcția Palatului Ligii din București - 7000 lei, pentru Casa națională din Brăila - 10.000 lei, pentru monumentul Nicolae Bălcescu - 15.000 lei. Din documentarea realizată asupra acestui proces verbal observăm că majoritatea resurselor financiare au fost dedicate pentru realizarea unui obiectiv important al Ligii - Monumentul Nicolae Bălcescu.

Din conținutul următoarelor procesele verbale reiese că ședințele Ligii Culturale - aceasta neavând un sediu propriu la Brăila - se desfășurau în continuare în localul Liceului N. Bălcescu. Tot de aici aflăm și faptul că au fost aleși membrii delegației care urmau să ia parte la Congresul anual al Ligii de la Cluj, amânat pentru zilele de 22, 23 și 24 iunie: Al. Alesandrescu, V. Mețianu, Ion I. Rădulescu, C. Mihăilescu, M.D. Marcoșanu, P. Stănescu, Lache Atanasiu, Mircea Cociaș și Petre Mărgărit. Este important să consemnăm existența unui proces verbal, încheiat de delegatul Prefecturii Poliției, care comunica suma de 12.900 lei, ca rezultat al chetei din 10 mai 1929, având ca destinație construcția Palatului Ligii din București.

Din studiul procesului verbal nr. 97, datat la 15 iunie 1929 și semnat de președinte V. Goraș, A. Anghelescu secretar și Ghe. Iosefache casier, aflăm că rezultatul bănesc al Conferinței științifice, susținută în data de 5 mai de prof. universitar Victor Vâlcovici, rector al Școalei Politehnice din Timișoara, pentru secțiunea brăileană a Ligii Culturale, a fost de 12.445 lei, din care organizatorii au scăzut suma de 1.205 lei, reprezentând diferite cheltuieli. De asemenea, aflăm detalii contabile și administrative privind acest rezultat, după cum urmează: s-au tipărit bilete ale căror prețuri difereau în funcție de pozițiile ocupate – 18 loje a 150 lei biletul, 350 de locuri la stal a 40 lei, 30 și respectiv 20 lei biletul, precum și 300 de locuri la galerie a câte 5 lei biletul.

În procesul verbal din data de 27 iunie 1929 este subliniată importanța pe care a căpătat-o Congresul anual al Ligii, ținut la Cluj în zilele de 22, 23 și 24 iunie, datorită împrejurărilor create de către reprezentanții intelectualității clujene care au salutat Congresul, definind rolul Ligii în lupta pentru solidaritate națională. Este de asemenea înaintată și admisă în unanimitate, propunea ca

Liga cultural` – Sec\ia Br`ila (1926 – 1930)Un document valoros în Colec\iile Bibliotecii Jude\ene

Panait Istrati (III)

Maria Valentina SAVADocumentarist


32 33


viitorul Congres al Ligii să se țină la Brăila.

Următoarele procese verbale ale Registrului ne dezvăluie informații despre administrarea și gestionarea ședințelor Ligii și considerăm necesar să menționăm contribuția constantă a Secției Brăila la îndeplinirea visului Ligii Culturale – Palatul Ligii, inaugurat la 7 noiembrie 1929, în prezența Maiestății Sale Elena, Președintele Consiliului de Miniștri și a altor autorități ale vremii.

Ne atrage atenția îndeosebi procesul verbal din 1 Decembrie, dată la care este fixată ziua Adunării generale extraordinare, respectiv 8 decembrie 1929 și scopul întrunirii, respectiv alegerea delegaților pentru Congresul extraordinar al Ligii București, acesta fiind comunicat prin adrese individuale către membri secției brăilene. La 29 decembrie 1929 are loc Adunarea generală a secțiunii brăilene, aflată la a doua convocare. Cei treizeci și cinci de membri prezenți dezbat darea de seamă pentru anul respectiv, raportul cenzorilor și descărcarea Comitetului de gestiunea sa, precum și alegerea unui nou Comitet. Procesul verbal nr. 106, consemnat la data mai sus menționată, relevă informații importante despre: interesul crescut

acordat Ligii la nivel local, reflectat în creșterea numărului de membri, stabilirea desfășurării Congresului extraordinar al Ligii pentru anul 1930 la Brăila, menționarea suportului financiar acordat universității Populare de la Vălenii de Munte – o școală misionară de elită ce primește contribuții inclusiv de la românii din America, implicarea Ligii la nivel rural cu înființarea de biblioteci populare și șezători culturale, participarea cu premii în cărți pentru școlile din Viziru, Ianca, Cioara-Doicești și propunerea extinderii Ligii prin înființarea de secțiuni la sate.

Toate acestea se petrec în ciuda greutăților specifice acelor timpuri, a chetelor la care participă inclusiv elevi ai Liceului Nicolae Bălcescu, a eforturilor financiare privind chestiunea biletelor Loteriei Ligii, dar și a scăderii ponderii intelectualilor față de numărul total al membrilor înscriși în registrul de membri, dovedind - împotriva acestor neajunsuri - că Liga și-a păstrat de-a lungul timpului autoritatea și prestigiul în domeniul cultural.

La 18 ianuarie 1930 este ales noul Comitet al Ligii Culturale – Secția Brăila pentru anul respectiv. Se ia act de adeziunea Societății culturale din comunele Strâmbu și Jugureanu, recunoscute ca filiale, se fixează cotizația maximă pentru fiecare membru al Ligii la 20 de lei anual și se propune înființarea de subsecții ale Ligii la nivel local.

Începutul anului 1930 se dovedește a fi unul în care corespondența cu instituții ale autorităților locale este pusă în slujba susținerii actelor de cultură ale Ligii, respectiv Primăria Comunei Brăila, Prefectura de Județ, Camera de Comerț și Questura, precum și corespondența cu personalități reprezentative ale intelectualității din orașul Brăila, dar și din țară, în vederea organizării unor conferințe din domeniul științelor. Următoarele procese verbale relevă propunerile pentru înființarea de noi filiale la: Viziru, Însurăței și Movila Miresii.

În procesul verbal al ședinței din 20 noiembrie 1930 sunt înscrisuri privind demisia

secretarului secției C. Ionescu și delegarea pentru acest statut a domnului C. Ionescu- Berechet, dar și acceptarea propunerii lui Traian Țino privind înființarea de biblioteci populare pe lângă unele din școlile primare.

La 14 decembrie 1930 se întrunește Adunarea generală anuală a Ligii culturale secția Brăila la care participă toți membrii Comitetului și numeroși membri ai Ligii. Președintele Ligii, Dr. Demetrescu-Brăila, deschide ședința, secretarul Ligii, domnul C. Ionescu-Berechet, prezintă darea de seamă asupra activității Ligii, iar preotul N. Constantin prezintă în amănunt situația casei, urmat de prof. I. Negulescu, cenzor, care citește raportul cenzural. Este anunțată demisia secretarului Ligii, magistratul P. Ionescu și se procedează la alegerea, prin vot secret, a noului membru al Comitetului. Dintre cei care și-au depus candidaturile este ales cu 19 voturi părintele N. Constantin, iar prin aclamațiune sunt aleși trei noi cenzori și trei cenzori supleanți.

Liga Culturală este nu numai prescurtarea pentru Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor, ci un simbol pentru viața culturală și

spirituală românească. Organizația a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică pentru întărirea unităţii politice a românilor din România şi Transilvania fiind înfiinţată la 17 / 29 decembrie 1890 la iniţiativa lui Simion C. Mândrescu, începându-și activitatea în mod oficial în 24 ianuarie 1891. Liga a întreţinut o intensă activitate culturală organizând numeroase manifestaţii în acest sens, având un teatru propriu și publicând până în 1899 revista Liga Română.

Până în anul 1914, când şi-a schimbat titulatura în Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor, această organizaţie şi-a creat numeroase secţiuni în majoritatea oraşelor din ţară, dar şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers şi Bruxelles. Conducerea Ligii era încredinţată unui Comitet Central Executiv, printre personalităţile care au activat în cadrul acesteia s-au numărat: Nicolae Iorga, V. A. Urechea, Nicolae Filipescu și Take Ionescu. Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor a avut sub preşedinţia lui Nicolae Iorga cea mai intensă activitate. Tot N. Iorga a contribuit la construcţia unui sediu nou, un palat în Bucureşti care poartă și astăzi numele Ligii Culturale.

Liga Culturală a fost desfiinţată în 1948, însă dintre toate organizațiile culturale ale vremii este recunoscută ca fiind cea mai activă și profund implicată în viața culturală și spirituală a românilor, făurirea unităţii culturale a românilor devenind, la sfârşitul secolului trecut, o necesitate stringentă deoarece, aşa cum va scrie Nicolae Iorga, mai târziu, aceasta era cel mai preţios element de putere al naţiei.

Liga Culturală a acţionat pe planuri multiple, polarizând entuziasmul şi energia maselor populare, ca şi aportul unor reprezentanţi de seamă ai vieţii cultural-ştiinţifice şi politice ai naţiunii române, membri ai celor 114 secții importante ale acesteia, animaţi de profunde sentimente patriotice, de jertfă și devotament pentru neamul și cultura românească.

34 35


Aspecte din activitatea institutului în perioada interbelică

După primul Război Mondial activitatea institutului a cunoscut o şi mai mare dezvoltare, păstrând acelaşi specific cosmopolit, fapt care rezultă din următoarele statistici:

Tabel cu elevii înscrişi pe anul şcolar 1918 - 1919

- promovabilitatea era de aproape 100%;- numărul elevelor înscrise pe anul şcolar

1918 – 1919

Naţiona-litatea

Numărul elevelor repartizate pe clase

Clasa I Clasa a II-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Total

Română 42 34 28 21 125Străină 6 9 8 12 35Total 48 43 36 33 160

- numărul elevelor înscrise în toate clasele repartizate după naţionalitate şi religie

Naţionalitatea După religie

Ortodoxă Catolică Mozaică Total Română 68 2 55 125Străină 24 8 3 35Total 92 10 58 160

- numărul institutorilor repartizaţi după naţionalitate şi religie1

Naţionalitatea După religie

Ortodoxă Catolică Total Română 2 2Străină 9 9Total 2 9 11

Pe anul şcolar 1919 - 1920 institutul avea înscrise 84 de eleve, din care 13 erau de religie ortodoxă, 63 de religie catolică şi 8 de religie

1 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 12/1918 - ʼ20, f. 6.

protestantă2.Reforma învăţământului se discuta în

anii interbelici cu aprindere în mai toate ţările care luaseră parte la Marele Război, deoarece acesta zdruncinase nu doar economiile ţărilor beligerante, ci mai ales sistemele de idei, care până atunci păreau infailibile3. Conform noilor teorii pedagogice scopul învăţământului nu poate să fie numai transmiterea cunoştinţelor, ci ţinta lui superioară trebuie să fie dezvoltarea puterilor fireşti, ale tuturor puterilor creatoare, nu numai de idei, ci şi de fapte, ale tinerelor generaţii4. De aceea, şi programele de studii ale institutului s-au modernizat. Mai mult decât atât, se putea spune atunci că cel mai blamat sistem al statului era cel al învăţământului. Şcoala era acuzată de familie, de opinia publică, de elevi, de absolvenţi şi uneori chiar de autorităţile şcolare şi de profesorii înşişi, după cum afirma cu reală părere de rău Vasile Băncilă5.

În anul şcolar 1922 - 1923 din corpul didactic al institutului fac parte şi d-ra Cadar Elisa, care predă pian şi canto la clasele I - IV, sora Niceta Günther, profesoară de limba germană cu predare la clasa a IV-a şi d-na Zelesner Marie, profesoară de limbă germană la clasele a II-a şi a III-a6.

Conform raportului privind naţionalitatea elevelor înscrise la institut (română, greacă, italiană, engleză, bulgară, cehoslovacă, germană, polonă), rezultă că şi aici se reflectă

2 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 12/1918 - ʼ20, f. 7.3 P. P. Negulescu, Reforma învăţământului, Bucureşti, Ed. Casa Şcoalelor, 1927, p. 12.4 Ibidem, p. 27.5 Vasile Băncilă, Păcatele imaginare, în Revista gene-rală a învăţământului, anul XXVI, nr. 7 - 8, septembrie - octombrie 1938, Bucureşti, p. 266.6 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 15/1922-23, f. 4.

cosmopolitismul urbei Brăila. Chiar şi repartizarea proporţională este o oglindă a recensămintelor populaţiei brăilene, evident respectând scara7.

La 20 mai 1922 Institutul de fete Sancta Maria este inspectat de inspectorul şcolar I. I. Teodoru (institutul se afla sub îndrumarea Inspectoratului Regionalei Buzău). Raportul rezultat în urma acestei inspecţii este: Institutul funcţionează în local propriu şi respectă regulile de igienă. Este foarte bine întreţinut şi curat. Şcoala, personalul didactic sunt autorizate de minister. De asemenea, orarele, regulamentele de funcţionare ale şcolii sunt autorizate. Numărul elevelor pe clase, cursul primar cu programul statului este următorul:

- Înscriere: cl. I - 62; cl. a II-a - 48; cl. a III-a - 49; cl. a IV-a - 45;

- Curente: cl. I - 20; cl. a II-a - 17; cl. a III-a - 22; cl. a IV-a - 25.

Elevele posedă cunoştinţe temeinice potrivite programei statului8.

La 1928 coordonatele institutului erau următoarele: numele şcolii: Institutul Sancta Maria Liceul de fete; data şi numărul primirii autorizaţiei: ordin al ministrului instrucţiunii nr. 73/1893. Şcoala funcţiona conform art. 11 al legii din 1925. Tipul şcolii la 1928 era: liceu

7 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 15/1922-23, f. 14.8 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 15/1922-23, f. 29.

de fete particular fără drept de publicitate, cu programa statului; limba de predare era limba română. Taxa de înscriere era în valoare de 500 lei. Susţinătorul legal al şcolii era Maica Celestine Schmidt, Superioara Provincială din România a Congregaţiei Doamnelor Engleze (Institutul Sancta Maria).

Şcoala funcţionează cu internat. Limbile de conversaţie în internat erau româna, germana şi franceza9.

La 1929 institutul funcţionează respectând toate cerinţele igienice şi pedagogice, aceasta rezultând din fişa de inspecţie a inspectorului şcolar Ilie Dumitrescu la data de 15 mai 1929, care ne spune că este mulţumit de întreţinerea institutului şi de educaţia elevelor10.

Cursurile şcolilor primare din anul şcolar 1929 - 1930 încetează în ziua de 15 iunie. Examenele de sfârşit de an se vor susţine în data de 18 iunie, cu clasa a IV-a, în vederea examenelor de admitere la cursurile secundare, conform deciziei ministeriale nr. 26256/1929. Examenul va consta în evaluarea la obiectele principale: limba română, matematică, istorie, geografie, igienă, ştiinţele naturale. Examenul va fi susţinut în asistenţa părinţilor şi a învăţătorilor şcolii. Examinarea va fi numai orală şi va fi făcută de învăţătorul clasei, având dreptul să pună întrebări şi ceilalţi învăţători11.

Medicul internatului în anul şcolar 1933 - 1934 era dl. dr. Conrad Braun. Numărul oamenilor de serviciu era următorul: 19 surori din congregaţie şi 3 servitori.

Structura elevilor interni şi externi pe clase era următoarea: clasa I – 2 interni, 36 externi; clasa a II-a – 5 interni, 32 externi; clasa a III-a – 3 interni şi 30 externi; clasa a IV-a – 3 interni, 23 externi.

Dimensiunile sălilor institutului erau următoarele: o sală era dormitor şi avea următoarele dimensiuni: 3,80 x 9 x 9,80 = 335,160 m2, o sală de studii cu dimensiunile: 3,80 x 13 x 9 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 28/1933-34, f. 1.10 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 37/1941 - ʼ45, f. 23.11 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 23/1929, f. 21.

Institutul Sancta Maria din Br`ila (II)

Prezentare Institut Sancta Maria Brăila

36 37


6 m, o infirmerie cu dimensiunile: 3,80 x 5,60 x 3,70 m, o baie cu dimensiunile: 3,80 x 2,50 x 2,50 m. Ca săli speciale, internatul mai avea: sala de desen şi pictură (4 x 6,50 x 4 m); sala de mâncare (450 m2); sala de gimnastică (712,500 m2); sala de lucru (4 x 10,10 x 5,50 m); curtea internatului avea dimensiunea de 882 m2 12.

Taxa anuală la internat era de 16.000 lei. Veniturile institutului au fost următoarele pe anul şcolar 1933 - 1934: din taxe şcolare – 878.000 lei din care se cheltuiesc următoarele sume: salariile corpului didactic şi administrativ – 615.600 lei; încălzitul – 90.000 lei; pentru inventarul şcolii – 30.000 lei; pentru biblioteca şcolii – 20.000 lei; plata servitorilor – 50.000 lei; întreţinerea localului – 70.000 lei. Totalul cheltuielilor se ridică la suma de 875.600 lei13.

Conform rapoartelor de inspecţie, orarul cursului primar este prea încărcat. În toate clasele erau prevăzute câte 35 de ore pe săptămână. Potrivit prevederilor legale, pentru clasele I - II sunt prevăzute 28 de ore pe săptămână, iar pentru clasele III - IV sunt prevăzute 30 de ore pe săptămână14. Institutul funcţionează la cursul primar cu 4 clase şi pe programa statului, iar la cursul secundar cu 5 clase şi pe programă

12 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 28/1933 - ʼ34, f. 2.13 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 28/1933 - ʼ34, f. 3.14 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 23/1929, f. 44 verso.

proprie15. Ca urmare a programei prea încărcate ministerul ia măsuri de aerisire a orarului şcolilor. Astfel, începând cu anul şcolar 1929 - 1930 se desfiinţează orele de educaţie fizică, lucrul de mână şi gospodăria, deoarece se depăşeşte numărul maxim de ore îngăduit de lege16. În afara elevelor bursiere ale Institutului Sancta Maria Brăila, ministerul subvenţionează anumite taxe şcolare plătite către institut, în funcţie de criteriul averii familiei din care provin elevele. Pentru anul 1930, taxele elevelor sărace către institut erau după cum urmează: pentru cele 27 de eleve sărace – 2.700 lei; pentru 4 eleve taxa redusă a câte 1.400 lei de elev. Pentru cele 85 de eleve câte 500 lei de elev. În total ministerul plăteşte 46.600 lei17. Institutul Sancta Maria Brăila avea în

buget incluse şi taxe reduse pentru elevele mai sărace şi chiar reducerea cu 100 % pentru alte eleve. Bugetul cursului primar pe anul şcolar 1932 - 1933 era de 602.000 lei: 35 de eleve cu taxa întreagă a câte 8.000 lei – 280.000 lei; 25 de eleve cu taxa redusă a câte 6.000 lei – 150.000 lei; 38 de eleve cu taxa redusă – 172.000; 20 de eleve gratis18. Actele caritabile ale institutului se răsfrângeau nu doar asupra elevelor, ci şi asupra propriului personal, cum este cazul învăţătoarei titulară Elena Orăşanu. În ianuarie 1936 învăţătoarea Elena Orăşanu este înlocuită de învăţătoarea suplinitoare

Aglaia Cuzuli, din cauza îmbolnăvirii de gripă. Din păcate învăţătoarea Elena Orăşanu încetează din viaţă la 14 februarie. Situaţia materială precară a fostei învăţătoare şi cheltuielile medicale ridicate au determinat direcţiunea institutului să facă un act de binefacere, în sensul că învăţătoarei i s-a alocat salariul până în iunie19.

15 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 23/1929, f. 51.16 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 23/1929, f. 56.17 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 23/1929, f. 20.18 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 27/1932 - ʼ33, f. 1.19 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 31/1935 - ʼ36, f. 13.

Din darea de seamă realizată la 1938 reiese că institutul are local propriu cu 8 săli de clasă, un laborator pentru chimie, sală de lucru, sală de desen, o sală de mâncare, 2 dormitoare, o sală festivă, o infirmerie, o sală de gospodărie, 2 cancelarii, o sală de aşteptare, o capelă, o curte pentru eleve şi o grădină.

Numărul elevelor înscrise şi care frecventau cursurile era de 234, din care românce 140, străine (de naţionalitate italiană, germană, polonă, fraceză, ucraineană, bulgară, armeană, evreiească, ungarăi, rusă, greacă.

Activitatea extraşcolară a elevelor şi profesoarelor în cadrul institutului pe anul şcolar 1938 - 1939 a fost următoarea:

- serbări şi şezători literare organizate de eleve sub conducerea doamnelor profesoare;

- s-a lucrat pentru copiii săraci, s-au îmbrăcat de Crăciun 40 de copii săraci, iar acum se lucrează pentru Crucea Roşie. Se vizitează familii sărace din cartierele mărginaşe, spre a le veni în ajutor;

- s-a lucrat pentru biserica ortodoxă Sf. Treime din oraşul Brăila. Elevele, sub conducerea profesoarei de lucru, au brodat artistic o faţă de masă pentru masa din altar, 2 feţe de masă mai mici şi o draperie pentru uşile împărăteşti. Se vizitează azilul de bătrâni şi copii găsiţi, spre a le duce alimente. S-a organizat o cantină şcolară sub conducerea d-nei profesor de gospodărie. Se dau 2 feluri

de mâncare caldă la 24 eleve sărace, în fiecare joi.

Biblioteca şcolii era compusă la 1939 din 1.100 de volume, literatură şi ştiinţe, dintre care 957 de volume ale autorilor români şi 143 de traduceri din limbi străine. Cărţi în limba franceză – 600; în limba germană – 500; în limba engleză – 60. În total sunt 2.200 de volume. De asemenea institutul deţinea abonamente la revistele România, Tinerimea română, etc. Sunt scoase în evidenţă acele eleve cu merite deosebite la învăţătură şi disciplină, cum este cazul elevei Cristu Elisabeta, din clasa a III-a liceu, care este un bun şi frumos exemplu pentru clasa ei şi reuşeşte să se facă ascultată, de clasa întreagă, la fapte bune. De asemenea, eleva Cioranu Rodica este foarte bună şi sârguitoare, foarte bună la desen20.

Perioada celui de-al doilea Război Mondial

În anii celui de-al doilea Război Mondial Institutul Sancta Maria Brăila continuă să funcţioneze în parametri normali, direcţiunea şi personalul încercând pe cât posibil să aibă o conduită cât mai normală, date fiind condiţiile.

Membrii corpului didactic autorizat să funcţioneze în institut, fiind şi angajaţi în timpul celui de-al doilea Război Mondial, erau următorii:

- Pr. Al. Georgescu, religia - 6 ore;- Pr. Pavel Lupu, religia - 5 ore;- D-ra Stela Argintoianu, geografia - 4 ore;- D-na Emma Marcheş, limba română - 8

ore;- D-na Ecaterina Teodosiu, limba română -

7 ore;- D-na Steliana Scurtu, limba română - 9

ore;- D-na Aglae Frunză, limba latină - 11 ore;- D-na Catinca Constantinescu, limba

latină - 6 ore;- D-na Lucia Vlăsceanu, limba franceză - 9

ore;

20 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 16/1938 - ʼ39, f. 28.

Anul şcolar 1933-1934Elevele cursului facultativ

Anul şcolar 1934-1935Eleve Liceu

38 39


- D-ra Filofteia Despoti, limba franceză - 6 ore;

- D-ra Maria Gheorghiu, istorie-drept - 10 ore;

- D-na Afrodita Hainăroşie, istoria - 6 ore;- D-ra Sofia Gheorghiu, filosofia - 5 ore;- D-ra Eugenia Filipescu, geografia - 8 ore;- D-na Victoria Oprică, fizico-chimice - 8

ore;- Dl. Nicolae Stănescu, fizico-chimice - 6

ore;- D-na Isabela Gheorghiu, ştiinţe naturale

- 12 ore;- D-na Clementina Cioruţă, desen - 9 ore;- D-na Emma Catană, educaţia-fizică - 9

ore;- D-ra Georgeta Răduş, gospodăria - 7 ore;- Maica Aloysia Pettinger, matematici - 20

ore;- Maica Leonarda Schulman, limba

germană - 10 ore;- Maica Virgilia Gleich, limba germană - 4

ore;- Maica Adelindis Hellmut, limba germană

- 7 ore;- Maica Constantine Horn, limba germană

- 4 ore;- Maica Blanca Plesch, muzică - 9 ore;- Maica Gertrudis Vinklbauer - 7 ore21.

Din cauza războiului cursurile şcolilor au început la 1 octombrie, pentru anul şcolar 1940 - 1941, dereglându-se inevitabil şi cursul normal al şcolii22.

Starea de război în care se afla România era de natură de a îngrădi anumite drepturi cetăţeneşti, printre care dreptul la liberă circulaţie. Evident, se iau măsuri de restricţionare a accesului în spaţiul public a persoanelor civile după anumite ore. Încălcările acestor ordine sunt remarcate inclusiv în arhivele Institutului Sancta Maria Brăila.

În anii celui de-al doilea Război Mondial, direcţiunea şi surorile institutului încearcă să

21 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 33/1943 - ʼ44, f. 417, 418.22 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs primar, dosar 36/1940 - ʼ41, f. 210.

vegheze la bunul mers al instituţiei. Cursurile se ţin în bună conduită pentru a păstra limita de normalitate date fiind condiţiile, chiar dacă la nivel naţional sistemul de învăţământ este dereglat, cum se întâmplă în anul şcolar 1945 - 1946, când cursurile încep abia la 29 octombrie23. De asemenea actele caritabile se înmulţesc la număr, deoarece ocaziile sunt numeroase, iar personalul institutului primeşte cu deschidere oportunităţile ivite în a-şi ajuta semenii.

Instaurarea comunismului şi desfiinţarea institutului de către autorităţile staliniste

După 1945, Institutul Sancta Maria, ca toate instituţiile de învăţământ patronate de către culte, intră în vizorul autorităţilor procomuniste. Cu toate acestea institutul va încerca să-şi continue activitatea şi, în puţinii ani de relativă libertate, până în 1948, va căuta să arate că se integrează în cadrele societăţii româneşti şi contribuie la refacerea acesteia după război. Acest fapt reiese cu pregnanţă din puţinele documente păstrate.

Astfel, institutul primea în iunie 1946 cererea de a face o chetă pentru ajutorarea copiilor francezi care au suferit din cauza ocupaţiei germane. Cererea este făcută de Comitetul de iniţiativă al Fondului pentru ajutorarea copiilor Franţei, cu sediul la Bucureşti24. Deoarece în oraşul Brăila Liceul Teoretic a desfiinţat clasele C şi mulţi părinţi nu aveau 23 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 37/1945, f. 361.24 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 37/1945, f. 101.

posibilitatea de a lăsa elevele să înveţe la particular, acesta fiind mai costisitor, s-au înscris la Liceul Institutului Sancta Maria. Pe deasupra au venit şi eleve ale căror părinţi au fost transferaţi cu serviciul la Brăila. Conducerea institutului cere aprobarea ministerului pentru înscrierea acestor eleve ca supranumerare:

- clasa I: 63;- clasa a II-a: 63;- clasa a III-a: 65;- clasa a IV-a: 66;- clasa a V-a: 60;- clasa a VI-a: 5225.

Liceul de fete Sancta Maria din Brăila, sucursala Institutului Sancta Maria din Bucureşti, str. Pitar Moş, nr. 15, are în Brăila o vechime de 60 de ani, timp în care maicile Institutului şi-au consacrat viaţa numai educaţiei tineretului feminin al ţării, neţinând seama de naţionalitate, confesiune sau clasă socială. Aceeaşi uniformă şcolară, aceeaşi educaţie însoţită de aceeaşi dragoste înţelegătoare. Făcându-şi întotdeauna datoria, de multe ori cu sacrificii nebănuite de nimeni, Institutul şi-a urmat calea dreaptă a datoriei sub orice fel de guvernământ, acomodându-se oricând cerinţelor timpului şi deci şi regimului actual democratic.

După instaurarea regimului comunist în România, se schimbă şi situaţia Institutului Sancta Maria, care va fi mai întâi reorganizat, apoi desfiinţat, interzis şi naţionalizat. În timpul procesului de naţionalizare, pe parcursul anului 1948, personalul institutului a fost supus la diferite presiuni de noul regim politic, primind chiar şi ultimatum-ul de a elibera clădirea mănăstirii până la data de 15 august 1949, în care locuiau 52 de persoane, personal didactic şi administrativ26, conform hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 810/29 iulie 1949, publicată în Buletinul Oficial nr. 51/1 august 194927.

25 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 37/1945, f. 498.26 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 58/1948, f. 13.27 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 60/1948, f. 27.

La 30 august 1948, despre institut se vorbeşte deja la trecut: fostul Institut Sancta Maria28.

Astfel, naţionalizarea, sau mai bine spus, confiscarea averii imobile şi mobile a Institutului Sancta Maria din Brăila s-a făcut conform procedurilor din decretul amintit mai sus, respectându-se întocmai procedurile, după cum va rezulta mai jos.

Naţionalizarea Institutului Sancta Maria a fost făcută conform circularei nr. 244.600/8 octombrie 1948 a Ministerului Învăţământului Public şi s-a realizat conform procedurilor stabilite la nivel central29. Se formează o comisie de preluare a inventarului mobil al institutului care şi acesta este naţionalizat.

Inventarul mobil şi imobil, proprietatea Institutului Sancta Maria din Brăila, a fost preluat de către Victoria Florea delegată a Ministerului Învăţământului Public cu nr. 318/22 iulie 1948 şi predat doctorului veterinar Constantin Ţurcanu, directorul Şcolii Tehnice Medii Veterinare şi inginerului Valeriu Blidaru, directorul Şcolii Tehnice Medii de Îmbunătăţiri Funciare Brăila, care intră şi în posesia averii imobile şi a unei părţi din averea mobilă, verificat de inspectorul contabil Mihai Vereş din Ministerul Învăţământului Public. O parte a avutului fostului institut ajunge în administrarea Şcolii Pedagogice, după cum hotărâse Comitetul de lichidare a Liceului Sancta Maria30. La data naţionalizării institutului a fost luat în primire întreg inventarul mobil şi imobil, lăsându-se în folosinţa maicilor rămase numai în corpul Mănăstirii, o parte din mobilierul şi vesela absolut necesare, care la plecare au fost preluate de către administratorul imobilului, intendentul ambelor şcoli, Petre Caranica. Cele 9 camere eliberate de maici au fost folosite, începând cu anul şcolar 1949 - 1950, la înfiinţarea de noi clase necesare atât Şcolii Tehnice Veterinare, cât şi Şcolii Medii Tehnice

28 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 58/1948, f. 1.29 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 60/1948, f. 4.30 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 61/1948, f. 1.

Institutul Sancta Maria Brăila

40 41


de Îmbunătăţiri Funciare31. Naţionalizarea a mers până într-acolo încât au fost confiscate inclusiv alimentele (precum făină, mălai, orez, zahăr, carne, ouă, animale vii, etc.) şi produsele nealimentare (precum lemnele de foc) din magaziile institutului, care se predau către diferite instituţii (Şcoala Tehnică de Îmbunătăţiri Funciare, Inspectoratul Şcolar)32.

Predarea şi primirea avutului Institutului Sancta Maria s-a făcut după inventarul întocmit la data de 3 august 1948 (vezi anexa nr. 3), cu ocazia naţionalizării, iar conform ordinului Ministerului Învăţământului Public nr. 244600/1948, întreaga gestiune a fostelor şcoli particulare trebuia să fie închisă până la data de 30 octombrie 194833. Astăzi, ansamblul arhitectural al fostului Institut Sancta Maria, de pe strada Campiniu nr 21, este declarat monument istoric, după cum reiese din Lista Monumentelor Istorice Brăila (având codul 09B0003) şi deserveşte în prezent Spitalul de Pneumoftiziologie.34

În conformitate cu ordinul Ministerului Învăţământului Public nr. 242.682/1948 şi a Inspectoratului Galaţi nr. 30.212/13 octombrie 1948, Victoria Florea, delegata Ministerului Învăţământului Public şi doctorul veterinar Turcanu Constantin, directorul Şcolii Tehnice de Îmbunătăţiri Funciare, s-a procedat mai întâi la predarea, apoi la primirea întregii averi a fostului Institut Sancta Maria Brăila, ce a fost inventariată de Victoria Florea şi verificată de dl. inspector contabil Vereş Mihai din Ministerul Învăţământului Public, aşa cum rezultă din inventarul general aflat la Institut sub nr. 678 din 13 august 1948. 31 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 60/1948, f. 29.32 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 60/1948, f. 7, 8, 12.33 SJAN Brăila, fond Institutul Santa Maria Brăila - curs liceal, dosar 60/1948, f. 14, 39.34 http://www.cimec.ro/Monumente/ListaMonumente-lorIstorice/LMN/Braila/brb.pdf, 11.04.2016.

Înainte de naţionalizare, o parte însemnată a fostelor eleve ale institutului au dus cu mândrie emblema pensionului şi s-au remarcat în diferite profesii. De exemplu, sora lui Jean Moscopol, Iorgula Moscu, a beneficiat de educaţia specifică fetelor din vremea ei. A urmat cursurile institutului, manifestând talent şi pasiune pentru arta broderiei35. Melissaratou Artemis, pictoriţă, a urmat primele lecţii de pictură în cadrul Institutului Sancta Maria36.

După desfiinţarea congregaţiilor religioase catolice, în 1949 toate surorile provenite din alte ţări au fost obligate să se întoarcă în ţara lor de origine. Din cauza vârstei şi a bolii, câteva dintre

surorile străine nu au putut să călătorească şi au fost izolate de către securitate la ferma Sf. Agnes din Popeşti-Leordeni. Alături de ele au avut curajul să rămână şi câteva surori românce, care doreau cu orice preț să rămână în comunitate. La Ferma Sf. Agnes surorile au păstrat şi au dus cu curaj, timp de mai bine de 40 de ani, făclia vie a Institutului Sfânta Maria din Bucureşti. Institutul a supravieţuit mulţi ani în clandestinitate.

35 Camelia Hristian, Ghena Pricop, editori, op.cit., p. 36.36 Ibidem, p. 63.

Institutul Sancta Maria, Brăila – Congregatio Jesu România – Sucursala Sf. Maria Brăila,

astăzi

Odată cu Revoluţia, Institutul Sf. Maria a cunoscut un nou început. Acesta a fost binecuvântat cu surori tinere, dornice de a-şi ajuta aproapele prin diferite forme de apostolat37. Astfel, multe surori au început să se pregătească în domeniul educaţiei. Treptat, s-au deschis câteva grădiniţe în Bucureşti, Brăila, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Luizi Călugăra – Bacău. În anul 1995, în Brăila a fost cumpărată o casă pe B-dul Independenţei, nr. 127 pentru deschiderea unei grădiniţe. Casa a fost cumpărată la iniţiativa superioarei Mater Benedicta Blaj din Bucureşti.

Amenajările acestei case pentru deschiderea unei grădiniţe au fost, în mare parte, asigurate de binefăcători din Germania şi Brăila prin Mater Christiane Petri originară din Brăila şi cu sprijinul Pr. Alois Arcana, paroh la biserica Adormirea Maicii Domnului din Brăila.

37 http://www.scoala-sfmaria.ro/prezentare/istoric, Inter-net, 20.04.2016

În data de 1 octombrie 1995 a avut loc deschiderea festivă a anului şcolar 1995 – 1996 pentru un număr de 35 de copii la învăţământul preşcolar. Cele două educatoare, Sr. Angela Farţadi şi Sr. Coleta Iştoc împreună cu Sr. Cecilia Mârţ, în calitate de administrator, au încercat să reînvie carisma Institutului Sancta Maria. Între anii 1996 – 1997 se lucrează la extinderea imobilului pentru a satisface numărul mare de cereri. Începând cu anul şcolar 1997 – 1998 grădiniţa funcţionează cu un număr de 3 grupe, aproximativ 65 de copii38. În anul 2000 s-a deschis Școala primară Sf. Maria într-un imobil provizoriu din strada Catolică, nr. 17, ce aparţinea bisericii romano-catolice. Acest lucru se datora şi părinţilor copiilor de la grădiniţă care au insistat să se deschidă şi o şcoală pentru a-şi putea trimite copii să studieze în continuare în acest sistem. Deschiderea acestei şcoli a reprezentat o continuitate în formarea tinerei generaţii pentru societate. Prin bunăvoinţa părintelui decan Arcana Alois, şcoala a funcţionat în acest imobil până în anul 2006.

Între timp, Institutul Sf. Maria, actualmente Congregatio Jesu, a achiziţionat un teren pentru construirea unei şcoli. Lucrările de construcţie au început în vara anului 2004 şi s-au finalizat în anul 2006. Grădiniţa şi şcoala au început activitatea în noul imobil în ianuarie 2006. În anul şcolar 2008 – 2009 grădiniţa a funcţionat cu un număr de trei grupe de preşcolari, iar şcoala cu patru clase de învăţământ primar39.

Alina Caplea

38 Ibidem.39 http://www.scoala-sfmaria.ro/prezentare/istoric, Inter-net, 15.11.2016.

Casa principală a Institutelor Sfânta Maria – România

Sediul şcolii Sfânta Maria, 2006

http://www.cimec.ro/Monumente/ListaMonumentelorIstorice/LMN/Braila/brb.pdf

http://www.cimec.ro/Monumente/ListaMonumentelorIstorice/LMN/Braila/brb.pdf

http://www.scoala-sfmaria.ro/prezentare/istoric

http://www.scoala-sfmaria.ro/prezentare/istoric

42 43


Lumea vânzărilor, viața socială și economică a orașului dunărean, Brăila de odinioară, se poate descoperi prin studiul ziarelor vechi. Reclamele din periodicele brăilene de altădată ne arată un oraș efervescent, plin de viață. Proiectul nostru, care și-a dorit să cuprindă reclamele din ziarele vechi apărute în perioada 1883 – 1948, continuă în această a doua parte cu paginile învechite de timp, începând cu anul 1919.

Economia orașului a fost susținută de comerțul cu produse de import pentru care brăilenii erau dispuși să plătească. Ziarul Expresul din 25 mai 1919 făcea reclamă la Bazarul Oriental din strada Regală, nr. 25 care deținea coloniale en gros și en detail din Grecia, Turcia și Occident: undelemn turcesc imperial Aivali și grecesc, măsline de Yemlek și Brussa, Smochine de lux speciale, de Colona, sardele franceze, spaniole și magurot rusesc în bulion, conserve grecești și spaniole, compoturi străine, Halva de smirnă și Constantinopole, cafele, la prețuri mici. Marfa putea fi livrată la domiciliul clienților, în cel mai scurt timp.

Meșterii brăileni își făceau reclamă în ziare pentru a atrage clienții. În publicația Dreptatea Brăilei din 19 septembrie 1919 regăsim o reclamă la un Atelier universal de instalațiuni de sonerii și aparate electrice, instalațiuni de băi, apă caldă și rece a lui Teodor Georgescu & Co. situat pe strada Călărași, nr. 1. Serviciile oferite erau variate: special în montage de calorifere precum și în reparațiuni. Se montează și se repară ori-ce sistem de motoare. Se repară ori-ce sistem de mașini de scris și de socotit. Asemeni și mașini de cusut și gramafoane.

Depozitul de cherestea La «Lupu» din Bariera Regală, nr. 177 deținut de Lupu L. Juster avea o reclamă în ziarul Dreptatea Brăilei din

5 noiembrie 1920 în care anunța sosirea unui transport de cherestea mare, susținând că prețul de vânzare era imbatabil: Sʼa instalat de asemenea un motor pentru tâmplărie care echivalează cu cele din străinătate. Execută orice comenzi cu prețuri foarte avantagioase. Posedă instalațiuni speciale pentru lăzi necesare fabricelor de paste făinoase, săpun și cuie. Unica industrie din țară, care împodobește orașul și județul Brăila.

Reclamele la drogherii erau des întâlnite în periodicele vechi. Aici se vindeau articole de parfumerie și de toaletă, unele produse farmaceutice și nu numai. Astfel, în ziarul Dunărea de Jos din 7 septembrie 1921 descoperim reclama la Drogheria Regală Parfumeria deținută de George P. Theodorescu în Brăila, strada Regală, nr. 42 care avea numeroase specialități farmaceutice: sirop iodotanic, Neosalvarsan, esență de oțet concentrată, naftalină, praf de insecte, cheag pentru brânzeturi, pudre, creme, săpunuri și parfumerii veritabile, dar și ape minerale, ceară și vopsea.

Aceeași publicația are în paginile din

data de 4 noiembrie 1922 o altfel de reclamă la prima Fabrică română de becuri electrice - Electrolux care avea reprezentanță și depozit la Brăila pe strada Rubinelor la nr. 20.

Importanța comunicării la distanță a fost cel mai bine evidențiată într-o reclamă apărută în ziarul Dunărea de Jos din 3 aprilie 1923 care prezenta o ofertă completă de telefoane și centrale ale firmei Mix & Genest Berlin care avea reprezentanță și depozit la Banca Dunărea Românească secțiunea Industrială Brăila, din strada Rubinelor, nr. 20. Aici se găseau telefoane speciale pentru distanțe mari, telefoane de masă, de perete, militare și multe altele, dar și centrale. Oferta includea telefoane complete cu 5, 10, 15, 20, 25, linii interne și cu 1, 2, 3, 4, posturi legate cu Oficiele Telefonice. Elemente speciale pentru aparatele telefonice, precum Sarea Amoniacală pentru elemente. Capsule microfonice, microfoane, parafulgere, sonerii, instalațiuni în teme de poștă prin țevi sau cabluri.

Siguranța și prevenirea incendiilor se făcea în Brăila vremurilor de odinioară, dar modul de acțiune poate părea ineficient în zilele noastre. Sub sloganul focul nu se răspândește unde Minimax păzește, aparatul automat pentru stins incendiile era prezentat brăilenilor în ziarul Dunărea de Jos din 3 iunie 1924. Simplitatea și eficiența acestuia reieșea din faptul că oricine putea să îl întrebuințeze, chiar și un copil. Minimax era indispensabil în orice casă, magazin, depozit, uzină, fabrică, școală, vapor, fiind recomandat și pentru lifturi. Reprezentantul legal al firmei, situată pe Calea Împăratul Traian, nr. 34, era la acea dată Ion. I. Theodoru, singurul care putea oferi informație asupra produsului.

Același ziar, dar un an mai târziu, pe 5 mai 1925 avea o reclamă la un produs franțuzesc, săpunul Vix care nu trebuia să lipsească din nicio casă: singurul produs excelent pentru toate țesăturile fine, ca fularuri, flanele, ciorapi de mătase, crêpe de chine, lingerie fină, mătăsuri, conservându-le calitatea primitivă.

O lună mai târziu, pe 24 iunie 1925, tot aici descoperim o reclamă la vechiul magazin de bijuterii și ceasornicărie al lui Samuel Spatzirer aflat pe strada Regală la nr. 17 care cumpăra orice bijuterie veche. Magazinul oferea spre vânzare la prețuri foarte bune bijuterii recondiționate, ceasuri de precizie, dar și articole optice.

Publicitatea ]i strategiile publicitare în ziarele vechi br`ilene (II)

44 45


Regele ghicitorilor, Gheorghe Simescu, fost călugăr, își făcea reclamă în ziarul Dreptatea Brăilei din 25 noiembrie 1925. Reîntors la Brăila pentru puțin timp, își aștepta clienții pe strada Dorobanții Noi, nr. 199. Cu ce puteri se mândrea acesta? Ei bine, anunțul spunea că fostul călugăr care prin arta sa științifică a uimit întreaga lume de unde posedă și certificate care constată capacitatea, aptitudinea și aplicația în aceasta reușise în 1917, când se afla la Divizionul de Muniții al Regimentului 15 Artilerie din comuna Găiseanca, județul Tecuci, să prezică ziua încheerei armistițiului cu inamicul, fapt îndeplinit pe ziua de 1 martie 1918.

Deși se mândrea cu faptul că putea spune oricui trecutul, prezentul și viitorul scopul ce urmărește precum căsătorii, pierderi, pagube, afaceri de comerț, de funcțiune, dacă este suferind de vreo boală precum și de alte, Gheorghe Simescu își dorea ca oamenii să nu-l confunde cu cărturăresele ce ghicesc în cărți, bobi ori cafea, căci eu nu ghicesc decât în urma unui studiu serios cu o practică învechită în această branșă. Omul dădea asigurări că odată ce clientul vine la el cu o problemă va fi uimit

de arta mea științifică și vor fi foarte satisfăcuți. Consultațiile erau acordate de la 08.00 dimineața și de la ora 14.00 la 20.00, cu mențiunea că în timpul consultației numai o singură persoană se primește în cameră.

În plin sezon turistic stațiunea Lacu Sărat era la mare căutare, dovadă și anunțul publicitar din ziarul Gazeta meseriașilor datat 2 august 1927. Sezonul începuse pe 15 mai și urma să se închidă după 15 septembrie. Bolile care se tratau cu băile de nămol de la Lacu-Sărat erau numeroase, la fel și oferta hotelurilor și restaurantelor: Apele și nomolul radioactive. Fizioterapie - Radioscopie - Radioterapie. Camere cu tot confortul cu 30 de lei pe zi, locuințe cu bucătării. Restaurante cu 50 de lei pe zi, lăptării, pescării, băcănii, cofetării. D i s t r a c ț i i n u m e r o a s e , muzică, sporturi, s p e c t a c o l e , medici, farmacii, poștă, telegraf, telefon.

Cafeaua, băutură provenită din lumea araba, a fost mereu pe placul brăilenilor. Puțini sunt însă cei care știu că orașul de la Dunăre a găzduit o fabrică de cafea. Dovada stă într-o reclamă la Fabrica de cafea Internaționala S. Bagdasarian din strada Galați, nr. 7 (vis-à-vis de Teatrul Passalacqua) care ne atrage atenția în ziarul Dreptatea Brăilei din 24 octombrie 1929. De aici clienții puteau să se aprovizioneze cu cele mai fine calități de cafea măcinată adusă de la mare distanță.

În ziarul Gazeta meseriașilor din 2 decembrie 1930 regăsim o reclamă stilizată a magazinului Seta din strada Regală nr. 56 unde brăilencele erau invitate să cumpere mătasea firmei Crepe de Chine «Vera» pentru care plăteau 270 de lei. Tot aici se găsea și mătasea Crepe de Chine «Sylvia» la 210 lei, dar și mătăsuri naturale, Voile Georgete, Crepe-satin, mătăsuri imprimate și pentru lingerie, toate la prețuri foarte bune.

Drogheria Regală Geörge P. Teodorescu din strada Regală, nr. 42, oferea clienților intere-sați soluții practice pentru îndepărtarea egrasiei: În orice stare sʼar găsi sigur, rapid și definitiv numai cu preparatul «Buer» se scoate. Cutia de 3 kg acoperea maxim 8 m. p., având trecute și instrucțiunile de folosire. Reclama apare în ziarul Dreptatea Brăilei din 15 decembrie 1931.

În 1932 în publicația Dreptatea Brăilei din 10 noiembrie descoperim o reclamă la un magazin cu arme, cuțite și articole destinate vânătorii. Magazinul Durdi S-sor A. Traina situat pe strada Regală la nr. 80 era și depozit de muniție și cartușe, dar deținea și raion special de plăci și pathefoane; depozit de lame «Gillete»; atelier special pentru repararea armelor; lămpi Primus și ascuțitul obiectelor tăioase.

După reclamele cu vindecători, cărturărese și doctori pentru toate specializările, în ziarul Dreptatea Brăilei din 20 martie 1933 descoperim un anunț destinat unui altfel de specialist. Dr. Șt. Perianu cu cabinetul pe strada Galați la intersecția cu strada Fortificației era doctor de știință și cu noroc. Atât mai avem în Brăila. Dr. miraculous… Face minuni.

Reclamele la dulciuri erau nelipsite din ziarele vechi. În 1933 în Gazeta meseriașilor

din 15 august re-găsim o reclamă dulce. Cofetăria Apostol Ștefă-nescu din strada Victoriei, nr. 48 oferea clienților prăjituri, cozo-naci, fondante și alte dulciuri apetisante, proas-pete. Cofetăria primea comenzi pentru nunți, se-rate, baluri și alte evenimente. În plus, având în vedere criza, cofetăria A. Ște-fănescu a făcut o reducere simți-toare la prețurile tuturor articole-lor. Cofetăria își întâmpina clienții cu muzică de la radio și de pathefon. Tarifele por-neau de la 50 de lei/kg în cazul dulceții de gutui, creșteau la 60 de lei/kg în cazul joffrelor, fondan-telor în culori variate și al caramelelor asortate și ajungeau la 90 lei/kg pentru pișcoturi și chiar la 140 lei/kg în cazul desertului cu lapte sau al pas-tilelor cu lapte. Lista completă de prețuri poate fi regăsită în imaginea alăturată.

Farmacia, depozit general a lui M. Filipescu din Brăila făcea reclamă în ziarul Izbânda din 4 februarie 1934 la antinevralgicul Salva care calma durerile de cap, gripa, reumatismele.

46 47


Ce alte magazine erau în Brăila acelor vremuri? La Grănicerul, marea fabrică de șepci, berete, chipiuri, capele și gamenuri vindea angro și detail o sumedenie de produse la magazinul din B-dul Cuza, nr. 99. Firma pusă pe marginea trotuarului, locul unde se primesc comenzile și se desfac produsele fabricei aparținea lui B. Silberman. Reclama apare în publicația Dunărea de Jos din 10 iulie 1934.

Transportul pe Dunăre era uzitat de cei care aveau nevoie să ajungă repede la Tulcea, și nu numai, fiind organizate curse zilnice. În ziarul Gazeta meseriașilor din 10 octombrie 1934 descoperim linia Măcin - Brăila: În toate zilele, are legătură dimineața la ducere și seara la înapoere cu vapoarele care merg spre Tulcea – Sulina - Vâlcov. O singură zi pe lună linia nu era asigurată, mai precis pe data de 15 a fiecărei luni (respectiv 16 a lunei, dacă ziua de 15 este sărbătoare).

Ați aflat că puteți deveni milionar fără să știe nimeni? așa începe reclama la Loteria de stat din 10 martie 1938 în ziarul Gazeta Brăilei. Tragerea care era programată pe 15 martie

putea aduce fericitului câștigător suma de un milion de lei, cu mențiunea că plata câștigului se va face imediat și la cerere, fără a afla nimeni – secretul fiind complet asigurat de lege.

În același timp, publicația avea pe o altă pagină, reclama la Loteria de Stat având de această dată alt text: se întorc berzele și aduc flamura norocului… Așteptați-le la sediile de vânzare Aurora ale Loteriei de Stat și acolo, fiecare, veți primi câte o flamură a norocului.

În 1941 în publicația Gazeta meseriașilor, pe 8 iulie apare reclama la cunoscuta firmă Panait Ghenciu S-sor și Gheorghe P. Ghenciu care se ocupa cu exploatarea carierelor de nisip și pietriș, dar asigura și transporturi pe Dunăre. Firma avea sediu pe strada Sandu Aldea, la nr. 44, viz-a-viz de uzina de apă.

Tramvaiul din Brăila avea în 1943 un reprezentant legal al firmei S.A. «Braila» tramways et eclairage electriques, Bruxelles, în persoana lui Alfred Trivier. Informația reiese dintr-o înștiințare ce apare la 2 aprilie 1943 în ziarul Expresul. Sediul era în Piața D. Ionescu, la nr. 13, iar Alfred Trivier era unicul reprezentant legal pentru România.

Încălțăminte de calitate se găsea în 1943 la orice pantofărie care se respecta așa cum era și cea a lui Nicu Alexandrescu, Pantofăria de Lux, din B-dul Cuza, nr. 168: execută în condițiuni ireproșabile pantofi de damă și bărbătești, după ultimele jurnale. Specialitate în cizme militare și bocanci. Prețuri modeste. Se primesc comenzi și

cu materialul clienților. Reclama apare în ziarul Gazeta meseriașilor din 14 iulie.

În același an, dar spre sfârșitul toamnei, Marele Circ Antonio a poposit la Brăila, pe Bu-levardul Cuza la intersecție cu strada Regală, având reprezentațiile serale, de la ora 8 jum. joia, sâmbăta și duminica matineuri la ora 4. Artiș-tii își făceau astfel recla-mă în ziarul Expresul din 7 noiembrie 1943, invi-tând clientela să vadă exem-plare splendi-de de armă-sari dresați, călărețe de înaltă școa-lă, acrobați, echilibriști, jongleri. Spectacolele senzaționale erau realizate de o trupă de dansatori români în costume naționale. Clovni neîntrecuți, în frunte cu popularul Victor Ciacanica. Orchestră pro-prie cu jazz și diseusă. În plus, la finalul program-ului trupa de circ oferea publicului și un specta-col de comedie. În reclamă se menționa și faptul că circul deținea instalație sistematică de iarnă, putând juca pe orice timp.

Viața economică intensă a Brăilei reiese din anunțul publicat în 16 ianuarie 1944 în ziarul Expresul. Fabrica Orezul din Brăila pusese în vânzare cu prețuri reduse următoarele produse pentru întreprinderi industriale și comerciale: glucoză lichidă, glucoză solidă, amidon praf, arpacaș, dextrină, mei cojit, tărâțe de orez, coaje de orez, tărâțe de mei, borhot de mei, borhot de porumb, tărâțe de orz.

Filmul Aven-turile celor trei mus-chetari într-o versiune modernă, cu John Way-ne, Jack Mulhall, Noah Beery Jr. și Ruth Hall era anunțat de ziarul

Înainte din 31 decembrie 1944, la Cinema Comu-nal, premiera urmând a avea loc chiar în prima zi a anului 1945.

Ruta Galați – Brăila – București era extrem de solicitată în 1945 dovadă anunțul de transporturi zilnice de mărfuri cu autocamioane de la Amedan apărut în ziarul Înainte din 4 octombrie care venea cu mențiunea: Autobuzul pleacă în fiecare marți și vineri ora 8 dim. Expediții în toată țara prin autocamioane C.F.R.

Doamnele puteau apela la creme pentru a se menține tinere, frumoase și atunci. Ziarul Expresul din 6 martie 1946 le anunța despre veritabila cremă de obraz «David Oxigen Borax» fabricată în Laboratorul «Odol», singurul în drept de a folosi rețeta inventatorului Ion David, farmacist din Tg. Mureș. Crema era produs de firmă înregistrat, recunoscut ca atare. Totodată, pentru ca publicul consumator să fie ferit de contrafaceri, atragem atențiunea că pe fiecare mod de întrebuințare se află tipărită semnătura inventatorului Ion David - se mai arăta în anunțul citat.

Redeschiderea restaurantelor era anunțată publicului tot prin intermediul presei scrise. Astfel, ziarul Înainte din 9 iunie 1948 anunța redeschiderea Cazinoului din Parcul Filimon Sârbu (Grădina Publică) complet renovat. Bufet asortat – Grătar – Cofetărie. Orchestra sub conducerea tov. Petrache Oancea.

Reclamele prezentate în ultimele două numere ale revistei Ex Libris reprezintă doar o parte din cele existente în ziarele vechi care constituie sursa de informare pentru aceste articole. Dreptatea Brăilei, Dunărea, Dunărea de Jos, Gazeta Brăilei, Gazeta meseriașilor, Conservatorul Brăilei, Izbânda, Egalitatea Brăilei, Expresul, Înainte se află la secția Colecții Speciale din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.


48 49


În primii ani după eliberarea de sub stăpânirea turcească (1829) Brăila devine parte integrantă de mare importanţă a Ţării Româneşti. Oraşul este desemnat în Regulamentul Organic drept un însemnat centru comercial. Datorită acestei dezvoltări

încep să se reliefeze reale preocupări în domeniul activităţii sanitare şi farmaceutice.

La vremea aceea profesiunea de farmacist începea să fie condiţionată de prezenţa diplomei de studiu. Obligaţia a fost întărită de Regulamentul organic astfel încât spiţerii care deschideau oficine în Ţările Româneşti trebuiau să posede diplome eliberate de una din academiile cunoscute.

Astfel, la începutul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut îl găsim la Brăila pe Constantin C. Hepites. O scurtă incursiune în biografia sa reliefează următoarele aspecte: la 16 ani, în anul 1820 începe Facultatea de medicină la Viena. În anul 1826, ca urmare a calităţilor sale excepţionale, acesta obţine titlul de doctor, tratând subiectul Uber die Pest (Despre ciumă), boală ce a făcut ravagii în capitala României anilor 1813. Informaţiile provenite din familie indică faptul că între anii 1826 – 1828 acesta şi-a continuat studiile de specialitate la Universitatea din Harkov.

C. C. Hepites era un om de o reală integritate morală cu un profil intelectual deosebit care a demonstrat că, prin muncă şi perseverenţă,

se pot obţine rezultate nesperate care pot duce la progrese uimitoare ale civilizaţiei. În jurul anului 1830 se stabileşte la Brăila unde devine medicul Carantinei (1831 - 1835), fiind primul medic de după eliberare care s-a stabilit în oraş. Ca medic de carantină, a urmărit îmbunătăţirea preparării medicamentelor din spitalele militare şi civile şi a propus autorităţilor un plan de organizare de cursuri de instruire în domeniul plantelor medicinale, al substanţelor minerale şi al componentelor chimice din apele minerale pentru tinerii brăileni, fără a reuşi însă finalizarea proiectului. Locuitorii oraşului aveau o mare încredere în domnia sa astfel încât aceştia au adresat Magistratului Brăilei o jalbă prin care solicitau să fie numit doctor al oraşului deoarece de-şi au fost alcătuite pentru oraş, dar noi mai mult la pomenit Ipetes am alergat la orice boală. Posesor al diplomei de farmacist, Con-stantin C. Hepites deschide în anul 1833 prima farmacie particulară în baza Ordinului nr. 608 din 27 aprilie 1832 al Ocârmuirii judeţului Brăila sub numele de La Pajura Românescă fiind cel dintâi propri-etar de far-macie. Far-macia a avut o activita-te intensă, c o n f i r m a t ă de numărul mare de re-ţete eliberate pentru apro-vizionarea cu medicamente a Spitalului Civil. În scurt timp ajunge cea mai cu-noscută din

ţară, iar laboratorul acesteia, primul de acest tip, era autorizat în materie de analize chimice. Aceas-tă afirmaţie reiese dintr-un document al vremii, adresa Visteriei Ţării, nr. 1536 / 1837 iulie 16, prin care se înştiinţa municipalitatea de trimite-re la Brăila, la laboratorul doctorului Hepites, a unor icusari de aur pentru a li se verifica titlul deoarece la Bucureşti nu existau trebuincioasele instrumenturi himice.

De numele său se leagă începuturile chimiei analitice în Ţara Românească. În acest laborator se spune că se întâlneau tinerii dornici de a căpăta învăţătură. Tot aici s-au practicat primele analize cu caracter medico-legal. La 10 aprilie 1833 C. C. Hepites trimite un raport către Comitetul carantinelor în care denunţă cazurile de otrăvire constatate şi analizate de el însuşi, majoritatea victimelor fiind salvate.

După anul 1854 farmacia funcţionează sub numele de Aquila Română, nume păstrat până în preajma primului Război Mondial.

După anul 1855, în urma înfiinţării la Bucureşti, de către doctorul Carol Davila a Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie, Constantin C. Hepites este solicitat să predea în învăţământul farmaceutic. Datorită vastei sale culturi profesionale şi a bogatului său orizont ştiinţific, Hepites este însărcinat de Consiliul Medical Superior cu redactarea primei Farmacopei Naţionale. Ea a apărut în anul 1862 şi a cunoscut alte două ediţii în anii 1874 şi 1893. Concepţia, alcătuirea şi unificarea materialului i-au aparţinut lui C. C. Hepites. Demn de remarcat este faptul că apariţia şi recunoaşterea oficială a unei Farmacopei Naţionale a dus la dispariţia dezordinii existente în practica medicală din acele timpuri. De asemenea, aceasta a avut şi rolul de a simplifica, printr-o prescriere unitară, formulările atât de diferite şi complicate din ordonanţele medicale ale vremii. Prima ediţie a Farmacopeei a fost structurată în trei părţi, acestea cuprinzând, la rândul lor, aproape opt sute de pagini, așezate pe câte două coloane, textul fiind scris atât în limba română, cât şi în cea latină. Absolut impresionant este faptul că era a treia dintre Pharmacopeile apărute până atunci după cea austriacă (1855) şi cea belgiană (1854).

Reîntors la Brăila în anul 1862, îşi reia ac-tivitatea în oficina şi laboratorul farmaciei sale.

C e r c e t e a z ă apele minera-le din regiune (Balta Albă, Râmnicu Să-rat), studiază plante şi efec-tuează anali-ze chimice şi toxicologice. El transformă farmacia în-tr-o adevăra-tă academie, unde se adună zilnic repre-zentanţii de

seamă ai intelectualităţii brăilene. Datorită vastu-lui său aport la farmacia românească a fost oma-giat în şedinţa de comunicări a Comitetului Ro-mân de Istoria şi Filosofia Ştiinţelor al Academiei Române din 15 - 17 mai 1975, în cadrul tematicii Figuri reprezentative ale farmaciei româneşti.

Începutul farmaciei brăilene este cu certitudine legat de figura eruditului Constantin C. Hepites. Cumul de calităţi şi competenţe, farmacistul a fost, aşa cum apare într-un manuscris existent la Academia Română: Împlinitor (al) datoriilor de doctor la carantina şi judeţul Brăilei, farmacien, naturo-chimist, jurat şi încercat de Facultatea medicinală a Universitetul Vienei, în Austria şi de al Universitetul Harcovec, în Rusia. Brăila, 1935.

BIBLIOGRAFIE

1. Din trecutul farmaciei la Brăila. Farmacia română, An I, Nr. 5 (1930), p. 10 - 11.2. Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului. Vol. 2, Bucureşti, Editura Geneze, 2000, p. 85 - 87.3. Gheorghiu, Emil. Pagini din trecutul farmaciei româneşti. Bucureşti, Editura Medicală, 1967, p. 51 - 52. 4. Ilie, Elena. Din istoricul farmaciei la Brăila. Istros, VII, 1994, p. 397 - 409.5. Munteanu, Ioan. Galeria oamenilor politici de la începuturi şi până în zilele noastre. Brăila, Proilavia, 2009, p. 280 - 281.6. Mircescu, Ştefan. Originea familiei Hepites. Analele Brăilei, dec. 1977, p. 11.7. Teodorescu, Nicu. Constantin Hepites – primul

Pajura Românesc` - prima farmacie la Br`ila

Carmen BORDEIBibliotecar


50 51


În a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Brăila au existat multe asociaţii culturale, filantropice şi profesionale greceşti, Comunitatea elenă era puternic reprezentată în acea perioadă, ziarul Elenul, publicaţie brăileană din perioada anilor 1888 – 1889, avansa cifra de peste 10.000 de greci la Brăila1. Sophocles Rasty Petzalis a făcut parte din majoritatea asociaţiilor sau a contribuit la constituirea şi apărarea intereselor acestora, el fiind farmacist, comerciant şi om de cultură pe de o parte, iar pe de altă parte o personalitate influentă, cu putere financiară şi mai ales filantrop, astfel că adesea îl găsim în calitate de preşedinte, efor ales sau reprezentant al Comunităţii elene în relaţia cu autorităţile române.

La 7 august 1875, în sprijinul Comunităţii elene din Brăila, care încerca recunoaşterea ei ca persoană juridică, Sophocles Rasty Petzalis, aflat la Bucureşti, în calitate de agent de reprezentare a intereselor acesteia, răspunde la o scrisoare a Epitropilor Comunităţii din 5 august, promiţând că va cere audienţă la Ministrul de Externe, Vasile Boerescu, căruia îi va înainta memoriul Comunităţii. De asemenea, face cunoscut că va cere şi sprijinul consulului Greciei la Bucureşti, precum şi a unor influenţi oameni politici români, cum ar fi deputaţii Ştefan Manu şi Vasile Porumbaru, fiind vorba de chestiunea recunoaşterii ca persoană juridică a tuturor Comunităţilor elene din România2.

1 Ziarul Elenul, nr. 55 din 13 ianuarie 1889, pag. 12 Arhivele Naţionale, filiala Judeţul Brăila, Fond Comu-nitatea elenă din Brăila, dosar 8/1875

Scrisoarea lui Sophocles Rasty Petzalis către

Comunitatea elenă din Brăila, 1875 (în greacă)

Asociaţia elenă a filomuzei din Brăila s-a înfiinţat în anul 1869, Sophocles Rasty Petzalis fiind preşedinte. Această asociaţie a susţinut material Școala elenă de fete din Brăila, în care se instruiau gratuit, în 1873, 100 de fete sărace. Şcoala a funcţionat sub autoritatea asociaţiei până la 1 octombrie 1879, când a trecut definitiv în grija Epitropiei Comunităţii elene.

Balul anual de binefacere era organizat de această asociaţie, în strânsă colaborare cu Asociaţia filantropică elenă şi Epitropia Comunităţii elene din oraş. Deşi, după 1879, oficial, asociaţia a continuat să existe, nemaiavând principala ei menire – susţinerea Școlii de fete, a rămas în anonimat o perioadă.

La 2 / 14 martie 1884, Sophocles adre-sează o scrisoare Epitropiei, prin care aducea la cunoştinţă recunoaşterea juridică a asociaţiei de către autorităţile române, trimiţând şi o copie a ordinului de aprobare al Ministrului Cultelor şi Instrucţiunei Publice3.

3 Arhivele Naţionale, filiala Judeţul Brăila, Fond Comu-nitatea elenă din Brăila, dosar 1/1884

S c r i s o a r e a lui Sopho-cles, 1884 (în greacă)

Uniunea de ajutor reciproc a Asociaţiei elene a filomuzei din Brăila s-a constituit, ca urmare a hotărârii Consiliului Asociaţiei filomuzei din localitate, la 23 octombrie 1890. Scopul asociaţiei era oferirea gratuită de asistenţă medicală şi medicamente bolnavilor săraci şi familiilor acestora, membrii ai comunităţii. Conducerea era exercitată de un Prezidiu de 7 membri, format din: preşedinte, care era de drept preşedintele Asociaţiei elene a filomuzei, în persoana lui Sophocles Rasty Petzalis, vicepreşedinte, casier, secretar şi 3 consilieri. În acest scop, a existat un dispensar în curtea bisericii Buna Vestire, la care aveau acces gratuit toți membrii Comunității elene şi era deservit de medicii greci Pericle Rasty Petzalis, Paizzi, Koutava şi Koutsoulis4.

Pentru a fi membru al asociaţiei trebuia să fii grec din Brăila şi să plăteşti o cotizaţie lunară de 2 franci. Beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente gratuite doar cei care plăteau neîntrerupt cotizaţia timp de un an. Membrii asociaţiei care se îmbolnăveau şi nu aveau mijloace financiare să se trateze anunţau doctorul asociaţiei, care era dator să le ofere asistenţă medicală completă, gratuit. Doctorul asociaţiei era obligat să anunţe în scris Prezidiul după

4 Un Grec, Doi Greci, Trei Greci... la Brăila. în vol. la Muzeul Brăilei, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2009, pag. 251

prima vizită la bolnav. Prezidiul avea dreptul să conteste întreţinerea bolnavilor în cazurile de boli cronice şi sifilis. Ajutorul se hotăra pentru maximum un an de zile pentru un bolnav, pentru a se evita istovirea de venituri a asociaţiei.

Atunci când murea un membru al asocia-ţiei, rudele acestuia trebuiau să anunţe conduce-rea, care urma să fie prezentă la înmormântare, să depună o coroană de flori şi să înmâneze familiei decedatului drapelul asociaţiei. După expirarea perioadei de un an de zile, în adunarea generală din prima duminică după 25 martie (Buna Vesti-re în rit ortodox şi ziua naţională a Greciei), pre-şedintele făcea publică darea de seamă. Astfel, Sophocles Rasty Petzalis elaborează, inclusiv în anul trecerii sale în nefiinţă, 1894, această dare de seamă (30 de pagini), care se publică şi se înscrie în lista cărţilor în limba greacă apărute la Brăila în perioada 1830 – 19005.

Asociaţia filantropică a funcţionărimii elene din Brăila Hermes (protectorul comercianţilor greci în mitologie) s-a înfiinţat în 1869 şi s-a bazat pe cotizaţiile anuale ale proprietarilor greci de magazii de cereale din Brăila. Pe lângă cotizaţii, veniturile acestei societăţi proveneau din diverse donaţii, balul de binefacere, reprezentaţii teatrale de binefacere etc. Majoritatea cheltuielilor erau făcute pentru întreţinerea Școlii elene de băieţi. Un ajutor constant şi generos îl ofereau pentru susținerea acestei şcoli marii comercianţi greci din Brăila: Anastasios Milla, Ioannis Theofilatos, Nicolaos Vamvas, Sophocles Rasty Petzalis, Haralambios Dimopoulos şi Constantinos Hristidis6.

În 1871 Sophocles donează asociaţiei 4 volume ale calendarelor din acel an, pentru a fi oferite ca premii elevilor7. La 22 februarie 1886, deşi este ales efor al Epitropiei Asociaţiei Hermes, adresează o scrisoare de mulţumire Comunităţii elene, în care anunţă că, deşi onorat

5 Filip Cristian, Comunitatea greacă de la Brăila 1864 – 1900, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2004, pag. 107 şi 1326 Filip Cristian, Comunitatea greacă de la Brăila 1864 – 1900, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2004, pag. 83, 105 şi 1067 Arhivele Naţionale, filiala Judeţul Brăila, Fond Comu-nitatea elenă din Brăila, dosar 42/1874

Sophocles în Comunitatea elen` din Br`ila (II)

52 53


de alegerea sa, nu poate accepta această numire, fiind implicat în prea multe activităţi în interesul comunităţii8.

Asociaţia filarmonică elenă din Brăila s-a înfiinţat în 1870 şi a fost condusă de o Eforie formată din Sophocles Rasty Petzalis – preşedinte, Ioannis Theofilatos, Nicolaos Vamvas, dr. Nicolaos Trekkas – vicepreşedinţi şi T. Rubinis – secretar. Principala realizare a societăţii a fost crearea Corului bisericesc, format din 40 de membri. Acest cor a cântat la paraclisul elen din Brăila cu prilejul multor sărbători religioase şi naţionale.

La 19 februarie 1872, eforii acestei asociaţii cereau permisiunea Epitropiei Comunităţii de a li se permite să cânte la capela Bisericii elene Buna Vestire în Duminica Ortodoxiei. De asemenea, corul acestei asociaţii a participat la marea sărbătoare religioasă şi naţională de la 25 Martie 1872, când a cântat imnul Greciei şi pe cel al României.

Relaţiile dintre Epitropia Comunităţii şi asociaţie s-au răcit în a doua jumătate a anului 1872, când Epitropia nu acordă spaţiu potrivit la Biserica greacă pentru cor, care urma să cânte la liturghia oficiată cu prilejul târnosirii bisericii la 29 octombrie 1872. De altfel, Epitropia Comunităţii va fi nevoită să creeze un mic cor propriu pentru nevoile Bisericii elene, la cererea expresă a enoriaşilor greci din 4 ianuarie 1873. Aceştia nu puteau tolera lipsa unui cor bisericesc propriu, corul Asociaţiei filarmonice elene nefiind în totalitate în concordanţă cu canoanele şi preceptele muzicii ortodoxe răsăritene bizantine. Astfel, asociaţia trece prin momente dificile, preşedintele ei, Sophocles Rasty Petzalis fiind atacat de ziarele greceşti Vremurile şi Neologos,9 dar în apărarea lui se ridică membrii Asociaţiei filarmonice şi ai Asociaţiei elene a filomuzei din Brăila, care cer Epitropiei Comunităţii elene să-şi precizeze public punctul de vedere faţă de aceste acuzaţii10.8 Arhivele Naţionale, filiala Judeţul Brăila, Fond Comu-nitatea elenă din Brăila, dosar 8/18869 Filip Cristian, Comunitatea greacă de la Brăila 1864 – 1900, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2004, pag. 106 şi 10710 Arhivele Naţionale, filiala Judeţul Brăila, Fond Co-munitatea elenă din Brăila, dosar 30/1872

Epitropia de sprijin din Brăila pentru Crucea Roşie greacă din Atena s-a înfiinţat în octombrie 1885 şi avea ca scop, aşa cum reiese din titulatură, ajutorarea Crucii Roşii elene cu materiale sanitare, îmbrăcăminte şi bani. Preşedintele asociaţiei era Sophocles Rasty Petzalis. De altfel, şi Epitropia Comunităţii face un apel către grecii din Brăila şi din ţară, prin publicaţii în presa de limbă greacă din România, pentru sprijinirea acţiunilor acestei asociaţii.

Crucea Roşie elenă întâmpina la acea dată mari dificultăţi în îngrijirea răniţilor de război din conflictul greco-otoman. Această asociaţie a reuşit să strângă de la grecii din Brăila suma de 30.462, 96 franci şi o încărcătură de materiale sanitare şi îmbrăcăminte, care au fost predate personal de către Sophocles Rasty Petzalis, la data de 14 / 26 iunie 1886, consulului grec de la Brăila, A. Leonardos, pentru a fi trimise, prin Ministerul de externe grec, Consiliului de administraţie al Crucii Roşii elene din Atena11.

Antet utilizat de Sophocles în corespondenţele sale

Emilia Rasty-Petzalis

11 Filip Cristian, Comunitatea greacă de la Brăila 1864 – 1900, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2004, pag. 108 şi 116

Sindicatul lucrătorilor morari din Brăila, s-a înființat ca sindicat de breaslă pe 5 mai 1919, membrii întrunindu-se la sala sindicatului din Banca Românească. Organizația și-a stabilit principiul pentru care va milita - lupta de clasă și internaționalism1.

Primul comitet ales avea următoare componență: Drăgănescu Alexandru, Foltea Neculai, Rădulescu Gheorghe, Ion Tudor, Neculai Neculai, Ștefan Tudor, Ion Pandaru. Cenzori: Alexandru Pasici, Ghiță Staje.Membri: Niță Sotru, Gh. Chamntes, Alecu Pecinga, Gh. Abilas, Avram Chirilă, Caezar Cristof, Negoiță Neagu, Edgar Plasi, Toma Sien, Neculai Dragu, Ion Ambrino, Tobă Stanci, Jean Lătescu, Ion Gheorghe, Peretean Ghe., Vasilescu Gh. Membrii comitetului care lipseau nemotivat, mai mult de trei ședințe erau excluși din comitet, conform statutului.

1 SINDICATUL lucrătorilor morari din Brăila: registru de procese - verbale. Brăila, 1919 - 1920, p. 1. Manuscris olograf din colecția Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, ce conține 64 de pagini, dimensiuni 20 x 25 cm. Cota: Mss. 250, inventar 667256.

Urmând o documentare onomastică observăm că sunt mulți membri ce aparțin diverselor comunități etnice aflate la Brăila, orașul fiind cunoscut ca unul cu o componență etnică variată, în care și-au stabilit traiul mulți greci, evrei, bulgari, ruși-lipoveni, armeni, turci, albanezi etc. Este cunoscut faptul că anii 1917 - 1918 au adus mari schimbări în Europa, revoluția bolșevică din Rusia având ca efect instaurarea regimului comunist, care a avut influențe majore și în alte țări, având loc revolte și mișcări politice ample, unele cu tentă socialistă, prin care se urmărea schimbarea regimului politic. Mișcarea socialistă din România urmărea cu atenție aceste transformări, fiind sprijinite în diverse moduri de regimul lui Lenin, prin politica de internaționalizare a revoluției și exportare a principiilor socialiste. După Primul Război Mondial a urmat o perioadă mai zbuciumată politic, România urmând a face față unor reforme profunde - administrativă, electorală, agrară, prin care teritoriile unite cu Regatul României trebuiau administrate uniform. Pe acest fond de

Sindicatul lucr`torilor morari din Br`ila

54 55


probleme și mizând pe susținere din afara țării, au apărut diverse organizații cu orientări socialiste.

Sindicatul lucrătorilor morari din Brăila se întrunea lunar în ședințe ordinare, unde membrii dezbăteau diverse probleme de breaslă, cum ar fi: orele de lucruri, cheltuielile și cotizațiile. Sindicatul era anunțat de patroniii firmelor când un lucrător comitea vreun furt. În acest caz sindicatul susținea patronatul pentru ca cei vinovați să fie demiși fiind excluși și din rândurile organizației.

Organizația a intervenit cu propunerea la diverși patroni, unde aveau lucrători înscriși în sindicat, pentru a se plăti o alocație de hrană, ce reprezenta 50 % din salariul lunar, în situația când lucrătorii staționau din lipsa lucrului și a comenzilor. Conform deciziei Comitetului, membrii aveau obligația cotizației lunare care varia în funcție de gen: bărbații plăteau între 1.25 - 3 lei, iar femeile 1.50 lei. Exista și o taxă de înscriere în valoare de 2 lei de persoană.

Veniturile organizației erau foarte modeste la început, ele crescând constant pe parcurs, odată cu creșterea numărului membrilor.

Tabelul de mai jos reflectă situația veniturilor și încasărilor sindicatului în perioada iulie 1919 - octombrie 1920.

Crt. VENITURI CHELTUIELI AN / LUNA1 114 lei - 1919 - mai2 114 lei - iunie3 165 lei - iulie4 864 lei 237 lei septembrie5 1926 lei 1594 lei octombrie6 3059 lei 1627 lei decembrie7 2028 lei 800 lei 1920 - ianuarie8 2201 lei 2086 lei februarie9 1485 lei 318 lei martie10 4615 lei 2379 lei mai

11 3806 lei 888 lei iunie

În tabel sunt reflectate doar veniturile și cheltuielile din luna în curs, fără să fie inclus reportul din luna precedentă. Prin urmare, soldul total al sindicatului creștea constant, cheltuielile fiind mai mici.

Din cotizațiile strânse, 75 % din bani erau transferați Comisiei Generale unde erau afiliați. În afară de cotizația de membru, organizația mai avea și venituri rezultate din: taxe de înscrieri, amenzi, vânzarea de statute și donații.

La înființare funcțiile deținute în sindicat erau neremunerate. O modificare în acest sens intervine la 27 februarie 1920, când membrii comitetului hotărăsc să atribuie secretarului un salariu lunar de 200 lei, motivând mărirea membrilor organizației2. Chenzina acestuia crește la 350 de lei începând cu 1 mai 1920. Este important de semnalat că membrii sindicatului se adresau între ei cu apelativul de tovarăș, retorica folosită fiind în concordanță cu principiul asumat - susținerea luptei de clasă și a internaționalismului. Lucrătorii morari erau amendați pentru întârzierile la serviciu. Cei care erau la prima abatere plăteau amendă de 1 leu, la a doua abatere - 2 lei și la a treia abatere era boicotat pe o zi, fapt ce însemna pierderea salariului pe ziua nelucrată. Banii din amenzi erau destinați fondului de grevă al sindicatului. Aceste măsuri punitive erau susținute în mod oficial de sindicat și asumate în ședința Comitetului Director. Lucrătorii sancționați puteau face apel la Consiliul de Arbitri ale cărui hotărâri erau definitive.

Angajarea lucrătorilor se făcea cu implicarea directă a delegaților sindicali care îi recomandau pe lucrători, dacă aveau conduită bună în organizație.

Sindicatul încheia memorii cu patronii, unde se stipulau drepturile și obligațiile ambelor părți. Prin procesul verbal nr. 8 din 29 septembrie

2 Ibidem, p. 30

1919, sindicatul recomandă tuturor lucrătorilor morari să respecte cu strictețe acest memoriu, în caz contrar responsabilitatea le aparținea.

Membrii nu aveau voie să facă parte din alte organizații, să le susțină în activități sau să-și exprime simpatia față de acestea. Sindicatul era foarte ferm în sancționarea lucrătorilor acuzați de lipsă de loialitate. Iată cazul tovarășului T. Ștefan, membru în comitet, care este exclus din organizație pe data de 10 noiembrie 1919 cu acuzația că a lucrat contra intereselor organizației și al partidului, făcând propagandă pentru partidele burgheze3.

În 1919 s-a construit la Câmpina Casa Poporului, destinată clasei muncitoare din România cu principii și orientări socialiste. Aici s-au desfășurat în perioada 1919 - 1940 foarte multe întruniri și conferințe ale lucrătorilor care făceau parte din sindicate cu tentă socialistă. În 22 noiembrie secretarul sindicatului participă la inaugurarea Casei Poporului din Câmpina, pentru care a primit suma de 222 lei pentru 4 zile. În comitetul Casei Poporului de la Câmpina, din partea sindicatului de la Brăila făcea parte domnul Ion Triton.

Pe 2 decembrie sindicatul trimite doi delegați pentru participarea la Congresul Federației.

În cadrul sindicatului funcționa un Cerc al Tineretului Socialist care cuprindea tinerii salariați, membri ai organizației, dar și copiii lucrătorilor care împărtășeau doctrina socialistă. În cadrul cercului se discutau diverse ideii socialiste, chestiuni naționale și internaționale. Se citea ziarul Socialistul 4 și se îndemna la solidaritate. Membrii Cercului aveau ca sarcină și organizarea de serate culturale și conferințe.

În procesul verbal din 18 ianuarie 1920, sindicatul apare cu o titulatură nouă față de cea anterioară, și anume - Sindicatul morarilor și paste făinoase5 din Brăila. Sigla sindicatului este emblematică în susținerea doctrinei socialiste, o strângere de mâini, trimițându-ne la solidaritatea evocată atât de des.3 Ibidem, p. 16.4 Sindicatul avea abonament la acest ziar, pentru care plătea 35 de lei lunar.5 Ibidem, p. 25

De remarcat discursul tovarășilor din comitet, Constantin Neculai și Alexandru Drăgănescu, care în ședința din 18 februarie 1920 îndemnau colegii să fie conștienți de pericolul capitalist6.

Sindicatul întervenea la administrația firmei unde lucrătorii întâmpinau anumite probleme sau nu li se respectau drepturile prin contractul de muncă. Vom evidenția cazul lucrătorilor de la moara Lichiardopol, unde patronul refuza să le dea câte 5 kg de făină, conform contractului. Comitetul sindicatului hotărăște în ședința din 17 februarie 1920 să apeleze la primarul comunei, care era arbitru în cazul conflictelor de muncă, ce nu puteau fi aplanate prin înțelegerea părților 7.

Pe 29 februarie 1920, în Brăila s-a organizat un miting. Sindicatul a cerut tuturor membrilor să participe la manifestare, în caz contrat urmau să fie pedepsiți cu concedierea de la serviciu pe timp de 3 zile 8. Bineînțeles că au fost lucrători care n-au putut, din diverse motive, să ia parte la miting, prin urmare comitetul sindical impune pe 2 martie 1920 amendarea acestora cu 6 Ibidem, p. 247 Ibidem, p. 298 Ibidem, p. 30

56 57


suma de 30 de lei. Din analiza proceselor verbale ale ședințelor comitetului sindical se conturează ideea unui set constant de măsuri punitive pentru lucrătorii care nu se conformau deciziilor organizației. În general aceste măsuri impuneau plata unor amenzi și în cazuri repetate de încălcare a dispozițiilor se trecea la concedierea definitivă din unitate.

Menținerea unei imagini pozitive a sindicatului, promovarea și susținerea principiilor statutare erau recomandate în mod constant la ședințele lunare. Insultarea organizației de către membrii săi, în mod voit sau prin neștiință era pedepsită cu concedierea de la serviciu pe timp de o săptămână și, dacă fapta denigratoare se repeta, lucrătorul risca concedierea definitivă9.

Sindicatul avea la 4 aprilie 1920 înscriși 512 membri, din care 350 membri activi (care își plăteau taxele regulat și veneau la ședințe), 98 de membri restanțieri (care nu-și plăteau taxele la zi) și 64 retrași.

Nu știm pe ce stradă și în ce local funcționa sindicatul, cert este că din analiza informației se constată că se plătea chirie pentru localul organizației în cuantum de 1.200 lei anual, fiecare membru cotizând cu 5 lei pe an pentru cheltuielile cu funcționarea și întreținerea localului10.

Sindicatul avea o mare influență în industria morăritului, fabricilor de panificație și paste făinoase din Brăila. Astfel, acesta avea proprii delegați în fabrici, acceptați oficial de

9 Ibidem, p.3110 Ibidem, p.34

patroni prin memoriu anual și toate deciziile sindicatului erau puse în practică prin intermediul delegaților. Patronatele de profil și sindicatul încheiau un memoriu anual prin care se stabileau salariile lucrătorilor, zilele de concediu și alte beneficii. În cazul în care nu se ajungea la o înțelegere, se apela la Ministerul Muncii, la București, care delega arbitrii pentru aplanarea neînțelegerilor. Inițiativa încheierii acestor contracte colective, denumite memorii o avea sindicatul care le înainta patronilor anual. Nu rare au fost situațiile când patronii au

refuzat aceste memorii și s-a apelat la Comisia Centrală de la Minister. De exemplu, memoriul din 1920 a fost refuzat de patroni și numai după intervenția arbitrilor din capitală s-a ajuns la o înțelegere a părților. Iată câteva beneficii11 incluse în memoriul din 14 aprilie 1920: • Stabilirea salariilor pentru fiecare categorie

de lucrători;• Ziua de muncă de 8 ore;• Alocarea a câte 5 kg de făină albă pe lună, în

mod gratuit pentru fiecare membru;• Acordarea de lemne necesare pentru iarnă, cu

plata în rate;• 2 zile libere pe săptămână, când nu mergea

moara.De menționat că la Primărie funcționa

o Comisie locală pentru chestiuni legate de muncă. Această comisie avea obligația arbitrării conflictelor apărute între sindicate și patronate. Doar în cazul în care conflictul nu putea fi aplanat de Comisia locală, se apela la Comisia Centrală din cadrul Ministerului din București. Sindicatele plăteau o taxă de 10 % din cotizații în fondul Comisiei locale.

Pe 25 iunie 1920, în sindicat este primită delegația lucrătorilor de la Fabrica de bere Müler din Brăila care dorește alăturarea lucrătorilor în organizație.

Ion Volcu,Sef birou Colecții Speciale. Depozit Legal

11 Ibidem, p.45

PROIECTE

Anul trecut, tot spre finele lui, anunţam cu mândrie lansarea unui volum pe care l-am considerat o apariţie editorială de excepţie, un album foto-documentar denumit Aleiul Cuza şi alte monumente – o istorie ilustrată. Volumul al cărui autor este profesorul şi scriitorul brăilean, Ioan Munteanu, a fost rezultatul unui proiect finanţat de Consiliul Judeţean Brăila prin Programul pentru finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes judeţean – cultură, culte şi sport pentru anul 2015, implementat de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) – Filiala Brăila.

Încă de la lansarea cărţii, publicul a reuşit să smulgă autorului promisiunea că va continua descrierea caselor valoroase de patrimoniu ale Brăilei, iar ANBPR – Filiala Brăila a scris un nou proiect finanţat, de asemenea, de Consiliul Jude-ţean Brăila, care a fost foarte bine evaluat şi ast-fel, în noiembrie 2016, am anunţat lansarea celui de al doilea volum dedicat zonei istorice şi mo-numentelor de patrimoniu ale Brăilei, denumit Monumentele is-torice ale oraşului Brăila.

Pentru apariţia acestui nou volum trebuie să îndreptăm toată recunoştinţa noastră, în primul rând, către autorul lui, profesorul Ioan Munteanu, care, cu o forţă deosebită, s-a documentat, a căutat prin arhive, biblioteci, dar şi pe teren, orice informaţie utilă, care a meritat să fie prinsă

în această lucrare. Domnul profesor este un vechi colaborator al Bibliotecii Judeţene, un scriitor prolific, cu multe lucrări dedicate Brăilei şi care se bucură de un real succes, cărţile lui fiind solicitate chiar după ani de zile de la apariţie.

Albumul se remarcă, nu numai printr-un conţinut profesionist realizat, ci şi printr-un con-cept grafic de excepţie, similar pentru ambele volume, tocmai pentru a sugera cititorului că fac parte dintr-un tot unitar. Acest concept este rezul-tatul muncii unei echipe de proiect alcătuită din membri ai ANBPR, manager de proiect – Corina Ciuraru, editor – Dragoş Adrian Neagu, tehno-redactor – Cerasela Georgescu şi, nu în ultimul rând, unei tipografii – SMC Poligraph, care a reu-şit să ofere strălucirea pe care noi am dorit-o pen-tru acest volum. Albumul, ca şi precedentul, are o

legătură elegan-tă, prin coase-re, cu o copertă caşerată, realizat din materiale de calitate.

Ca şi la volumul pre-cedent, a fost o provocare să îmbinăm vechiul cu modernul şi am folosit din nou codul QR (quick response) pentru a localiza

obiectivele în teren cu ajutorul dispozitivelor mo-bile şi a ghida mult mai uşor pe cel care doreşte să admire casele de poveste pe viu.

Spre deosebire de 2015, în acest an, pro-iectul mai prevede un produs conceput tot ca o premieră pentru peisajul editorial brăilean, o mapă turistică numită Picături de legendă brăi-

Ora]ul ca mo]tenire pentru viitor, cl`diri de patrimoniu ]i interes turistic

58 59


Sub egida Promisiunea viitoru-lui – tehnologie, bi-bliotecă și digital s-a desfășurat la Iași, în perioada 5 - 7 octom-brie 2016, cea de-a XXVI-a ediție a Con-ferinței Asociației Naționale a Bibliote-carilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). Peste 200 de bibliotecari din țară au participat la

dezbateri, prezentări și workshop-uri pe diverse teme din sfera bibliotecilor publice. La deschi-derea oficială a evenimentului au vorbit Dra-goș-Adrian Neagu, președintele ANBPR și Dan Nicolae Do-boș, directo-rul Bibliotecii Județene Ghe-orghe Asachi din Iași. Ală-turi de bibli-otecarii pre-zenți în aula B i b l i o t e c i i Centrale Uni-versitare au participat la deschiderea conferinței și reprezentanți ai oficialităților locale, care au apreciat rolul cultural-educaţional al bibliotecilor în societatea de astăzi.

Scopul conferinței a fost schimbul de experiență și de idei, precum și formarea profesională continuă a bibliotecarilor și specialiștilor din bibliotecile publice din România și Republica Moldova.

leană. Ea cuprin-de trei hărţi cu trasee turistice care acoperă zona Centrului istoric al Brăilei (între Dunăre şi bule-vardul Alexandru Ioan Cuza) şi un ghid care conţi-ne descrierea lor. Cele trei trasee din Centrul isto-ric sunt Mozaic religios, care se referă la aşezămintele de cult, Pași prin vechea Cetate, pentru zona de nord şi Brăila interbelică, pentru zona de sud.

La această mapă au lucrat un grafician – Mihai Ichim şi doi redactori – Teodora Soare şi Roxana Neagu, iar rezultatul este o surpriză deosebită pentru brăileni, şi nu numai. În funcţie de fondurile de care dispunem, dar şi de modul în care va fi primită această mapă, intenţionăm să dezvoltăm oferta de trasee turistice brăilene.

Suntem absolut convinşi că ambele produse editoriale din acest an, împreună cu cel apărut anul trecut, pot sta cu mândrie în orice bibliotecă, bucurând ochii şi sufletul oricărui cititor şi pot călăuzi paşii oricărui turist, dornic să descopere magia de altădată a oraşului port la Dunăre, Brăila.

Tot în cadrul proiectului s-a prevăzut şi lansarea acestor două materiale, iar evenimentul a avut loc în data de 10 noiembrie 2016, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare, lucru conferit de invitaţii de marcă, dar şi de publicul atât de numeros încât a depăşit aşteptările organizatorilor.

Au luat cuvântul personalităţi ale oraşu-lui care pot avea un rol decisiv în viitorul acestor monumente istorice despre care se face referire în album, dar şi în mapa turistică: Francisk Iu-lian Chiriac - preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Marian Viorel Dragomir - primarul Bră-ilei, Ana Hărăpescu - director Direcţia Judeţea-nă pentru Cultură, Costel Drăgan - arhitect şef al judeţului Brăila, Constantin Toader - profesor

şi Dragoş Adrian Neagu - directorul Bibliotecii Jude-ţene Panait Istra-ti. Publicul a avut şi el intervenţii şi, lucrul cel mai im-portant, a primit cu mare căldură cele două materi-ale, bucurându-se de frumuseţea şi bogăţia conţinu-tului lor.

Prin aceste mici minuni editoriale pe care ANBPR – Filiala Brăila vi le propune, ne dorim ca brăilenii să devină mai conştienţi de frumuseţea oraşului lor, de patrimoniul inestimabil lăsat moştenire de generaţiile anterioare şi să se străduiască, fiecare după puteri, să-l predea celor care vor veni, în stare cât mai bună. Trecătorilor care vizitează Brăila, le dorim, după ce descifrează legendele urbane, să vadă acest oraş aşa cum este el cu adevărat: uneori trist, dar extrem de fermecător şi romantic.

N o i , bibliotecarii suntem încu-rajaţi şi mo-tivaţi să con-tinuăm acest gen de activi-tate şi sperăm ca pe viitor să oferim şi alte realizări la fel de interesante.

Corina Ciuraru,Preşedinte ANBPR- Filiala Brăila

BIBLIOTECARI {N ASOCIA|IE

Laura CAPLEABibliotecar


Amintim câteva prezentări din plenul conferinței: Tipuri de utilizatori: cerere și ofertă în bibliotecile publice moderne, Biblioteca modernă – spațiu de joc tradițional vs. digital, Biblioteca publică – verigă a procesului de drept, locul unde oricine trebuie să găsească orice reglementare legală, Arta bibliotecii informale/nonformale, De la Unimarc la promovarea online.

Trei ateliere desfășurate la Biblioteca Județeană Iași au atras atenția participanților și au generat discuții constructive: Marketing și promovare online, Carte tipărită vs. carte electronică și Reforma de copyright a Comisiei Europene și impactul asupra bibliotecilor.

O prezentare inedită despre bibliotecile viitorului a susținut-o invitatul special Alexandru Mironov, cunoscut scriitor și om de știință, senior-editor la revista Știință și tehnică. De asemenea, Ioana Crihană, director executiv ANBPR, a vorbit

despre managementul operațional, proiecte și perspective în cadrul Asociației.

În ce-a de-a doua zi a conferinței a avut loc Adunarea generală a ANBPR, care a avut pe ordinea de zi: Prezentarea Raportului președintelui ANBPR; Prezentarea Raportului financiar-

Despre bibliotecile viitorului la Conferin\a ANBPR

60 61


contabil și a Raportului Comisiei de Cenzori – perioada mandatului de 4 ani; Prezentarea listei filialelor prezente și a numărului de mandate/filială, precum și propuneri pentru Comisia de numărare a voturilor; Propunerile pentru candidaturile de președinte și ale Consiliului de Conducere ale ANBPR; Alegerile Generale pentru președinte, Consiliul de Conducere și Comisiei de Cenzori ale ANBPR.

Pentru funcția de președinte ANBPR au candidat Dragoș-Adrian Neagu, directorul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila și Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj. Din cele 78 de voturi exprimate, Sorina Stanca a fost aleasă ca președinte, cu 41 de voturi, pentru un mandat de 4 ani. Din noua structură a Consiliului de conducere al Asociației și al Biroului executiv fac parte:Preşedinte – Sorina StancaBiroul Executiv:1. Sorina Stanca – Preşedinte 2. Bogdan Ghiurco – Prim-vicepreşedinte 3. Ruxandra Nazare – Vicepreşedinte 4. Liviu-Iulian Dediu – Vicepreşedinte 5. Dragoş-Adrian Neagu 6. Sorin Burlacu 7. Gelu-Voicu Bichineţ 8. Florica Pop 9. Lucian Dindirică 10. Olimpia Bratu 11. Crina Ifrim

Consiliul de Conducere:1. Sorina Stanca – Preşedinte 2. Bogdan Ghiurco – Prim-vicepreşedinte 3. Ruxandra Nazare – Vicepreşedinte 4. Liviu-Iulian Dediu – Vicepreşedinte 5. Dragoş-Adrian Neagu 6. Sorin Burlacu 7. Gelu-Voicu Bichineţ 8. Florica Pop 9. Lucian Dindirică 10. Olimpia Bratu 11. Crina Ifrim 12. Gheorghe-Gabriel Cărăbuş 13. Claudia Serbănuţă

14. Corina Ciuraru 15. Anca Râpeanu 16. Monica Avram 17. Mihaela Voinicu 18. Raluca Istrate 19. Geta Eftimie 20. Alina Pop 21. Viorel Spaiuc

Delegația din Brăila a fost formată din Dragoș-Adrian Neagu, Corina Ciuraru, Laura Caplea și Camelia Popescu. Evenimentul s-a încheiat cu o vizită documentară la Teatrul Național Vasile Alecsandri și la Palatul Culturii din Iași.

Mulțumim organizatorilor, colegilor de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași, pentru buna desfășurare a conferinței, eveniment ce a prilejuit schimbul de bune practici între bibliotecari, specialiști în biblioteconomie și manageri de biblioteci.

Concluzia desprinsă din pleiada prezentărilor susținute în cadrul conferinței este că bibliotecile viitorului își vor păstra același rol de furnizor de informații și în era digitală, așa cum bibliotecile tradiționale sunt încă atractive pentru spațiile şi cărțile fizice pe care le găzduiesc. Soarta lor nu va fi legată de supraviețuirea sau dispariția publicațiilor tipărite, ci de utilitatea serviciilor pe care le furnizează.

Bibliotecile publice sunt atente la politicile Uniunii Europene. Doresc să fie implicate în luarea de decizii care le privesc, aplică deciziile Uniunii Europene şi sunt interesate să fie sprijinite asumându-şi mult mai multe atribuţii, rolul lor în comunitate devenind amplu. Din fericire, alături de ele lucrează, în acestă direcţie, o serie de organisme, fundaţii, asociaţii, naţionale şi internaţionale, care înţeleg că împreună vor îndeplini misiunile bibliotecilor publice şi vor ridica nivelul de trai al comunităţilor pentru care acestea lucrează.

Exact pe această idee de susţinere a bibliotecilor publice europene îşi desfăşoară activitatea Writing and Reading Foundation, care îşi propune să aducă problemele legate de lectură şi alfabetizare în atenţia opiniei publice şi a politicienilor, pentru a oferi suport sutelor de municipalităţi, instituţii, companii, profesori şi voluntari din sectorul educaţiei. Rezultatul scontat ar trebuie să fie asigurarea mulţumirii, sănătăţii şi oportunităţilor pentru mai mult de

15.000 de oameni în fiecare an. Mai multe detalii se pot regăsi pe site-ul: www.readingandwriting.eu. Fundaţia este olandeză şi funcţionează din 2004 sub înaltul patronaj al prinţesei Laurentien a Olandei.

Unul dintre marile programe ale fundaţiei este dedicat bibliotecilor publice, se numeşte Public Libraries 2020 şi acesta îşi propune să aducă împreună organizaţii ale bibliotecarilor şi de advocacy din toată Uniunea Europeană (UE) pentru a creşte importanţa bibliotecilor publice ca parteneri sociali şi de dezvoltare în cadrul strategiei Europa 2020.

Una dintre activităţile de amploare pe care această fundaţie şi le-a asumat a fost organizarea unui eveniment în care bibliotecile UE să fie puse în valoare chiar în Parlamentul European, pentru a atrage de partea lor cât mai mulţi europarlamentari. Aceștia sunt factori de decizie atunci când se votează diverse legi care privesc politicile de lectură publică, alfabetizarea, alfabetizarea digitală, e-aptitudini

sau e-incluziune. Mai trebuie să adaug că în viziunea acestei fundaţii şi a multor instituţii europene, bibliotecile pot fi partenerul perfect pentru aplicarea şi dezvoltarea politicilor de e-aptitudini şi e-incluziune.

Pe această linie, în perioada 18 - 19 octombrie 2016, la Parlamentul European, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR)

Bibliotecile ]i noile tehnologii – Generation Code: Born at the Library

http://www.readingandwriting.eu

http://www.readingandwriting.eu

62 63


a avut rezervat un stand în cadrul expoziţiei Generation Code: Born at the Library. Această expoziţie a avut ca scop principal sensibilizarea europarlamentarilor în adoptarea de legi care să îmbunătăţească statutul bibliotecilor publice şi să facă cunoscut rolul important pe care acestea îl au în cadrul politicilor comunitare de e-incluziune şi dobândirea de e-aptitudini. Practic bibliotecile europene au avut posibilitatea să demonstreze cum aplică tehnologiile moderne IT&C şi, în mod special, codarea, pentru a dezvolta noi servicii pentru comunitate.

Delegaţia română a fost compusă din Sorina Stanca – preşedinte ANBPR, Ioana Crihană – director executiv, iniţiatorul proiectului, Anamaria Sabou – asistent director ANBPR, asistent în cadrul proiectului, Corina Ciuraru – Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila, coordonator IT. În ceea ce priveşte suportul tehnic, acesta a fost asigurat de către doi ingineri responsabili cu instalarea şi mentenanţa echipamentelor transportate la Bruxelles: Alexandru Roibu și Ion Manici de la Holograma 3D.

Fundaţia Writing and Reading a fost cea care a apreciat ideea, a invitat ANBPR şi a finanţat proiectul.

Standul României s-a remarcat prin originalitate, prin îmbinarea armonioasă între tradiţie şi modern şi prin soluţii IT de ultimă

generaţie. Produsele expuse au fost sub formă de concept, trezind interesul vizitatorilor:- modalitate 3D de expunere a unor colecţii sau obiecte sub formă de proiecţie holografică compusă dintr-un sistem de oglinzi sub formă de prismă, monitor şi suport de expunere. Pentru că tema aleasă a fost costumul tradiţional românesc, holograma prezenta câteva costume realizate în grafică 3D;- o proiecţie de tip video-mapping indoor, care poate fi folosită cu succes în campaniile promoţionale dedicate bibliotecilor şi lecturii. În cazul nostru s-a utilizat o machetă a Bibliotecii Naţionale a României pe care, prin tehnologii şi aparatură specială s-au proiectat o serie de filmuleţe promoţionale;- o sugestie de utilizare a transmiţătorilor compatibili cu protocolul iBeacon, numiţi generic beaconi, componenţi ai clasei de dispozitive BLE (Bluetooth Low Energy). Aceste mici echipamente de generaţie foarte nouă reprezintă o alternativă excelentă de orientare şi prezentare de colecţii şi servicii noi în biblioteci şi nu numai. La Bruxelles am făcut o demonstraţie practică de

utilizare a lor, punând în valoare, prin intermediul beaconilor, dispozitivelor mobile şi codării, simbolistica costumului tradiţional românesc, expus prin intermediul unui manechin în mărime naturală care a dat culoare locală întregului spaţiu expoziţional. Această ultimă secvenţă a standului românesc a fost realizată integral de către reprezentantul Bibliotecii Judeţene Brăila bazându-se pe experienţa pe care a dobândit-o şi în proiectul Poveştile IEI.

Pe parcursul celor două zile am primit în permanenţă vizitori la standul nostru, am prezentat soluţiile noastre tehnice, modul în care ele pot fi implementate şi în biblioteci şi am răspuns la toate întrebările primite.

Pentru că evenimentul avea scopul foarte clar de promovare a bibliotecilor publice, am aşteptat vizita membrilor Parlamentului European, prilej cu care să le vorbim mai pe larg de ce trebuie să susţină bibliotecile şi care este rolul lor în viaţa oamenilor. Am fost vizitaţi de oameni din toate ţările UE, de colegii noştri din alte biblioteci europene şi de europarlamentari. Cel mai mult ne-au bucurat momentele în care am discutat cu europarlamentarii români, fiecare dintre ei ne-a oferit momente în care ne-am simţit susţinuţi de ai noştri. Au fost prezente alături de noi şapte oficialităţi române interesate: Monica Macovei, Renate Weber, Viorica Dăncilă, Cristian Dan Preda, Victor Negrescu, Emilian Pavel şi Laurenţiu Rebega. Pe toţi i-am simţit aproape, am discutat cu ei foarte direct şi aplicat despre problemele noastre, ale bibliotecilor.

Pot consemna una dintre declaraţiile lui Laurenţiu Rebega, după vizitarea standului nostru:

Da, iubesc bibliotecile publice și sprijin lectura, ca factor esențial al educației! Am avut astăzi o surpriză extraordinar de plăcută

la evenimentul «Generation CODE – born at the library», organizat în cadrul Parlamentului European. Au participat asociațiile bibliotecarilor din toate statele membre, dar standul României, însuflețit de doamnele din conducerea Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), era cel mai frumos! Iată un mare serviciu făcut culturii române și imaginii țării noastre aici, la Bruxelles!

Câți dintre noi realizează rolul uriaș pe care această soră mai mică a școlii – biblioteca publică – îl are în educația națională?

Pentru toți cei ce slujesc bibliotecile românești și pentru ANBPR, dragoste și respect!

(sursa:http://www.laurentiurebega.ro/ac-tivitatea-parlamentului-european-saptama-na-17-21-octombrie-2016/)

Trebuie să mai menţionez că acest eveniment a fost mult mai amplu. În paralel cu expoziţia s-au derulat o serie de workshop-uri, toate pe teme de mare interes pentru bibliotecile publice, a fost prevăzută o secţiune dedicată copiilor, întâlniri cu diverse oficialităţi ale Parlamentului European şi din diaspora românească.

Ţările care au avut standuri alături de noi au avut tot felul de dispozitive tot mai des regăsite în biblioteci, cum ar fi: imprimante 3D, roboţei programabili, realitate virtuală, kituri Makey Makey, Arduino etc. De o parte dintre acestea vor

64 65


populație – împrumut de carte, acces la internet, spațiu pentru desfășurarea diferitelor evenimente culturale. Biblioteca colaborează cu școala din Cazasu, aici organizându-se diverse activități coordonate de doamna bibliotecar Eugenia Capotă și de către profesorii colaboratori. Spațiul bibliotecii este locul în care elevii vizionează ecranizările operelor literare studiate la școală, participă la lecții deschise, un exemplu în acest sens fiind discuțiile despre poezia În Bibliotecă de Ana Blandiana (participanți elevii clasei a III-a) și se întâlnesc la șezătorile organizate aici. Școala nu este singurul partener al bibliotecii, Poliția fiind prezentă alături de cei mici în cadrul acțiunilor de prevenire a accidentelor rutiere, învățându-i pe elevi regulile elementare de circulație.

De-a lungul timpului, biblioteca a colaborat cu alte instituții publice din județ, dar și cu Biblioteca Județeană Panait Istrati, realizând ateliere cu specific tradițional, menite să promoveze și să readucă în atenția copiilor obiceiurile străvechi. Scopul activităților de acest tip este unul complex, atât de a socializa, cât și de a menține vie tradiția locală.

Într-un spațiu primitor, biblioteca oferă căzăcenilor posibilitatea de a se informa fie din cele 6.200 de documente existente pe rafturile din cele două camere, fie cu ajutorul internetului.

Principalii utilizatori ai serviciilor de bibliotecă sunt elevii, atât cei de la școala din localitate, cât și cei plecați la liceele din Brăila, însă nici adulții nu uită să treacă pragul instituției atunci când au nevoie de informații.

beneficia foarte curând şi utilizatorii Bibliotecii Judeţene Brăila în activităţi de tip maker space.

În calitate de participant voi face câteva aprecieri personale, pentru că recunosc că nu mă pot limita doar la prezentarea evenimentului fără să adaug şi impresiile pe care le-am adunat acolo:- echipa românească a avut posibilitatea să expună alături de toate ţările UE şi nu am fost cu nimic mai prejos de ţările europene mult mai dezvoltate;- am fost foarte mândră de faptul că am avut soluţii originale, iar standul nostru a fost deosebit din toate punctele de vedere;- deşi iniţial eram uşor sceptică, faptul că şapte europarlamentari români ne-au vizitat, a fost un număr foarte bun comparativ cu alte ţări;

- a fost un eveniment oarecum exclusivist, pentru că accesul în Parlamentul European este foarte bine controlat, însă şi-a atins scopul, am reuşit să trezim interesul şi să îndreptăm atenţia mai mult către biblioteci şi realizările lor.O altă abordare a evenimentului, de data aceasta din punctul de vedere al organizatorilor, puteţi regăsi aici: https://storify.com/PublicLibraries/generation-code-born-at-the-library.

În acest moment am convingerea că, dacă vom menţine aceleaşi standarde înalte atunci când suntem puşi în situaţia să concurăm la nivel european, percepţia despre noi ca naţiune va deveni mult mai bună şi că, prin Generation Code: Born at the Library, s-au mai schimbat mentalităţi asupra bibliotecilor publice, în general.

Corina Ciuraru,Șef serviciu Automatizare Biblioteca

Județeană Panait Istrati BrăilaPreședinte ANBPR – Filiala Brăila

Comuna Ca-zasu, aflată la mică distanță de Brăila, are o istorie aparte ce merită să fie amintită. Satul Cazasu s-a for-mat în timpul domi-nației otomane asupra Brăilei, pe propri-etatea unui turc pe nume Cazas-Omer. Acesta deținea un sat numit Cazacul, aflat la aproximativ 1 km distanță de actuala

comună. Ulterior, turcul a cumpărat o altă propri-etate, satul Ismin aflat în apropriere de Cazasu și din unirea celor două localități s-a format un nou sat – Cazas. În timpul Războiului Ruso-Turc din 1828 – 1829, satul a fost ocupat de ruși, fortificat și folosit pentru a ataca Brăila, care a fost astfel cucerită și alăturată Țării Românești.

Cazasu a făcut parte din plasa Vădeni a județului Brăila, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, alături de satele Baldovinești, Satul-Nemțesc, Pietroiu Nou și Pietroiu Vechi. La începutul secolului XX, conform noii organizări administrative, comuna Cazasu a fost arondată plășii Silistraru alături de Baldovinești, Pietroiu și Satu Nemțesc.

După instaurarea comunismului, în 1950, comuna a intrat în componența raionului Brăila din regiunea Galați, iar în 1968 a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu din județul Brăila. Abia în 2003 comuna Cazasu a fost reînființată, având în componență doar satul cu același nume.

Biblioteca Comunală Cazasu, înființată în 2007, este găzduită în sediul Căminului Cultural din strada Narciselor, nr. 22, începând cu anul 2009. Aceasta este un centru comunitar important în localitate, oferind servicii diverse pentru

Biblioteca Comunal` Cazasu

Eugenia CAPOTĂBibliotecar

Biblioteca Comunală Cazasu

66 67


LUMEA C~R|ILOR

A telierul Arta de a scrie și-a continuat activitatea în partea a doua a anului 2016, ajungând în decembrie, la final. Căci da, penița tinerilor brăileni a cerut imperios să-și urmeze menirea: de a scrie. Cu atât mai mult cu cât rândurile așternute pe hârtie sau direct într-un document word sunt o

expresie a adolescenței, a visurilor și a tumultului sentimental, ce clocotește în sufletele în formare, a nevoii de netăgăduit a culturii de a înmuguri și înflori în orice context socio-economic. Biblioteca își îndeplinește, încă odată, rolul ei în societate, de a facilita și de a încuraja orice act creator, orice timidă ori explozivă nevoie de exprimare publică, fie că impune un cadru oficial, fie că folosește mijloacele recreative pentru a provoca utilizatorii serviciilor de bibliotecă. Atelierele, indiferent de conținutul lor, au darul de a strânge la un loc persoane cu interese comune, cu preocupări asemănătoare, care doresc să depășească stadiul comun al existenței.

În cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila au continuat întâlnirile cu tineri înscriși la atelierul Arta de a scrie, și am profitat de vacanța de vară pentru a intensifica frecvența întâlnirilor cu adolescenții, mai ales că se aflau eliberați de îndatoririle legate de școală. Au avut loc 10 întâlniri care i-au reunit pe cei ce aveau un real și puternic interes pentru a activa în sfera scrisului literar. Dacă la momentul lansării atelierului s-au arătat interesați 30 de elevi, testul

timpului și cel al motivației și-au spus cuvântul, ajungând la finalul activităților un număr de 8 tinere.

Scriitorul Dan Bistricean, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala de Sud-Est, bibliotecar în cadrul instituției publice, și-a adus o contribuție importantă în cadrul întâlnirilor, conducându-i pe tineri spre explorarea unei părți incitante din literatura română, dar și universală, una plină de valoare simbolică și de reprezentativitate în spațiul poeziei și prozei. Temele abordate, în ordinea desfășurării lor, au fost: Suprarealismul și onirismul, exemplificat cu poezia lui Gellu Naum, discutându-se totodată despre poezia de idei, termeni poetici, maniera de expresie și despre finalul poeziei - un final bine ales face ca poezia să fie bună (23 iunie 2015); Poeți după gratii - intrând în lumea poeziei spiritualității neamului românesc ce s-a manifestat în spatele gratiilor impuse de comunism. Am urmărit și clipul realizat de Dan Bistricean, care se regăsește postat pe Youtube: Poeți după gratii (29 iulie 2015); Poetul convertirii - am aflat câteva date din biografia lui Daniel Turcea și am cunoscut poezia acestuia, prin lectură și analiză (3 august 2016).

Am continuat cu temele: Poeți și scriitori brăileni – răsfoind antologia lirică Poeți în cetate (Editura Proilavia, 2015) și în completare am răscolit timpul, vorbind despre scriitori care s-au născut în Brăila: George Baronzi, Anton Bacalbașa, Panait Istrati, D. P. Perpessicius, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Fănuș Neagu. Am arătat participanților cărți ale scriitorilor menționați, aflate pe rafturile secției Colecții Speciale. S-a lecturat, desigur, și din poezia brăileană. Pentru că activitatea s-a desfășurat în Secția Mediatecă, am ascultat muzica lui Nicu Alifantis, cu versuri ale acestuia (10 august

2016); Poezia clasică japoneză Haiku - poezie cu formă fixă – exemplificare și compoziție liberă (17 august 2016); Poeți de dincolo de ocean, cu accent pe autori nord americani (24 august 2016), continuând cu scriitori sud americani (7 septembrie 2016). Deoarece Festivalul Poeților din Balcani - Balcanica era în plină desfășurare am participat și la una dintre conferințe, în data de 24 septembrie 2016.

Luna octombrie ne-a reunit pentru temele: Mișcarea dada în literatură, cu exponentul ei de seamă Tristan Tzara (8 octombrie 2016) și Anotimpurile în poezie, prilej cu care s-au citit poezii din opera lui George Topârceanu, Ciprian Buzoianu, Ana Blandiana, iar Dan Bistricean a oferit informații despre Georg Trakl - poet austriac și reprezentant al expresionismului timpuriu. Pentru că a fost ultima întâlnire membrii grupului au fost invitați să conceapă un colaj cu scopul de a fi folosit în realizarea copertei antologiei aflate în lucru, implicând astfel tinerele scriitoare în cât mai multe etape ale proiectului (22 octombrie 2016).

Tinerele au scris, au lecturat în cadrul ședințelor din creațiile proprii și au predat la finalul lunii octombrie o serie de texte care au constituit sursa din care s-a conturat o antologie ce reprezintă un debut în volum pentru adolescentele brăilene. Antologia rezultată în cadrul acestui efort bilateral (adolescenți – bibliotecă) și-a primit numele ales de Dan Bistricean, Ars stilus și reunește creațiile a opt tinere scriitoare: Ana Maria Burlacu, Maria Grădeanu, Ramona Ionela Neagu, Raluca Mihaela Păcuraru, Sabrina Popescu, Mara Popescu, Felicia Stanciu, Claudia

Adelina Vâlcu. Această antologie a apărut la Editura Proilavia a Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila. Nu pot trece mai departe fără a face un mic portret fiecăreia dintre scriitoare, așa cum le-am perceput de-a lungul anului, în cadrul întâlnirilor noastre, îmbinând opiniile personale cu ceea ce chiar ele au declarat în prezentarea din antologie.

Ana Maria Burlacu, prezentă în antologie cu proză, respectiv textul cu titlul: Pe urmele tatălui, deși abia în clasa a VIII-a, la Școala Gimnazială Fănuș Neagu Brăila, urmează timid, dar într-un fel aparte, un drum pe care îl privește ca pe ceva secundar. Deși scrisul nu reprezintă obiectivul principal în viața ei, sunt sigură că, perseverând, va putea culege satisfacții. Fidelă programului nostru și fascinată de temele de literatură parcurse, această experiență literară va consolida personalitatea ei.

Maria Grădeanu, fascinând prin inteligență, sinceritatea expresiilor și gesturilor, trădează un suflet complex, sensibil și profund. Elevă a Colegiului Național Gheorghe Munteanu Murgoci din Brăila este ghidată în preocuparea de a scrie în primul rând pentru sine, ea apreciind: am făcut o alegere bună participând la atelierul «Arta de a scrie», întrucât am căpătat experiență și am învățat multe lucruri. În antologia Ars stilus a apărut cu două texte de proză: Zăpadă și Prima noapte, dar și cu o poezie: *** te privesc… Promite a fi un scriitor al analizelor sufletești, un explorator al lumii interioare și exterioare.

Ramona Ionela Neagu, o prezență pe care am perceput-o ca fiind enigmatică (ce trădează conștiința propriei valori, însă frânată în acțiune de motive intrinseci), care ni se descoperă în poeziile sale, arătând un început de maturitate,

explicabil, de altfel, fiind în ultimul an la Liceul Pedagogic D. P. Perpessicius din Brăila. Iubește poezia (și se vede asta în fiecare vers scris). Ea spune despre sine: Trăiesc la granița dintre Idealia și Realia, într-un tărâm fără nume, în care nu îmi fac griji despre aspectul meu, temerile mele, felul în care mă percep ceilalți, ci sunt doar eu și poezia mea. Ramona impresionează cu hotărârea cu care pune poezia pe un piedestal în viața sa. Este prezentă în antologie cu un număr de șapte poezii: Almanahul dragostei, O moarte am, Harpii,

Dac` peni\a î\i cere s` scrii este bine s` o ascul\i

(Atelier Arta de a scrie, la final)

Elisaveta DRĂGHICIRestaurator


68 69


Stau pe mal la Acheran, Tafofobie, Acrostih, Rețetă culturală.

Raluca Mihaela Păcuraru, o ambițioasă și promițătoare prozatoare, încă în formare – fiind abia în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Fănuș Neagu din Brăila. Dovedind umor și un ritm sprințar, textul ei atrage și creează o stare de bună dispoziție. Nerăbdătoare și impresionată de ideea de a scrie, vede scrisul ca fiind un hobby. Când privește spre viitor speră ca acesta să se îmbine cu ceea ce va dori să facă, să crească în arta scrisului și să creeze lecturi care să fie plăcute. Pentru Ars stilus a trimis spre publicare textul Mathew (fragment) – proză de factură polițistă.

Sabrina Popescu, ce se remarcă prin poezia care odată lecturată, te poartă parcă într-o lume a unei tinereți ce vibrează la fiecare tresărire a lumii, impresionează și lasă o amprentă caldă oriunde este prezentă. Elevă a Colegiului Național Gheorghe Munteanu Murgoci din Brăila, cu reale înclinații literare, consideră scrisul ca fiind cea mai bună opțiune și proiectează viața de scriitoare pe fondul profesiunii. Fire dinamică, în căutare de semnificații și răspunsuri, prolifică în sfera scrisului, sper ca Sabrina să ofere Brăilei ce nu a avut până acum din partea unei penițe feminine. Este prezentă în antologie cu proză versificată: Prezență, Constelații, Teatru conjugal, Pesimism, Introversiune, Ascensiune, Coșmar, Privire pătrunzătoare, Scrisori către sine, Eclipsa, Scrisoare către el, Fluture captiv, Rugăminte și Dor.

Mara Popescu, o tânără cu grație și eleganță în exprimare, dar și în propria ființă, se lansează în lumea scrisului cu proză. Studiază la

Colegiul Național Gheorghe Munteanu Murgoci din Brăila și transpune lumea trăită și simțită în stil adolescentin, lăsând celorlalți amprenta sa. Pentru ea scrisul este total necesar și sunt convinsă că va respecta în viața ei ceea ce a declarat: Orice se întâmplă cu mine trebuie să scriu. Mereu, pentru totdeauna. În antologie este prezentă cu titlurile: Studiu, Cântec de liniște, Copacul fără pădure (fragment) și Dragoste generală.

Felicia Stanciu este fascinată de lumea scriitorilor, atrasă de romane de factură polițistă, preocupată de analiza personajelor și trăirile lor interioare. Este elevă a Liceului Teoretic Nicolae Iorga din Brăila în clasa a XII-a și are deja un plan de viață stabilit, privind scrisul din perspectiva lucrului plăcut, și așa cum afirmă, acesta îi oferă posibilitatea de a evada din banalitate, dând suflet fiecărui sentiment. Deși în cadrul atelierului a prezentat la lectură texte de proză, surprinde cu poezia pe care a trimis-o pentru a fi publicată în antologie. Astfel, în Ars stilus este prezentă cu următoarele titluri de proză: Anotimpuri și Psihologul dragostei și cu poeziile: Marea Moartă, Falsificate … și Oi.

Claudia Adelina Vâlcu, o brăileancă al cărui drum a luat calea Bucureștiului, dar formată la Liceul Teoretic Nicolae Iorga din Brăila, este preocupată de autocunoaștere și de explorarea firii umane. Este pasionată de scris într-o manieră covârșitoare și face din poezie un crez de viață și după cum afirmă rolul scrisului în viața mea este acela de a mă defini ca om, de a mă ajuta să înțeleg lumea din jurul meu, cu frumusețea dar și aroganța ei, de a studia oamenii prin prisma gândirii mele. În antologie apare cu poezie: Un fir

de nisip, Adevărul uitat, Dragoste pentru cuvânt, Nemurire, Giulgiul nopții, Tipar, Speranța, Reverie, Singurătate.

Un regret pe care doresc să îl exprim aici este legat de absența din această antologie a Elenei Horneț, care a fost prezentă la majoritatea întâlnirilor din cadrul atelierului și a cărei participare în antologie ar fi contribuit la diversitatea stilistică a textelor publicate. Sper ca viitorul să îi asigure un loc în spațiul poetic public.

Lansarea antologiei Ars stilus, desfășurată în data de 19 noiembrie 2016, la sediul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, în Sala Fănuș Neagu a reunit într-un cadru impresionant tinerele debutante în antologie, autori consacrați ce au făcut aprecieri cu privire la literatura adolescentină și publicul interesat să cunoască producția literară brăileană. P r e z e n t a r e a antologiei a fost realizată de Bogdan Hrib (scriitor), Michael Haulică (scriitor), Mărioara Novac (profesor de limba și literatura română) și Dănuț Ungureanu (scriitor, membru USR). Michael Haulică a apreciat pozitiv ideea desfășurării unor astfel de ateliere de scriere literară și a evidențiat proza Marei Popescu. Bogdan Hrib a vorbit despre anduranță în lumea scrisului, despre devotare și despre traiul din scris, subliniind că puțini sunt scriitorii care câștigă bani din această activitate. Referindu-se la antologia brăileană a încurajat tinerele scriitoare să scrie despre Brăila și despre brăileni. A fost sensibilizat de proza Ralucăi Păcuraru și de textele Sabrinei Popescu. Mărioara Novac a realizat o detaliată și echilibrată prezentare a fiecărei artiste, apreciind factura încărcată de pasiune, creativitate, spirit adolescentin a textelor autoarelor. Domnia sa a apreciat că textele prezente în Ars stilus sunt grațioase, delicate, fragile, pline de viață și de

sens. Dănuț Ungureanu, a punctat delicat și realist ambivalența existențială a unui scriitor, dar a subliniat că este important să continui, să te îndrăgostești de propriul text, astfel încât scrisul să fie un tabiet plăcut. Antologia a impresionat publicul prezent, care a apreciat favorabil efortul depus în cadrul atelierului Arta de a scrie.

Un mesaj al managerului Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, Dragoș Adrian Neagu, a constat în invitația la continuitate a acțiunilor de acest gen, ele fiind importante pentru încurajarea tinerilor să se manifeste în domeniul literar.

În final, fiecare dintre cele opt scriitoare s-au prezentat publicului, și-au exprimat impresiile acumulate de-a lungul participării

la atelier și au citit din textele publicate. Lansarea antologiei Ars stilus a reprezentat un moment de bilanț, de însumare a rezultatelor acestui atelier.

Nicio con-cluzie nu este mai edificatoare decât rândurile scrise de Dan Bistricean, rân-

duri care se regăsesc pe coperta a-IV-a a antolo-giei, pe care le voi reda mai jos întocmai: Mica antologie de creație literară «Ars stilus», care in-clude participanții la Atelierul «Arta de a scrie», organizat de Biblioteca Județeană «Panait Istra-ti», ascunde între copertele sale mari promisiuni pentru creația literară autohtonă. Parcurgerea textelor îi va aduce lectorului bucurii estetice, elevele de gimnaziu și liceu care au făcut posibi-lă existența acestei plachete dovedind reale po-sibilități de expresie literară autentică. Evident, nu lipsesc ezitările specifice vârstei și începutu-lui, dar în mare, scriitura tinerelor autoare este una care ne demonstrează că în spațiul Dunării de Jos există un izvor permanent de talente care, prin perseverență și dragoste față de artă, vor confirma pe deplin mai devreme sau mai târziu.

70 71


Lunar, într-o atmosferă relaxată, pasionații de lectură se reunesc la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila care devine gazda Clubului de lectură În lumea cărților. Clubul destinat tinerilor preocupați să-și transforme pasiunea dintr-o activitate introvertită într-una comunicativă, a devenit spațiul perfect pentru cei care și-au dorit să descopere textele literare

și din perspectiva celorlalți. Prin lectură, discuții, dezbateri și păreri împărtășite am reușit să se bucurăm de pasiunea noastră comună – lectura, să ne cunoaștem mai bine și să legăm frumoase prietenii.

Și cum din acest club fac parte iubitori ai lecturii cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani, în fiecare lună citim o carte dedicată celor mici și

una specifică celor mari, din literatura universală clasică sau de la raftul cu beletristică modernă. Eleanor și Park de Rainbow Rowell, Bătrânul și marea de Ernest Hemingway, … Să ucizi o pasăre cântătoare de Harper Lee, Pisicile războinice de Erin Hunter, Cireșarii de Constantin Chiriță sau Harry Potter de J. K. Rowling - sunt câteva dintre cărțile propuse de participanții la club care au incitat la discuții intense. La sugestia membrilor clubului după ce am citit o carte și am dezbătut subiectul ei a urmat vizionarea filmul inspirat de titlul respectiv, în spațiul plăcut al Mediatecii. Scopul urmărit a fost acela de la descoperi diferențele și asemănările dintre textul narativ al romanului și scenariul filmului.

Într-o lume dominată de tehnologie și Internet, considerăm că este nevoie să revenim, chiar și pentru câteva ore, la lectura clasică, iar cei prezenți la întâlnirile noastre au dovedit că au înțeles beneficiile pe care le oferă cartea, citind din pasiune.

Din februarie 2016, de la apariția Clubului de lectură În lumea cărților, numărul participanților a crescut. Vă invităm să descoperiți alături de noi autori consacrați, dar și scriitori aflați la început de drum, ale căror povești ne vor purta în lumi fantastice, pline de culoare, magie, dar și inspirate din realitate.

Roxana Neagucorector

Clubul de lectur` În lumea c`r\ilor

La începutul anului 2016, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila le-a propus tinerilor, în premieră, un club destinat celor preocupați să afle și să transmită și altora evenimentele notabile din societate. Inițial, Clubul tinerilor ziariști s-a reunit bilunar, dar curând a devenit o activitate săptămânală, din dorința tinerilor participanți de a afla secretele unei meserii captivante. Au fost organizate activități destinate tuturor domeniilor media: presă scrisă, televiziune și radio. De la sesiunile de lucru nu au lipsit surprizele, printre invitați numărându-se Doina Popescu-Brăila – scriitor și fost jurnalist și Gina Bahor – jurnalist Radio România Actualități - care ne-a demonstrat, pe viu, cum se face o știre la radio, clubul nostru devenind astfel subiect de presă.

Astfel, în prima parte a anului am învățat noțiunile teoretice necesare oricărui reporter pentru a-și face meseria și chiar am realizat câteva materiale specifice presei scrise și TV.

Clubul tinerilor ziariști a reluat, în această toamnă, sesiunile de lucru, într-o nouă formulă. Ne întâlnim în primele trei săptămâni ale lunii, joia și ne-am propus un proiect inedit – realizarea unor videorecenzii. Practic, tinerii ziariști recomandă altor tineri cărțile citite. O videorecenzie conține titlul și autorul cărții recenzate, un rezumat al

volumului, precum și motivația recomandării lecturii. Proiectul recenziei video este complex și presupune lecturarea unei cărți, realizarea propriu-zisă a recenziei titlului dorit, prezentarea acesteia în fața camerei video, montajul și promovarea videorecenziei pe site-ul, blogul și facebook-ul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.

Scopul acestui nou proiect este stimularea lecturii, promovarea unor titluri specifice vârstei tinerilor, îmbunătățirea imaginii de sine, dezvoltarea abilităților de comunicare în fața unui public prin exerciții de dicție și respirație, trucuri pentru a scăpa de emoțiile din fața camerei de filmat, stil de prezentare și atitudine.

Cu multă pasiune, răbdare și spirit critic ne dorim să realizăm videorecenzii prin care să trezim interesul tinerilor pentru lectură, și, de ce nu, și pentru a se alătura demersului nostru.


Clubul tinerilor ziari]ti

72 73


Fata din tren, Paula Hawkins, Editura Trei, București, 2015

Paula Hawkins s-a născut în anul 1972, în Zimbabwe și cunoaște un succes răsunător cu romanul său, Fata din tren, în anul 2015, carte ce a stat la baza filmului cu același nume, apărut în 2016. Momentan scriitoarea locuiește în Londra.

Romanul este un thriller autentic ce ține cititorul în suspans de la prima până la ultima pagină. Povestea este redată pe trei planuri, din perspectiva a trei femei: Rachel, Megan și Anna, urmărindu-se dezlegarea misterului unei seri de sâmbătă, când Megan dispare de acasă pentru totdeauna.

Rachel, personajul principal al romanului, este o tânără ce face zilnic naveta cu trenul spre Londra. Despre aceasta aflăm că are probleme cu alcoolul, că este divorțată și că zilnic, în călătoria sa, trece pe lângă fosta sa casă, unde fostul soț, Tom, locuiește cu actuala soție, Anna, cea care îi fusese amantă în timpul căsătoriei cu Rachel. De asemenea, aceasta și-a făcut un obicei din a urmări viața unui cuplu, profitând de momentul în care trenul oprește zilnic la un semnal defect. În imaginația ei, Jess și Jason sunt cuplul perfect, însă imaginea idilică este spulberată de faptul că, la un moment dat, Rachel observă o serie de gesturi tandre între Jess și un alt bărbat decât soțul ei, ceea ce îi amintește de propria ei situație cu Tom.

Atunci când Megan (numele real al lui Jess) dispare, Rachel decide să se implice în acest caz, sperând că îi va fi de folos lui Scott (numele real al lui Jason). Ea este convinsă că există o legătură între ceea ce a pățit Megan și ceea ce i s-a întâmplat ei în acea seară, dar nu își poate aminti din cauza alcoolului.

A c ț i u n e a devine intensă, aflăm lucruri tulburătoare

din trecutul personajelor, apar răsturnări de situație care tulbură planurile și raționamentele cititorului, ce se va implica, cu siguranță, alături de personaj în descifrarea misterului.

Așadar, un roman captivant, despre care S. J. Watson, autorul bestsellerului Înainte să adorm, spunea: Misterios și pasionant – «Fata din tren» este un thriller de primă mână, care te face dependent de viciul cititului.

Marțianul, Andy Weir, Editura Paladin, București, 2015

Andy Weir s-a născut în 1972 în California, Statele Unite și este autorul uneia dintre cele mai apreciate cărți ale anului 2014, Marțianul, care a stat la baza filmului cu același nume, realizat de Ridley Scott în 2015. Autorul a fost premiat în 2016 la John W. Campbell Awards la secțiunea Best New Writer.

Marțianul este o carte captivantă, scrisă sub formă de jurnal, în care sunt redate aventurile și încercările de supraviețuire ale lui Mark Watney, un membru al echipajului Ares 3, care rămâne singur pe Marte. Considerat mort de către colegi, în urma confruntării cu o furtună puternică, eroul va fi nevoit să facă tot posibilul pentru a rămâne în viață pe o planetă lipsită de viață, timp în care va încerca permanent să ia legătura cu cei de pe Terra, care îl pot salva.

Nota specială a cărții constă în umorul pe care îl folosește autorul pentru a descrie situații critice. Mark Watney nu intră în panică, nu cade în depresie, nu își așteaptă sfârșitul, ci profită de tot ceea ce are în jurul său pentru a-și crea un climat propice supraviețuirii, devenind astfel un exemplu de adaptare a umanității la situații critice. Personajul își notează acțiunile într-un jurnal și astfel cititorul află despre modalitățile prin care eroul încearcă să cultive cartofi, să obțină apă,

sau să comunice cu semenii săi. Cartea oferă de asemenea informații tehnice și științifice, autorul fiind bine documentat. Cititorul va trăi așadar alături de personajul cărții emoțiile și speranța unei salvări binemeritate în condițiile în care lupta pentru supraviețuire nu este abandonată.

Pentru a scrie «Marțianul», Andy Weir a trebuit să studieze mecanica cerească, astronomia și istoria zborurilor în spațiu cu echipaj uman. Rezultatul este o poveste despre supraviețuire atât de realistă, încât te va face să te întrebi: chiar ar putea supraviețui un astronaut părăsit pe Marte? (Science Friday)

Mesagerul, Markus Zusak, Editura Rao, București, 2015

Markus Zusak este un autor australian, născut în Sydney, în 1975, cunoscut în primul rând datorită romanului de succes The Book Thief (Hoțul de cărți), publicat în 2005 și ecranizat în 2013.

Mesagerul este o altă carte apreciată a lui Zusak. Ed Kennedy este un șofer de taxi de 19 ani, preocupat de jocul de cărți alături de prietenii săi, deși este un jucător prost, pasionat de cafeaua pe care o servește dimineața alături de câinele său și îndrăgostit de Audrey, care tocmai pentru că îl iubește nu își dorește o relație cu acesta.

Premisele nu sunt așadar cele ale unei vieți captivante pentru Ed, asta până în momentul în care primește un mesaj pe o carte de joc ce îl transformă în mesager. El va avea de îndeplinit diferite sarcini pe care le primește, unele dintre ele devenind adevărate lecții de viață. Alege astfel să se implice în problemele celorlalți, ajută, rănește sau este rănit, face gesturi simple sau complicate și ajunge în acest fel să se redescopere și să înțeleagă scopul său în această viață.

Cititorul va afla, alături de personaj, cine este persoana care se află în spatele mesajelor, cât și importanța existenței unei persoane care să te îndrume atunci când ai nevoie.

Înainte de a vă povesti despre mine, ar trebui să

vă spun alte câteva lucruri: 1. La nouăsprezece ani, Bob Dylan era un artist cunoscut în Greenwich Village, New York.2. Până să împlinească nouăsprezece ani, Salvador Dali pictase deja mai multe tablouri re-marcabile, adevărate acte de rebeliune.3. La nouăsprezece ani, inițiatoarea unei răscoale, Ioana d՚Arc, era cea mai cunoscută fe-meie din lume. Și apoi mai e și Ed Kennedy, tot de nouăsprezece ani: Chiar înainte de a avea loc jaful bancar, îmi analizasem viața. Taximetrist – și pentru asta, am mințit în legătură cu vârsta mea. (Trebuia să ai douăzeci de ani). Fără o carieră adevărată. Nerespectat în comunitate. Nu aveam nimic.

România țară de hotar între creștini și turci, James O. Noyes, Editura Humanitas, București,

2016

James Oscar Noyes a trăit între 1829 și 1872, în Statele Unite. Studiază medicina la Harvard, apoi vizitează Europa și în 1854 se înrolează în Războiul Crimeii ca medic al armatei lui Omer pașa.

Cartea România țară de hotar între creștini și turci prezintă memoriile autorului din timpul călătoriei sale prin Orient. În drumul său de la Viena la Constantinopol, James O. Noyes se oprește la București și descoperă lumea Valahiei: La ora 10 eram cu toții pregătiți s-o luăm spre București, capitala Valahiei, la distanță de cinci poște sau patruzeci de mile de Giurgevo. Hangiul, care se târguise pentru transportul nostru, ne-a condus până la un vehicul greoi și hodorogit, la care erau înhămați – sau mai degrabă legați cu niște frânghii lungi – zece căluți bulgărești. Un căpitan francez și unul austriac, un colonel francez care tocmai sosise la Varna, contele, Aristias și cu mine am luat loc în trăsura șubredă, care trebuie să fi fost importată de la Viena în urmă cu un sfert de secol. Ni s-a spus că este infinit mai bună decât mijloacele de transport valahe făcute prin partea locului, însă eu mă îndoiam că vom putea ajunge la București într-un astfel de vehicul. Trei valahi pletoși, de culoarea indienilor Choctaw, cu pălării pleoștite și cu șube de oaie pe umeri, au încălecat pe trei dintre cai, au răcnit cât îi ținea vocea, și am pornit la

Titluri noi în bibliotec`

74 75


drum pe străzile largi din Giurgevo.

Volumul are o în-semnată valoare documen-tară, fiind primul de acest gen despre ținuturile româ-nești, realizat de un autor american. Cartea conține informațiile surprinse de Noyes cu privire la oa-meni, locuri, tradiții, sau obiceiuri din această zonă. El povestește întâmplări, face observații, prezintă publicului cititor o lume pitorească, cu multe va-lori. Pentru multe dintre acestea autorul s-a docu-mentat, precizând și sursa, altele sunt expuse așa cum el însuși le-a perceput la contactul cu această lume străină pentru el.

Costumul tradițional în România, dr. Georgeta Roșu, dr. Maria Magiru, dr. Mihai

Dăncuș, Editura Alcor Edimpex, București, 2011

Albumul Costumul tradițional în România este realizat în continuarea volumului Costumul Românesc de patrimoniu, apărut la aceeași editură în anul 2008. Publicația actuală este bilingvă (română – engleză) și prezintă porturile tradiționale ale principalelor etnii din România, dar și costumele tradiționale românești din diferite zone ale țării.

Textele sunt însoțite de fotografii calitative realizate de fotografii Cori Simona Ion și Viorel Simionescu, care au colaborat cu diferite muzee din țară, oferindu-se astfel posibilitatea studierii în amănunt a costumelor tradiționale românești și multietnice, fiind surprinse detalii deosebite ale cusăturilor, dar și accesorii specifice.

Cititorul poate regăsi detalii despre istoria fiecărei etnii, despre tradițiile, obiceiurile, sărbătorile și relația acestora cu românii de-a lungul timpului. Accentul este pus însă de către autorii textelor pe descrierea amănunțită a costumului popular caracteristic fiecărei etnii în parte. Pe lângă românii din Moldova, Ardeal, Banat, Maramureș, Oltenia, Dobrogea, regăsim informații despre albanezi, armeni, bulgari, croați, evrei, germani, greci, italieni, lipoveni, maghiari, polonezi, rromi, sârbi, secui, slovaci, tătari, turci și ucraineni.

Lucrarea de față este remarcabilă prin efortul asumat de autori, de a restitui caracteristicile specifice diferitelor costume. Fiecare grup etnic are parte de o corectă prezentare în principalele momente de viață, când se folosește costumul tradițional. Sigur că în acest demers pot fi identificate diferențe – de fond și de detaliu -, preferințele fiecărui grup pentru anumite forme, materiale, culoare, croi. De asemenea, se fac remarcate multe influențe și împrumuturi, în ceea ce privește similitudinile între diferite componente ale costumului popular românesc și ale altor etnii – se afirmă în Cuvântul înainte al volumului.

De asemenea, în introducerea albumului dr. Ioan Opriș face un scurt istoric al muzeelor și expozițiilor destinate țăranului român și portului acestuia. Prin intermediul unor astfel de manifestări poporul român și specificul culturii și tradiției noastre au ajuns în atenția publicului din lumea întreagă. Lucrarea de față reprezintă o modalitate de a contribui la răspândirea informațiilor legate de adevăratele valori ale poporului român.

Ghidul fotografiei de produs, Heidi Adnum, Editura Casa, Oradea, 2013

Volumul autoarei Heidi Adnum este dedicat celor care nu au experiență în domeniul fotografiei de produs, dar care au nevoie de sfaturi pentru artizani de la artizani.

Cartea redă tehnici de succes pentru expunerea produselor de creație proprie. Chiar dacă depindeți de un anumit buget, această carte vă va ajuta să realizați fotografii comerciale minunate. Toate sfaturile, indiciile și tutorialele sunt relevante pentru cititori și nu includ termeni dificili de specialitate. Veți fi familiarizați cu elementele de bază ale aparatului dumneavoastră și ale fotografiei pentru a vă ajuta să vă spuneți povestea. Într-un răstimp foarte scurt, fotografiile dumneavoastră vor arăta bine și vor fi gata de lansare. Cititorii acestei cărți vor ști cât de importantă este lumina pentru fotografie și cum să profite de aceasta la maxim pentru a obține

fotografii comerciale extraordinare - se afirmă în Introducerea volumului.

Așadar, parcurgând capitolele, cei interesați vor afla secrete, tehnici și detalii despre: elemente de bază ale aparatului fotografic, despre cum să-ți spui povestea, tutoriale și accesorii de execuție proprie, elemente de bază în fotografie (va fi exemplificată fotografierea în domeniul modei, bijuteriilor, păpușilor, cărților, ceramicii, accesoriilor din casă etc.), precum și despre finalizarea și lansarea fotografiilor realizate (prelucrarea imaginii, îmbunătățiri, sfaturi, tutoriale).

Toate informațiile sunt susținute de imagini calitative, care ajută la înțelegerea textului explicativ.

Aranjamente florale moderne, Pánczél Péter, Editura Casa, Oradea, 2015

Pánczél Péter este un maestru florar, campion european la juniori, din Ungaria, care își propune prin acest volum să împărtășească și altora pasiunea sa pentru flori și aranjamente florale.

Toată lumea tânjește după frumos, după armonie. Mediul în care trăim, dar mai ales pro-priul cămin, ne influențează în mare parte starea de spirit de fiecare zi. Înconjurați de o multitudi-ne de obiecte neînsuflețite, pentru a restabili ar-monia avem nevoie și de ceva viu în jurul nostru.

Florile, fie că înfloresc în grădină sau că ne decorează căminul, sunt iubite de toată lumea, datorită aspectului și parfumului fermecător – afirmă autorul în Prefața cărții.

Volumul este struc-turat pe patru capitole, fiecare destinat unui ano-timp (Primăvară, Vară, Toamnă, Iarnă) și oferă sugestii despre modul în care putem combina diver-se plante și alte obiecte de

decor pentru a realiza ornamente deosebite. Fi-ecare aranjament este prezentat cu detalii bine structurate, astfel încât toți cei interesați pot afla materialele necesare realizării, precum și etape-le proiectului. Informațiile scrise sunt însoțite de imagini edificatoare care vor lămuri cu siguranță orice problemă întâmpinată de pasionați, atât cei cu experiență în domeniu, cât și de cei care pentru prima oară se gândesc să își valorifice hobby-ul.

Aranjamente cu flori de primăvară, coșulețe de Paști, inimi florale, coronițe plutitoare, colțuri de natură redate în interiorul căminului, flori și fructe îmbinate armonios, ornamente specifice Crăciunului, toate realizate cu materiale aflate la îndemâna oricui și a căror confecționare va aduce, cu siguranță, liniște, bucurie și satisfacție pentru cei care vor alege să pună în practică ideile oferite de Pánczél Péter.

Toate pânzele sus! Radu Tudoran, Editura Arthur, București, 2016

Radu Tudoran s-a născut în anul 1910 la Blejoi, județul Prahova și este autorul unor romane de succes precum: Un port la răsărit și Toate pânzele sus!

Romanul Toate pânzele sus! a apărut în 1954, fiind ecranizat de Televiziunea Română în 1976. Structurată pe patru părți (La poarta Levantului, Ultima Sirenă, Crucea Sudului și Alcalufii), cartea prezintă aventura goeletei Speranța care în 1881 pornește în căutarea lui Pierre Vaillant, sub comanda căpitanului acesteia.

Pierre Vaillant și Anton Lupan au muncit împreună la construirea drumului de fier de la Stambul cu scopul de a strânge bani pentru achiziționarea unei goelete cu care intenționau să plece într-o expediție. Anton Lupan a rămas la Stambul, în timp ce Pierre Vaillant a plecat spre Brăila, dar, din păcate, goeleta L՚ Esperance nu a mai ajuns în port deoarece a fost atacată de pirați, căpitanul fiind luat prizonier. În apropiere de Sulina, Anton Lupan găsește goeleta abandonată, o recondiționează, iar lui i se alătură Ieremia, Gherasim, Ismail, Mihu, câinele său, Cristea Busuioc și Adnana. Acesta va fi echipajul corabiei Speranța care va parcurge mările, va înfrunta

76

EX LIBRIS - 2016

pericole, se va opri în porturile lumii și va purta cititorul într-o aventură unică și spectaculoasă.

Toate pânzele sus! este mai mult decât o carte. Este o navă care te transportă în spațiu și timp. Te scoate cât ai clipi din peisajul ordonat și previzibil al cotidianului. Îți livrează la domiciliu aventuri, locuri exotice și prieteni de nădejde. Citind, devii membru al fantasticului echipaj de pe Speranța. Dacă ești mic, te vei simți mare și puternic, iar dacă ești deja mare și puternic, te vei simți din nou copil, vrăjit de farmecul acestei cărți picurându-ți în suflet elixirul tinereții fără bătrânețe.

Volumele prezentate mai sus se regăsesc, spre împrumut, la Secțiile pentru adulți și copii ale Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.

How to teach speaking, Scott Thornbury, Editura Pearson, 2012

Ghidul practic se adresează profesorilor care doresc să își îmbunătățească cunoștințele și să își dezvolte abilitățile de predare la clasă. Cele șapte capitole cuprind informații legate de trăsă-turile caracteristice ale limbii vorbite, explicații ale strategiilor de comunicare, modalități de creș-tere a încrederii, abordări pentru evaluarea vorbi-rii, dar și fișe de lucru individual la finalul cărții. Pornind de la ideea că a vorbi nu este sinonim cu a cunoaște o limbă, fiecare capitol se construiește în jurul unor cuvinte cheie, menite să ajute la în-țelegerea și aprofundarea cunoștințelor.

Cartea, care face parte dintr-o serie Cum să…, este scrisă de profesori și metodiști, care cunosc sistemul. Publicația este de un real folos profesorilor care își doresc să vină în sprijinul elevilor și să aibă o lec-ție la clasă bazată pe in-formații concise, clare, dar dezvăluite elevilor într-o manieră atracti-vă, în așa fel încât pro-cesul de învățare să fie interactiv și interesant.

Volumul este disponibil pentru public

la Centrul Multilingv al Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, situat în strada Belvedere, nr. 3 și face parte dintr-un fond nou – American Shelf (Raftul american), o donație a Ambasadei SUA la București.

General Medicine, Leach Van Boxel, Editura Elsevier, 2015

Ediția a IV-a revizuită este de fapt un curs rapid care oferă studen-ților la Medicină, dar și medicilor programa ana-litică într-un singur vo-lum. Lucrarea are o ediție tipărită, dar se găsește și on-line, conținutul fiind îmbunătățit constant cu cele mai noi date oficia-le obținute de specialiști în domeniu, astfel încât informațiile să-i ajute pe cei interesați să fie bine pregătiți la examene.

Cele 39 de capitole cuprind teorie cu istoric, modalități de examinare a pacientului, informații legate de simptome și modul lor de interpretare, diagnosticare, bolile frecvente, articole legate de supradozajul medicamentos, dar și despre dependența de medicamente. Acestora li se adaugă tabele, scheme, grafice, cu secțiuni de auto-evaluare pentru fiecare capitol în parte, dar și răspunsurile corecte pentru verificare.

Construit pe structura edițiilor anterioare acest nou ghid practic oferă informații concise de medicină generală într-un singur volum privind examenul clinic, investigațiile și gestionarea unor situații, cu sugestii și sfaturi practice acordate de specialiști, fiind considerat un antidot la stresul examenelor.

Acest volum este disponibil pentru public, la Sala de Lectură a bibliotecii și face parte dintr-un fond nou de literatură de specialitate, care vine în completarea celui deja existent la domeniul Medicină.

Disponibilitatea tuturor volumelor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – http://toread.bjbraila.ro/opac.

Roxana Neagu,corector

http://toread.bjbraila.ro/opac

editorial - bjbrailajudețeană panait istrati brăila aniversarea a 135 de ani de la înființare,...

Documents