economia - beltiug

3
Economia Economia regională Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucureşti-Ilfov cu 19,5 % şi Sud cu 12,8 %). Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar şi 46,7% terţiar, înregistrându-se o creştere a ponderii serviciilor concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din industrie au fost compensate, parţial, de evoluţia construcţiilor -domeniu care a cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă. În interiorul regiunii, se manifestă disparităţi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare al judeţelor la formarea PIB regional: judeţului Cluj - 32,3 %, judeţul Bihor - 24,3 %, judeţul Maramureş - 14,9 %, judeţul Satu Mare - 12,1 %, judeţul Bistriţa - Năsăud - 9,1% şi judeţul Sălaj - 7,2%. În Regiunea Nord-Vest există mari discrepanţe în dezvoltarea economică a celor şase judeţe: judeţele din sudul şi vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare sunt industrializate (industria alimentară, uşoară, lemn, construcţii de maşini) şi mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru şi est (Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj -lemn-mobilă, metale neferoase şi auro-argentifere, uşoară), unde evoluţia din ultimii ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale a multor ramuri. Conform analizelor economice şi sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Zonele în declin industrial sunt: zona Munţilor Apuseni şi zona montană din nordul regiunii, cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul judeţelor Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud. Acestea deţin totuşi resurse importante, dintre care menţionăm: minereuri complexe şi auro- argentifere (Satu Mare, Maramureş), bauxită (Bihor), sare (Maramureş, Bihor), materiale de construcţii (Bihor, Cluj), lemn (Maramureş). Restructurările din domeniul minier au afectat acest sector extractiv şi au dus la disponibilizări

Upload: ancastan

Post on 18-Dec-2015

217 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

bb

TRANSCRIPT

EconomiaEconomia regionalRegiunea Nord-Vest participa, n anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului naional, situndu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei ntre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei (dup Regiunile Bucureti-Ilfov cu 19,5 % i Sud cu 12,8 %).Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indic o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar i 46,7% teriar, nregistrndu-se o cretere a ponderii serviciilor concomitent cu scderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativ a ponderii cu care particip sectorul secundar se datoreaz faptului c disponibilizrile din industrie au fost compensate, parial, de evoluia construciilor -domeniu care a cunoscut o dinamic extraordinar n ultima perioad.n interiorul regiunii, se manifest dispariti evidente de dezvoltare msurate prin gradul de participare al judeelor la formarea PIB regional: judeului Cluj - 32,3 %, judeul Bihor - 24,3 %, judeul Maramure - 14,9 %, judeul Satu Mare - 12,1 %, judeul Bistria - Nsud - 9,1% i judeul Slaj - 7,2%.n Regiunea Nord-Vest exist mari discrepane n dezvoltarea economic a celor ase judee: judeele din sudul i vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor i Satu Mare sunt industrializate (industria alimentar, uoar, lemn, construcii de maini) i mai stabil dezvoltate economic dect regiunile din centru i est (Bistria-Nsud, Maramure i Slaj -lemn-mobil, metale neferoase i auro-argentifere, uoar), unde evoluia din ultimii ani a dus la pierderea capacitii concureniale a multor ramuri. Conform analizelor economice i sociale efectuate, polii srciei se gsesc n judeele Maramure i Bistria-Nsud.Zonele n declin industrial sunt: zona Munilor Apuseni i zona montan din nordul regiunii, cuprinznd arii nsemnate de pe teritoriul judeelor Maramure, Satu Mare i Bistria-Nsud. Acestea dein totui resurse importante, dintre care menionm: minereuri complexe i auro- argentifere (Satu Mare, Maramure), bauxit (Bihor), sare (Maramure, Bihor), materiale de construcii (Bihor, Cluj), lemn (Maramure). Restructurrile din domeniul minier au afectat acest sector extractiv i au dus la disponibilizri masive i la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Bora-Vieu. Sectorul industriei neferoase este ameninat n Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activiti care polueaz oraul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investiii att n infrastructur ct i n echipamentele de exploatare a resurselor.Dei silvicultura reprezint o ramur important a regiunii, defririle insuficient controlate (Bistria-Nsud, Maramure) i lipsa unui program coerent de rempduriri i construcii de drumuri forestiere ctre interiorul bazinelor, conduc la reducerea continua suprafeelor mpdurite. Capitalizarea insuficient, pierderea pieelor externe, neadaptarea la exigenele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobil s fie nchise sau s funcioneze la parametri redui.La nivelul comunei Beltiug activitile economice sunt diversificate, iar majoritatea sunt legate de comer, construcii i amenajri i activiti agricole i legate de agricultur.n evidenele primriei Beltiug exist un numr de 37 societi comerciale , 11 asociaii familiare, 12 persoane fizice autorizate, 4 intreprinderi familiale si 2 societati pe aciuni:Pekh Company SRL,Pompei Construcii SRL,Tecprois Tehnic de Reabilitare i Izolament SRL,Weingut Brutler & Lieb SRL,Astra Construcii SRL,Barbie SRL,Beltiug Agrocont SRL,Blue Ocean SRL,Bulding Construct Com SRL,Eberst SRL,Helvit SRL,Hetei SRL,Kaltib SRL,Kaly & Kim SRL,Rist Ioan IF,Berechi Iosif IF,Brutler Joszef Istvan AF,Fogorasi Attila AF,Rist Simion tefan PF,Berechi Roxana PF,Brutler Adina PFA,Brutler Mihai PFA,Asociaia Forestier Silva.Localitatea RtetiHotea SRL,Melisa SRL,Sergiu Const SRL,Agro Tip SRL,Agrohardy SRL,Agromec Rteti SA,Agromec Rteti, Vii SA,Bota G Ioan IF,Varga Gheorghe AF,Ziman Gergely Janos AF,Baumgartner Nicolae AF,Chereches, Mariana Cristina PFA,Toma Maria PFA.Localitatea SandraAnghel Marc SRL,Cim Roxana SRL,Cristina & Larisa SRL,Cristina & Miti Construct SRLLala C&I SRL,Mara Bol SRL,Miaferm SRL,Sibi&Laur Construct SRL,Timanger SRL,Vasi & Roxi SRL,Lingurar Ioan AF,Matesan Doru AF,Tiplea Daniel AF.

Localitatea GhiriaAuto Cofra SRL,Szilard & Co SRL,Euro Luc Construct SRL,Svivt SRL,Kalimeros Com SRLTman Cristian Intrepr. Individual,Czibere Zoltan Ioan AF,Kiss Coloman AF,Czibere Attila PFA,Csorban, Ileana PFA,Bors Istvan Karoly PFA,Bolba Diana Nicoleta PFA,Balogh Carol PFA.

Localitatea GiungiBabtan SRL,Mutu Ali SRL,Unirea Giungi SRL,Sas Bogdan Gheorghe Mihail AF,Canta Gheorghe PFA.

AgriculturaDat fiind faptul c mai mult de 60% din populaia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene triete n zonele rurale, care acoper 90% din teritoriu, politica de dezvoltare rural este un domeniu de o importan crucial. Agricultura i silvicultura sunt principalii utilizatori ai terenurilor din zonele rurale i, ca atare, joac un rol important pentru comunitile rurale: reprezint temelia unei puternice structuri sociale i viabiliti economice, precum i a gestionrii resurselor naturale i a peisajului.Comuna Beltiug este renumit pentru podgoriile sale vaste i pentru cramele de vinuri numeroase. Tradiia vitiviniculturii este bine pstrat n comun. Dealurile nsorite de care este nconjurat comuna ofer un mediu propice pentru dezvoltarea acestui tip de cultur i implicit a domeniului de activitate. n comun exist un productor de vinuri care i distribuie producia n mare parte n rile din Occident unde vinul de Rteti este extrem de apreciat.