1. Istoric

Regatul Ţărilor de Jos (Nederland în neerlandeză), este o monarhie constituţională, făcând parte din Benelux. Este situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, şi mai include şi câteva colonii.

In secolul XVII, o mica tara din nord-vestul Europei, o natiune energica si tenace, cu nave

rapide, au devenit “carausii marilor”, luand locul Spaniei si Portugaliei. Olanda , pe plan commercial

si financiar, a devenit in acest secol placa turnanta a lumii. Pe cheiurile de la Rotterdam, Amsterdam,

Enkhuise, Delpht se ingramadeau intr-o varietate uluitoare pentru orice contemporan tot ceea ce

lumea producea si comercializa la acea data. Consumul de produse “coloniale” al aristocratiei

europene era asigurat in cea mai mare parte de antrepozitele olandeze. O bogatie imensa, provenita

din rolul dominant detinut pe piata mondiala, se revarsa asupra Olandei. Fascinata, intreaga Europa

privea la aceasta acumulare de prosperitate fara precedent, intr-un stat mic, neinsemnat din punct de

vedere politic. Ca un adevarat alchemist care reusise sa gaseasca secretul piesei filosofale, se poate

spune ca Olanda a reusit sa transforme fierul in aur, caci “secolul de fier” pentru restul Europei, a fost

de fapt “secolul de aur” al Olandei.

Intregul progres se explica prin forta flotei sale comerciale, prin rolul dominant pe care l-a

jucat in comertul mondial, rol care a determinat la randul sau punerea la punct a unor tehnici, practici

si forme de organizare, care au putut deservi corect si eficient aceasta orientare economica evident

capitalista.

Comertul maritim, insa, a fost destul de costisitor datorita conditiilor de transport ale vremii,

prin riscul navigatiei cu nave fragile. Astfel, a aparut ideea asocierii mai multor mari comercianti

pentru pregatirea unor nave comerciale, insa ele au avut un caracter temporar.

De la sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII au aparut astfel de asocieri cu

caracter permanent. Ele au deschis drumul care a dus la aparitia primelor societati anonime pe

actiuni, fara de care, dupa cum a afirmat-o Marx, nici nu ar fi putut fi vorba de capitalism. Prima

societate de acest gen a fost Compania olandeza a Indiilor orientale. Capitalul initial al acestei

companii a avut valoarea de 6 459 840 florini, o suma imresionanta pentru acea vreme. Acest capital

era constituit prin participarea celor 6 provincii si a principalelor orase ale Olandei. Jumatate din

acest capital apartinuse orasului Amsterdam, restul impartindu-se intre ceilalti parteneri. Fiecare

dintre acestia au emis, pana la completarea partii lor din capitalul social, hartii de valoare, puse la

1

vanzare pe piata , asa ca la formarea capitalului a putut participa un numar mare de oameni,

umparatori ai acestor hartii de valoare(actiuni).

Societatea a primit monopolul comertului pe o suprafata imensa a globului: de la Capul Bunei

Sperante spre est pana la stramtoarea Magellan. Initial a fost prevazuta sa functioneze timp de zece

ani. Dar rentabilitatea activitatii sale a fost de-a dreptul exceptionala. Expresia acestei situatii a fost

cresterea permanenta a valorii actiunilor V.O.C., care la sfarsitul celor zece ani au reprezentat o

valoare cu 200% mai mare decat cea initiala. Ca urmare, nici nu s-a mai pus problema lichidarii ei.

Aceasta societate anonima pe actiuni nu ar fi existat daca nu era Bursa de la Amsterdam,

prima bursa de valori din Europa ( si din lume), unde actiunile V.O.C. au putut sa fie comercializate.

Micuta , dar bogata Olanda, era amenintata din toate directiile: pe de o parte Anglia, care

dorea suprematia maritima, pe care o si obtine in urma razboaielor navale purtate cu Olanda , pe de

alta parte Franta, o mare putere politico-militara, nu agrea prosperitatea olandeza si suprematia ei pe

piata mondiala. Astfel, Franta condusa de Ludovic al XIV(Regele Soare), urmarea sa-si asigure o

pozitie cat mai puternica in comertul international, in traficul maritim. Forta Olandei s-a aflat pe

mare. Cum ar fi putut rezista invaziei pe uscat a francezilor cand nu avea nici un fel de putere militara

regulata? Toate aceste premise nefavorabile pareau sa condamne definitiv Olanda. Dar iata, ca ele, in

mod paradoxal, au actionat intre-o maniera indirecta in favoarea ei, in sensul ca i-au orbit pe

conducatorii militari francezi. Stralucitii nobili ai Frantei uitasera un singur lucru: natiunea

olandeza. Intr-adevar, in fata primejdiei pierderii libertatii toti olandezii s-au ridicat ca unul, iar

atunci cand situatia a devenit dramatica, ei nu au ezitat sa-si deschida digurile dinspre mare ridicate

cu atata efort si care smulsesera marii o buna parte din teritoriul tarii. Aproape intreaga tara a fost

inundata. Terenurile agricole, drumurile, ca si fermele olandeze se aflau sub ape. Armata franceza

incepuse sa se balaceasca in mijlocul unor mlastini dezolante in cautarea unui dusman care nu putea

fi vazut.

In secolul XVII , la Amsterdam au fost puse la punct tehnici si operatiuni de credit care vor

deveni caracteristice sistemului capitalist de credit. Aici, printre altele, s-au pus in circulatie” „hartii

de banca”, care au inlocuit monezile metalice, mai greu manipulabile, si care nu reprezinta altceva

decat viitoarele bancnote, atat de caracteriste circulatiei monetare din secolul XIX.

Unii autori, referindu-se la rolul deosebit jucat de Olanda in finantele internationale, au

avansat ideea ca aceste plasamente externe(numai bancile din Amsterdam au avut o cifra de afaceri

de 200-300 milioane florini) au afectat in final viitorul industrial al Olandei, caci au fost deturnate

de la efortul intern de investitii sume importante de bani. Asa s-ar putea explica de ce Olanda, care

detinea toate atuurile modernizarii, nu a fost cea care a inregistrat prima si Marele Salt al revolutiei

2

industriale si apoi al industrializarii. Prin intermediul comertului mondial, unde au jucat un rol

cheie ca intermediari, olandezii au reusit sa acumuleze mari disponibilitati de capital. Sectorul

industrial (manufacturier) olandez a ramas cel traditional. Este drept ca se raspandise sistemul

manufacturilor dispersate in jurul unor mari centre urbane( F.Mendels a numit fenomenul, cu totul

impropriu, „protoindustrializare”), dar el raspundea necesitatilor resimtite pe piata interna. Acest

sistem nu numai ca se autofinanta, dar a fost si o sursa de acumulare de capital. Cererea de pe piata

proprie nu a impus adoptarea unor masuri menite sa mareasca productia, sa o imbunatateacsa la toti

parametrii. Daca se considera ca este rezultatul unui efort de sinteza asupra unui proces complex, se

poate accepta termenul de „protoindustrializare”. Numai daca ar exista tendinta de a-l considera ca

fiind o etapa obligatorie in cadrul unui proces mai larg, cel al industrializarii, fireste ca este

inacceptabil. Fie ca folosim termenul de protoindustrializare, fie ca nu, procesul a fost real si, mai

ales in Olanda, impresionant.

Cel de-al doilea razboi mondial a lasat in urma un spectacol dezolant al unei tari devastate:

92000 locuinte distruse

228000 de acrii de pamant sub apa

productia de gaz si electricitate se reduce cu 17% fata de nivelul din 1938

reteau de cai ferate se reduce la 40%

In anul 1969 totalul importurilor inclusiv produsele agricole se ridicau la 39.8 mld florini, fata

de aproximativ 36.1 mld valoarea exporturilor, care asigurau o acoperire de numai 90%. Echilibrul

trebuia stabilit de sectorul serviciilor, care joaca un rol important in structura economica a tarii.

3

2. Secolul –XX-

Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii ,ca punte intinsa intre tarile

scandinave Anglia ,RFG , Belgia si Franta ,va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice

structurii economice a tarii ,respectiv comertul, navigatia si agricultura .Este suficient sa amintim in

acest sens ca 81% din populatie iti castiga existenta in sectorul servicilor , 6,5% -1969 si 3% in 2000

din pop. activa in agricultura.

Acealeasi conditii naturale care au facilitat dezvoltarea comertului aveau sa stimuleze- prin

lucrarile de infrasctura efectuate in zonele portuare , de-a lungul adancilor cursuri de apa -constituirea

unor puternice centre industriale .

Stat cu o economie industrial - agrara puternic dezvoltata, Olanda este lipsita de resurse de subsol, cu

exceptia hidrocarburilor. Industria prelucratoare, diversificata si cu un inalt nivel tehnologic,

antreneaza 1/5 din populatia activa, contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul

important al companiilor transnationale Philips, Shell si Unilever. Se disting concentrarile industriale

Amsterdam - Haarlem - Velsen (nave, otel, prelucrarea prod. tropicale), Rotterdam - Haga -

Dordrecht (petrochimie, electronica, avioane), Eindhoven - Breda (electronica, autovehicule, textile).

Agricultura cea mai performanta din lume, antreneaza 5% din populatia activa, contribuie cu 5% lw

PNB si are ca specific prod. animaliera (peste 2/3 din prod. agr.), Olanda fiind primul exportator

mondial de lapte, oua si carne de porc; se cultiva cartofi , grau, sfecla de zahar, iar floricultura este

foarte dezvoltata.

In Olanda se afla primul port al lumii - Rotterdam; 30% din marfurile transportate pe mare incarcate

si descarcate in tarile U.E trec prin porturile olandeze.

Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. $ anual), iar balanta comerciala, cea de plati si

servicii sunt excedentare.

AGRICULTURA

4

Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica

proprietate privata aupra pamantului.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea

fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5

ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile , dar si aici s-a

ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri.In conditile

aratate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile

si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii.

Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura , pasunile ocupa 62% , pamantul

arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de sera).Primul loc in sectorul agricol

este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea productiei globale a agriculturi

olandeze fata de 18% partea horticulturii. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din

nord si din vest.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche , untul

de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.In aceasta

situatie ,Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs , in forte pana in

crahul din feb. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern , la preturi reduse , untul din

Anglia si Irlanda.In prezent , circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea

exportului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte

condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor ,Olanda fiind cea mai mare exportatoare de

oua de pe piata mondiala .

Culturile cerealiere (grau ,orz , secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. 3/5 din suprafata

terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb , culturile de sfecla de zahar satisfac in

intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30%

mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export.

Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat

un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile de sera , care si-au vazut in ultimii

ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect

mai mult industrial decat agricol, datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina

temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor .

Faima Olandei ,bine meritata de altfel , este legata de de culturile sale de flori indeosebi de

culturile de lalele. Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica ,laleaua

avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637.Virusul care afectase la un

moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi

5

deosebit de important ;in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element

simbolic in relatiile de curtoazie , iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. Pretul

unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini; cu trei bulbi se poate cumpara o casa ,si acesta

tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la

scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator .Sute de familii burgheze au

fost ruinate , cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 .

Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi

din Atlantic .Descoperirea pe sfarsitul sec. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez ,a posibilitatilor

de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii,

transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului

international .Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti , extinderea flotei de

pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii, dezvoltarea unei retele de ateliere

profilate pe problemele conservarii pestelui . acorduri si conflicte internationale si, in orice caz ,

venituri importante. Heringii , olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati.

In ceea ce priveste INDUSTRIA, Olanda a parcurs un proces istoric indelungat, legat de

functiile primare ale economiei ( comertul exterior , navigatia si agricultura). Comertul exterior a

facut posibila si necesara dezvoltarea unei vaste industrii de transformare, navigatia a antrenat

industria constructiilor navale si industria mecanica, iar agricultura a determinat industrializarea

produselor alimentare si, paralel cu aceasta , industria textila, care ocupa 30% din populatia activa in

prima jumatate a secolului trecut.

Plasata pe coordonatele economiei vest-europene, de care este legata printr-un sistem de

relatii speciale( fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului, Comunitatii Economice Europene,

Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, a Comunitatii Europene pt Energie Atomica, a

Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare), economia olandeza se detaseaza prin

dimensiunile sale, care sunt prea putine in comparatie cu intinderea sa teritoriala.

Conditiile naturale dau economiei un profil deosebit. Lupta impotriva apelor va face sa se

realizeze , ca ramura deosebit de importanta, industria constructoare de dragi de diferite tipuri,

remorchere si alte echipamente de acest gen, consacrand reputatia mondiala a constructorilor

olandezi de diguri, porturi si ecluze.

Pozitia la tarmul Mediteranei, ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia, RFG,Belgia si

Franta, va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii(comertul,

navigatia si agricultura). Este suficient sa amintim ca 81% din populatie isi castiga existenta in

sectorul serviciilor, 6,5%-1969 si 3% in 2000 din populatia activa isi castiga existenta in agricultura.

6

Aceleasi conditii care naturale aveau sa stimuleze, prin lucrarile de infrastructura efectuate in

zonele portuare, contituirea unor puternice centre industriale.Astfel amintim furnalele de la

Ijmuiden(clasate printre cele mai moderne din lume), rafinariile de petrol sau centrele importante ale

industriei petrochimice construite in jurul industrii realizate prin punerea in valoare a situatiei

geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materii prime.

Extractia carbunelui se realizeaza in conditii de slaba competitivitate, iar productia de petrol

este deocamdata insignificanta in raport cu consumul intern si, cu exceptia sarii si a enormelor

zacaminte de gaze naturale, Olanda trebuie sa importe materiile prime.

Repartitia teritoriala a industriei presupune o serie de corective, in sensul acordarii unor

prioritati regiunilor din nordul si sudul tarii. Inchiderea progresiva a minelor de carbuni din Lamburg

face necesara crearea de noi locuri de munca. Partea occidentala a tarii, in care locuiesc peste 7

milioane de oameni, este prea aglomerata.

Pornind de la aceste necesitati s-a trecut la masuri de imbunatatire a infrastructurii regiunilor

avute in vedere si s-a construit portul Eems(Eemshaven) in provincia Groningen. In plus, instalarea

de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaza de importante avantaje fiscale( prima investitie s-

a ridicat la 25% din costul terenului, cladirilor si echipamentului).

Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate. O uzina de aluminiu s-a instalat in regiunea de

nord ,in Limburg, s-a dezvoltat industria chimica, iar in 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.

Industria metalurgica si electrotehnica utilizeaza 25% din personalul angajat in industrie si

prezinta un profil foarte variat. Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de

intreprinderi importante producand aluminiu(123 000 tone anual), plumb(45 000 tone) , zinc(60 000

tone), cositor (7 000 tone) precum si unele metale speciale, precum indiu.

TRANSPORTURILE:

In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale geografice

care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii. In acest sens ele creaza

52,4% din locurile de munca. In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze, este

de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesc in aceasta tara sunt numai tranzitate.

Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta

la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic. Este vorba

despre introducerea petrolierelor gigant, transportul prin containere, introducerea turbo-reactoarelor

in transportul aerian. Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in

7

comertul de tranzit, in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari, bancare si de transport,

care, in conditile unui comert international deosebit de activ, joaca un rol de primordial. Coloana

vertebrala a acestei activitati este în primul rand flota comerciala ,care numara 1314 uintaţi

(2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la conditiile economiei si

traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al

economiei olandeze. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate

mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european, permitand transportul rapid

a marfurilor in tarile din bazinul său. Exista în Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua

feroviara este electrificata si masoara 3200 km , reteaua de transport fluviala masoară 5046

km , din care 3500km canale .

In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile

constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful

Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este cel

mai mare pod din Europa. In domeniul transporturilor aeriene , prezenta pe plan internatinal

se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea

mai veche linie aeriana civila din lume, infiintata de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM

(Societatea regală de navigatie aeriana).

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi

din PIB) - incluzând componentele bancar, asigurari si transporturi. Calitatea şi complexitatea

acestora, constituie factori importanţi în decizia firmelor straine de a-si stabilii sediul sau

reprezentanţa in Olanda, ca si pentru infiintarea de noi unitaţi de productie sau distributie. Peste 25%

din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina, totalizand cca. 7000

companii. In acelasi timp, investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, ocupand

primele locuri atat in economiile dezvoltate, cat şi in cele emergente.

Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din

lume: ABN AMRO, ING / BARINGS, RABOBANK si FORTIS. Impreuna, acestea au dezvoltat o

retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei şi peste 500 in alte 50 de tari. In acelasi timp,

in Olanda functioneaza 60 filiale asi sucursale ale unor banci din Europa, Asia şi America. Bursa de

Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre

cele mai importante din lume.

Finantarea afacerilor se realizeaza, de asemenea, prin alte institutii specializate, cum

sunt Banca Naţionala de Investitii (specializata in imprumuturi pe termen mediu şi lung), companii

8

de investitii de capital (initial create de guvern, in prezent semi-independente) si agentii regionale de

dezvoltare (sprijin pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului ).

Suplimentar, in funcfie de tipul afacerii, guvernul olandez acordă o serie de stimulente, subventii sau

reduceri de taxe pentru export si investitii. Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui

sistem sofisticat de servicii de asigurare si finanţare a exporturilor.

Turismul :6.558.000 turisti (1996); venituri din turism =6,23 mld. dolari Principalele zone

sau obiective : orasele de arta Amsterdam (vizitat de circa 50% din turisti străini) Haga,

Delft , Haarlem, Utrecht cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. 17 ) si numeroase muzee( din

cele peste 400 existente în Olanda )litoralul M. Nordului , cu 55 de staţiuni balneare

( renumite fiind Hock van Holland , Zandvoort ,Noordwijk).M. Wadden şi ins.Frisce (pentru

sporturi nautice); intre Haga şi Scheveningen se află Madu-rodam, oras miniatura cu

reproduceri fidele, la scara , ale multor monumente si curiozitati ale tarii; in S tarii se remarca

Maastricht ,cel mai vechi oraş al Olandei (arhitectura medievala , a Renasteri ,baroca) .

Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de

Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele industriale circula liber intre

Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda (fara taxe vamale). In cazul produselor agricole,

taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de

comert liber.

Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru

derularea relatiilor de afaceri, bucurandu-se de un climat politic stabil, o baza macroeconaomica

puternica, un cadru legal clar şi relatii comerciale bine dezvoltate, in special cu tarile vecine.

3.Economia in contextual Uniunii Europene

4. Situatia prezenta

9

Este specializata in transportul maritim. Aportul serviciilor in PIB este de 1,32%.

Excedentul din transporturi (respectiv 5,001 mld. EURO) acopera deficitul mare din turism (3,746

mld. EURO), rezultand un sold pozitiv pentru servicii (4,669 mld. EURO).

Deficitul mare al balantei turistice se explica prin faptul ca se efectueaza cheltuieli masive cu

turismul: din punctul de vedere al plecarilor, Olanda se situeaza pe locul 5 cu 22,286 milioane turisti

(1996); din punctul de vedere al cheltuielilor se situeaza pe locul 8 cu 11,370 miliarde dolari; din

punctul de vedere al cheltuielilor pe turist, Olanda se situeaza pe locul 9 cu 510 $/turist.

Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de

dezvoltare al serviciilor de constructii.

Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. Distribuitorii

executa servicii de import - export. Piata olandeza primeste produse din U.E., dar si efectueaza

transferul rapid si functional al acestora. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii U.E.

Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare, Rabobank Nederland fiind

considerata printre "cele mai sigure banci din lume", deoarece toate cele trei agentii de rating au

plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA.

Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari, dintre care ING se situeaza pe primul loc

cu 3600 milioane ECU, Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU, si Achmea pe locul al

treilea cu 1287 milioane ECU.

Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic, dezvoltare reflectata de:

-PNB/locuitor=17320 $/locuitor;

-rata inflatiei scazuta=2%;

-rata somajului scazuta=4%.

-soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro).

-populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata.

Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez, situandu-se printre primele in

sfera serviciilor financiare integrate. Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in

activitati financiar-bancare si de investitii.

Activitatea de asigurari se desfasoara in 31 de tari. Valoarea de piata a intregului grup a depasit, in

1998, 30 miliarde de dolari, iar activele sale au fost apreciate la 320 miliarde de dolari.

ING este numarul 1 in Olanda pe piata asigurarilor de viata si pensii cu un volum al primelor

brute subscrise de 3600 milioane ECU in 1997.

Grupul ING a fost constituit in anul 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden si grupul NMB

PostBank, intrand astfel pe piata financiara olandeza ca un puternic concurent al celorlalte grupari.

10

Originile sale se afla situate in timp, la jumatatea secolului XIX(1845 - asigurarile prin societatea

fondatoare Nederlanden si 1863 - activitatea bancara prin cea de a doua societate fondatoare

Nationale Levensverzekering Bank), atunci cand asigurarile si serviciile bancare s-au constituit deja

ca sector distinct pe piata olandeza.

Societatea Nederlanden a fost infiintata la 12 aprilie 1845 de catre G.J. Dercksen si C.

M.Henry in oraselul olandez Zutphen, situat la granita cu Germania si avand un comert infloritor.

Firma a avut ca obiect de activitate asigurarea impotriva incendiilor, adaugand treptat in oferta sa si

alte produse legate in oferta sa si alte produse de asigurare legate in speciale in transportul si

comertul maritim, mai ales dupa ce fondatorii amintiti si-au format propria lor companie.

Strategia noii companii a fost de a derula operatii de asigurare atat in Olanda, cat si in afara ei.

Astfel, printre primii clienti mai importanti ai noii ai societatii s-a numarat si Nederlandsche Handel-

Maatschappij, care detinea monopolul comertului cu Indiile de Est olandeze, Indonezia de azi,

colonie a Olandei din acea vreme. A fost infiintata, ca urmare, o retea deosebit de ampla de vanzare

a asigurarilor pentru transportul maritim. Ea cuprindea Valparaiso, San Francisco, Shanghai, Londra,

numarand la inceputul secolului XX, 139 de reprezentante in diferite orase ale lumii.

Dupa cel de al doilea razboi mondial, societatea Nederlanden a continuat politica sa de

extindere pe piata internationala prin achizitionarea unor societati de asigurare cu situatie economica

stabila si cu o buna reputatie pe piata din Canada, Australia, Belgia si Marea Britanie.

In anul 1963, Nederlanden s-a asociat cu o alta societate de asigurari Nationale Levensverzekering

Bank, specializata in asigurarile de viata si cu o experienta de 100 de ani in acest domeniu. Sediul

acestei societati se afla la Rotterdam, oras cu o populatie de 10 ori mai mare decat Zutphen,

caracterizat printr-o dinamica economica iesita din comun, mai ales datorita faptului ca este un oras

port. Fondatorii acestei societati si-au concentrat de la inceput activitatea firmei pe piata asigurarilor

de viata, reprezentand in Olanda cea mai moderna societate de acest , organizata ca societate pe

actiuni si apeland pentru calcularea primelor de asigurare la principiile actuariale.

Asocierea celor doua societati descrise mai sus a fost stimulata de formarea CEE in 1957,

creandu-se astfel posibilitatea extinderii acestei grupari puternice dincolo de granitele Olandei. Noua

societate a inceput sa se miste rapid si cu pasi mari spre regiuni extraeuropene. Astfel, in 1974, ea si-

a facut intrarea pe piata americana, cea mai mare piata de asigurari din lume, achizitionand pachetul

majoritar al societatii Peerless Insurance Co.

Ramura bancara a grupului ING isi are originea in numeroasele fuzionari ale unor banci cu

traditie si vechime cum ar fi Rijkspostpaarbank si Postchecque en Girodienst care au fuzionat si

11

format Postbank, care la randul ei a fuzionat cu Nederlandse Middemstandsbank si au creat NMB

Postbank Group, care a devenit in 1991 componenta bancara a Grupului ING.

In anii care au urmat fuziunii au mai fost facute o serie de alte achizitii importante care au

intarit pozitia grupului pe piata internationala, cum ar fi banca britanica de investitii Barings in 1995,

compania de asigurari pe viata Equitable of Iowa si Furman Selz pe piata americana. Preluarea

bancii belgiene Banque Brussels Lambert, la sfarsitul anului 1997, a reprezentat cea mai mare

achizitie a unei companii olandeze de pana acum.

Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice avantajoase si faptului ca au avut

intotdeauna o atitudine de neutralitate.

Indicatori ai dezvoltarii economice

Indicatori An Olanda

1 PNB/locuitor ($) 1997 173202 PIB (mld. EUR la preturi constante

din 1995)1998 351,78

1999 362,332000 373,93

3 Evolutia PIB (%) 1998 3,71999 3,02000 3,2

4 Balanta de plati (mil. ECU/EUR)4,1 Bunuri 1998 C: 152895;D:136656;

S: 16239

4,2 Servicii 1998 C: 47162; D: 42493; S:4669

4.2.1 Transport 1998 C: 18368; D:13367; S:5001

4.2.2 Turism 1998 C: 6070; D:9816; S: -3746

4.2.3 Alte servicii 1998 C: 22724; D: 19310; S:3414

5 Conturi curente si de capital (mil.ECU)

1998 C: 36846;D:219430; S: 17416

6 Soldul investitiilor directe (mil. ECU) 1998 -58987 Exporturi totale (mil. ECU/EUR) 1998 190865

1999 2024108 Importuri totale (mil. ECU/EUR) 1998 174508

1999 1897679 Export net/Balanta comerciala totala

(7-8)1998 16357

1999 12643

12

10 Export extra UE (mil. ECU/EUR) 1998 402061999 42140

11 Import extra UE (mil.ECU/EUR) 1998 730611999 84054

12 Soldul Balantei comerciale extra UE (10-11)

1998 -32855

1999 -41914413 Export de bunuri si servicii (mld.

ECU/EUR preturi constante din 19995

1998 221,05

1999 230,7814 Deflatorul PIB / Indicele general al

pretului (% 1995=100)1998 99,4

1999 102,02000 104,8

15 Rata inflatiei (%) (IGP-100) 1998 (-) 0,61999 22000 4,8

16 Rata somajului (%) 1998 4

Sursa: Anuarul U.E.

Gradul de deschidere a tarilor member ale UE in 1995 (export intra UE/PIB in procente)

1. Irlanda 52,3% 8. Austria 16,0%

2. Belgia-Luxemburg 46,7% 9. Marea Britanie 12,9%

3. Olanda 41,0% 10. Franta 12,3%

4. Suedia 20,5% 11. Germania 12,1%5. Danemarca 19,0% 12. Italia 12,1%

6. Finlanda 18,6% 13. Spania 11,4% 7. Portugalia 18,1% 14. Grecia 5,8%

Sursa datelor: Eurostat , ianuarie 1997

13