economia intrepriderii fit

18
Subiecte rezolvate economia intreprinderii 1.Definiti conceptul de sistem. “ un ansamblu de elemente, legate între ele prin relaţii de interacţiune şi intercondiţionare, acţionand ca un întreg capabil să atinga o anumită finalitate. 2.Care sunt componentele unui sistem?Componentele unui sistem sunt: Mulţimea elementelor sistemului:((omogene,complementare, multimi determinate, unde : f(a) = 0 – dacă elementele nu aparţin sistemului; f(a) = 1 – dacă elementele apartin sistemului multimi fuzzi, unde f(a) ia valori in intervalul (0,1) adica elementele aparţin într-o oarecare masura sistemului.) Structura sistemului . Finalitatea sistemului; Marimile caracteristice de stare – sunt definite de: : Marimile caracteristice de stare – sunt definite de: mărimi de intrare – reprezentand totalitatea acţiunilor mediului asupra sistemului, marimi de iesire – reprezentand totalitatea actiunii sistemului asupra mediului. Functionalitatea sistemului poate fi definita prin multimea perechilor intrări – iesiri: A = ( Xi,Yi); Acţiunea sistemului; Eficienta sistemulu ;Flexibilitatea sistemnului Nivelele sau ierarhia sistemelor 3.Ce este eficienta unui system si cum se exprima ea. Eficienta sistemului - este capacitatea sistemului de a transforma intrările în ieşiri la nivelul aşteptat. Considerand sistemul ca o cutie neagreă putem exprima eficienţa prin următorii indicatori: Transmitanţă , ca fiind raportul dintre intrări şi ieşiri : T = I / E Puterea de transformare, ca fiind supremul în timp a valorii absolute a transmitanţei. 4.Care sunt caracteristicile intreprinderii ca system? întreprinderea ca sistem cu următoarele caracteristici: este un sistem socio-economic deoarece reuneşte mijloacele de producţie şi forţa de muncă prin intermediul cărora realizează produse, lucrări şi servicii corespunzătoare nevoilor sociale; este un sistem dinamic – modificările care au loc în cadrul sistemului, în relaţia acestuia cu mediul, îi determină o anumită traiectoriede evoluţie care îi asigură viabilitatea; este un sistem complex reprezentand o reuniune articulată prin numeroase legături a diferitelor componente – oameni, utilaje, materie, energie, informaţii – care acţionează în interelaţii determinate de existenţa obiectivelor proprii întregului sistem; este un sistem probabilistic întrucat acţiunea ansamblului este supusă unor factori perturbatorii care tind să modifice starea de echilibru; este un sistem deschis, adaptiv – fiind o componentă a unor sisteme mai mari, economia naţională, regională, mondială, locul ei este în continuă mişcareîn funcţie de posibilităţile de adaptare la mediu; este un sistem autoreglabil fiind capabil să facă faţă diferitelor influenţe din interior şi exterior prin intermediul conducerii. 5.Prezentati schematic mecanismul functionarii intreprinderii ca system.(atasata schema) 6.Ce este gestiunea economica a intreprinderii? Gestiunea economica consta in obligatia fiecarei intreprinderi de a-si administra avutia (patrimoniul), de a-l utiliza in asa fel incat , ca urmare a activitatii pe care o desfasoara, sa obtina venituri pe seama carora sa-si acopere cheltuielile de productie, sa-si asigure propria dezvoltare, sa contribuie la formarea fondurilor statului, precum si participarea actionarilor, asociatilor, sau salariatilor la profitul intreprinderii. Scheme

Upload: marco-beck

Post on 08-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

rezolvari subiecte economia intreprinderii

TRANSCRIPT

Subiecte rezolvate economia intreprinderii

1.Definiti conceptul de sistem. un ansamblu de elemente, legate ntre ele prin relaii de interaciune i intercondiionare, acionand ca un ntreg capabil s atinga o anumit finalitate.2.Care sunt componentele unui sistem?Componentele unui sistem sunt: Mulimea elementelor sistemului:((omogene,complementare, multimi determinate, unde : f(a) = 0 dac elementele nu aparin sistemului; f(a) = 1 dac elementele apartin sistemului multimi fuzzi, unde f(a) ia valori in intervalul (0,1) adica elementele aparin ntr-o oarecare masura sistemului.) Structura sistemului . Finalitatea sistemului;Marimile caracteristice de stare sunt definite de:: Marimile caracteristice de stare sunt definite de:mrimi de intrare reprezentand totalitatea aciunilor mediului asupra sistemului,marimi de iesire reprezentand totalitatea actiunii sistemului asupra mediului.Functionalitatea sistemului poate fi definita prin multimea perechilor intrri iesiri: A = ( Xi,Yi); Aciunea sistemului; Eficienta sistemulu ;Flexibilitatea sistemnului Nivelele sau ierarhia sistemelor3.Ce este eficienta unui system si cum se exprima ea.Eficienta sistemului - este capacitatea sistemului de a transforma intrrile n ieiri la nivelul ateptat. Considerand sistemul ca o cutie neagre putem exprima eficiena prin urmtorii indicatori:Transmitan , ca fiind raportul dintre intrri i ieiri : T = I / EPuterea de transformare, ca fiind supremul n timp a valorii absolute a transmitanei.4.Care sunt caracteristicile intreprinderii ca system?ntreprinderea ca sistem cu urmtoarele caracteristici: este un sistem socio-economic deoarece reunete mijloacele de producie i fora de munc prin intermediul crora realizeaz produse, lucrri i servicii corespunztoare nevoilor sociale; este un sistem dinamic modificrile care au loc n cadrul sistemului, n relaia acestuia cu mediul, i determin o anumit traiectoriede evoluie care i asigur viabilitatea;

este un sistem complex reprezentand o reuniune articulat prin numeroase legturi a diferitelor componente oameni, utilaje, materie, energie, informaii care acioneaz n interelaii determinate de existena obiectivelor proprii ntregului sistem; este un sistem probabilistic ntrucat aciunea ansamblului este supus unor factori perturbatorii care tind s modifice starea de echilibru; este un sistem deschis, adaptiv fiind o component a unor sisteme mai mari, economia naional, regional, mondial, locul ei este n continu micaren funcie de posibilitile de adaptare la mediu; este un sistem autoreglabil fiind capabil s fac fa diferitelor influene din interior i exterior prin intermediul conducerii.5.Prezentati schematic mecanismul functionarii intreprinderii ca system.(atasata schema)6.Ce este gestiunea economica a intreprinderii? Gestiunea economica consta in obligatia fiecarei intreprinderi de a-si administra avutia (patrimoniul), de a-l utiliza in asa fel incat , ca urmare a activitatii pe care o desfasoara, sa obtina venituri pe seama carora sa-si acopere cheltuielile de productie, sa-si asigure propria dezvoltare, sa contribuie la formarea fondurilor statului, precum si participarea actionarilor, asociatilor, sau salariatilor la profitul intreprinderii.7.Definiti conceptual de functiune a intreprinderii. Conceptul de funciune este definit printr-o grupare concret a tuturor activitilor omogene, specializate, asupra crora se exercit o autoritate.In cadrul abordrii sistemice, ntreprinderea se nfieaz ca un ansamblu de activiti dinamice ce se intercondiioneaz reciproc i a cror integrare armonioas permite meninerea echilibrului acesteia n raport cu perturbaiile i solicitrile mediului. Aceasta face ca ptrunderea n mecanismul de funcionare a ntreprinderii s fie o problem relativ dificil dac aceaste activiti nu se sistematizeaz, nu se identific, nu se delimiteaz i nu se ierarhizeaz.Gruparea activitilor pe funciuni se face pe baza criteriilor de : identitate se grupeaz activiti identice din acelai domeniu ( desfacere, proiectare) complementare se grupeaz activiti ce se completeaz reciproc (producia cu programarea produciei) convergen se grupeaz activiti care asigur atingerea acelorai scopuri.8.Prezentati activitatile functiunii de cercetare dezvoltare.Funciunea de cercetare dezvoltare cuprinde ansamblul activitilor prin care se studiaz, se concepe, se elaboreaz i se realizeaz viitorul cadru tehnic, tehnologic, organizatoric i de management al ntreprinderii. In aceast viziune, funciunea de cercetare-dezvoltare integreaz activitile cu un accentuat caracter intelectual care se grupeaz n activiti de concepie i activiti de organizare a conducerii, a produciei i a muncii.Activitatea de concepie tehnic se realizeaz n principal prin: conceperea i asimilarea de produse noi i moderne; conceperea i fabricarea de noi echipamente de producie; conceperea, ncercarea i aplicarea de noi tehnologii.Activitatea de organizare reunete ansamblul proceselor de elaborare, adoptarea i introducerea de noi concepte i tehnici cu caracter organizatoric: organizarea locului de munc, organizarea procesului de producie, structura optim de relaii ntre compartimente.Activitatea de dezvoltare cuprinzand activitatile de dezvoltare acpacitatilor de prductie, investitii conform cu strategia de dzvoltare a societatii.9.Prezentati activitatile functiunii de productie: Funciunea de producie cuprinde ansamblul proceselor de munc prin care obiectele muncii se transform n produse finite, semifabricate, lucrri sau servicii, precum i activiti auxiliare cere asigur desfurarea normala a activitilor de baz.Activitile funciunii de producie pot fi grupate n :a) activiti de pregtire organizatoric a producieib) activiti de producie propriu-zise;c) activiti de deservire;d) activiti de ntreinere i reparaii.a) Programarea, lansarea i urmrirea produciei este activitatea prin care se determin cantitile de produse ce trebuie realizate pe perioade reduse, pe locuri de munc, consumul de munc vie i material i transmiterea informaiilor necesare. Aceast activitate urmrete creterea gradului de utilizare a capacitilor de producie i a forei de munc.b) Fabricaia propriu-zis reprezint procesul efectiv de transformare a obiectelor muncii n produse finite, lucrri sau servicii. Aceast activitate implic cele mai mari consumuri de for de munc, energie, materii prime i materiale, mijloace de munc.c) Producia auxiliar asigur energia, apa, aburul, SDV-uri necesare desfurrii fabricaiei propriu-zise.d) Intreinerea i repararea utilajelor asigur meninerea echipamentelor de producie n stare normal de funcionare, prin realizarea programelor de reparaii. Acestea cuprind: revizii tehnice, reparaii curente i reparaii capitale. Activitatea de ntreinere asigur i interveniile n caz de opriri accidentale ale funcionrii utilajelor.10.Prezentati activitatile functiunii comerciale.Funciunea comercial ncorporeaz ansamblul proceselor de cunoatere a pieei, procurarea obiectelor muncii, a mijloacelor de munc necesare desfurrii produciei i a vanzrii produselor, lucrrilor sau serviciilor rezultate.In cadrul acestei funciuni deosebim trei activiti principale: Marketing cuprinde ansamblul atributiilor prin care se asigur studierea pieei interne i externe, cunoaterea ancesitilor i comportamentului consumatorilor n vederea stabilirii celor mai adecvate modaliti de orientare a produciei i de cretere a vanzrilor. Principalele activiti sunt: prospectarea pietei interne i externe prin cercetri statistice, chestionare, sondaje, etc. promovarea produselor prin cataloage, prospecte, publicitate, participare la targuri si expoziii. Aprovizionarea cuprinde ansamblul atribuiilor prin care se asigur procurarea materiilor prime, materialelor, combustibililor, a mijloacelor de munc necesare desfsurrii procesului de producie precum i depozitarea lor. Principalele aytribuii sunt ncheierea contractelor cu furnizorii, dimensionarea judicioas a stocurilor, asigurarea transportului i depozitrea n magazii. Desfacerea sau vanzarea reunete ansamblul atribuiilor prin care se asigur nemijlocit trecerea produselor din sfera produciei n sfera circulaiei. Desfacerea produciei se desfoar n condiiile unei piee mai mult sau mai puin concureniale i se realizeaz prin urmtoarele atribuiuni: asigurarea portofoliului de comenzi i ncheierea contractelor cu beneficiarii; asigurarea ritmicitii livrrilor i corelarea cu termenele contractuale; asigurarea depozitrii produselor finite i lotizrii lor pentru expediere asigurarea pieselor de schimb pentru beneficiari; asigurarea service-ului; asigurarea legturilor de cooperare cu partenerii.In general aceste activiti sunt compartimentate separat pentru vanzri la intern i separat pentru vanzri la export.11.Prezentati activitatile functiunii financiar contabile.Functiunea financiar contabil cuprinde ansamblul activitilor prin care se asigur resursele financiare necesare atingeerii obiectivelor unittii precum si evidena valoric a micrii ntregului su patrimoniu i urmarirea realizrii finalitii ntreprinderii. Prin natura ei, funciunea financiar contabil este n strns interdependen cu toate celelalte funciuni fiind complementar cu acestea reflectndu-le sub aspect valoric.In cadrul acestei funciuni deosebim urmtoarele activiti: activitatea financiar, contabilitatea, analiza economico-fonanciar, controlul financiar.Activitatea financiar reprezint ansamblul proceselor prin care se determin i se obin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor ntreprinderii: elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli; determin i solicit necesarul de credite; urmrete i asigur capacitatea de plat ; asigur efectuarea la timp a obligaiilor de plat ctre bugetul de stat.Contabilitatea reunete ansamblul proceselor prin care se nregistreaz i evideniaz valoric miscrile i consumurile de materiale, fora de munc i mijloace de munc. Calitatea evidenei contabile care conine un important volum de informaii constituie unul din elementele cheie ce condiioneaz eficacitatea procesului de analiz i decizie i cuprinde urmtoarele activittii asigurarea evidenei tuturor cheltuielilor; organizarea lucrrilor de inventariere; ntocmirea bilanurilor contabile i a contului de profit i pierderi.Analiza economic este ansamblul analizelor rezultatelor evideniate n scopul informarii conducerii i administraiei pentru luarea celor mai eficiente decizii i stabilirea obiectivelor strategice ale societtii. Analiza economic a unei ntreprinderi este structurart pe urmatoarele capitole; - analiza eficienei utilizrii obiectelor muncii;- analiza eficienei utilizrii mijloacelor de munc; analiza eficienei utilizrii fortei de munc; analiza utilizarii resurselor financiare.Analizele trebuie fcute n dinamic cu evidenierea influenelor perturbatorii pentru a putea trage concluzii asupra traiectoriei funciei obiectiv (finalitii).Controlul financiar reprezint ansamblul proceselor prin care se verific respectarea normelor legale cu privire la existena, integritatea, utilizarea i pstrarea valorilor materiale i bneti ale societii, si cuprinde: controlul financiar preventiv, cu rol de prentmpinare a abaterilor de la legislaia financiar contabil si de la procedurile interne stabilite; controlul financiar de fond, cu rol de verificare a respectrii normelor legale.12.Prezentati activitatile functiunii de personal.Funciunea de personsl reprezint ansamblul proceselor din cadrul societtii prin care se asigur resursele umane necesare precum i utilizarea dezvoltarea i motivarea acestora. In principal, aceast funciune cuprinde urmtoarele activiti: selecionarea salariailor; ncadrarea salariailor; evaluarea salariailor; - motivarea i promovarea; perfecionarea salariailor; protecia muncii.Intr-o ntreprindere activitatea de personal este guvernat de contractul colectiv de munc ce se stabilete ntre Sindicat i Consiliul de administraie sau patronat.13.Definiti conceptual de structura organizatorica si prezentati componentele acesteia.Structura organizatoric reprezint ansamblul persoanelor i subdiviziunilor organizatorice astfel ncat s se asigure premisele organizatorice n vederea realizrii obiectivelor programate.Principalele componente ale structurii organizatorice ale ntreprinderii sunt: postul, compartimentul, nivelul ierarhic, relaiile organizaionale.Postul reprezint cea mai mica subdiviziune organizatoric, definit ca totalitatea sarcinilor, competenelor i responsabilitilor ce-i revin unei persoane.Compartimentul reprezint ansamblul posturilor omogene sau complementare reunite pentru a contribui la realizarea acelorai obiective i subordonate unui conductor.Nivelul ierarhic reprezint totalitatea subdiviziunilor organizatorice ntre care se stabilesc relaii de cooperare i sunt situate la aceeai distan de conductorul societii.Relaiile organizatorice reprezint raporturile ce se stabilesc ntre posturi i compartimente. In funcie de caracteristicile lor , de natura i modul de manifestare a competenelor i responsabilitilor, relaiile organizatorice din cadrul firmei se mpart n trei categorii: relaii de autoritate, relaii de cooperare i relaii de control.Relaiile de autoritate :- relaii ierarhice relaii funcionale relaii de stat major Relaiile de cooperare se stabilesc ntre posturi situate pe acelai nivel ierarhic, aparinand ns unor compartimente diferite. Relaiile de cooperare se nasc de obicei spontan,pe baza relaiilor personale dintre titularii de posturi , din necesitatea de a colabora n comun la elaborarea diverselor lucrri , dar mai ales prin natura sarcinilor ce se stabilesc prin regulamente i proceduri elaborate i aprobate. Relaii de control apar ntre organismele specializate de control i celelalte subdibviziuni organizatorice. In acest caz , competena de a controla nu presupune i competena managerial.14.Ce eate organigrama si cum se reprezinta ea? Organigrama constitue mijlocul de reprezentare grafic a structurii organizatorice cu ajutorul unor simboluri i pe baza unor reguli specifice. Ea cuprinde deci posturi, compartimente, nivele ierarhice i legturile existente intre acestea, n cadrul ntreprinderii.Cea mai cunoscut form de prezentare a organigramei este organigrama piramidal in care oranul suprem de conducere a ntreprinderii se afl n varful piramidei urmand ca dimensiunile competenei i responsabilitii subdiviziunilor organizatorice s se diminueze pe msur ce se apropie de baza piramidei.Sunt cunocsute i reprezentrile grafice ale treptelor ierarhice de la stanga spre dreapta respectnd sensul normal de citire de la stanga spre dreapta i de sus n jos.Alturi de acestea se mai utilizeaz i organigramele circulare n care organul suprem de conducere se plaseaz n centrul cercului urmnd ca nivelele ierarhice s se plaseze n ordinea descresctoare a competenei i responsabilitii. 15.Ce este strategia economica si ce este politica economica?Strategia economic reprezint ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei ntreprinderi i propune s le realizeze, obiective stabilite pe baz de studii, cercetri tiinifice i prognoze, aciunile ce trebuie ntreprinse pe diferite orizonturi de timp i modul de alocare a resurselor n vederea meninerii competitivitii i a dezvoltrii ulterioare. Politica economic este acea componenta a strategiei prin care se precizeaz aciunile care trebuie ntreprinse pentru punerea n aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici i limitele n cadrul crora trebuie realizate obiectivele.19.Care sunt tipurile de strategii?Strategiile economice se pot clasifica n fincie de mai multe criterii:Dup sfera de cuprindere strategiile pot fi:a) Strategii globale care au ca sfer de cuprindere ansamblul subsistemelor ntreprinderii;b) Strategii funionale care se elaboreaz pe diferite activiti funcionale ale ntreprinderii, de obicei pe termen scurt. Strategiile funcionale sunt: strategiile de marketing, de personal , financiare , de aprovizionare, etcc) Strategii pariale care au ca arie de cuprindere un anumit subsistem al ntreprinderii.In raport cu dinamica obiectivelor propuse, strategiile economice pot fi:a) Strategii de redresare care se elaboreaz la nivelul acelor ntreprinderi care sunt n pragul falimentului; b) Strategii de consolidare care se recomand a fi utilizate n acele ntreprinderi care au devenit viabile sau care se menin ntr-o stare de echilibru fragil, urmrindu-se, prin obiective judicios stabilite, ca aceste ntreprinderi s devin viabile i eficiente;c) Strategii de dezvoltare ccare se elaboreaz de ctre ntreprinderile viabile din punct de vedere economic, care dispun de condiiile i de capacitatea necesar pentru amplificarea viitoare a activitii.Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezint rezultatul unui proces de conducere strategic la nivelul ntreprinderii. Procesul de conducere este ansamblul de activiti desfurate la nivelul conducerii superioare a ntreprinderii, care are ca obiect adoptarea unui set de decizii i prevederi i, pe aceast baz a unor aciuni pe un orizont mai mare de timp prin care s se asigure: fixarea misiunii ntreprinderii; stabilirea obiectivelor de realizat; elaborarea strategiei de dezvoltare; corectarea operativ a obiectivelor i aciunilor n raport cu procesul evolutiv pe care l nregistreaz activitatea ntreprinderii.20.Care sunt etapele elaborarii unei strategii economice?I. Analiza situaiei curente necesit identificarea misiunii ntreprinderii i identificarea strategiei prezente i trecute, respectiv o diagnoz a performanei prezente i trecute. Se concluzioneaz msura n care misiunea i strategia existent corespund obiectivelor propuse.II. Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie s permit stabilirea unui set de obiective pe termen lung. In acest scop se face o analiz a situaiei interne i o analiz a factorilor din mediul nconjurtor care s ofere informaiile necesare i s se asigure desprinderea setului de obiective pe termen lung. Se precizeaz acum : structura de produse ce urmeaz a fi fabricate, pieele de desfacere, costurile i preurile, introducerea noilor modele, etc.III. Elaborarea unui set de alternative strategice i alegerea strategiei de urmat presupune n prealabil inventarierea unui numr cat mai mare de strategii pentru viitor, compararea acestora cu obiectivele prioritare fixate i adoptarea strategiei economice de aplicat folosind metodele de decizie multicriteriale ( multiatribut)IV. Implementarea strategiei economice adoptate necesit stabilirea strategiilor funcionale ce urmeaz a fi adoptate i precizarea msurilor prin intermediul crora s se acioneze asupra factorilor de natur organizatoric pentru a se crea condiiile cele mai bune pentru punerea n funciune a strategiei adoptate.21.Ce este planul?Planul instrument de concretizare i realizare a strategiei economicePlanul, ntruchipeaz mijloacele sau instrumentele nscocite, create pentru a ncerca s se ating obiectivele Planul reprezint documentul elaborat sub o anumit form scris, pe baza unei metodologii bine precizate, prin care se concretizeaz prevederile strategiei economice luate n ansamblul ei sau pe diferite componente i se precizeaz sarcinile care revin compartimentele de producie i funcionale pe o anumit perioad de timp.22.Care este scopul planificarii? Scopul planificrii " Planificarea ne direcioneaz, ne d un drum, o cale pe care s o urmm, reduce impactul sau ocul schimbrilor care pot apare, minimizeaz riscul i incertitudinea, minimizeaz att risipa ct i penuria i stabilete standardele sau normele prin care se faciliteaz controlul. Planificarea include obiectivele i planurile. Obiectivul reprezint un rezultat final n viitor, pe care organizaia dorete s-l obin.. -Planificarea stabilete sau determin coordonarea eforturilor. -Planificarea reduce incertitudinea i riscul, prin anticiparea schimbrii. -Planificarea, de asemenea, reduce suprapunerea n timp a activitilor i totodat reduce sau elimin activitile risipitoare. -n sfrit, planificarea stabilete obiective clare bine definite cantitativ sau prin standarde care uureaz controlulPrin planificare, la nivel de ntreprindere, se ntelege programarea, organizarea, Planul economic al ntreprinderii23.Ce sunt tipurile de productie si care sunt acestea? Definim astfel tipul de producie ca fiind o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii determinat de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe fiecare fel de produs, gradul de specializare al ntreprinderiii, seciilor de producie i locurilor de munc, modul de deplasare a materiilor prime, materialelor i componentelor de la un loc de munc la altul. Se deosebesc trei tipuri de producie: producia de mas, producia de serie i producia individual. 24.Care sunt trasaturile caracteristice ale productiei in masa?Principalele caracteristici ale tipului de producie de mas sunt: -specializarea fiecrui muncitor i a fiecrui loc de munc n executarea unei anumite operaii tehnologice de-a lungul ntregii perioade de plan. O asemenea specializare a locurilor de munc creaz cele mai bune condiii pentru perfecionarea deprinderilor n munc i pentru creterea producivitii muncii . -Deplina specializare a locurilor de munc permite repartizarea unui complet de utilaje n vederea creerii unor linii tehnologice specializate pe produs sau piese; -Deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc la altul se face n mod continuu, de regul bucat cu bucat folosindu-se n acest scop mijloace de transport mecanizate sau automatizate; -Tipul produciei de mas creaz condiii optime pentru automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice n flux;. -Forma de micare a pieselor asigur desfurarea rapid a procesului tehnologic, transformarea materiei n produs finit n cel mai scurt timp posibil.25.Care sunt trasaturile caracteristice ale productiei de serie? Caracteristica de baz a produciei de serie const n repetarea executrii aceleiai producii dar nu permite permanentizarea fabricrii aceluiai produs pe o perioad foarte mare de timp. Acest tip de producie este caracteristic ntreprinderilor cu o gam mai redus de produse dar n cantiti mari sau mijlocii. Trsturile caracteristice ale produciei de serie sunt urmtoarele: -gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de munc va fi mai accentuat ; deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc la altul se face n cantiti egale cu mrimea lotului de transport folosindu-se mijloace de transport cu mers continuu( conveioare) sau cu mers discontinuu ( in cazul unor serii mici de fabricaie). Amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie n flux ). Gradul de ncarcare a capacittii de producie, nivelul productivitii muncii depind n mare msur de mrimea lotului de fabricaie.26.Care sunt trasaturile caracteristice ale productiei individuale? Tipul de producie individual este specific ntreprinderilor care fabric o gam foarte larg de produse, fiecare produs n cantitti foarte mici sau chiar unicate i se caracterizeaz prin urmtoarele: instabilitatea nomenclaturii i marea varietate a produciei ce se fabric; specializarea tehnologic a locurilor de minc i imposibilitatea fixrii sau permanentizrii unor piese pe anumite locuri de munc; folosirea de maini i utilaje cu caracter universalpentru a putea fi adaptate la execuia unei mari varieti de produse n condiii de eficien; produsele se deplaseaza de la un loc de munc la altul bucat cu bucat sau n loturi foarte mici, folosindu-se mijloace de transport cu mers discontinuu; pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la tipurile de producie de mas sau de serie.27.Ce se intelege prin programarea productiei si care sunt principalele activitati?Programarea i urmrirea produciei este factor de prim ordin n managementul firmei i n mod special n gestiunea produciei. Programarea produciei const n organizarea desfurrii ritmice a procesului de producie n vederea fabricrii i livrrii produselor n cantitile i la termenele stabilite folosind cat mai raional resursele de producie. Aceast activitate se caracterizeaz prin urmtoarele: examineaz n principal planul de producie i n mod ocazional celelalte seciuni de plan; cuprinde perioade de timp scurte, mergand de la trimestru pan la luna, decade, zile, schimburi i, n unele situaii, chiar ore; se ocup de detaliile care condiioneaz realizarea produciei curente; n mod operativ, pe parcursul desfurrii procesului de producie, planificarea se poate adapta la condiiile specifice nou create n vederea obinerii produsului la data stabilit.Intre planificarea activitii ntreprinderii i programarea produciei exist legturi stranse .

Planificare de perspectivPlanificare departamental sau de grup Planificarcurent Indicatori de plan

Planificare de ntreprindere

Programarea produciei Programul de producie

Programarea produciei realizeaz, n principal, urmatoarele activiti: primirea , preluarea i lansarea comenzilor de fabricaie; optimizarea structurii sortimentelor de fabricat pe termen scurt; ntocmirea programelor de producie; repartizarea lucrrilor din programul de producie n timp i spaiu; ocuparea continu a locurilor de munc; minimizarea stocurilor de producie programarea dispecerizrii urmririi i actualizrii programelor de producie; respectarea termenelor de predare a produselor finite.28.Care sunt obiectivele si functiile programarii productiei?Principalele funcii ale programrii produciei deriv din obiectivele ce trebuie s le realizeze.Obiective: Realizarea indicatorilor planificai; Asigurarea ritmicitii produciei; Reducerea duratei ciclului de producie; Utilizarea raional a factorilor de producie; Reducerea costurilor de producie; Asigurarea calitii produciei.Funcii : Informare; Fundamentarea normativelor de programare; Elaborarea programelor operative; Coordonarea verigilor de producie; Urmarirea realizarii produciei; Reglarea operativ a programelor de producie.Pentru ndeplinirea funciilor i obiectivelor sale, programarea produciei presupune realizarea urmtoarelor activiti:Programarea propriu-zis cuprinznd : Elaborarea produciei n timp i spaiu; Programarea n cadrul verigilor de producie.Lansarea n fabricaie , respectiv: Elaborarea documentaiei de lansare; Repartizarea documentaiei pe verigi de producie.Urmrirea i controlul realizrii programelor , care presupune: Urmrirea realizrii programelor de producie n timp i spaiu; Actualizarea programelor .29.Ce reprezinta lansarea in fabricatie si care sunt documentele necesare?. Lansarea n fabricaie reprezint acea etapa n care se elaboreaz i se transmite subunitilor de producie documentaia referitoare la materiile prime, materialele, componentele, cheltuielile de munc vie (manoper) pe operaii, pe comenzi, pe produse, etc., care vor sta la baza realizrii programelor de producie. Aceast etapa are o importan mare n sistemul de programare a produciei, asigurand, practic, declanarea executrii produciei la fiecare loc de munc.Principalele documente care se ntocmesc n cadrul lansrii n fabricaie sunt urmtoarele: a) Bonurile de materiale permit procurarea materiilor prime i a materialelor necesare i reprezint documentele justificative de ieire a materialelor. Ele sunt utilizate pentru a ine contabilitatea materialelor i permit repartizarea costurilor materiale pe diverse activiti, centre de cost, produse, n cadrul contabilitii analitice. Bonul de materiale trebuie s conin urmtoarele informaii: numrul de comand i denumirea produsului pentru care se solicit materialul; codul i denumirea materialului; codul centrului de cost unde va fi utilizat materialul; cantitatea solicitat; data eliberrii materialului.a) Bonurile de lucru sunt stabilite pentru muncitor, i indic: operaiile necesare; timpul afectat (normat) operaiilor; utilajul pe care se lucreaz; muncitorul care execut operaia.Aceasta permite stabilirea necesarului de personal direct productiv, calculul costurilor salariale pe diverse produse, controlul timpului de lucru, calculul eficientei directe pe diverse locuri de munc.b) Fia de nsoire acompaniaz produsul, n cursul fabricaiei de la prima pan la ultima operaie. Ea arat posturile de lucru succesive i indica diversele operaii ce se efectueaz asupra produsului. deosebiri n legtur cu nomenclatorul produselor fabricate, seciile pregtitoare, de procesare, fabricand doar o parte din numarul de piese i componente ce formeaz produsul finit; deosebiri n legtur cu coninutul i structura programelor de producie, unele secii putand fi de sine stttoare i fabricand un produs n totalitate.30.In ce consta urmarirea realizarii programelor de productie? Aceast etapa are o importana deosebit deoarece asigur informaiile necesare n legtur cu modul de desfaurare a execuiei produselor i pentru luarea unor masuri de corecie a abaterilor sau de actualizare a programelor. Etapa de urmrire i control permit adaptarea operativ care s asigure folosirea raionala a tuturor resurselor unitii.Activitatea de urmrire i control a produciei trebuie s asigure: culegerea, prelucrarea i scoaterea n eviden a unor neceoncordane ntre programe i realizri; coordonarea micrii obiectelor muncii ntre locurile de munc; preantampinarea unor dereglri n procesul de producie.Urmrirea realizrii produciei se face pe documente elaborate n funcie de indicatorii urmrii, de periodicitatea necesar i de sfera de cuprindere i de cunoatere. In general ns, urmrirea realizrii produciei se face raportat la capacitatea de producie, producia posibil de realizat si la programul de producie. Urmrirea realizrii produciei se face pe perioade foarte scurte , pe zi sau pe schimb ori, cu programe informatice performante de gestiune a produciei, urmrirea produciei se face n permanen.Urmrirea continu a modului de realizare a produciei i controlul sistematic pot preveni dereglrile n desfsurarea programelor, asigurand totodat reactualizarea lor, ori de cate ori se impune.31.Ce este ciclul de productie si care sunt factorii care ii influenteaza durata?In procesul de producie obiectele muncii sunt supuse unor transformri succesive n conformitate cu procesul tehnologic adoptat, transformri care se repet identic pentru fiecare lot sau obiect al muncii, formand un ciclu de producie. Indicatorul de baz durata ciclului de producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii n fabricatie a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor , prin prelucrri succesive, n produse finite. Durata ciclului de producie este exprimat n uniti de timp: minute, ore, zile lucrtoare sau calendaristice, luni.Ciclul de producie caracterizeaz nivelul de organizare a produciei i a muncii n cadrul ntreprinderilor. Durata sa influeneaz toate laturile activitii de producie, economice i financiare a ntreprinderii, condiionand profitabilitatea acesteia. Cu cat este mai mic durata ciclului de producie, cu atat vor fi mai raional folosite resursele materiale i umane din ntreprindere.Durata ciclului de producie este influenat de diferii factori de natur tehnic, organizatoric i economic.a) Factori tehnici: complexitatea constructiv i tehnologic a produselor, nivelul de nzestrare tehnic i starea utilajelor, nivelul mecanizrii i automatizrii proceselor de producie, procedeele tehnologice folosite, etc.b) Factori organizatorici: formele de organizare a produciei, mrimea lotului de producie, calificarea forei de munc, regimul de lucru planificat (numrul de schimburi lucrtoare pe zi, durata pauzelor, etc), nivelul deservirii produciei, disciplina, etc.c) Factori economici: formele de salarizare practicate, disciplina financiar, normativul de mijloace circulante, etc.32.Care este structura ciclului de productie?. Prin structura ciclului de producie se nelege totalitatea elementelor componente, precum i ponderea duratei acestora n durata total a ciclului de producie.Durata total a ciclului de producie se mparte n dou pri: perioada de lucru i perioada de ntreruperi.Durata timpului de lucru cuprinde: Timpul de pregtire-ncheiere (Tp) reprezentand timpii necesari pentru nregistrarea lansrii materialelor iaprovizionarea locurilor de munc cu cele necesare efecturii lucrrilor, timpul pentru instruirea muncitorilor pe baza documentaiei tehnologice, timpul pentru reglarea utilajelorpe care urmeaz s se execute produsul, timpul pentru aducerea locului de munc la forma iniial i predarea lucrrii.a2) Timpul operativ (Top) are ponderea cea mai mare n structura ciclului de producie cuprinzand duratele operaiilor tehnologice, cand obiectele muncii sunt supuse direct prelucrrii i transformrii; a3) Durata proceselor naturale (Tpn) reprezint perioada de timp in care, sub influena condiiilor naturale, dei procesul de minc nceteaz, procesul de producie continu datorit factorilor naturali care aduc modificri ale proprietilor obiectelor mincii ( cum ar fi uscarea, fermentarea, etc.);a4) Timp de desrvire (Td) asigur condiii normale de lucru pentru desfurarea procesului de transformare nemijlocit a obiectelor muncii n produse finite. Gsim aici timpul necesar transportului obiectelor muuncii de la un loc de munc la altul, precum i timpul necesar controlului tehnic de calitate.Durata ntreruperilor - cuprinde ntreruperile ce au loc n procesul de producie, avand:b1) Intreruperi datorate lotului (Tl) fiind condiionate de caracterul organizrii fabricrii produciei n loturi de producie;b2) Intreruperi de ateptare (Ta) este timpul de ntreruperi datorat nesincroniztrii duratei operaiilor tehnologice de transformare;b3) Intreruperi datorate regimului de lucru (Tr) cuprinzand ntreruperile pentru mas, ntreruperile ntre schimburile de lucru ori ntre zilele lucrtoare.Relaia de determinare a duratei ciclului de producie, n form general este urmtoarea:Dc = Tp + Top + Tpn + Td + Tl + Ta + Tr Durata ciclului operativ (Cop) este format din durata timpilor tehnologici operativi i durata timpului de pregtire ncheiere. Cop = np x Top + Tp , n care np este numrul pieselor dintr-un lot de fabricaie.Timpul unitar pentru execuia unei piese dintr-un lot de fabricaie se calculeaz astfel:tu = Top = Tp / np .Durata ciclului operativ este influenat de metodelor de mbinare n timp a executrii operaiilor tehnologice i anume : mbinare succesiv, mbinare paralel i mbinare mixt.33.Definiti conceptele de cercetare stiintifica si dezvoltare.Conceptul de cercetare stiinific se defineste ca o activitate complex de cautare sistematica a noului n vederea largirii permanente a bazei de cunostine a omului. Cercetarea stiinific cuprinde cercetarea stiinific fundamental i cercetarea stiinific aplicativ.Cercetarea stiinific fundamental este ndreptat spre largirea sistemului de cunotiine fundamentale asupra materiei, naturii i societtii, spre definirea de noi domenii de cunoatere i actualizarea permanent a cunostinelor existente. Cercetarea tiinific aplicatv este ndreptat spre aplicarea n practic a rezultatelor cercetrii fundamentale fie prin realizarea de noi produse, lucrri , servicii ori metode aplicative, fie prin perfecionarea celor existente.Dezvoltarea reprezint activitatea realizat n mod sistematic pentru introducerea n circuitul economico- social a rezultatelor cercetrii aplicative. Dezvoltarea este un proces istoric obiectiv, complex de creare a unor structuri economice moderne, cu scopul introducerii n permanena in practica a rezultatelor cercetrii tiinifice.In strans corelare cu cercetarea i dezvoltarea se gsesc i conceptele de modernizare i restructurare.34.Ce este restructurarea si ce presupune ea?Restructurarea este procesul reorientrii, reprofilrii generale sau pariale a structurilor economice existente pe criterii de eficient .i presupune: focalizarea aciunilor pe activitile eficiente sau care pot fi eficientizate; nchiderea capacitilor de producie devenite nerentabile ca urmare a unui grad ridicat de uzur fizic i moral; modernizarea instalaiilor i tehnologiilor existente, in special n direcia reducerii consumurilor energetice, materiiale i a mbuntirii calitii produselor; redimensionarea forei de munc . Accelerarea proceselor de modernizare i restructurare , prin ncorporarea masiv a tehnologiilor avansate se va reflecta i n evoluia principalilor indicatori ai calitii vieevoluia principalilor indicatori ai calitii vieii.35.Ce presupune dezvoltarea produselor unei intreprinderi si cum se poate realiza ea?Dezvoltarea produselor unei ntreprinderi, asimilarea de produse noi sau modernizarea celor existente n fabricaie se poate realiza prin aciuni desfurate n conformitate cu trei orientri strategice diferite: prin concepie proprie, dup licene i dup model de referin. Asimilarea prin concepie proprie presupune a dispune de un important potenial uman experi in cercetare, proiectare, design, marketing i analiz costuri. Aceast activitate se realizeaz conform unor proceduri de lucru tiinifice evideniind urmtoarele etape importante: pregtirea constructiv, pregtirea tehnologic, pregtirea material, pregtirea organizatoric i realizarea produselor.Asimilarea prin licene presupune cumprarea concepiei, documentaiei de fabricatie si punerea n funciune de ctre alte firme specializate i ofer unele avantaje, cum sunt: eliminarea activitilor de cercetare ndelungate i costisitoare; scurtarea ciclului de asimilare; transferul experienei n domeniul organizrii produciei i al specializrii salariailor; ridicarea nivelului tehnic i tehnologic al ntreprinderii.36.Care sunt caracteristicile pe care trebuie sa le asigure produsele noi?In general produsele noi trebuie s asigure realizarea , in condiii concrete de producere i utilizare a urmtoarelor caracteristici: Funcionalitate capacitatea de a indeplini integral scopul pentru care a fost construit; Fiabilitate capacitatea de a-i menine caracteristicile de funcionalitate pe parcursul timpului de funcionare indicat de productor; Mentenabilitateposibilitatea de a-i restabili capacitatea funcionala prin lucrri corespunztoare de ntreinere i reparaii; Estetic capacitatea de a crea, prin form i culoare, o ambian plcut beneficiarului potenial, a-i stimula atracia i de a personaliza produsul; Ecologic capacitatea de nu afecta condiiile naturale de mediu n care funcioneaz; Ergonomic proprietatea de a putea fi manipulat cu mare usurin de utilizator; Economicitate proprietatea de a atinge toate caracteristicile cu costuri minime.37.Ce este pregatirea constructiva a fabricatiei si care sunt fazele principale?Pregtirea constructiv a fabricaiei reprezint ansamblul de activiti desfurate n vederea elaborrii studiilor i documentaiilor tehnico-economice necesarea pentru realizarea produselor noi. Denumit i proiectarea produselor, aceasta are ca scop determinarea caracteristicilor tehnico constructive i calitative, precum i a aspectului exterior al produselor. Din punct de vedere al importanei tehnice i economice, pregtirea constructiv are rolul hotrator n asigurarea caracteristicilor tehnice, a performanelor noului produs.Proiectarea noilor produse trebuie s parcurg urmtoarele faze principale: elaborarea temei de proiectare i a studiului tehnico-economic; elaborarea proiectului tehnic; elaborarea desenelor de execuie.Cerina fundamental care trebuie ndeplinit de tema de proiectare i studiul tehnico-economic este determinarea cat mai exact a acelei variante de produs care justific cel mai complet, din punct de vedere tehnic i economic , noutatea i utilitatea sa, care asigur atat productorului cat i beneficiarului efecte economice superioare n raport cu produsele existente deja pe pia. Tema deproiectare definete toate caracteristicile tehnice, funcionale i constructive ale noului produs.Proiectul tehnic cuprinde toate calculele necesare dimensionrii noului produs, datele privind formele geometrice, dimensiunile de baz ale ansamblelor i pieselor principale. Prin proiectul tehnic se precizeaz materialele din care se va fabrica produsul, precum i calculele tehnico-economice ce vor fundamenta soluia tehnic constructiv adoptat.38.Ce cuprinde pregatirea tehnologica a fabricatiei?.Pregtirea tehnologic a produciei cuprinde proiectare procedeelor tehnologice i perfecionarea celor existente cu scopul obinerii noilor produse cu costuri minime.Realizarea pregtirii tehnologice necesit desfurarea urmtoarelor grupe de activiti stabilirea gradului de integrare a produciei ; stabilirea metodelor i variantelor de procedee tehnologice; alegerea variantei optime a procesului tehnologic i stabilirea succesiunii operaiilor; alegerea i determinarea necesarului de utilaje i stabilirea regimului de lucru; proiectarea SDV urilor ; organizarea locurilor de munc i determinarea fluxurilor de materiale. asigurarea condiiilor optime de munc i a normelor de protecie i securitatea muncii.Pregtirea tehnologic trebuie s asigure unitatea procesului tehnologic ncepand cu pregtirea materiilor prime i terminand cu obinerea produsului finit.39.Prezentati fazele premergatoare intrarii in fabricatie a noilor produse?Intrarea n fabricaia propriu-zis presupune parcurgerea urmtoarelor faze premergtoare: execuia prototipului, ncercarea i omologarea lui; execuia seriei zero; pregatirea material si organizatoric a produciei. a) Executarea prototipului urmrete verificarea preciziei calculelor efectuate, nlturarea eventualelor abateri n funcionarea produsului, corelarea tuturor desenelor de execuie cu privire la dimensiunile i punctele de contact ale diferitelor pri componente ale produsului, etc.Incercarea prototipului asigur definitivarea proiectului de execuie, care precizeaz caracteristicile funcionale ale noului produs ce se trec n caietul de sarcini. Acest document va sta la baza fabricrii primelor loturi din produsul respectiv.b) Executarea seriei zero const n lansarea n fabricaie a unui numr redus de produse, n condiiile tehnice i materiale proiectate. Prin execuia seriei zero se verific procesul tehnologic proiectat, eliminandu-se eventualelor deficiene n pregtirea tehnic a produciei. Acum este asigurat, fr deficiene, lansarea n producia de serie a noului produs.c) Pregtirea material i organizatoric are urmtoarele sarcini: achiziionarea de la ntreprinderile specializate a utilajelor nacesare; modernizarea utilajelor existente i amplasarea lor conform fluxurilor tehnologice stabilite; determinarea necesarului de materii prime, materiale, componente, energie, etc; ncheierea de contracte cu furnizorii i formarea stocurilor necesare pornirii fabricaiei; pregatirea specialitilor i muncitorilor ce vor participa la fabricarea noilor produse; pregtirea asistenei tehnice pentru rezolvarea tuturor problemelor ce pot aprea la pornirea fabricaiei.40.Ce este durata de viata economica a unui produs?Prezentati fazele acestuia.Conceptul de durat de via economic a unui produs exprim intervalul de timp scurs ntre momentul apariiei pe pia a produsului nou i momentul n care el i ncateaz existena comercial, ca urmare a dispariiei necesitii pentru care a fost creat. Durata de via economica difer de la un produs la altul, ns tendina general manifestat n toate domeniile este de reducere continuu a acestei durate, sub efectul accelerrii procesului de nnoire.Evoluia duratei de via economic a unui produs marcheaz cinci faze: lansarea (naterea), creterea (dezvoltarea), expansiunea, saturaia (maturitatea), declinul (mbtranirea). Legtura dintre volumul cererii i diferitele faze ale duratei de via economic a unui produs este prezentat n graficul urmtor: Studierea evolutiei n timp a fiecrui produs, extrapolarea tendinelor indicate de datele statistice permit cunoaterea fazei n care se afl acesta i ofer elementele de fundamentare a strategiei de dezvoltare a unor noi produse.

VolumulCererii I Lansarea II Cresterea III Expansiunea IV Saturaia V Declinul

Timp

Fiecreia din fazele ciclului de via economic a produsului i corespund cateva caracteristici, aa cum sunt prezentate n tabelul urmtor.

Faze

CaracteristiciCRESTERE EXPANSIUNESATURATIE DECLIN

Mod de DezvoltareCrearea de pieePtrunderea pe pieeDiferenierea expansiunii geograficeDiversificarea strategiei

Argumente competiionaleCaracteristicile produsuluiComercializare,MarketingCosturi reduseConducerea prin stocuri

ConcureniPuiniNumeroiNumeroiPrea muli

Variabile ale marketinguluiCalitatea distribuieiPublicitatea distribuieiPreul publicitiiDiferenierea publicitii

ProfituriReduseRidicateIn descretereDispersate

Scheme