Caci Eu stiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde.

Ieremia 29:11

Revista Crestina pentru femei Nr. 2

Editia Aprilie 2012: Isus Hristos e viu!

2 3

In aceasta editie:• Mirul turnat pe capul lui Isus - pag. 3• E vremea ta... sa vi la Isus - pag. 4• Un lucru frumos pentru Domnul Isus - pag. 5• Fi un ajutor potrivit - pag. 7• Cugetarile inimilor - pag. 8• Din cufarul vietii - pag 10• Copilul meu - pag. 13

Hristos a Inviat! Este salutul proclamat de ingeri carora ne alaturam si noi strigand de bucurie Adevarat ca inviat ! El este viu in in-ima noastra a tuturora prin El avem pace,bucurie si tarie ca sa putem spune si altora despre invierea Lui.

Va dorim un Paste fericit alaturi de Domnul Isus, Mantuitorul si Domnul

nostru. Isus Hristos a inviat !

ISUS E VIUTriumfator, S-a ridicat din glie -Isus Cel viu nu poate sta ascuns;

Iar cand pe nori, cu slava o sa vie,Il vor vedea si cei ce L-au strapuns.

Cantati-I imnuri, plini de bucurie,Voi toti care-ati gemut incatusati;

Sfarsitu-sa azi timpul de robie,Isus e viu, iar voi eliberati!

Din crucea Lui curg valuri de iubire,Ducand viata, pace-n unda lor ...

Tresalta azi si canta omenire!Isus e viu - tu ai Mantuitor!

Voi toti care zaceati fara putereSi va tarati viata prin noroi Isus a biruit prin inviere,

Isus traieste azi si pentru voi.

Si-n ziua glorioas-a revederiiCand vom zbura spre Patria de sus,

Noi vom canta in corul Invierii,Cantarea biruintei lui Isus!

Iubire si jertfire - Mami,intreaba o fetita,noi de ce nu aducem jertfe la templu ca pe vremuri? - O,draga mea,raspunse mama,nu mai este nevoie. Marea jertfa a fost adusa pentru noi de insusi Dumnezeu.Domnul Isus a fost jertfit ca noi sa avem iertarea. - Dar de ce crezi ca s-a jertfit EL,Nu mai vroia sa traiasca? - Nu nicidecum,zise mama ,Domnul Isus ne-a iubit atat de mult,incat si-a dat viata ca tu si eu sa traim.- Cum? M-a iubit inainte ca eu sa ma nasc? Inainte sa ma cunoasca? Ce minunat! As vrea si eu sa pot iubi asa.

2 3

Mirul turnat pe capul lui Isus Cunoastem cu totii frumoasa istorioara a Mariei din Betania. Ea ne este prezentata de toti patru evanghelisti. Matei si Marcu fac o descriere foarte asemanatoare, “Pe cand era Isus in Betania, in casa lui Simon leprosul, o femeie s-a apropiat cu un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump, ea a spart vasul si a turnat mirul pe capul lui Isus. Ucenicilor le-a fost necaz, au socotit ca este risipa, si s-au gandit ca daca mirul acela scump s-ar fi vandut, banii aceia se puteau da saracilor. “Dar Isus le-a zis: De ce faceti suparare femeii? Ea a facut un lucru frumos fata de Mine. Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. Daca a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a facut lucrul acesta in vederea pregatirii Mele pentru ingropare. Adevarat va spun ca oriunde va fi propovaduita Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va spune si ce a facut femeia aceasta, spre pomenirea ei” (Matei 26: 6-13; si Marcu 14: 3-9). Singur Domnul Isus, cunostea semnificatia acestui gest si semnificatia propriilor Sale cuvinte. Cuvintele Domnului Isus au sunat ca o mustrare fata de criticile din partea ucenicilor, pentru lipsa de apreciere fata de gestul femeii. Oare au fost atenti ucenicii, au inteles ei, semnificatia si importanta cuvintelor Domnului? Poate urechile lor auzeau, dar in inima lor nu voiau sa accepte ca Isus va fi ingropat! Ei asteptau eliberarea de romani. Pentru ei moartea lui Isus ar fi fost un esec, nu o izbavire. Ei inca nu pricepusera ca salvarea avea sa fie o cruce, o moarte si o inviere, cu toate ca Domnul Isus le-a facut de cunoscut tot ce trebuia sa I se intample. Evanghelistul Luca face o descriere total diferita de ceilalti evanghelisti. Domnul Isus este in casa unui fariseu care L-a invitat la masa. O femeie pacatoasa din cetate, aude ca Domnul Isus este in casa fariseului, intra in casa si asezandu-se la picioarele Domnului Isus, incepe sa-I stropeasca picioarele cu lacrimile ei , sa le stearga cu parul capului ei, si sa-I unga picioarele cu mir. Lucrul acesta l-a facut pe fariseu sa gandesca: “Omul acesta daca ar fi prooroc ar sti cine este femeia aceasta…” Domnul i-a cunoscut gandirea si i-a raspuns printr-o pilda. Cu siguranta si-a dat seama ca Domnul Isus este un Prooroc pentru ca a stiut ce gandea el. Rusinat pentru lipsa lui de iubire si indoiala lui fata de Persoana Domnului Isus, i-a raspuns Domnului: “Da, celui ce i se iarta mai mult, iubeste mai mult”. Domnul Isus i-a zis femeii: “Credinta ta te-a mantuit; du-te in pace”. Daca ar fi stiut Simon fariseul, care a privit cu atata dispret pe femeia pacatoasa ca ea va avea onoarea, harul si privilegiul sa fie prima care sa-L intalneasca pe Domnul Isus viu, si sa duca vestea ca Domnul Isus este viu? Ca Domnul ii va vorbi ei si-i va zice: “Du-te la fratii Mei, si spune-le ca Ma sui la Tatal Meu si Tatal vostru, la Dumnezeul Meu si Dumnezeul vostru.” De acum ucenicii nu mai erau prieteni, erau fratii Domnului, si fiii lui Dumnezeu. in descrierea lui Ioan, simtim mai multa caldura. Singur Ioan, o numeste pe femeia care i-a turnat mir pe picioarele lui Isus ca fiind Maria. Aceasta a fost dupa invierea lui Lazar. Domnul Isus era cu prietenii Lui din Betania, cu Lazar si surorile lui. Marta a pregatit o cina. Maria a luat un litru de

nard curat, a uns picioarele lui Isus, si I-a sters picioarele cu parul capului ei. Iar Lazar sedea la masa cu Domnul Isus. In Matei 16: 21 gasim scris: “De atunci incolo, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai, ca El trebuie sa mearga la Ierusalim, sa patimeasca mult din partea batranilor, din partea preotilor celor mai de seama si din partea carturarilor; ca are se fie omorat, si ca a treia zi are sa invieze.” Aceste cuvinte, despre moartea si invierea Lui, sunt repetate in mai multe randuri (in Matei 17: 22-23; si in Matei 20: 17-19, si de ceilalti evanghelisti). Dar oare ucenicii, carora le-a vorbit Domnul Isus ca sa-i Pregateasca pe cand se vor intampla aceste lucruri, ca atunci sa nu cada in disperare, au auzit ce le-a spus Domnul Isus? Chiar daca L-au auzit, nu L-au inteles! Unii dintre ei nu cunosteau inca nici ce este adevarata dragoste si bunatate, nici ce inseamna sa fii mai mare pentru Dumnezeu. Domnul Isus stia totul despre gandirea lor, dar stia si faptul ca ochii lor nu se vor deschide sa vada slava lui Dumnezeu, pana cand

il vor vedea plecand, in slava, si pana vor primi puterea de sus, prin care vor intelege si cine a fost Isus, si vor cunoaste si lucrarea facuta de El, si pe care ei va trebui s-o duca mai departe . Ce a insemnat pentru Maria gestul ei fata de Domnul Isus? Cu siguranta ca si pentru ea cuvintele Domnului Isus au sunat ciudat. Cum sa fie socotit gestul ei ca fiind facut in vederea pregatirii inmormantarii Lui? Ce-a facut ea, a facut din dragoste pentru Cel mai scump musafir din casa lor. Ea a ales si vasul si mirul, ca lucrul cel mai de pret pe care-l putea oferi ea, demn de Persoana Domnului

ei. Mirul era folosit pentru ungerea imparatilor, a regilor, si a preotilor. Domnul Isus era: Regele ei, imparatul ei, si Domnul ei. in gestul ei, Maria a pus toata inima ei, toata dragostea ei, si inchinarea intregii ei fiinte. Maria a fost aceea care se asezase la picioarele Domnului, si asculta cuvintele Lui. Si atunci si acum, Domnul a laudat alegerea facuta de Maria. “Ea a facut un lucru frumos fata de Mine.” Am putea crede ca dintr-un indemn primit de sus, Maria a simtit indemnul sa faca o fapta premergatoare rastignirii si mortii Domnului Isus, fara ca ea sa stie care va fi interpretarea pe care i-o va da Domnul Isus. Ce har si ce privilegiu special i s-a dat Mariei, sa faca o asemenea fapta care sa fie pomenita, de atunci, pretutindeni unde se vesteste Evanghelia Domnului Isus! Dragostea Mariei a fost rasplatita. Cata gingasie si delicatete ne impune gestul ei! Cat de sus a ridicat-o Domnul Isus pentru fapta ei! Ea este si astazi asa, si in ochii nostri. Ne induiosam ori de cate ori povestim intamplarea aceasta. Simtim cata dragoste si adorare emana intreaga ei fiinta pentru Domnul ei. Ce minunata iubire. Ea a nesocotit regulile si obiceiurile din cultura ei, care ii interziceau sa faca un asemenea gest. Probabil ca ea se si astepta la ocara si dispret din partea oamenilor. Sora mea draga, te-ai gandit in ultima vreme ca trebuie sa faci ceva frumos pentru Domnul? Si noi, ca si Maria, avem harul si privilegiul sa facem ceva frumos pentru Domnul.

4 5

Avem porunca: “Faceti toate lucrurile din inima, ca pentru Domnul”(Coloseni 3: 23). Aceste cuvinte au fost adresate sclavilor! Daca ai cunoaste ce castig imens ai din “toate lucrurile facute din inima, ca pentru Domnul”, n-ai mai lucra niciodata degeaba. Cele mai neinsemnate lucruri din casa trebuie sa le faci ca pentru Domnul. Nici un lucru nu are valoare eterna decat daca il faci ca pentru Domnul. De ce ? Pentru ca atunci esti atenta la ceea ce faci, ca sa faci cat

poti de bine! Gandul ca faci pentru Domnul te ajuta sa lucrezi cu dragoste; lucrarea ta va trece proba focului, ea este primita de Domnul si este binecuvantata de Domnul. Tot ce ai facut aici din dragoste, ca pentru Domnul, are valoare eterna. Devine un lucru frumos pentru Isus.

Prin harul si dragostea Lui, a voastra sora,

Elisabeta Ton

E vremea ta …sa vi la Isus! Acolo erau şi nişte femei care priveau de departe. Printre ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,care, pe când era El în Galileea, mergeau după El şi-I slujeau; şi multe alte femei care se suiseră împreună cu El în Ierusalim.Marcu 15:40-41 Femeile erau din Galilei ,nu erau din Ierusalim,ele il cunosteau pe Isus pentru ca atunci cand Isus era in Galileia iL slujeau pe Isus si iL urmau. Femeile merg impreuna cu Isus la Ierusalim pentru a sarbatorii pastele,iar atunci cand se intampla tragedia ele privesc de departe nu vor sa ia parte impreuna cu multimea la rastignirea Invatatorului lor.Ce zi de jale ,zi de adanca durere cand Fiul lui Dumnezeu ducea pana la capat ispasirea pacatelor mele si ale tale ,acolo pe dealul Golgota atarnat intre cer si pamant ,toata batjocura si durerea a purtat-o in locul meu si al tau.Bucuria transformata in deznadesde ,cantarile de osanale pentru Regele Regilor schimbate in lacrimi de amar si suferinta,era atat de grea povara suferintelor incat femeile priveau de departe indurereate,urmareau pas cu pas sa vada ce vor face cu Domnul lor. Ele se intrebau una pe cealalta…oare unde-I vor pune trupul? Raman mai departe acolo in timp ce atmosfera in jurul Domnului Isus se rareste ele se apropie, sa vada unde il pun trupul.Cautarea dupa Dumnezeu este un mod de viata al acestor femei,parcurg atata drum cu Isus pentru ca au inteles ca in El este adevarata viata. Inmormantarea lui Isus nu sa facut dupa un ceremonial adecvat,Iosif din Arimateia cere trupul lui Isus pentru a-l ingropa,il infasoara in graba intr-o panza si il pune in mormant repede pentru ca se apropia ziua sabatului. Şi Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfăşurat în pânza de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormântului, Marcu15:46. Femeile se uita sa vada unde l-au pus,era asa tarziu ca nu mai aveau timp sa mearga sa cumpere miresme pentru imbalsamare,ar fi vrut dar legea nu le dadea voie pentru ca se intra in ziua sbatului,apoi piatra aceea mare pe care Iosif a pravalit-o la usa mormantului era asa de mare iar puterea lor era atat de limitata .Tacerea invaluita in tristete umple fiintele acelor femei ,-daca s-ar putea grabi timpul sa iasa ziua sabatului !–daca noapte ar trece mai repede! Maria Magdalena, care a fost scăpată de atâtea duhuri! Ea a rămas fără marea iubire a vieţii ei, fără Fiul lui Dumnezeu care i-a iertat păcatul şi i-a dat o viaţă nouă! Acum inima ei este indurerata. Dar, nu plânge Marie! căci astăzi este doar Sâmbătă… şi vine Duminica! Si în duminica asta, dis-de-dimineaţă, Tatăl s-a îmbrăcat în toată splendoarea şi puterea Sa! Îngerii s-au ridicat în picioare şi s-au aplecat peste bolta cerului să privească către pământ. Din cer s-a auzit ca vuietul unor ape mari, ca un tunet putenic, glasul Tatălui: „Fiul Meu! Vino Afară! Sâmbăta întunericului a trecut, este Duminica Invierii!” Aceiaşi oameni care au plâns şi s-au tânguit sâmbătă, vor râde şi se vor bucura duminică… şi pentru tot restul vieţii lor! Dar ce duminică este asta!... După o seară, a venit o dimineata, şi asta devine ziua dintâi a săptămânii! Dacă sâmbătă lucrurile au rămas parcă suspendate în nemişcare, acum e duminică şi totul intră în curs normal. Normal oare? Trei femei, se duc devreme să cumpere nişte mirodenii cu care în Orient se îmbălsăma trupul celui decedat… şi se îndreaptă spre mormântul lui Isus, ca să îi ungă trupul. Până aici, dacă uităm celelalte lucruri spuse până acum, nu-i nimic neobişnuit, sau ceva ce să nu se mai fi făcut altă dată în alte împrejurări, de către alte femei… Pe lângă problemele de mai sus, ale acestei sâmbete deosebite, mai era şi tradiţia conform căreia nu era voie să vinzi şi să cumperi nimica în sabat. Deci ele au aşteptat cu sufletul la gură să se deschidă primul magazin de mirodenii..,. şi încă pe când răsărea sorele, au pornit-o spre mormânt. A doua piedică a femeilor, era piatra care a fost pusă la uşa mormântului. Drumul către mormânt a fost făcut sub umbra îngrijorării: cine le va da piatra la oparte? Vezi, când tu te confrunţi cu probleme şi piedici care sunt puse în calea lucrării lui Dumnezeu, nu te îngrijora! Tu du-te doar înainte, pe drumul tău! Dumnezeu va avea de grijă ca atunci când vei ajunge la piedica din calea ta, aceasta să fie dată la oparte. Nu te preocupa prea tare de piatra aceasta! Nu Dumnezeu a pus-o, dar El va avea grijă de ea! Nu te îngrijora cu privire la cine o va da la oparte! Când s-au apropiat de mormânt, femeile şi-au ridicat ochii de departe, şi au văzut mormântul, dar nu mai era piatră la intrarea lui! Îngrijorarea din timpul drumului s-a dovedit fără temei, așa cum se dovedesc a fi toate îngrijorările celor ce-L iubesc pe Domnul. Și ca și când nu ar fi fost suficient să înlăture piatra, Cel ce nu face lucrurile pe jumătate, Cel ce duce la bun sfârșit toate lucrurile începute, Cel ce-și ține Cuvântul cu sfințenie, Cel ce pregătește mereu pentru ai Săi lucruri pe care ochiul nu le-a văzut,urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, Cel ce face mult mai mult decât cerem sau gândim noi, a dat piatra la oparte nu pentru ca să pregătească accesul unor biete femei la un trup ce trebuia îmbălsămat, ci pentru a pregăti accesul lumii întregi la cea mai minunată veste ce s-a adus vreodată omului: Hristos a Înviat!

4 5

Un lucru frumos pentru Domnul IsusTrăim într-o lume în care mulţi caută frumosul. Suntem învăţaţi să facem ceva frumos pentru alţii. Sezonul sărbătorilor ne face să avem inima mai bună şi să facem ceva frumos. Printre lucrurile frumoase pe care le facem pentru noi şi pentru familie,să facem ceva frumos şi pentru Domnul Isus. Îmi place să credcă dorim acest lucru. Dacă nu îl dorim, vă voi aminti că este important. Atunci când facem ceva frumos pentru Domnul Isus,avem numai de câştigat. Domnul apreciază şi răsplăteşte ceea ce facem ca nimeni altul. Dacă pentru alţii poţi face lucruri frumoase şi să nu fii apreciat cum se cuvine, cu Isus niciodată nu vei avea această surpriză. Aprecierile Lui sunt generoase şi publice. Ce putea să îi ofere mai mult acestei femei, decât să fie dată ca exemplu în Evanghelie? Ce putea să le ofere mai mult celor decare pomeneşte în Matei 25, decât să le ofere viaţa veşnică? Ce putea să îi ofere mai mult lui Zacheu sau lui Matei decât ceea ce a făcut? Ce i-ar fi putut dărui mai mult tâlharului? Să nu uităm că, atunci când facem ceva frumos pentru Domnul Isus, suntem un bun exemplu pentru alţii. Oamenii din jur au nevoie de modele frumoase, iar noi, creştinii născuţi din nou, ucenicii lui Cristos, suntem chemaţi să le oferim un asemenea model. Ca să facem ceva frumos pentru Domnul Isus, trebuie să cunoaştem ce apreciază El. Dacă ne uităm la cazul de faţă, cu siguranţă că femeia nu ar fi făcut acest lucru dacă i-ar fi întrebat pe ucenici. Ucenicii au considerat risipă. Dacă i-ar fi întrebat pe preoţi, aceştia spuneau că păcătuieşte aruncând banii pe cineva care nici măcar nu vine de la Domnul. Dacă şi-ar fi întrebat părinţii, aceştia i-ar fi adus aminte că a câştigat vasul respectiv cu multă trudă sau că l-a primit de la cineva şi nu îl poate da. Vecinii i-ar fi spus că Domnul nu primeşte daruri de la una ca ea. Oficialităţile i-ar fi spus că sunt nişte acţiuni caritabile la care ar putea să dăruiască şi ar fi mult mai bine. Prietenii i-ar fi spus ce credeau ei că este bine.Femeia nu s-a dus nici măcar la Isus să întrebe dacă va aprecia sau nu. Femeia aceasta a făcut ceea ce a crezut că este bine şi Domnul a apreciat. Aşa trebuie să facem şi noi. Să facem ceea ce credem că este bine şi El va aprecia. Deoarece avem alte exemple, să încercăm să vedem de ce a apreciat Domnul ceea ce a făcut femeia.Sunt câteva lucruri care ies în evidenţă în cazul acestei femei şi a gestului ei. 1.Lucrul frumos nu este cel făcut de dragul răsplătirii, ci este determinat de gândul mulţumirii.Femeia a făcut gestul acesta fără a aştepta o răsplată. Nu a venit să ceară nimic. A fost un gest al dăruirii ei şi al mulţumirii ei. Pentru ceea ce a făcut Isus pentru ea şi chiar pentru alţii.Dumnezeu promite răsplată, dar lucrurile frumoase sunt făcute de dragul Lui, nu de dragul răsplătirii. Nouă ne place când copiii, prietenii, soţii etc., fac ceva de dragul nostru, nu de dragul a ceea ce vor căpăta. 2.Lucrul frumos nu este dictat de o sărbătoare, ci de inimă.Femeia nu a aşteptat pentru o sărbătoare deosebită. A făcut gestul atunci când i-a dictat inima. Sunt îndemnuri ale inimii care nu trebuie neglijate. Unii fac că aşa cere sărbătoarea. Alţii fac că aşa cere inima. Femeia a lucrat aşa datorită inimii noi transformate de Isus. Ceea ce facem pentru Domnul Isus depinde de inima noastră. Aici noi putem gândi că femeia a făcut aşa pentru că a avut mirul, a prins ocazia, a găsit înţelegere. Nu este adevărat. Au fost mulţi care au avut mir. Au fost mulţi care au avut alte valori, dar nu le-au adus. De ce? Nu au dorit cu adevărat. Au fost mulţi care au avut ocazii speciale. Au fost oameni care L-au avut pe Domnul în casele lor şi nu au făcut nimic. De ce? Nu au vrut! Când vrei să faci ceva pentru Domnul, vei afla ocazia. Nu ştim dacă a fost în casă la ea sau în casa altcuiva. Nu ştim dacă şi-a cerut permisiunea sau nu. Un lucru este sigur. Ea a dorit şi a făcut ceea ce a dorit. Ştii ce am înţeles eu? Când vrei să faci ceva pentru Domnul, vei afla resursele financiare, vei afla curajul necesar şi timpul cel mai potrivit. Când vrei să faci ceva pentru Domnul, vei afla tot ceea ce este necesar. Vrei să faci ceva pentru El? Ce? Când? De ce nu astăzi şi de ce nu ceva foarte frumos? De unde izvorăşte această dorinţă? Din înţelegerea a ceea ce este El şi a ceea ce a făcut El pentru sufletul, viaţa şi veşnicia noastră. 3.Lucrul frumos nu evidenţiază pe cel ce dăruieşte, ci pe cel căruia i se dăruieşte.Femeia nu a vrut să iasă ea în evidenţă, ci Isus. Nu a mers acolo ca să fie băgată ea în seamă, ci Isus. Isus trebuia să fie în centrul atenţiei şi nu ea. Gesturile care Îl înalţă pe Isus sunt apreciate. Fariseii şi cărturarii făceau şi din actele religioase un prilej de etalare şi de evidenţiere personală. 4.Lucrul frumos nu alege extrema minimă, ci cât mai mult posibil.Domnul spune că femeia a făcut ce a putut. Ucenicii spun că femeia a dăruit ceva scump. Ucenicii au considerat că a dat prea mult. Femeia s-a bucurat că a putut să dăruiască atâta. Mentalitatea ei a fost că nimic nu este prea scump pentru Isus. Din posibilităţile pe care le avem, noi putem alege orice. Este important să alegem extrema dreaptă, nu cea stângă. Lucrul frumos cere sacrificiu, dar unul pe care ni-l putem permite. 5.Lucrul frumos este din suflet, pentru suflet.Femeia a dăruit ce a îndemnat-o inima. Femeia a dăruit ceva care pentru alţii părea în plus. Isus nu ar fi avut nevoie de el. Aceasta este mentalitatea masculină. Ucenicii credeau că trupul lui Isus nu are nevoie de acest mir. Parfumul acesta a atins sufletul lui Isus. Aici nu a fost doar ceva din vas pentru trup, ci a fost ceva din suflet pentru suflet. Cum să procedezi practic? 1.Decide în sufletul tău să faci ceva frumos pentru Domnul Isus.În baza a ceea ce a făcut El pentru tine. A venit şi S-a jertfit. Te-a iertat şi îţi pregăteşte cerul. Te ajută prin Duhul şi te aşteaptă acolo. 2.Curăţeşte-ţi sufletul şi inima de orice rău.Un lucru frumos pentru Domnul trebuie să fie curat. Nu poate fi curat dacă nu vine dintr-o inimă curată. Spălarea o faci prin sângele Mântuitorului. Lucrul frumos nu îl poate face oricine. Lucrul frumos izvorăşte dintr-o inimă iertată şi eliberată. Numai

6 7

o astfel de inimă iubeşte, nu socoteşte preţul, nu pierde ocazia, nu se lasă împiedicată. Lucrul frumos vine dintr-o inimă nouă. 3.Urmează sfatul pe care ţi-l va da sufletul tău curat, călăuzit de Duhul.Duhul Sfânt îţi poate spune ce I-ar face plăcere Domnului Isus în aceste zile. Cere Duhului să te călăuzească. Să îţi spună ce poţi face frumos. 4.Dacă nu ai o călăuzire specială, alege ceva din Matei 25.Aici sunt lucruri frumoase pentru Domnul Isus. Avem: hrănirea unui flămând, potolirea unui însetat, adăpostirea unui străin, îmbrăcarea unui nevoiaş, vizitarea şi ajutarea unui bolnav, încurajarea unuia închis pentru Evanghelie. Atenţie, toţi aceştia sunt mântuiţi! Sigur că ne putem ocupa şi de cei din afară, dar întâi trebuie să ne ocupăm de cei dinăuntru. O zi deosebită ar fi Vinerea Mare. Atunci, să facem o vizită acasă, la spital, la puşcărie, la un azil de bătrâni, la o casă de copii etc. Motivul: Isus Şi-a dăruit viaţa pentru mine şi eu am vrut să fac aceasta pentru tine.Sunt şi alte lucruri frumoase pentru Isus. Să duci Evanghelia la un păcătos. Domnul a vrut aceasta şi o vrea. Să ajuţi un frate mai slab, să dăruieşti unui nevoiaş, să mângâi un apăsat de soartă. Este adevărat că lucrul frumos nu trebuie legat de sărbătoare. Poate chiar ai făcut ceva şi este bine. Atenţie, să dăm ceva frumos! Nimic pentru Isus nu este risipă. Cine ne vede şi vede cât de frumos este lucrul poate să creadă că este risipă. Nu trebuie să investeşti neapărat chash. Uită-te la ceva din casa ta. Ceva frumos. Ceva valoros pentru tine. Oferă-l altuia. Indiferent ce faci, fă ceva frumos pentru Isus.Încurajări pentru cei care doresc să facă un lucru frumos pentru Domnul IsusNu putem să trecem prin evenimentele menţionate în Săptămâna Mare şi să nu ne oprim şi la gestul femeii. Când vedem ce a realizat în urma acestui gest, sunt convins că ne gândim şi noi la ceva frumos. Dacă nu altceva, felul în care se simte Domnul Isus şi răsplata pentru femeie sunt lucruri care ne impresionează. Ştim că, în această săptămână, Domnul era oarecum necăjit. Necăjit datorită a ceea ce va veni asupra oamenilor în urma atitudinii de respingerea a Fiului. Femeia aceasta Îi aduce bucurie. Răsplata pentru ea este deosebită. Mă gândesc că aici putem fi două categorii de oameni. Unii aţi vrea să faceţi ceva frumos pentru Mântuitorul. Ştiţi care este vestea bună. Încă mai putem face lucruri frumoase pentru Domnul Isus. De ce? 1.Domnul Isus încă primeşte acţiunile şi gesturile noastre.Este adevărat că va veni o zi în care la întrebarea: „Ce vrei să fac, Isuse, pentru Tine?”, răspunsul va fi: „Nimic!” Pentru unii, răspunsul va fi nimic, deoarece Domnul nu are nevoie de slujirea celor din iad. La alţii, răspunsul va fi nimic, deoarece Domnul ne va sluji pe noi.Astăzi, însă, Domnul Se bucură să mai facem ceva pentruEl. El primeşte şi răsplăteşte lucrurile. El recunoaşte că are nevoie de ele. El le apreciază. Nu te bucuri că mai poţi face încă ceva pentru Domnul? 2.Cunoaştem lucrurile pe care le putem face pentru Domnul.El nu ţine secret ceea ce Îi place. El ne-a spus ce putem face pentru El. El doreşte să Îi purtăm Evanghelia până la marginile pământului. El ne-a spus ce putem face pentru fraţi. Să îi ajutăm şi să îi întărim. El ne-a spus ce putem face pentru Împărăţie. Să trăim cu demnitate, să ajutăm la întărirea şi la expansiunea ei. Fiul aşteaptă să credem în El, să-L cinstim, să-L prezentăm şi altora. 3.Putem deveni tipul de om care să facă lucruri frumoase pentru Domnul.Nu oricine poate face ceva frumos pentru Mântuitorul. Nu orice om. Inclusiv ucenicii au crezut că este risipă. Femeia aceasta a avut ceva special. A avut o inimă cu o dragoste deosebită. De unde a venit iubirea aceasta? A pornit din înţelegerea iertării dăruită de Domnul Isus. Apoi, a crescut în relaţia cu Domnul Isus. A stat aproape de El. L-a slujit şi L-a văzut manifestându- Şi bunătatea. Nu s-a mai încurcat cu treburile vieţii acesteia, ci a ales să fie lângă Domnul permanent. Şi noi ne putem bucura de iertarea Lui. Şi noi putem umbla zilnic cu El. Şi noi putem să fim folosiţi de El. Şi noi avem Cuvântul Lui. Nu ştiu dacă nu cumva din cuvintele Mântuitorului putem înţelege că ea a crezut când a vorbit Mântuitorul de moartea Lui. Să fi crezut Maria aceasta şi să fi făcut gestul acesta în vederea împlinirii Cuvântului respectiv? Oare nu este clar pentru noi planul lui Dumnezeu descris în Cuvânt? Nu ştim noi că Domnul va reveni? Nu ştim că dorinţa Lui este să ne găsească pe noi şi pe mulţi alţii gata? Ce facem pentru aceasta? Ce frumos ar suna să se spună despre noi: el a făcut lucrul acesta în vederea revenirii Mele … 4.Domnul Se mulţumeşte cu ce putem face.El nu aşteaptă imposibilul, El nu cere ce nu avem. El nu pretinde ceva ce ne-ar dărâma. El nu aşteaptă să facem ceva frumos cu lucrurile altora. Domnul este mulţumit să Îi dăm ceva din ceea ce avem. Să lucrăm cu puterea noastră, cu darurile noastre, cu capacitatea noastră, cu valorile noastre fizice şi morale, cu finanţele noastre. Este adevărat că a face ceva pentru Domnul Isus s-ar putea să ne coste. În locul Domnului, noi putem avea proiecte. Aşa a fost cu ucenicii. Dacă ai un proiect, este normal să aştepţi să fii ajutat la proiect. La fel de adevărat este că Domnul va primi şi ne va răsplăti renunţarea la proiecte de dragul Lui. Dragii mei, este frumos să Îl recunoaştem, să Îl prezentăm şi să Îl ascultăm pe Salvatorul nostru. Este frumos, inspirându-ne din El şi ascultându-L să fim diferiţi de cei păcătoşi. Oare sunt şi din aceia care nu sunt interesaţi să facă ceva frumos pentru Domnul? Dacă da, atunci aflaţi că aveţi o problemă de inimă. Voi nu Îl cunoaşteţi bine pe Domnul. Voi nu aţi realizat şi nu realizaţi ce a făcut El pentru voi. Voi nu ştiţi ce pregăteşte El pentru voi. Voi ştiţi prea puţine din dorinţele Lui. Prin urmare nu vă gândiţi ce veţi face frumos pentru El, ci gândiţi-vă să Îi dăruiţi inima în întregime. El merită aceasta. Nu te lua după cei care spun că nu merită. Isus merită mai mult decât putem noi dărui şi exprima. Un astfel de Isus primeşte gesturile noastre. Nu este aceasta o cinste? Fă ceva frumos pentru Isus! Curăţă- ţi inima de rău! Iubeşte-L! Întreabă-L! Dacă nu îţi spune nimic concret, fă ce crezi că este bine. Dacă ai făcut ceva frumos, nu te lăsa amărât de nimeni. Bucură-te de bucuria lui Isus. Domnul ştie întristarea ta

şi te va ajuta. pastor .Viorel Iuga

6 7

Fi un ajutor potrivit!Ma bucur de oportunitatea acordata, ca prin intermediul acestei reviste “E Vremea Ta” sa impartasim impreuna lucruri esentiale si importante de care avem atata nevoie in viata de casnicie.Ca femeie si sotie este nevoie de cunostinta, lumina, intelegere si putere din partea lui Dumnezeu pentru a sprijini sotul cel care este parte din noi si aproape de noi si nu intodeauna poate sa depaseasca obstacolele si barierele din viata , ei au nevoie de cea care este ajutor potrivit pentru ei sa fie ajutati in multe sfere ale vietii practice de fiecare zi. Puterea aceasta nu o putem folosi ca pe o arma care sa loveasca, ea este un instrument bland de reabilitare facut eficient prin rugaciunile unei sotii care isi doreste nespus de mult sa faca ceea ce este bine, mai mult decat sa arate ca are dreptate, sa aduca viata in jurul ei, mai mult decat sa se razbune. Este un mod de a cere prezenta puterii lui Dumnezeu in viata sotului tau, pentru binecuvantarea lui deosebita, care in cele din urma este si binecuvantarea ta.Ca fiinte umane si slabe de multe ori incercam alte metode prin care credem ca rezolvam crizele din familie cum ar fii cearta, apararea, ignorarea, evitarea, confruntarea, argumentarea alteori tacerea insa cu rezultate departe de a aduce satisfactie.Uneori ne dam seama cei drept cam tarziu caci daca mai intai ma rugam toate aceste metode neplacute de a incerca sa rezolv problema puteau fi evitate. In concluzie, un lucru pot spune fara nici cea mai mica rezerva: rugaciunea da rezultate. Iti spui poate uneori, am autoritate asupra copiilor mei, si asupra multor lucruri din domeniul meu de activitate, dar asupra sotului meu nu am autoritate, nu este necesar sa ai autoritate asupra sotului tau. Dumnezeu ne da o autoritate mai inalta si mai importanta necesara noua, peste toata puterea vrajmasului “ Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpioni şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma. (Luca 10:19) astfel ca atunci cand ne rugam ii putem strica acestuia planurile. Multe din problemele care apar intr-o casnicie sunt parte a planului acestui vrasmas de a o distruge in cele din urma. Noi insa putem spune: -Nu voi lasa pe nimeni si nimic sa-mi distruga casnicia, - Nu voi sta deoparte privin cum sotul meu este tot mai istovit, infrant si distrus, - Nu voi sta indiferenta in timp ce intre noi se ridica un zid, - Nu voi lasa ca lipsa de comunicare, confuzia, atitudinile si alegerile gresite sa erodeze ceea ce incercam sa construim impreuna, - Nu voi permita ca ranile sufletesti si neiertarea sa ne duca la divort. Putem lua o pozitie ferma impotriva orcarei influente negative supra casniciei noastre, stiind caci Dumnezeu ne-a dat autoritatea in numele Sau pentru a o respinge. Tu detii mijloacele de a ridica un gard de protectie in jurul casniciei tale. Tu ai autoritatea, in numele lui Isus de a opri raul si a aduce binele. Poti veni inaintea lui Dumnezeu cu tot ceea ce il stapaneste pe sotul tau- alcool, munca axcesiva, lene, depresie, lipsa de vointa, abuz de orice fel, nelinista, teama sau esec, si sa te rogi sa fie eliberat de toate acestea.Rugaciunea unei sotii pentru sotul ei are de departe un efect mai mare asupra lui decat al oricarei alte persoane. Rugaciunile unei mame pentru copilul ei sunt facute din adancul inimii, fara indoiala. Insa cand un barbat se casatoreste, el pleaca de langa tatal sau si de langa mama sa si devine una cu sotia sa “De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup.” (Genesa 2-24). Ei formeaza o echipa, o unitate legati fiind in Duh. Puterea unui barbat si a sotiei lui uniti sub privirea lui Dumnezeu este de departe mai mare decat suma puterilor fiecaruia dintre cei doi luati separat. Si aceasta pentru ca Duhul Sfant ii uneste, adaugand astfel si mai multa putere rugaciunilor lor. Acesta este si motivul pentru care atat de multe sunt in joc atunci cand nu ne rugam. Va puteti imagina ingrijindu-va doar pentru partea dreapta a corpului vostru, si nu si pentru partea stanga? Daca partea stanga nu este sustinuta, protejata si cade, va trage dupa ea si partea dreapta. La fel stau lucrurile si in cazul tau si a sotului tau. Daca te rogi doar pentru tine dar nu si pentru sotul tau nu vei ajunge sa te bucuri niciodata de binecuvantarile si implinirile ce ti le doresti. Unirea aceasta ne da o putere care dusmanului nu-i este deloc pe plac. Pentru acest motiv, el cauta tot felul de cai prin care sa o diminuieze. Astfel ne da tot ce putea sa ne insele, fie aceasta mandrie, sau din contra subestimare, dorinta de a ne impune punctul de vedere, comunicare defectuasa, sau cedare in forta in fata propriilor noastre dorinte egoiste. Iti spune miniuni, de felul: “Nimic nu se va schimba, greselile pe care le-ai facut sunt ireparabile, nu mai exista nici o speranta de impacare, vei fi mai fericit cu altul”. Iti spune tot ce esti gata sa crezi, pentru ca stie ca daca te face sa crezi lucrul respectiv, pentru casnicia ta nu mai exista nici un viitor. Cu cat crezi mai multe minciuni cu atat inima iti devine mai insensibila la adevarul lui Dumnezeu. Cand ne rugam insa, inimile ni se inmoaie, devin receptive la vocea lui Dumnezeu, si astfel ochii ni se deschid. Vedem ca exista speranta. Avem credinta ca El va reabilita tot ce sa distrus in casnicia noastra. Putem avea incredere in El ca va indeparta durerea, lipsa de speranta, insensibilitatea si neiertarea. Il putem vedea in stare sa reinvie dragostea si viata in cele mai grele locuri. Aceiasi putere care l-a inviat pe Isus din morti va invia si lucrurile moarte din casnicia ta si le va da iar viata “Şi Dumnezeu, care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi cu puterea Sa.” (I Corinteni 6-14). Este singura putere care poate face asa ceva. Dar o astfel de schimbare nu se poate produce fara o inima predata lui Dumnezeu si gata sa se reverse in rugaciune, sa creasca prin momente dificile si sa astepte reinvierea dragostei. Pentru a ajunge la bucurie trebuie sa trecem prin durere.- Tu trebuie sa decizi daca vrei sa ai o casnicie buna si daca esti gata sa faci orice este necesar, in limitele acceptate, pentru ca acest lucru sa devina realitate.- Tu trebuie sa crezi ca acea parte a relatiei voastre care a ajuns sa fie distrusa de durere, indiferenta si egoism poate fi refacuta.-Tu trebuie sa ai incredere ca ceea ce te-a coplesit, fie aceasta abuz, infidelitate, saracie, pierdere, boala grava sau accident nu te poate tine cu o legatura a mortii.- Tu trebuie sa decizi ca tot ceea ce va consuma pe tine si pe sotul tau cum ar fi munca in exces, alcoolul sau diferite forme de depresie poate fi distrus. - Tu trebuie sa stii ca orice s-ar fi strecurat in relatia voastra, atat de subtil incat nici nu va-ti dat seama ca este o amenintare pana cand nu a aparut clar a fi tocmai asa ceva, cum ar fi sa va faceti idoli: din cariera voastra, visele voastre, copiii vostrii ,sau dorintele voastre egoiste poate fi indepartat.

8 9

Cugetarile inimilor...

- Tu trebuie sa ai incredere ca Dumnezeu este suficient de mare pentru a face toate acestea si chiar mai mult. Daca te trezesti intr-o dimineata cu un strain in pat si aceasta este sotul tau, daca va retrageti tacuti unul din viata celuilalt si aceasta rupe orice relatie emotionala dintre voi, daca simtiti cum dragostea si speranta sunt tot mai slabe, daca relatia voastra a ajuns intr-o prapastie a ranilor sufletesti si a mintii, incat cu fiecare zi sunteti tot mai cuprinsi de disperare, daca fiecare cuvant pe care vi-l spuneti este inca o caramida pe care o puneti pe zidul care ameninta ca in cele din urma sa va scoata complet pe unul din viata celuilalt, fii sigura ca nimic din toate acestea nu este voia lui Dumnezeu pentru casnicia voastra. Voia lui Dumnezeu este sa se darame toate aceste bariere si sa va scoata din groapa in care va aflati. El poate vindeca ranile si va poate pune iar dragoste in inima. Nimic si nimeni altcineva nu o poate face. Trebuie insa sa te ridici si sa spui: Doamne ma rog ca acest conflict sa se termine si lupta dintre noi sa inceteze. Indeparteaza de pe noi armura pe care ne-am pus-o a ne apara unul de celalalt. Scoate-ne din groapa neiertarii. Vorbeste tu prin noi astfel incat cuvintele ce le rostim sa reflecte dragostea, pacea si impacarea Ta. Darama zidul acesta dintre noi si invata-ne cum sa trecem apoi peste daramaturile lui. Nu lua hotararea sa divortezi. Cere-i lui Dumnezeu sa-ti de-a un sot nou. El poate sa-l ia pe cel pe care-l ai si sa-l faca o fiinta noua in Hristos. Sotii si sotiile nu sunt destinati sa lupte unul cu celalalt, sa traiasca in izolare emotionala unul fata de celalalt, sa se simta nenorociti si in final sa divorteze. Ai de partea ta puterea lui Dumnezeu. Sa nu-ti lasi casnicie la voia intamplarii. Poti lupta pentru ea, si sa nu renunti pentru ca atata timp cat te rogi este speranta. Cand exista probleme serioase si simti ca ai nevoie de mai multa putere, postul iti va face rugaciunile mai eficiente. Mai presus de orice insa nu fi nerabdatoare. S-ar putea ca pana sa vezi raspunsul la rugaciuni sa treaca mult timp, mai ales daca mariajul vostru a avut multe de suferit. Fii rabdatoare, persevereaza si asteapta ca Domnul sa-l vindece. Nu uita nici un moment caci amandoi sunteti imperfecti ,singurul Dumnezeu este perfect. Priveste la Dumnezeu ca la sursa a tot ce vrei sa se intample in casnicia ta, si nu-ti face grijuri cu privire la cum se va intampla acestea. Responsabilitatea ta este sa te rogi. Raspunsul este treaba lui Dumnezeu. Lasa-l atunci in mana Lui. In final trebuie sa stim si sa invatam caci rugaciunile noastre prin Duhul vor fi poarta de iesire din toate neimplinirile situatilor din viata, pe care in continuare le vom enumera cu ajutorul Domnului.

… va urma!

Ce simti cand spui Hristos a inviat?Cand ne intalnim cu cei cunoscuti sau cu cei ce interactionam zilnic, ne salutam cu ,,Hristos a inviat!,, Ce simti cand rostesti acest salut? O spui din obisnuinta? Simti intr-adevar bucurie? Ce simti cand spui Hristos a inviat?? Este o intrebare ce mi-am pus-o eu si as vrea sa ne-o punem cu totii...Atunci cand spunem Hristos a inviat ar trebui sa ne cuprinda fiorul sfant,sa ne bucuram,sa traim bucuria mantuirii,caci al nosru Isus e viu, El ne asteapta acolo sus in stralucire la dreapta Tatalui unde ne-a pregatit un loc sa fim pe veci cu El! Putem noi oare sa ramanem nepasatori cand spunem ,,Hristos a inviat,,? Sa nu strigam noi de bucurie cand spunem ,,Hristos a inviat,,? Cum sa nu ne bucuram cand Cel ce si-a dat viata pentru noi aducandu-ne mantuirea,este acum viu si in veci de veci traieste! Mare este Dumnezeul nostru,El are putere asupra mortii si a vietii,acest Dumnezeu maret L-a inviat pe Domnul nostru Isus Hristos.Noi avem un Dumnezeu viu,un Domn Isus Hristos inviat,pe cand multi au un ,,isus,, pe cruce chipuri cioplite la care se inchina,insa Domnul nostru Isus Hristos este viu si Lui ne inchinam.

HRISTOS A INVIAT !

Si-n locul meu muri HristosViata Domnului Isus Cristos este o desavarsita ascultare de vointa Lui Dumnezeu Tatal,in suferintele Sale,in moartea Sa,si in invierea Sa,Dumnezeu a prevazut singurul mijloc de ispasire a pacatelor neamului omenesc, Jertfa ispasitoare a Domnului Isus Hristos la Golgota marcheaza punctul de cotitura in relatia dintre Dumnezeu si om.Desi exista un raport al pacatelor poporului Sau,ca rezultat al impacarii,Dumnezeu nu le mai pune la socoteala pacatele.Acesta nu inseamna ca Dumnezeu anuleaza pedeapsa sau ca pacatul nu mai trezeste mania Lui.Ci mai degraba inseamna ca Dumnezeu a gasit o cale de a acorda iertarea pacatosilor.” Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”Romani 3:23 Moartea Domnului Isus este o necesitate pentru ca un Dumnezeu plin de iubire sa mentina dreptatea si neprihanirea Sa.Dreptatea lui Dumnezeu cerea pacatul sa fie adus la judecata.De aceea Dumnezeu trebuia sa aduca la indeplinire acest lucru,Fiul Dumnezeu a luat locul nostru,locul pacatosului,dupa voia Lui Dumnezeu Tatal. „Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.” - Ioan 3:36 Persoanele care nu sunt dispuse sa accepte sangele ispasitor al Domnului Isus nu primeste iertare de pacat si sunt inca supuse maniei Lui Dumnezeu. Astfel crucea este o demontratie atat a milei Lui Dumnezeu cat si a dreptatii Sale.„ Şi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viaţa veşnică, şi această viaţă este în Fiul Său.”1 Ioan 5:11. Ma doare sa recunosc cat de egoista am fost.Nu ti-am adus decat mahanire si totusi Tu L-ai trimis pe Fiul Tau care si-a dat viata si a biruit moartea pentru a-mi asigura iertarea.Te-ai daruit in intregime,iar eu ard de dor de a raspunde dragostei Tale coplesitoare,dedicand tot ce am ca sa-ti fiu pe plac.Te declar Dumnezeul meu incepant cu aceasta zi.Te voi iubii,onora si asculta.Tanjesc dupa ocrotirea si calauzirea dragostei Tale.Imi predau viata tie,renuntand

chiar si la acele pacate care ma ademenesc.Iar in schimb primesc din partea Ta,iertare,puritatea si puterea de a trai o viata demna de Tine.Iti multumesc .Daca acceptam moartea Lui Isus Hristos ca plata pentru razvratirea noastra plina de pacat impotriva Lui Dumnezeu,ni se garanteaza nu numai o viata plina de sens pe pamant,dar si viata vesnica in prezenta Lui Hristos.

8 9

Isus Cel inviat !Apropierea unei sarbatori asa de mari iti aduce in toata fiinta,o stare cu totul deosebita,ca adierea unei luminoase mangaieri.Ca tremurul dulce al unei infiorate si rare fericiri, Sarbatoarea Pastelor,praznicul acesta cu totul deosebit,cu plinatatea luminii si sfinteniei lui ramane unic pentru fiecare din noi.Acum mii de ani in urma,printre noi a trait Domnul Isus Hristos.Toate categoriile de oameni . L-au cautat,Il cauta si I-l vor cauta:oamenii simpli si imparatii,cersetorii si bogatii,analfabetii si invatatorii,copiii si batranii. Demonii tremura inaintea Lui,leprosii se vindeca,orbii isi capata vederea,furtuna se potoleste,marea tace,mormintele se deschid,mortii invie!Domnul Isus sterge lacrima durerii,hraneste sufletele,lumineaza fetele,aduce curaj,indelunga rabdare,putere de a depasi ispita,dragoste si iertare,schimba mentalitatea...Noi nu mai suntem cele care eram inainte ci suntem un rod al Invierii Lui.El a vazut ceea ce putem fi si Si-a dat viata pentru noi,de aceea sa fim acele femei care a crezut El ca vom fi.Noi am primit harul Lui Dumnezeu din belsug.Binecuvantat fie Numele Tau si binecuvantata sa fie dragostea Ta cea mare,caci ai primit sa platesti pentru mantuirea noastra un pret atat de mare si scump,o jertfa atat de cutremuratoare!

Maria MagdalenaEra o dimineata insorita de primavara, cand pe aleea presarata de flori de ciresi o femeie alerga grabita spre mormantul lui Isus (celui ce ia facut mult bine). Numele ei era Maria Magdalena ,femeie dispretuita de multi din jurul ei, dar care a gasit in Domnul Isus un ajutor Intr-o perioada dificila din viata ei. Stapanita fiind de sapte duhuri,Domnul Isus sa indurat de ea eliberand-o de aceste duhuri necurate, ia dat iertare si posibilitatea de a incepe o viata noua alaturi de El. Ea a fost recunoscatoare Domnului pentru cea ce a facut pentru ea, si a incercat sa participe cat mai mult la lucrarea Domnului Isus. Aceasta femeie a dat apoi dovada de credinciosie in momentul in care Domnul Isus a fost condamnat la moarte, ea numarandu-se printre cei care cerea eliberarea Domnului Isus, cand marea multime il cerea pe Baraba. Am ramas profund impresionata de devotamentul si de curajul acestei femei, atunci cand toti ceielalti au fugit, cand marea majoritate L-a parasit, ea ramanand langa cruce plangandu-L pe cel care ia facut mult bine, ba chiar si atunci cand ucenici Lui stateau plini de frica cu usile incuiate,vedem cum Maria Magdalena se pregateste sa mearga la mormant pentru a imbalsama trupul Domnului Isus. O femeie curajoasa,o femeie care nu sa speriat nici de marii preoti, nici de multime, nici de soldatii romani care pazeau mormantul nici chiar de piatra care era pusa la gura moamantului ci a fugit dis de dimineata la mormantul mantuitorului ei. Si ce rasplatire, sau ce bucurie mai mare ar fi putut ea sa aiba de cat aceea de a fi prima persoana careia Domnul Isus i s-a aratat dupa inviere. Vazand atitudinea acestei femei fata de cel care ia salvat viata ma intreb si te intreb suntem noi oare destul de devotate Domnului Isus? Mi-a facut Domnul atata bine, si-a dat insasi viata ca eu sa fiu eliberata, Am eu curajul sa trec peste orice obstacol pentru a-I sluji cu credinciosie sau frica de ce vor spune cei din jur, sau de ce mi s-ar putea intampla ma cuprinde si-mi taie orice elan? Daca pana azi nu am avut o atitudine corecta fata de cel care si-a dat viata pentru noi, fie ca de azi inainte Domnul sa ne transforme inima, gandul nostru si sa ne ajute sa-I dam cinstea cuvenita la fel cum a facut-o si Maria Magdalena.

Te-ai gandit vreodata la scopul vietii tale? Odata,cineva sugera ca ar trebui sa ne formulam declaratia de scop a vietii noastre in functie de ceea ce am vrea sa spuna altii oameni despre noi la inmormantarea noastra.Imagineaza-ti cum ai vrea sa sune discursul de elogiere a meritelor tale de la imormantarea ta si formuleaza-ti declaratia in functie de aceasta.Cinstit vorbind,aceasta este un plan rau.La sfarsitul vietii tale nu va avea nici o importanta ce vor spune ceilalti oameni despre tine.Singurul lucru care va conta este ce va spune Dumnezeu despre tine. Biblia spune:”Scopul nostru este sa fim placuti lui Dumnezeu,nu oamenilor” 1Tes.2:4b

O sotie de milioane:Un tată vorbea cu fiul său. Probabil că acest tată era şi un bun contabil, căci la orice lucru el folosea creionul şi hârtia. Fiul, fiind la vârsta căsătoriei, îi povestea tatălui despre viitoarea lui soţie, despre alegerea făcută:- Tată, mi-am găsit aleasa inimii şi vreau să mă căsătoresc cu ea. Tatăl îl întreabă: - Cum este aleasa inimii tale?Fiul răspunde: - Este frumoasă. Tatăl, vrând să „calculeze” valoarea fetei, îi spune: - Ia un creion şi scrie un zero! - Şi cum mai este? Fiul răspunde: - Este bogată. Tatăl îi spune din nou: - Mai scrie un zero lângă celălalt! - Şi cum mai este? Fiul: - Este harnică. Tatăl: - Mai scrie un zero! - Şi cum mai este? Fiul: - Este sănătoasă. Tatăl: - Mai scrie un zero! Şi cum mai este? Fiul: - Cu nume bun. Tatăl: - Mai scrie un zero! Şi cum mai este? Fiul: - Cu multă ştiinţă de carte. Tatăl: - Mai scrie un zero! Până acum totul este zero. - Şi cum mai este? Fiul, nemulţumit de nemulţumirea tatălui său, îi spune ac-centuând fiecare literă: - Tată, aleasa inimii mele este foarte evlavioasă şi credincioasă! Tatăl îi spune răspicat, accentuând şi el fiecare literă: - Fiul meu, în faţa tuturor zerourilor scrie un unu şi vei ve-dea cât valorează aleasa inimii tale! Dacă este credincioasă, atunci este de milioane. Te felicit!

10 11

Din Cufarul vietii...

Modul gresit de a gândi poate distruge casnicia voastra.“Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău; căci dragostea este tare ca moartea, şi gelozia este neînduplecată ca locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului.” Cîntarea cîntărilor 8:6 Felul gresit de gândire va distruge caminul vostru. Diavolul va va prinde în cursa cu gânduri ca acestea: “casatoria noastra a fost o greseala”, “el nu ma întelege”, “nu mai pot sa suport”, “dacasituatia o cere, noi putem divorta oricând”, “voi pleca la mama acasa”, “el a zâmbit la femeia acea si-intors capul dupa ea” Alungati astfel de gânduri. Daca nu, caminul vostru va dispare, deoarece gândurile si simtamintele, guverneaza actiunile voastre. Evitati sa priviti, sa spuneti, sa cititi sau sa auziti ceva care va îndeamna la imoralitate si neincredere.Gândurile necontrolate sunt ca un automobil fara frâne pe un deal. Orice poate sa se întâmple si rezultatul este totdeauna dezastruos Se vorbeşte des despre gelozie.Victimele ei sunt în general femeile,dar nici bărbaţii nu fac excepţie.Cum apare oare gelozia în viaţa de familie şi cît este ea de gravă…?Am auzit odată o vorbă despre gelozie.Ea spunea cam aşa:Orice femeie care iubeşte,este puţin geloasă.Gelozia nu este rea atunci când aceasta este cu măsură.Pînă şi Dumnezeul nostru este un Dumnezeu gelos cu privire la vieţile noastre. “Credeţi că degeaba vorbeste Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.”Iacov 4:5 .Gelozia devine un păcat atunci cînd aceasta depăşeşte limitele normalului.Auzim des despre soţi sau soţii răpuşi de gelozie care nu mai au încredere în partenerul de viaţă.Ea arată lipsa de încredere în persoana iubită.Gelozia poate să distrugă vieţi şi familii.

Una din soluţiile pe care le avem pentru gelozie este încrederea în Dumnezeu.Noi trebuie să ne încredem în Dumnezeu în ceea ce priveşte viaţa noastră de familie şi în ceea ce priveşte gelozia.El o poate controla mai bine decît o putem face noi.Încredinţează-ţi pe deplin viaţa ta si viata partenerului tau,în mâna Lui şi ai încredere că El ştie mai bine cum să lucreze. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toate! “Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,”Ps.37:5

Salvat prin Isus Undeva intr-un oras din Romania,traia o familie cu 5 copii.Cei doi soti slujeau lui Dumnezeu si incercau sa semene mesajul Scripturi si in inimile copiilor lor. Totusi,cand a crescut mare intaiul lor nascut a luat-o pe cai gresite,incepand sa duca o viata plina de desfrau si nelegiuire. Parintii se rugau fara incetare,ca Dumnezeu sa gaseasca o solutie si sa nu-l lase sa se piarda.Dumnezeu l-a ingaduit sa treaca prin diferite probleme de sanatate(si nu numai),ca sa-i arate ca drumul lui era gresit si ca trebuia sa se schimbe.De fiecare data ,cand trecea prin suferinta promitea ca se va intoarce la Dumnezeu,dar dupa ce scapa cu bine,uita de promisiunea facuta.Timp de 13 ani,starea lui a ramas neschimbata si parea ca nu mai are salvare. Domnul a ingaduit ca aceasta familie sa se mute intr-un alt oras unde tanarul cunoscu o fata,cu care mai apoi se casatoreste.Ea provenea dintr-o familie care nu-l cunostea pe Dumnezeu si care respinge cu vehementa orice mesaj despre Isus si mantuirea venita prin El. Cu toate acestea Domnul Isus i se descopara sotiei mai intai,iar apoi prin ea Dumnezeu lucreaza si la viata sotului ei.” Tot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor,” 1Petru 3:1. Incetul cu incetul Dumnezeu isi face lucrarea in inimile lor,iar ei devenira constienti cat sunt de pacatosi si vad ca au nevoie de iertare.Dupa ceva vreme,sunt botezati in apa ,iar planul lui Dumnezeu de mantuire este dus la bun sfarsit prin meritul Domnului Isus. In urma rugaciunilor acestor doi parinti,a rezultat doua suflete mantuite,iar lucrarea lui Dumnezeu a ramas la loc de cinste. Dragul meu cititor,daca treci printr-o situatie similara,daca ai pe cineva in familie care este departe de Dumnezeu,nu uita un singur lucru:Domnul Isus este”Mielul lui Dumnezeu”,care a fost jestfit si poate sa ridice pacatul lumii si sa dea o noua sansa la viata. .... ”Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii”(Ioan 1:29) “Caci Fiul omului a venit nu ca sa piarda sufletele, ci sa le mantuiasca”(Luca 9:56)

10 11

Puterea lui Isus in viata meaM-am născut într-o țară musulmană și într-o familie de musulmani. În copilărie am început să-L caut pe Dumnezeu. Vroiam să știu cum a fost creat pămîntul, animalele, omul. Vroiam să știu de ce trăiesc, care este scopul meu pe pămînt. Nimeni nu-mi putea da un răspuns clar. Aveam în inimă o frică mare de moarte, nesiguranță, ce va fi după… după moarte. Cînd mă gîndeam la acesta mă cuprindea o frică enormă.

Viata în islam: Tatăl meu și cu frații mei vorbeau cîteodată de Isus, că El a făcut multe lucruri bune, că a vindecat pe mulți oameni. Îmi era interesant cine este acest Isus, dar pentru că o fată nu poate interveni în discuția bărbaților, am așteptat să plece tatăl meu și apoi l-am întrebat pe fratele meu: “Dacă acest Isus este așa de bun, de ce nu credem în El?” Fratele meu mi-a zis să tac că eu multe nu înțeleg, că Isus a făcut multe lucruri pe care noi, musulmanii, nu le putem face. Au trecut anii și m-am căsătorit. Viața în familia soțului nu a fost ușoară. În familia musulmană, nora trebuia să facă toate lucrările ce țin de casă și în jurul ei, de loc ușoare. Fiind însărcinată, am ridicat ceva greu pentru că nimeni altcineva nu mă ajuta, și am pierdut sarcina. M-am îmbolnăvit rău și slăbisem tare. Și într-o zi soțul mi-a spus să plec înapoi acasă, căci el vrea să divorțeze. Cînd am încercat să vorbesc cu el, mi-a zis că soțiii va mai găsi, dar mamă are doar una. Pînă la urmă am înțeles că mama-soacră ar fi presupus că nu voi mai avea copii, așa că s-a hotărît că e mai bine eu să plec. M-am întors acasă cu inima zdrobită și cu multe întrebări. Dacă eu m-am păstrat pînă la căsătorie curată, de ce Dumnezeu a permis așa ceva? Erau atîtea fete în jurul meu care nu și-au păstrat fecioria și îmi păreau fericite. Dacă m-am străduit să fac pe placul soacrei mele, de ce m-au alungat? Nu am întors niciodată nici un cuvînt rău, am făcut tot ce mi se spunea, mi-am iubit soțul și am fost devotată. Mă simțeam ca un obiect uzat și aruncat. În lumea musulmană este o rușine mare să fii alungată acasă, așa că părinții nici nu se puteau uita la mine. Eram profesoară și mi-am luat ore adăugătoare ca bibliotecară, ca să vin cît mai tîrziu acasă. Tatăl meu își întorcea fața de la mine ori de cite ori mă vedea. Eram atît de disperată și singură!

Drumul meu spre Domnul Isus: Într-o zi a venit o prietenă. Deobicei cînd venea, mă ascundeam în casă și-i spuneam mamei să-i spună că nu sunt. Fugeam de ea căci nu avea un nume bun. Acum însă auzisem că se schimbase. Ea a venit să-mi spună despre Domnul Isus. Mi-a povestit cum El, Domnul Isus, i-a schimbat viața. Și acum nu mai face lucrurile urîte și păcătoase pe care le făcea înainte. Mi-a dat și un Ingil(Noul Testament). I l-am arătat mamei. Ea a chemat un mullah (preot musulman). Acesta mi-a zis că nouă, musulmanilor, nu ne este permis să citim cartea această caci ea a fost schimbată de creștini și nu este adevărată. Așa că eu, ascultătoare, l-am pus pe șifonier cu fața în jos. Ori de cite ori trebuia să iau ceva de pe șifonier, cartea aceasta era intoarsă cu fața în sus. Eu o intorceam cu fața în jos și data următoare iarași o găseam cu fața în sus. Aveam impresia că este o carte vie. Auzisem că acel mullah, care a fost la noi acasă, făcea lucruri murdare și urîte, așa că m-am gindit că dacă lui i se permite să facă așa ceva, iar eu nu am voie să citesc o carte?! Așa că într-o zi, am luat-o și am început să o citesc pe ascuns. Cînd am inceput să o citesc, am descoperit dragostea nemărginită a Lui Dumnezeu. Nu puteam crede că Dumnezeu mă iubește așa de mult, că și-a jertfit Fiul Său pentru mine! Nu puteam crede că în lumea acesta plină de ură și dispreț mai există cineva care mă iubește! Am avut un conflict în familie si mărul discordiei eram iarăși eu. Rușinea familiei, divorțată. Nici măcar nu eram vinovată căci am fost ascultătoare în toate, dar … În ziua ceea am căzut în genunchi și L-am rugat pe Dumnezeu, dacă El mă iubește cu adevărat așa cum scrie în Ingil, să resolve acest conflict pentru că eu eram deja epuizată, și eu voi crede în Isus. În aceeași zi, seara, conflictul a luat sfîrșit. Atunci am știut că Domnul Isus e adevăratul Dumnezeu care ascultă rugăciunile mele, care a murit pentru păcatele mele ca eu să pot avea viață veșnică.Ioan 3:16 “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”

Viata cu Isus: În sfîrșit știu ce se va întîmpla cu mine după moarte și nu mai am frică. Frica care mă cuprindea ori de cite ori mă gîndeam la moarte, a dispărut! Iar locul ei a luat pacea și dragostea. Viața mea este pur și simplu inundată de dragostea Lui Dumnezeu! Deși nu sunt căsătorită nici acum, sunt oricum împlinită. Dacă nu-L cunoști cu adevărat pe Dumnezeu, nu poți fi împlinită nici în căsătorie. Dumnezeu este acela care-ți dă adevărata împlinire! Am căutat o biserică creștină și mergeam duminicile acolo. Mult timp am ținut în ascuns faptul că am devenit creștină de teama familiei. Peste ceva timp, am mers să învăț la un seminar teologic pentru că vroiam să-L slujesc pe Domnul meu, Isus Hristos. Acum îl slujesc pe Dumnezeu într-o misiune creștină. Aș vrea ca toată lumea să cunoască dragostea lui Dumnezeu așa cum am cunoscut-o eu. Mă rog pentru familia mea și pentru poporul meu. Mă bucur să văd că din ce în ce mai mulți musulmani îl primesc pe Domnul Isus Hristos ca mîntuitor și salvator. „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.” Ioan 8:31-32

12 13

De ce Il caut pe Dumnezeu?Toate pareau bune pana ce , pe neasteptate, pe ocean izbucneste o furtuna puternica. Una din cele doua femei de la bord se raneste grav, insa si mai grav este faptul ca iahtul isi pierde un hublou, facand ca apa sa patrunda in interior. Imediat cele cinci persoane aflata le bordul acelui iaht in mijlocul oceanului Atlantic realizeaza ca iahtul se va scufunda in cateva minute. In cea mai mare graba, barbatii elibereaza barca de salvare si cei cinci reusesc sa urce in ea, lasandu-se purtati in voia apelor agitate ale oceanului. Urmeaza cinci zile de cosmar traite in mica barca plina de mizeriile care se adunasera . Fara apa, fara hrana, fara mijoace de semnalizare, ziua batuti de soarele dogoritor iar noaptea tremurand de frig, cei cinci traiesc o drama care-i va marca intreaga viata pe supravietuitori. La un moment dat, nemaiputand sa reziste setei, doi dintre barbati beau apa de mare. Greseala le este fatala…Incep sa delireze si, in final, se arunca in ocean unde sunt sfasiati de rechini in cateva clipe. Femeia ranita intra in septicemie si moare la scurt timp, fiind aruncata si ea in ocean…Raman doar doi in barca de salvare: un barbat si o femeie, epuizati, demoralizati, la capatul rezistentei lor fizice si psihice. Ceea ce mi-a atras atentia a fost atitudinea lor fata de Dumnezeu in aceste momente dramatice. La un moment dat , barbatul ridica pumnul spre cer, cerandu-I socoteala lui Dumnezeu pentru ceea ce se intampla. Femeia, dimpotriva, considera ca a rosti blasfemii in astfel de momente nu e cel mai bun lucru de facut. In final, cei doi sunt salvati ca printr-o minune… Priveam la cei doi in timp ce isi povesteau drama prin care au trecut si nu am putut sa nu remarc diferenta. Desi amandoi au fost salvati, barbatul avea chipul pietrificat. Fata sa era brazdata de o incrancenare si razvratire pe care nu putea sa le ascunda. In acelasi timp, femeia , desi era si ea marcata de drama, vorbea normal, isi pastrase sensibilitatea si recunostea ca au fost salvati printr-o minune Divina. Tragica intamplare scoate in lumina un adevar tulburator: desi cu totii traim pe acelasi pamant, desi trecem adesea prin aceleasi imprejurari si avem parte de aceleasi necazuri, atitudinea noastra e atat de diferita. Unii dintre noi ne razvratim impotriva lui Dumnezeu, acuzandu-L de toate relele care ni se intampla, in timp ce altii ne prindem de El cu incredere chiar in cele mai grele momente din viata. Unii il cauta pe Dumnezeu in ciuda suferintelor de tot felul de care au parte in viata, in timp ce altii Il resping pe Dumnezeu in mijlocul acelorasi probleme. De ce unii oameni Il cauta pe Dumnezeu, in ciuda greutatilor si suferintelor pe care le aduce viata ? De ce, in acelasi timp, altii se razvratesc impotriva Lui ? Acum, cand scriu aceste lucruri, sunt in pat. Cu doua saptamani in urma, in biserica fiind, dupa terminarea serviciului divin, la iesirea din sala de cult, un “accident” stupid m-a trimis direct pe masa de operatie. In secundele imediat urmatoare accidentului, in minte mi-au venit tot felul de ganduri:“Dumnezeu m-a pedepsit. Ce rau am facut ? De ce tocmai in biserica ? De ce s-a intamplat dupa o predica buna care lasase o impresie adanca asupra inimii mele ? De ce, Doamne ? “ si, mai ales, “De ce tocmai mie sa mi se intample asa ceva ?” Acestea au fost primele ganduri…Apoi au venit altele: “Nu, Dumnezeu nu greseste niciodata. “ Mai mult decat atat, o fagaduinta pe care o primisem la inceput de an mi-a revenit in memorie in acele momente: “Cheama-Ma in ziua necazului si Eu te voi izbavi iar tu Ma vei proslavi” ( Psalmul 50:15 ) Am alungat imediat orice gand negativ de revolta sau descurajare si m-am predat in totalitate iubirii lui Dumnezeu. Raman si acum uimita de seninatatea cu care m-am suit pe masa de operatie. Aveam o pace sufleteasca greu de explicat pentru astfel de imprejurari; vorbeam senin cu asistentele ce ma pregateau pentru operatie, dialogam cu medicul…Dar mai ales, vorbeam neintrerupt cu Domnul meu… Din clipa aceea, ma gandesc si ma rog sa descifrez mesajul acestui “accident”. Incet-incet, lucrurile se clarifica in mintea mea …Ramane insa o nedumerire: De ce, trecand prin aceleasi imprejurari de viata, unii oameni se revolta impotriva lui Dumnezeu, in timp ce altii continua sa-L caute si sa-L iubeasca,si sa-L glorifice, poate chiar mai mult decat inainte?

12 13

Copilul Meu...Cum pot parintii sa-i apropie pe copii de Domnul Isus? Transmiterea credintei. Nu putem astepta de la copii nostri decat ceea ce noi insine traim.Viata noastra predica mai puternic decat cuvintele noastre.Cand copii vad ca parintii IL iubesc pe Dumnezeu si Cuvantul Sau,le va urma exemplul.Copii sunt niste observatorii foarte minutiosi .Lor nu le scapa felul prin care trecem prin greutati si curand ne iau ca model.“Sa invatati pe copii vostri in ele si sa le vorbesti despre ele cand esti acasa,cand vei merge in calatorie”Deutronom11:19.Transmiterea Cuvantului lui Dumnezeu si a unor principii biblice nu sta numai pe seama biserici.Chiar daca ea indeplineste o slujba importanta,nu poate prelua sarcinile parintilor.Fiecare familie trebuie sa descopere singura modalitatea ce i se potriveste cel mai bine.Un timp anumit de partasie este o idee buna,sa spui anumite povesti biblice copilului tau sau poate chiar el vine si te roaga sa-i explici anumite intamplarii din biblie.

Increderea. Domnul Isus a spus sa credem cum cred copiii”Adevarat va spun ca oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas,cu nici un chip nu va intra in ea”Luca 18:17.Copiilor nu le este greu sa creada.Cu atat este mai mare raspunderea care o avem noi adultii.Trebuie sa luam foarte in serios cuvintele Domnului Isus:”Dar pentru oricine va face sa pacatuiasca pe acesti micuti,care cred in Mine,ar fi mai de folos sa i se atarne de gat o piatra mare de moara si sa fie inecat in adancul marii”Matei18:6.

Incurajeaza. Tinta noastra trebuie sa fie sa ii incurajam pe copii nostri la o credinta vie si la o relatie personala cu Dumnezeu.Si,in acest sens trebuie sa acceptam atunci cand Dumnezeu lucreaza cu copii nostri astfel decat a lucrat cu noi.Mai tarziu ei vor trebui sa fie dependenti de Dumnezeu,nu de noi.La fel cum invata sa alerge,la inceput noi ii sprijinim si ii conducem sa faca cate un pas,iar apoi le lasam tot mai multa libertate pana cand ajung sa mearga singuri pe drumul lor,tot asa se intampla si in viata de credinta.Daca noi,ca parinti Il urmam pe Hristos,aceasta ii va motiva enorm pe copii nostri sa faca la fel.

Copilaria Crestinului- Cea mai faină vârstă. Copiii fac lucruri drăgălaşe, şi chiar şi când fac prostii, îi scuzăm spunând, „lasă-l că-i numai un copil!”- Aşa este şi pe plan spiritual: ne naştem în Familia Domnului ca nişte copii. Copiii spirituali sunt simpatici: ** Un bărbat care s-a întors la Domnul de curând, se ruga: Isuse, aici este Jim… aseară ne-am cunoscut de prima dată, nu ştiu dacă-ţi aminteşti de mine, am stat acolo în rândul din spate…- Când vine timpul ca să observi progrese în viata copiilor (să înceapă să umble, să vorbească, să aibă înţelegere) şi acesta nu se întâmplă, inima părinţilor se umple de îngrijorare şi de spaimă: oare ce-o fi cu copilul meu ?-de nu se comportă „normal?” Poţi avea sănătate, avere, loc de munca bun, prieteni deosebiţi,… dacă copilul tău nu se mai dezvoltă normal, toată lumea ta este intunecata şi te simţi tu însuţi nenorocit.- Cum se bucură Dumnezeu când în familia Sa se naşte un copil nou! Biblia spune că e bucurie în ceruri când se pocăieşte cineva: Luca 15:10 Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.” Fără să creez o imagine despre Dumnezeu, aş vrea să spun că Dumnezeu „salta de bucurie!” Când ne naştem in familia lui Dumnezeu, nu primim doar „mântuirea” ci tot ce are Domnul este la dispoziţia noastră, ca noi să putem să ne maturizăm.- Îndrăznesc să spun că bisericile noastre sunt confruntate cu tragedia de a fi pline de o mulţime de copii spirituali care nu au mai crescut. Aceştia nu au folosit resursele Tatălui pentru a se dezvolta. Nu s-au hrănit cu Cuvântul lui Dumnezeu, nu au avut părtăşie cu Tatăl prin rugăciune, nu şi-au antrenat picioarele umblând prin credinţă, nu şi-au oţelit mâinile ridicând poverile altora, n-au învăţat să vorbească cuvintele lui Dumnezeu vorbind cu psalmi şi cu cântări de laudă, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.- Când a venit un urs sau un leu împotriva lor, în loc să-l confrunte în Numele Domnului, ei au fugit neputincioşi şi s-au ascuns în lucruri lumeşti!- Isus a dat ca exemplu un copil: Marcu 10:15 Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!” Ce a văzut Isus într-un copil de l-a dat ca exemplu? Sunt cel puţin trei lucruri demne de preţuit la un copil:- Sinceritatea – un copil spune totul fără să ascundă ceea ce este neplăcut..- Credulitatea – el crede tot ce-i promiţi. De aceea când am fost „copii” eram plini de credinţă. Ca un copil care scânceşte şi părintele aleargă la el ca să vadă ce are copilul, aşa este Tatăl ceresc.- Smerenia -Ioan vorbeşte despre două lucruri: Dumnezeu este Tată. Copilul ştie că acum are un tată. Şi adesea, copiii percep calitatea de părinte a tatălui prin lucrurile pe care le dau părinţii copiilor.- Copilul nu are nici o grijă: tata se îngrijeşte, tata dă haine, acoperiş deasupra capului, bani de şcoală, mâncare pe masă. Copilul percepe tatăl prin lucrurile primite.- Spiritual, Dumnezeu ne dă „lucruri” şi noi îl percepem pe Dumnezeu şi-l iubim prin ceea ce primim. Vei auzi adesea povestiri despre cum a ascultat Dumnezeu rugăciunea de a ne da o masina ,o casa,a ma trece la un examen! Problema păcatului. Păcatul încă prezintă o problemă pentru noi: aducem cu noi obiceiuri şi înclinaţii care ne urmăresc.

14 15

- Ce înseamnă a mărturisi păcatele? Noi luăm adesea păcatele aşa ca într-un vas şi le aducem la Dumnezeu mărturisindu-le cam aşa: „Doamne, am păcătuit şi te rog să-mi ierţi păcatele”. Noi folosim cu uşurătate anumite cuvinte: „ trebuie să ne pocăim!” Dar ce înseamnă să mă pocăiesc pentru mine şi ce înseamnă pentru tine? Pentru că eu mă lupt cu mândria, şi tu te lupţi cu minciuna!** O soră a venit la păstor să se mărturisească că are o problemă.. ce problemă? a zis păstorul. O!, mie îmi place să exagerez! Bine, hai să ne rugăm. Şi sora a început „Doamne, Tu ştii că mie îmi place să exagerez puţin… la care păstorul a întrerupt-o „spune Domnului că-ţi place să minţi!” Mărturisirea şi pocăinţa înseamnă a identifica păcatul şi a-l trata în mod specific.- În copilărie descoperim că unele păcate sunt lipite de noi şi ne crează mereu probleme. Unii vorbesc despre „duhuri familiare” (cum e mama aşa-i şi fata… Avraam minte, Isaac minte şi el identic…). Nu vedeţi în voi gesturi, înclinaţii a părinţilor voştri?- Păcatul are rădăcini mult mai adânci decât ne place nouă să zgâriem la suprafaţă când ne mărturisim! De exemplu, „exagerarea” (minciuna) poate avea ca şi cauză mândria! Degeaba cer mereu iertare pentru minciună, că eu trebuie să tratez mândria ca să scap de minciună.Nu imi place sa recunosc ca am gresit fata de cineva(orgoliul) Eu trebuie sa ma ocup de orgoliul meu ca sa pot recunoaste greseala si sa imi cer iertare cu usurinta. - Copilul creştin e conştient cu privire la păcat, păcatul e ceva grav pentru el, este mereu în lupta de mărturisire a păcatului! Dar ce mai spune Pavel? 1 Cor13:11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.Dacă ai spune unuia de 40 de ani „mă ce copilăros eşti!” ce jignire mare ar fi pentru el?- Cum vorbeşte un copil? Adesea uşuratic, fără să judece, fără să se gândească.- Sentimentul copilului nu este dezvoltat. Ataşamentul său dispare repede în faţa unei noi jucării. În 24 de ore uită de părinţi şi se ataşează noilor îngrijitori.- Gândirea copilului nu e dezvoltată. 1 Cor 14:20 Fraţilor, nu fiţi copii la minte; ci, la răutate, fiţi prunci; iar la minte, fiţi oameni mari. Copilul crestin se gândeşte la „lucruri„ în timp ce trebuie să se gândească „la lucrurile de sus” cum zice Pavel.- Cultura şi experienţa limitată a copilului face ca gândirea să-i fie limitată. Imaginaţia nejustificată (adesea alimentată de istorisiri sau basme sau povestiri) îi domină gândirea.- 1 Cor 3:1-3 cât despre mine, fraţilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovniceşti, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumeşti, ca unor prunci în Hristos. V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteaţi suferi; şi nici acum chiar nu le puteţi suferi, Pentru că tot lumeşti sunteţi. În adevăr, când între voi sunt zavistii, certuri şi desbinări, nu sunteţi voi lumeşti şi nu trăiţi voi în felul celorlalţi oameni?- Ce fac pruncii? Nu suferă mâncarea tare, mustrarea, corectarea, pedeapsa. Copilului îi e frică de bătaie, de durere. - Copiii se hrănesc cu lapte, cu ceea ce pot înghiţi uşor.- Evrei 5:12-13 În adevăr, voi care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă de cineva să vă înveţe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu, şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare. Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte, nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihanire, căci este un prunc.- Prin Isus păcatele ne sunt iertate,pentru că Dumnezeu ne iubeşte, noi suntem în familia lui Dumnezeu, Dumnezeu este dragoste… Cand ajungem oameni mari si-l cunoastem pe Dumnezeu asa cum este El- Nu-l mai judecăm pe Dumnezeu în funcţie de împrejurări: dacă e bine, Domnul este bun, dacă e rău, Domnul a uitat de tine!• Ştii că Dumnezeu este acolo, că ascultă rugăciunea chiar dacă nu „simti” nimic.• Credinţa nu scoate mereu sabia gata să lovească, ci ştie să aştepte. Ea se uită mereu la promisiunile lui Dumnezeu.• Dragostea este matură! • Părinţii au copii! Au reponsabilităţi! Au statornicie ! Au înţelepciune !

Mama iti multumesc pentru tot binele ce mi-l faci,te ingrijesti de mine ,imi esti mangaiere ...de aceea te iubesc!

Beni CutMama as vrea sa iti spun ca te iubesc si iti multumesc pentru ca i-mi dai tot ce doresc,ma inveti sa inteleg ce este bine si ce este rau,ma cresti langa Dumnezeu.As vrea sa iti spun ca esti o mamica foarte buna. Te rog iarta-ma cand uneori nu te ascult. Te iubesc mult !

Romina Molnar

Draga mami, iti multumesc pentru tot ce faci pentru mine,pentru clipele pe care le petrecem in familie.Iti multumesc ca ai rabdare cu mine iar cand ma vezi trista sau posomorata ma intrebi de fiecare data ce sa intamplat.Mami esti o fiinta asa de blanda si duioasa , multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat o mama asa de minunata.Te iubesc mama !

Ancuta Morcocean

14 15

E vremea lor...

Mami ! Te iubesc mult,iti multumesc ca esti cu mine si ma iubesti mult chiar daca uneori sunt rea.Iti multumesc ca m-a cresti,te ingrijesti de hrana mea si ma inveti din Cuvantul lui Dumnezeu.Esti cea mai buna mamica din lume ...de aceea te iubesc !

Rebeca Vesa

Mama te iubesc foarte mult.Esti cea mai frumoasa fiinta de pe acest pamant.Iti multumesc pentru tot si as vrea sa iti daruiesc toate florile din aceasta lume ca sa stii cat te iubesc mult !

Sergiu Senciuc

Scumpe mame….avem copii si ne bucuram ,multumind pentru ei lui Dumnezeu in fiecare zi. Ne straduim zilnic ca masa noastra sa nu fie goala ba chiar daca putem, punem pe ea tot ce este mai bun,este lucru bun.Incercand ca de fiecare data cand este program la Casa Domnului sa ne aducem si copii,nu ne va parea rau deoarece la scoala duminicala cei care se ocupa de copii investesc invataturi noi si folositoare pentru ai ajuta in umblarea lor si cresterea lor sanatoasa.Bucuria si implinirea le vom avea cu totii in ziua cand ne vom intalnii cu Imparatul nostru fiind acolo impreuna ,parinti si copii.

numere cat si organizari pe viitor de conferinte ale femeilor crestine.Va multumim tuturor celor care ati colaborat la realizarea revistei, esti asteptata in continuare sa contribui la realizarea urmatoarelor numere cu: articole ,marturii ,poezii,sugestii, intrebari pe adresa de e-mail: revfemeia@hotmail .com - Florica MaranBiserica Penticostala “Elim” Lisabona - Rua Direita da Palma de Baixo

Lote G 1600-056 Laranjeiras Lisabona, Portugalia.

Urmatorul numar va fi publicat pe data de 27 Mai 2012!

Revista “E VREMEA TA” este o publicatie crestina pentru femei, avand ca scop unitatea,invatatura si dragostea primite prin Domnul Isus.Nu are scop profitabil ci donatiile care vor fi facute in contul revistei vor ajuta la tiparirea urmatoarelor

Rasuna astazi cantul invieriiSi ingerii Ii canta bucurosi,Caci parca tot intregul lumii

Il preamaresc si-L lauda voiosi.

Piatra a fost data la o parteCand ingerul sa prezentat

Si cum scrie in Sfanta Carte:Isus ,din morti a inviat!

Isus,a biruit si-a inviat Si tot ce pot e,sa Ii multumesc

El viata vesnica mi-a datSi acum eu stiu ce mostenesc.

De azi am dreptul sa traiescSi nu sa mor incatusat.

Caci darul cel dumnezeiesc,De tot pacatul m-a iertat.

Vino si tu la a Lui cruceSi spune-I tot amarul tau.El va veni si-ti va aduce,Iertare daca iti pare rau.

Si ce este mai minunat Pe-acest pamant plin de durere,

Decat, sa sti ca esti iertat Si ai in ceruri mangaiere!