ea - targusoar

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

“Amplasare retele centrale eoliene, reteaua TG“

extravilan comuna Targusor, Judetul Constanta

Elaborator:

Persoane inscrise in Registrul National al Elaboratorilor de Studii

pentru Protectia Mediului:

Biolog Andreea VASILE

Ecolog Stefan Robert RADU

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L

Beneficiar:

S.C. ELCOMEX EOL S.A.

2012


“AMPLASARE RETELE CENTRALE EOLIENE – RETEAUA TG”

extravilan comuna Targusor, judetul Constanta


“Amplasare retele centrale eoliene, reteaua TG“

extravilan comuna Targusor, Judetul Constanta

Elaborator:

Persoane inscrise in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru

Protectia Mediului:

Biolog Andreea VASILE

Ecolog Stefan Robert RADU

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L

Beneficiar:

S.C. ELCOMEX EOL S.A.

2012

Proprietate intelectuala

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A. 2




CUPRINSA. Informatii privind proiectul supus aprobarii.......................................................................................................................7

A.1. Informatii privind proiectul analizat...........................................................................................................................7A.2. Localizarea geografica si administrativa.....................................................................................................................8A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect.............................................9A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect.....................................................10A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului...............................................................................................................................10A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect.................................................10A.6.1 Protectia calitatii apelor ............................................................................................................................................10A.6.2 Protectia aerului.........................................................................................................................................................11A.6.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor..........................................................................................................11A.6.4 Protectia solului si subsolului...................................................................................................................................11A.6.5 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament..............................................................................................12A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin proiect...............12A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect......................................14A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect.......................................................................................................................................14A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin proiect.........................14A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului..................................................................................................14A 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar; ............................16A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.......................................17

B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea obiectivelor propuse prin proiect..................................................................................................................................................................................18

B.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar.......................................................................................18B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar............................................................................................................................................29B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate....................................35B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar...................................................................58B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate.........................................................................60B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar..............................................................................................................................................................................69B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar............................................................69B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor...............................................................................................................70B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar..............................71B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar........................................................71

C. Identificarea si evaluarea impactului..................................................................................................................................72C.1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului propus............................................................................................72

C.1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului....................................................................................................................................................72C.1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului..........................................................................................................................................................................................81

C.2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP................................81C.2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului.........................................................................................................81C.2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru proiectul propus si pentru alte PP...................................................................................................................84

D. Masurile de reducere a impactului.....................................................................................................................................84D.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere.....................................................................................................84D.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului.........................86D.3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar...................87

E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate. 87





A. Informatii privind proiectul supus aprobarii

A.1. Informatii privind proiectul analizat

Denumirea proiectului: “Amplasare retele centrale eoliene – reteaua TG”, in extravilan comuna Targusor, jud. Constanta;Titular: S.C ELCOMEX EOL S.A

Perioada de implementare a proiectului: cca. 12 luni.Date generale:

Pe amplasament se propune amplasarea parcului eolian, format din 8 turbine tip SIEMENS BONUS cu o putere nominala de 2300KW – 2,3 MW.

Amplasametul parcului eolian, este reprezentat de mai multe parcele de teren agricol cu destinatie arabil si teren cu destinatie speciala- drum de exploatare, situate în extratravilanul comunei TARGUSOR, judeţul Constanta. Locaţia pentru amplasarea turbinelor eoliene ocupă o suprafaţă de aproximativ 780,18 ha în partea vestica si sudica a comunei TARGUSOR in incinta parcelelor A 421/15, A 459/12, A 461/1, A 461/12, A 696/3, A 696/9, A 705/3.

Evidentierea suprafetei aferente obiectivului fata de cea mai apropiata localitate

(vedere satelitara: Google earth)

Investitia propusa RETEAUA TG_4, are ca finalitate valorificarea energiei vantului din zona centrala a Dobrogei prin montarea unui numar de 8 turbine eoliene de ultima generatie, durata de functionare estimata este de 20 - 25 de ani, valorificand un potential natural remarcabil al zonei – energia eoliana.

Terenul are o importanta economica medie. Valoarea economica a zonei este data de productivitatea terenurilor cultivate cu cereale.





A.2. Localizarea geografica si administrativa

Locaţia studiata pentru amplasarea turbinelor eoliene ocupă o suprafaţă de aproximativ 780,18 ha în partea sudica a comunei TARGUSOR la aproximativ 627 m de linia care delimitează intravilanul acesteia. Amplasamentul propus pentru construcţia Parcului Eolian se învecinează după cum urmează:��La Nord – terenuri arabile aparţinând comunei Targusor sau persoanelor fizice sau juridice, drumul judetean Dj 225, si la aproximativ 627 m comuna Targusor;��La Sud – terenuri agricole aparţinând persoanelor fizice sau juridice, drumurile de exploatare agricolă De 422, De 460, De 461/8, De 461/17, De 706, De 705/5, la distanţa de 5,6 Km comuna Nicolae Balcescu iar la o distanta de 5,77 km satul Dorobantu, precum si DN 2A la aproximativ 6,50 km;��La vest – terenuri agricole aparţinând persoanelor fizice sau juridice, drumul de exploatare agricola De 662, si satul Tepes Voda (11,20 km);La est – terenuri agricole aparţinând persoanelor fizice sau juridice si drumul de exploatare agricola De 705/5;

Centralele eoliene se vor amplasa pe o suprafata de 90,50 ha pentru care, beneficiarul are un contract de superficie si servituti conexe.

Comuna Tirgusor este o localitate in centrul judetului Constanta, situata la o distanta de cca. 40 km nord-vest de municipiul Constanta. Coordonatele geografice sunt 44º27’N si 28º24’E.

Suprafata de teren a comunei Targusor este de 9.809 ha, din care: teren arabil 6.315 ha, pasune 1.546 ha, vii 21 ha, padure 1.244 ha, neproductiv 1.927 ha.

Se invecineaza spre nord cu localitatile Cheia si Gradina, est cu comunele Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu, la vest cu comuna Pantelimon.

Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza:-spre nord si sud-est, spre localitatile Cheia, respectiv Mihail Kogalniceanu: DJ222;-spre vest si sud, spre localitatile Pantelimon, respectiv Nicolae Balcescu: DJ225.





Localizarea comunei Targusor si a obiectivului fata de principalele cai de acces in zona

Inventarul de coordonate ale turbinelor in sistem de proiectie Stereo 1970 sunt prezentate in tabelul urmator:

A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect

In cazul implementarii unui astfel de obiectiv, principalele modificari fizice sunt cele asupra solului si peisajului. Lucrarile aferente perioadei de implementare a obictivelor propuse prin plan presupun excavatii de adancime pentru realizarea fundatiilor si pozarea cablurilor si de suprafata pentru amenajarea drumurilor si a platformelor, fiind necesar un management adecvat al solului vegetal astfel incat sa se respecte stratificarea solului in timpul refacerii suprafetelor afectate temporar.

Modificarile fizice de durata asupra solului sunt reprezentate de prezenta fundatiilor pe perioada de existenta a parcului eolian, scoaterea din circuitul natural a suprafetelor aferente acestora.


COORDONATE TURBINE

nr. turbina X Y

TG_4-1 769906,5600 332991,2100

TG_4-2 771318,0200 333010,3700

TG_4-3 771919,9300 333148,1000

TG_4-4 772265,4300 333589,3100

TG_4-5 772643,3400 333065,5300

TG_4-6 772171,2400 332590,9000

TG_4-7 773004,4200 332683,3200

TG_4-8 773405,2200 332242,4100




În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât incat suprafetele afectate temporar sa fie aduse la starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor antropice din zona de amplasament.

A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect

Investitia propusa are ca finalitate valorificarea energiei eoliene.Pentru implementarea planului se vor utiliza materiale clasice de constructii.

Dintre acestea, ca resurse naturale se pot mentiona sorturile de piatra necesare amenajarii drumurilor, nisipul necesar pozarii cablurilor precum si resursele utilizate pentru obtinerea celorlalte materiale de constructie clasice (ciment, betoane, etc.).

Proiectul nu prevede alimentarea cu apa din sursa naturala de suprafata sau subterana.

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Nu este cazul. Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariei protejate.

A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect

A. 6.1 Protectia calitatii apelor

Pentru implementarea obictivului nu se prevede prelevarea de apa din surse subterane sau de suprafata din zona amplasamentului, deci nu se vor inregistra efecte asupra hidrologiei zonei. In plus pe amplasament nu exista cursuri de ape naturale, iar apa subterană nu a fost întâlnită pe parcursul efetuarii forajelor, astfel zona studiată se încadrează în categoria “fără epuismente”.

Proiectul nu implica evacuarea de ape uzate in emisar natural. Apele uzate generate vor fi colectate intr-un bazin vidanjabil.

Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi aprovizionată imbuteliata sau cu autocisterne.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Obiectivul propus nu va influenta acest aspect nici in perioada de implementare si nici in perioada de exploatare.

Tipul si anvergura activitatilor desfasurate nu sunt de natura sa determine producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de suprafata sau subterane in caz de accident.





A.6.2 Protectia aerului

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta asupra calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare a excavarii si manipularii pamantului. De asemenea, mijloacele de transport si utilajele folosite pentru excavare pot genera poluanti caracteristici arderii combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele,etc.). Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de pulberi generate de excavari, dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de constructie.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei suprafetelor de teren expuse actiunii vantului, urmare a decopertarii solului vegetal.

Tinand cont de amploarea redusa a investitiei si conditiile de dispersie din zona (caracteristice Dobrogei) se apreciaza ca nu vor exista influente majore in ceea ce priveste calitatea aerului in zona.

La constructia obiectivului in sezonul cald sau in perioadele cu vant, se va avea in vedere umectarea suprafetelor de sol expuse, a drumului de acces al utilajelor, astfel incat sa se evite ridicarea in atmosfera a particulelor usoare.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

A.6.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

Pe timpul implementarii planului vor trebui adoptate masuri de reducere a zgomotului determinat in mod normal de activitatea de pe santier.

Utilajele si echipamentele folosite in general in activitatea de amenajare a unui obiectiv obisnuit, produc zgomot si vibratii urmare a masei proprii. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere si autogredere. Se impune utilizarea de echipamente si utilaje performante, care sa genereze nivele minime de zgomot perceptibile in vecinatate.

Pe perioada de functionare nu se va inregistra un deranj asupra populatiei datorita distantei de peste 627 m, pana la localitatea Targusor, nivelul zgomotului la aceasta distanta nedepasind valoarea de 40 dB. In plus in cazul turbinelor moderne, utilizate si pentru acest obiectiv, fabricantii garanteaza ca la nivelul turbinelor zgomotul (presiunea sunetului) nu depaseste 110 dB (A), indiferent de tipul de reprezentare si timpul in care e facuta masurarea. In ce priveste vibratiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

A.6.4 Protectia solului si subsolului

Prin realizarea constructiilor o parte din suprafata solului va fi scos din circuitul natural pe toata durata existentei parcului eolian.

Se va avea in vedere protejarea solului fertil prin decopertarea acestuia de pe toate suprafetele vizate a fi afectate temporar sau defintiv si depozitarea separata fata





de cel steril. La sfarsitul lucrarilor solul vegetal se va recoperta pe suprafetele afecate temporar de lucrari in vederea aducerii terenului la starea intiala.

A.6.5 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatilor de amenajare si functionare a obiectivului (deseuri codificate conform HG nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2) sunt in general urmatoarele:

♦17 01: deseuri de materiale de constructie;♦17 02: deseuri lemn, sticla si materiale plastice;♦17 04: deseuri metalice;♦17 05: pamant si piatra rezultata din excavatii;♦15 01, 15 02: deseuri de ambalaje, echipamente de protectie;♦20 01 si 20 03: deseuri menajere, fractiuni colectate selectiv;♦13 02: uleiuri uzate (in caz de interventie de urgenta la autovehicule).Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate din această activitate sunt:

♦decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;♦uleiuri uzate;♦piese de schimb (mai rar);♦piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):♦materiale textile de curăţat;♦ambalaje rezultate de la înlocuire unor piese;♦ambalajele materialelor consumabile. Pentru toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de

exploatare curentă cât şi în perioadele de intreţinere se vor asigura dotarile necesare pentru colectarea selectiva in vederea transferarii acestora catre firme specializate în depozitarea, valorificarea, eliminarea deşeurilor.

A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor

propuse prin proiect

Studiu topografic - cuprinde o suprafata de teren de 780,18 ha, teren situat in extravilanul comunei Targusor, pe un platou care se afla in partea de sud a satului Targusor, in apropierea limitei de sud a teritoriului administrativ al comunei TARGUSOR, identificat prin:

TG_4-1: A 421/15 TG_4-3: A 461/1 TG_4-5: A 696/9 TG_4-8: A 705/3

TG_4-2: A 459/12 TG_4-4: A 696/3 TG_4-6: A 461/12 TG_4-7: A 696/9

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:





BILANT TERITORIAL

EXISTENT PROPUS

% %

1 SUPRAFATA STUDIATA 780.18

2 90.500 11.600 90.500 11.600

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL 773.025 99.083 769.991 98.694

4 TEREN NEPRODUCTIV 0.448 0.057 0.448 0.057

5 INTRAVILAN 0.577 0.074 0.577 0.074

6 0.000 0.000 0.0224 0.0029

76.130 0.786 9.142 1.172

8 2.418 0.310 2.418 0.310

90.000 0.000 3.012 0.386

10 0.000 0.000 0.097 0.012

11 0.000 0.000 0.500 0.064

12 0.000 0.000 0.899 0.115

13 0.000 0.000 3.034 0.389

NR.

CRT.SUPRAFATA

(ha)

SUPRAFATA

(ha)

SUPRAFATA PARCELELOR CU

CONTRACT

SUPRAFATA INEL SUPRATERAN

(STALP DE SUSTINERE)

SUPRAFATA DRUMURI IN ZONA

STUDIATA

SUPRAFATA DRUMURI DE

EXPLOATARE CE VOR FI

MODERNIZATE

SUPRAFATA PLATFORME DE

MONTAJ PERMANENTE SI DRUMURI

DE EXPLOATARE NOI

SUPRAFATA PLATFORME DE

MONTAJ TEMPORARE

SUPRAFATA ORGANIZARE DE

SANTIER

SUPRAFATA DE TEREN SCOS

TEMPORAR DIN CIRCUITUL AGRICOL

SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV

DIN CIRCUITUL AGRICOL

Suprafafa de teren totala estimata pentru a fi ocupata definitiv este de 5,4524 ha, formata din: suprafata ocupata de turnurile turbinelor; suprafata ocupata de drumurile de exploatare propuse si platforme de montaj permanente; suprafata drumuri de exploatare modernizate ;

Suprafata de teren ocupata temporar va fi de 0,8994 ha, formata din: suprafata ocupata de platformele de montaj temporare, suprafata ocupata de organizarea de santier, suprafata ocupata de sapaturile pentru realizarea fundatiilor.

Pe teren vor fi amplasate si retele de transport a energiei electrice – care vor fi montate subteran, in infrastructura drumurilor de exploatare – 8864 ml.

INDICI URBANISTICI:Pentru Zona Ee – ZONA AMPLASARE CENTRALE EOLIENE:

POT = 0,80%CUT = 0,008





A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin

proiect

Proiectul supus avizarii nu necesită servicii suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înalta tensiune, modificări traseu drumuri deja existente (DE, DC, DJ ), cai ferate etc.

A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei

de implementare a obiectivelor propuse prin proiect

Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 aniPrincipalele obiective de investitie se vor realiza cronologic dupa cum urmeaza:�drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj permanente si temporare);�sistem de bare sub forma de LEA 20 KV;�celule de comutatie si masura pentru racord la sistemul energetic;�amplasamente de generare (8 locatii) compuse fiecare din:

•fundatie adaptata la parametrii portanti ai terenului de fundare; •platforma pentru montarea cabinei transformatorului;•agregat eolian turbina SIMENS BONUS, cu o viteza de rotatie variabila, cu diametrul rotorului de 101 si o putere nominala de 2300 kw; •conexiune la sistemul de bare, in cablu subteran (20 kV) – 8864,16 m;•priza de punere la pamant: R

Dezafectarea presupune scoaterea din functiune a instalatiilor (turbine eoliene, statie de conexiune) si eliberarea amplasamentului de elementele folosite pentru functionarea obiectivului (echipamente subterane - cabluri, echipamente supraterane) precum si readucerea suprafetelor afectate la folosinta initiala. Procesul de dezasamblare este in mod firesc, reversul etapei de constructive, insa nu presupune activitati de anvergura etapei de constructie propriu-zisa a parcului, derulandu-se astfel pe o perioada de timp mai scurta (aproximativ 6 luni sau mai putin, in functie de conditiile meteo, efectivul si utilajele disponibile etc.).

A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse

prin proiect

Implementarea proiectului va genera activitati de constructie la nivelul amplasamentului, cu utilizarea unor materiale de constructie clasice, precum si activitati de amenajare a terenului.

Dupa finalizarea obiectivului, caracterul activitatilor desfasurate este temporar fiind reprezentate de interventii pentru mentenanta parcului eolian.

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Reteaua de centrale eoliene TG_4 va fi alcatuita dintr-un numar de 8 agregate eoliene, de putere unitara de 2,3 MW , amplasate in conditii de expunere la vant





dominant si tinand cont de restrictiile privind interinfluentarea lor aerodinamica. Functionarea agregatelor si cuplarea la sistemul energetic va fi asigurata prin mijloace de supraveghere / comanda / reglaj / protectie specifice domeniului si la nivelul curent cerut de functionarea obiectivelor energetice. Functionarea agregatelor si preluarea productiei se va face cu subordonare la nivel national – consumul redus local exclude functionarea insulara.

Fiecare dintre cele 8 turbine de 2,3 MW este prevazuta cu un post de transformare PT, incorporat in nacela de unde energia electrica este transportata la statia de transformare 110/30 kv care face legatura cu linia de inalta tensiune.

Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un pilon tubular cu un diametru la baza de 4 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si rotorul cu cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie.

Pentru turbina SIEMENS BONUS – 2300KW, care este o turbina inalta, din otel, este utilizat un element structural cilindric asezat pe o flansa oarba aliniata cu precizie cu suruburi de ajustare.

O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de fundatie.Fundatia este de forma rotunda, avand diametrul de 8 m la o adancime de 1,590 m sub nivelul initial al situ-lui. Fundatia consta dintr-o fundatie placa si un montant de 0,80 m inaltime si diametrul de 4,69 m.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul acestuia.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,5 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.

Conexiunile electrice între turbine se vor face în felul următor:�în incinta CEE, între turbine şi statia de transformare, se face prin cabluri electrice subterane (LES). Pentru legătura subterana intre platformele turbinelor se vor realiza săpături pentru poziţionarea canalelor de cabluri electrice, avand o lungime de 8864 ml, cu protecţie atât pentru a nu afecta integritatea cablurilor cat si menţinerea caracteristicilor arealului afectat de traversare;�conexiunea CEE cu sistemul energetic naţional se va face prin linie electrică aeriana (LEA), si racord in statia de 400/110 Kv Stupina;

Cablurile electrice subterane vor fi instalate paralel cu căile de acces şi vor fi semnalizate conform legilor în vigoare.





A 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu planul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria

naturală protejată de interes comunitar;

In vederea analizarii impactului cumulat s-au luat in considerare urmatoarele investitii cu acelasi specific:

Nr.

Crt.

Companie Numar

turbine

Locatia Pozitionare fata de Natura 2000

a turbinelor eoliene

1 Reteaua SL Elcomex EOL - 22 Extravilan comuna Silistea In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI

Recifii Jurasici Cheia

2 Reteaua DBE Elcomex EOL - 33 Extravilan comuna Nicolae Balcescu In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI


3 Reteaua DBE_2 Elcomex EOL - 9 Extravilan comuna Nicolae Balcescu In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI


4 Reteaua TG_2 Elcomex EOL - 4 Extravilan comuna Targusor In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI


5 Reteaua TG Elcomex EOL - 11 Extravilan comuna Targusor In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI




Dispozitia parcurilor eoliene fata de Ariile protejate Natura 2000





(SPA: hasura rosiel SCI: hasura verde)

Legenda

Cele 7 parcuri eoliene, apartinand aceluiasi beneficiar, totalizeaza un numar de 82 turbine eoliene dispuse predominant pe directia nord-sud, pe o lungime de 10,5 km.

A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Nu este cazul.





B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de

implementarea obiectivelor propuse prin proiect

B.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar

Zona aferenta parcului eolian (780 ha delimitata prin contur negru) se suprapune partial cu SPA Cheile Dobrogei si intr-o proportie nesemnificativa cu ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia dupa cum reiese din tabelul de mai jos:

Suprafata SCI = 5 686 ha Suprafata SPA = 10 929 ha

Suprapunere cu

zona studiata:

0,8 ha respectiv 0,014% din

SCI

125 ha respectiv 1,14 % din SPA

Altfel spus zona aferenta parcului se suprapune in proportie de 0,1% cu SCI Recifii Jurasici Cheia si 16% cu SPA Cheile Dobrogei cu mentiunea ca nici un element

al planului nu este situat in interiorul suprafetei suprapuse cu ariile Natura 2000. Distanta masurata in linie dreapta de la cele mai apropiate turbine ale parcului eolian pana la siturile de importanta comunitara sunt de aproximativ:

– 660 m pana la SCI Recifii Jurasici Cheia (TG_4_4)– 110 m pana la SPA Cheile Dobrogei (TG_4_8)

Evidentierea celor mai apropiate distante de la turbinele parcului pana la Ariile Natura 2000 precum si

suprapunerea zonei studiate cu acestea.

Alte distante masurate in linie dreapta de la cele mai apropiate turbine pana la Ariile Protejate din vecinatate:- aproximativ 4,6 km pana la Rezervatia Recifii Jurasici Cheia





- aproximativ 3,5 km pana la Rezervatia Pestera la Adam- aproximativ 4,5 km pana la Rezervatia Pestera Gura Dobrogei

Localizarea obiectivului fata de Ariile Protejate (Rezervatii naturale - portocaliu)

In anul 2011 suprafetele siturilor Natura 2000 din zona de interes au fost modificate fata de cele prevazute initial in anul 2007, dupa cum urmeaza.

Nume sit Cod Suprafata 2007 Suprafata 2011 Suprafata extindere

Recifii Jurasici Cheia ROSCI 0215 5134 ha 5686 ha 552

Cheile Dobrogei ROSPA0019 10819,71 ha 10929 ha 109,29

Cele doua arii protejate se afla in custodia RNP Directia Silvica Constanta, insa pana in acest moment nu a fost elaborat un Plan de management.





Evolutia limitei SCI Recifii Jurasici Cheia din vecinatatea zonei studiate (limita SCI 2007-linie alba;

limita SCI actuala – linie verde; limita SPA neschimbata– linie rosie )

Date privind intreaga suprafata a Ariilor Protejate SCI Recifii Jurasici Cheia si SPA Cheile Dobrogei se regasesc in Formularele Standard, anexe la Ord 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara

modificat de Ord 2387/2011, respectiv la H.G 1284/2007 modificat de HG 971/2011 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica.

Date conform Formularelor Standard pentru cele doua Arii Protejate:ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.

Suprafata sitului (ha)

10 929Regiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO023 100 ConstantaSpecii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009 /147/CE

Cod Specie PopulatieRezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conserv. Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 7-12 p 30 i B A B AA225 Anthus campestris 2000-5000 p C A C BA396 Branta ruficollis 200i B B B BA215 Bubo bubo 2i C B C BA243 Calandrella

brachydactyla

300-400 B A C B

A224 Caprimulgus

europaeus

60p C B C B

A082 Circus cyaneus 30-70i C B C CA083 Circus macrourus 60-70i B B C BA231 Coracias garrulus 70-80p C A C B





A238 Dendrocopos medius 30p C B C CA236 Dryocopus martius 15p DA379 Emberiza hortulana 300-400p C B C BA098 Falco columbarius 12-15 i 12-15i C B C BA103 Falco peregrinus 10-12i C B C BA097 Falco vespertinus 17-23p 200-

300iC B C B

A321 Ficedula albicollis 200i DA320 Ficedula parva 1000i DA135 Glareola pratincola 120i DA127 Grus grus 12i DA075 Heliaeetus albicilla 12-14i C B B CA092 Hieraaetus pennatus 1-3p 15-20i C B C AA338 Lanius collurio C DA339 Lanius minor 120-130p C B C BA246 Lullula arborea 250-300p C A C BA242 Melanochorypha

calandra

1200-2000p C A C B

A077 Neophron

percnopterus

2i C B C B

A533 Oenanthe pleschanka 70-80p B A B BA234 Picus canus 20-30p DA229 Alcedo atthis R DA404 Aquila heliaca 10-10i B A C BA089 Aquila pomarina 1-1p 200-

400iC B C B

A031 Ciconia ciconia 5000-10000i

C B C C

A081 Circus aeruginosus 200-300i

C B C C

A084 Circus pygargus 120-130i

C B C A

A122 Crex crex P DA511 Falco cherrug 2-3i 10-10i B A C BA073 Milvus migrans 1-1p 80-120i C A B AA403 Buteo rufinus 10-12p 40-40i B A C BA429 Dendrocops syriacus 10-15p DA072 Pernis apivorus 2-4p 1500-

3000iC B C C

A080 Circaetus gallicus 3-5p 120-130i

C A B A

A133 Burhinus oedicnemus 25-35p 90-90i B B C B

3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE

Cod Specie PopulatieRezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conserv. Izolare Global

A247 Alauda arvensis P DA221 Asio otus C DA113 Coturnix coturnix 400 p C B C BA212 Cuculus canorus RC DA251 Hirundo rustica C DA341 Lanius senator R DA271 Luscinia

megarhynchos

RC D

A230 Merops apiaster C DA383 Miliaria calandra P DA435 Oenanthe isabellina R DA277 Oenanthe oenanthe RC DA337 Oriolus oriolus P D





A273 Phoenicurus

ochruros

R D

A249 Riparia riparia C DA276 Saxicola torquata RC DA210 Streptopelia turtur RC DA353 Sturnus roseus RC DA311 Sylvia atricapilla RC DA310 Sylvia borin RC DA309 Sylvia communis RC DA232 Upupa epops C D

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitateN09 13 321 Pajisti naturale, stepe

N12 41 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 29 231 Pasuni

N15 10 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 2 311 Paduri de foioase

N23 3 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..)

N26 2 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice si peisagistice ci si prin elementele de fauna. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere. In perimetrul sitului se afla doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. Studiile speologice efectuate in pestera La Adam,au dus la descoperiri de importanta paleontologica si arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens

fossilis.Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus natusii, intalnit numai aici. Pestera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante. Ultima se remarca prin acumularea unei mari cantitati de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiti in timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat si numele de Pestera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate si cu statut de specii periclitate. Vegetatia din zona de proiectie exterioara si din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana.

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 43b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43





c) numar de specii periclitate la nivel global: 8

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Burhinus oedicnemus

Circaetus gallicus

Circus pygargus

Coracias garullus

Melanocorypha calandra

Calandrella brachydactyla

Antus campestris

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis

Vulnerabilitate:

Vulnerabilitate crescuta datorita turismului neorganizat desfasurat mai ales in zilele sarbatorilor nationale. Influenta antropica se manifesta si prin activitatile de pasunat, vanatoare/braconaj iar in imediata vecinatate a ariei se afla o exploatare de sisturi verzi care influenteaza mai ales prin poluarea cu pulberi si zgomot.

Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):

Rezervatia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusa sub protectie initial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judetean Constanta. A fost declarata rezervatie naturala de interes national prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a arii protejate de interes national, cod de arie protejata 2362.

Tip de proprietate:

Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 de ha conform Legii 5/2000 se afla in fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al O.S.Harsova. Din rezervatie fac parte si terenuri neproductive ce apartin Com. Gradina.

Suprafata rezervatiei va fi extinsa la cea de 287,10 ha cuprinsa in datele Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflata in custodia Directiei Silvice Constanta).

STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURILE CU SITURILE CORINE

BIOTOP

Clasificarea l anivel national si regionalCod Categoria IUCN %

RO03 Categoria III IUCN 0,62 RO04 Categoria IV IUCN 3,5

Relatiile sitului cu alte arii protejte

-desemnate la nivel national sau regionalCod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate

RO03 Monument al naturii + 0,33 2.356 – Pestera La Adam





RO03 Monument al naturii + 0,28 2.357 Pestera de la Gura DobrogeiRO03 Rezervatie naturala * 3,5 2.362 Recifii Jurasici Cheia

ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

- Activitati si consecinte in interiorul situluiCod Activitate Intensitat

e

% Infl

140 Pasunatul A 20 -230 Vanatoare A 0 -502 Drumuri,

drumuri auto

A 1 -620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -

100 Cultivare B 15 -503 Linii de cale ferata, TGV B 0 0

-Activitati si consecinte in jurul situluiCo

d

Activitate Intensitate % Infl

100 Cultivare B 15 0 140 Pasunatul A 20 -

301 Cariere A 5 - 400Zone urbanizate, habitare umana B 15 -

421 Depozitarea

deseurilor

menajere

B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 0

Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Contract Administrare:39/23.02.2010 Administrator RNP Directia Silvica Constanta

Planuri de management ale sitului:

Pentru Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exista plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervatiei de catre custodele Directia Silvica Constanta.

ROSCI 0215 Recifii Jurasici CheiaLegaturi cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0019 Cheile Dobrogei

LOCALIZAREA SITULUI

Latitudine Longitudine Suprafata sitului (ha):

N 44º 29' 7'' E 28º 26' 3'' 5.686 ha

Altitudine Regiunea biogeografica

Min. Max. Med Stepica

8 188 82





Regiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO023 100 Constant

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le privesteCod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

10 B C B B

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,2 B C B B

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 5 A C A A

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 70 A B A A

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:

Rezidenta

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv Izolare Global

1335 Spermophilus

citellus

P C B C B

1302 Rhinolophus

mehelyi

P C B B B

1303 Rhinolophus

hipposideros

P C B C B

1304 Rhinolophus

ferrumequinum

>11 i >2 i D

1321 Myotis emarginatus P C B C B1324 Myotis myotis P R C B C B1310 Miniopterus

schreibersi

P P <100 i C C C C

1307 Myotis blythii P R C B C C

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:

Rezidenta


Pop.


1220 Emys orbicularis P C B C B1219 Testudo graeca RC C B B B1279 Elaphe

quatuorlineata

V A B A B

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:

Rezidenta


Pop.


2079 Moehringia jankae V C A A A2236 Campanula romanica R B A A A2253 Centaurea jankae V B B A B

Alte specii importante de flora si faunaCat Specia Populatia Moti

v

Cat Specie Populatie Motiv

P Achillea clypeolata R D P Achillea coarctata RC DP Achillea leptophylla R D P Adonis flammea R DP Allium flavum ssp. tauricum R D P Allium saxatile R DP Alyssum caliacrae V D P Alyssum minutum R DP Anchusa leptophylla R D P Anchusa thessala R DP Astragalus corniculatus V D P Astragalus cornutus R DP Astragalus pseudoglaucus R D P Bufonia tenuifolia V DP Bupleurum apiculatum R D P Bupleurum asperuloides R DP Carduus uncinatus V D P Carex hallerana V DP Carex liparocarpos ssp.

liparocarpos

R D P Celtis glabrata R D





P Centaurea gracilenta RC D P Centaurea napulifera ssp. thirkei V DP Colchicum fominii R D P Colchicum triphyllum V DP Convolvulus lineatus R D P Coronilla scorpioides R DP Crocus chrysanthus V D P Crocus reticulatus R DP Daucus guttatus ssp. zahariadii R D P Dianthus monadelphus ssp. pallens V DP Dianthus nardiformis R D P Dianthus pseudarmeria C DP Dictamnus albus R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C DP Festuca callieri R D P Gagea bulbifera V DP Gagea granatellii V D P Gagea szovitsii V DP Galanthus elwesii V D P Galium verticillatum R DP Galium volhynicum R D P Gypsophila pallasii RC DP Helianthemum salicifolium R D P Helichrysum arenarium ssp. ponticum R DP Hyacinthella leucophaea V D P Jasminum fruticans R DP Knautia macedonica R D P Koeleria lobata R DP Lactuca viminea V D P Lappula marginata R DP Medicago orbicularis R D P Melica ciliata ssp. taurica C DP Minuartia adenotricha RC D P Minuartia bilykiana V DP Moehringia grisebachii V D P Onobrychis gracilis R DP Ononis pusilla R D P Ornithogalum amphibolum R DP Ornithogalum sibthorpii R D P Paeonia peregrina R DP Paeonia tenuifolia R D P Parietaria lusitanica ssp. serbica V DP Paronychia cephalotes R D P Pimpinella tragium ssp. lithophila RC DP Piptatherum holciforme R D P Polycnemum heuffelii R DP Potentilla astracanica R D P Rumex tuberosus ssp. tuberosus R DP Ranunculus oxyspermus R D P Rumex tuberosus ssp. tuberosus R DP Sedum caespitosum R D P Serratula radiata R DP Seseli campestre C D P Seseli tortuosum R DP Silene bupleuroides R D P Silene csereii R DP Trigonella gladiata R D

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N09 24 321 Pajisti naturale, stepeN12 28 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 34 231 PasuniN15 3 242,24 Alte terenuri arabileN16 3 311 Paduri de foioaseN26 4 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice si peisagistice ci si prin elementele de fauna. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere. In perimetrul sitului se afla doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. Studiile speologice efectuate in pestera La Adam,au dus la descoperiri de importanta paleontologica si arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost scoas la iveals un molar de Homo sapiens fossilis. Pestera adaposteste numeroase specii





de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, intalnit numai aici.

Pestera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante. Ultima se remarca prin acumularea unei mari cantitati de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiti in timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat si numele de Pestera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate si cu statut de specii periclitate. Vegetatia din zona de proiectie exterioara si din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana.

Calitate si importanta:

Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculzand numeroase asociaii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul 34.9211 - aliana Pimpinello-Thymion zygioidi), atat pe substrat calcaros cat si silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai întinse pajisti stepice din tara cu Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importan european, protejat prin Conventia de la Berna – Rezolutia nr.6/1998).

Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocupa suprafete întinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin asociatia rara Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis, identificat doar în SCI Dumbrveni-Urluia, Pdurea Canaraua Fetii -Iortmac si Canaralele Dunrii. Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae,

Campanula romanica, Moehrigia jankae.

Vulnerabilitate

Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se realizarea unui lac de acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru turismul de masa, ceea ce ar putea avea un potential efect negativ major asupra respectivei zone din SCI. Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele suprafete din habitatele 40CO, 91AA si 62CO, ceea ce face necesara o interventie ferma a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea acolo unde este posibil a habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.

Desemnarea sitului

Rezervaia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pus sub protecie initial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judetean Constana. A fost declarat rezervatie natural de interes naional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului national - Seciunea a III-a arii protejate de interes national, cod de arie protejat 2362.

Tip de proprietate:

Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 de ha conform Legii 5/2000 se afla in fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al





O.S.Harsova. Din rezervatie fac parte si terenuri neproductive ce apartin Com. Gradina. Suprafata rezervatiei va fi extinsa la cea de 287,10 ha cuprinsa in datele Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflata in custodia Directiei Silvice Constanta).

STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

Clasificare la nivel national si regional

Cod Categorie IUCN %

RO03 Categoria III IUCN 1,18 RO04 Categoria IV IUCN 6,78

Relatiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel national sau regionalCod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate

RO03 Monument al naturii + 0,64 2.356 Pestera La Adam

RO03 Monument al naturii + 0,54 2.357 Pestera de la Gura DobrogeiRO04 Rezervatie naturala + 6,78 2.362 Recifii jurasici Cheia

ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE

Activitat si antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

-Activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intens % Infl.

140 Pasunatul A 30 - 230 Vanatoare A 25 -

502 Drumuri, drumuri auto

A 10 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -

-Activitati si consecinte in jurul sitului

Cod Activitate Intens % Infl

.

100 Cultivare B 15 0 140 Pasunatul A 25 -301 Cariere A 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 -

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Rezervatia se afla in custodia Directiei Silvice Constanta, O.S. Harsova.Planuri de management ale sitului:

Pentru Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exista plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervatiei de catre custodele Directia Silvica Constanta.





B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

Observatii privind speciile de avifauna pentru care a fost declarat SPA Cheile

Dobrogei raportat la suprafata analizata:

Observatiile in teren au urmarit cu precadere prezenta speciilor mentionate in Formularul Standard si relatia acestora cu amplasamentul. Conform Formularului Standard, situl de protectie avifaunistica a fost declarat pentru conservarea a 43 de specii care sunt fie rezidente, fie cuibaresc la nivelul sitului sau traverseaza zona in timpul migratiei. Diferentele dintre morfologia terenului, impactul antropic, climatul si tipurile de habitate intalnite la nivelul amplasamentului parcului eolian comparativ cu cele de la nivelul sitului fac ca doar o parte dintre speciile pentru care a fost declarat situl sa se regaseasca si la nivelul amplasamentului, fiind specii caracterizate prin adaptabilitate ridicata la conditii de habitat si de hrana sau specii al caror teritoriu de hranire este reprezentatde suprafete vaste ce include si conditii de habitat variate.Nota: Populatia speciilor la nivelul sitului reiese din Formularul standard; pentru speciile observate si la nivelul

zonei aferente parcului eolian, aproximarea efectivelor este prezentata in capitolele urmatoare.

Speciile de pasari din

Formularul Standart al

SPA Cheile Dobrogei,

enumerate in anexa I a

Directivei Consiliului

2009/147/EC

Aspecte relevante

Accipiter brevipes Specie cuibaritoare la nivelul sitului (7-12p) a fost identificata si la nivelul zonei aferente parcului eolian in cautarea hranei. Habitate favorabile pentru cuibarire nu se regasesc la nivelul amplasamentului data fiind lipsa arborilor, a suprafetelor impadurite. Aceasta specie poata fi vazuta intr-o multitudine de habitate, dat fiind regimul variat de hranire (pasari de talie mica, mamifere mici, soparle, chiar lilieci si insecte), terenurile agricole din cadrul zonei studiate si nu numai asigura o buna vizibilitate asupra hranei.

Aquila pomarina Specia preferă pentru cuibărit zonele împădurite, deseori în apropierea lacurilor și cursurilor de apă, habitate prezente la nivelul SPA unde de altfel este inregistrata o pereche cuibaritoare. Se hrănește cu insecte de talie mare, reptile, pasari si mamifere de talie mica. Aceasta specie nu a fost observata in cadrul zonei studiate hranindu-se, dar nici in timpul migratiei, desi acest lucru nu este exclus avand in vedere faptul ca rutele de migratie pot varia de la an la an functie de o serie de factori.

Aquila heliaca Specie mentionata in pasaj la nivelul sitului (10 I), nu a fost observata de la nivelul zonei aferente parcului eolian.





Circaetus gallicus Speci cuibaritoare la nivelul sitului (3-5p) in zonele cu copaci din rariști de pădure. Avand in vedere preponderenta habitatelor agricole din cadrul amplasamentului, nu sunt intrunite conditiile pentru cuibarire, specia nefiind observata nici in zbor de hranire sau pasaj in timpul deplasarilor in teren. Aparitia acesteia in cadrul zonei studiate nu este insa exclusa datorita prezentei surselor de hrana (reptile).

Heliaeetus albicilla Aceasta specie a fost inregistrata conform Formularului Standard doar in pasaj la nivelul sitului (12-14 I). Specia cuibărește preponderent in Delta Dunării (probabil și în alte zone umede de-a lungul văii Dunării) pe copaci înalți, hranindu-se cu pești și păsări, uneoeri și cadavre, astfel incat aparitia ei in zona studiata este putin probabila si doar in timpul migratiei.

Hieraaetus

pennatus

Specia cuibareste solitar in zonele impadurite de la nivelul SPA Cheile Dobrogei unde sunt aproximate conform Formularului Standard 1-3 p. Desi surse de hrana prefarate de aceasta au fost identificate la nivelul amplasamnetului studiat (mamifere de talie mică, păsări și reptile), exemplare de Hieraaetus pennatus nu au fost observate in timpul deplasarilor.

Buteo rufinus Dintre speciile rapitoare de la nivelul SPA Cheile Dobrogei, sorecarul mare cuibareste intr-un numar important de perechi (10-12 ). Aceasta este comuna in zonele de stepa cu terenuri deschise, necultivate, cu tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline. Exemplare ale acestei specii au fost observate la nivelul amplasamentului, in zbor de pasaj si in vederea hranirii.

Milvus nigrans Exemplarele presupuse a cuibări în sit (1p) nu au fost observate tranzitând sau hrănîndu-se în perimetrul Retelei TG_4. Este o specie care cuibărește solitar în zone forestiere, dar în alte perioade ale anului manifestă un comportament gregar (inclusiv migrând în grupuri). Se hrănește cu păsări de talie mică, micromamifere, lilieci, dar consumă și cadavre, pești etc.

Alcedo atthis Ecologia speciei este strans legata de zonele umede, nefiind cazul zonei proiectului.

Anthus campestris Specie comuna in regiunile deschise de stepa, terenuri uscate, dar nu aride, mai degraba in zone de ses, continentale, insorite. La nivelul sitului populatia estimata conform Formularului Standard este de 2000-5000 p, cuibarirea la nivelului zonei studiate este confirmata urmare a observarii juvenililor in special in zonele periferice ale culturilor agricole, printre smocurile de vegetatie ce le ofera protectie fata de pradatori si umbra in zilele caniculare. Perimetrul cu vegetatie ierboasa din cadrul zonei studiate precum si microformele de relief (movilele) nearate constituie habitate favorabile de cuibarire.





Branta ruficollis Zona studiata nu reprezinta habitat de hranire pentru aceasta specie. La nivelul zonei studiate nu au fost observate in pasaj stoluri de Branta ruficollis.

Bubo bubo Specia nu a fost observata in timpul monitorizarilor, in vecinatatea amplasamentului nu exista structuri ce ar putea constitui habitat de cuibarire pentru aceasta (scobituri de stanci, scorburi). Aceasta cuibareste probabil in zonele impadurite din interiorul SPA Cheile Dobrogei

Burhinus

oedicnemus

Aceasta specie nu a fost observata in zona studiata, iar posibilitatea ca aceasta sa apara in zona este exclusa datorita deranjului antropic si a absentei habitatelor preferate pentru hranire si cuibarire (zone aride cu substrat nisipos sau pietros).

Calandrella

brachydactyla

Specie comuna in regiunile aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase, terenuri neprelucrate, pasuni xerofile. La fel ca specia Anthus campestris, aceasta a fost observata in zonele cu vegetatie ierboasa din interiorul zonei studiate, indentificandu-se atat juvenili cat si exemplare (masculi) in special in timpul zborului nuptial caracteristic, si in timpul perioadelor de formare a stolurilor pentru migratie.

Caprimulgus

europaeus

Specie neobservata in zona de studiu datorita etologiei acesteia, a preferintelor pentru zone linistite, ferite de activitatile umane.

Ciconia ciconia Specie observata in zbor (in migratie) in timpul deplasarilor in teren. Prezenta acesteia la nivelul amplasamentului este exclusa deoarece habitatul preferat pentru hranire este reprezentat de terenuri deschise, pajisti si pasuni umede unde exista surse de hrana specifice (amfibieni, pesti, reptile etc).

Circus aeruginosus Habitatele caracteristice de stuf, sunt absente in zona, acestea fiind situate la distante considerabile. Specia nu a fost vazuta in pasaj la nivelul zonei studiate. Conform Formularului Standard se estimeaza 200-300i inpasaj la nivelul SPA Cheile Dobrogei, astfel incat traversarea zonei studiate in migratie nu este exclusa.

Circus cyaneus

Circus macrourus

Nu au fost observate exemplare in pasaj la nivelul zonei vizate de proiect. La nivelul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate in pasaj 30-70 i respectiv 60-70 i.

Circus pygargus La nivelul amplasamentului au fost observate exemplare sporadice in tranzit in timpul perioadelor de migratie. Pentru cuibarit prefera vaile largi de rau, campiile, margini de lacuri, tarmuri marine, dar se poate adapta bine si in zone cu tufarisuri, plantatii tinere de conifere.

Coracias garrulus Specie solitara si teritoriala, care prefera zone de ses calde si insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu luminisuri,





livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate, cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase. Cuibareste in scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau maluri de rauri. Au fost observate exemplare de dumbraveanca in zborul caracteristic de afisare, si stationand alaturi de prigorii pe liniile electrice. Suprafata analizata poate reprezenta doar zona de hranire, in timp ce zonele impadurite din interiorul SPA reprezinta zona de cuibarire (70-8p).

Crex crex Specie cuibaritoare in zone cu pasuni bogate, habitate absente din cadrul zonei de studiu.

Dendrocopos

medius

Specie cuibaritoare in interiorul SPA unde sunt prezente habitate preferate precum zone impadurite cu stejar, carpen, ulm. Zona de studiu nu prezinta conditii favorabile pentru cuibarirea, hranirea speciei.

Dryocopus martius Ecologia speciei este strans legata de padurile de stejari, astfel de ecosisteme fiind absente din zona de studiu.

Emberiza hortulana Emberiza hortulana este o prezenta sporadica in cadrul zonei de studiu, preferand zonele impadurite sau tufarisurile ca si conditii de habitat. Cuibarirea acesteia in cadrul amplasamentului este posibila insa zonele ce intrunesc conditiile necesare pentru reporducere si cuibarire, din cadrul amplasamentului, sunt restranse rezumandu-se la canalele de irigatii si la suprafetele insulare cu vegetatie spontana. In interiorul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate 300-400 p cuibaritoare.

Falco cherrug Specie neobservata in zona de studiu datorita preferintelor speciei pentru habitate umede.

Falco columbarius

Falco peregrinus

Aceste specii nu au fost observate in timpul deplasarilor in teren

Falco vespertinus

Specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de habitate: parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate sau zone urbane. Spre deosebire de rapitoarele de talie mare, aceasta a fost observata la inaltimi mai joase in vedrea hranirii, la nivelul amplasamentului. Nu au fost observate cuiburi ale acestei specii, desi poate cuibari si pe stalpii de electricitate. La nivelul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate 17-23 p cuibaritoare.

Ficedula albicollis

Ficedula parva

Specile prefera terenuri impadurite (in special foioase), habitate absente din zona de studiu si din vecinatatile imediate.

Glareola pratincola Caracteristicile zonei analizate nu corespund habitatelor necesare speciei pentru reproducere si hranire.

Grus grus Specia nu a fost observata in pasaj, probabil si datorita





numarului din ce in ce mai redus ce tranziteaza Romania. La nivelul intregului SPA Cheile Dobrogei, conform Formularului, doar 12 indivizi sunt mentionati in pasaj.

Lanius minor

Lanius collurio

Specii ce prefera in general regiuni deschise cu arboret razlet observate in zona de studiu pe elemente inalte ce ofera o buna vizibilitate asupra terenului si implicit asupra surselor de hrana. Exemplare observate izolat, sfranciocul cu fruntea neagra observat mai frecvent decat cel rosiatic.

Lullula arborea Ecologia speciei este strans legata de zonele impadurite, liziere de padure, habitate absente din cadrul zonei de studiu

Melanocorypha

calandra

Specie comuna la nivelul Dobrogei in habitatele agricole, inclusiv in cadrul zonei analizate unde de altfel si cuibareste. La nivelul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate 1200-3000 p cuibaritoare.

Neophron

percnopterus

Aceasta specie nu a fost observata in zona obiectivului, iar din cunostintele elaboratorului este o specie din ce in ce mai rara in Romania, nefiind semnalata recent.

Oenanthe

pleschanka

Specie cu preferinte pentru regiuni deschise, pietroase, cu vegetatie rara, situate in afara amplasamentului si a vecinatatilor imediate.

Picus canus

Dendrocopos

syriacus

Specii neidentificate in zona de studiu, datorita preferintelor pentru habitate impadurite, prezente in interiorul SPA Cheile Dobrogei, si nu in cadrul zonei ce se suprapune cu amplasamnetul studiat.

Pernis apivorus Exemplare ale acestei specii nu au fost observate in pasaj la nivelul zona analizata, si nici cuibarind datorita preferintelor pentru zone impadurite, ferite de activitatile umane. In interiorul SPA sunt estimate 2-4 perechi cuibaritoare si 1500-3000 i in pasaj ceea ce poate face posibila inclusiv tranzitarea amplasamentului in timpul migratiei.

In ceea ce priveste prezenta speciilor ce au stat la baza declararii SCI Recifii Jurasici Cheia, mentionam urmatoarele aspecte privind ecologia acestora raportat la caracteristicile amplasamentului:Spermophilus citellus:– Zona analizata nu constituie habitat favorabil pentru specia Spermophilus citellus

avand in vedere dominanta terenurilor agricole si preferintele speciei pentru terenuri deschise, neimpadurite, izlazuri, pajisti. In cadrul zonei analizate exista suprafete insulare, cu vegetatie ierboasa stepica, care datorita dimensiunilor reduse si a presiunilor factorului antropic exercitate sub diferite forme – zgomot, extindere a terenurilor agricole, pasunat, nu pot constitui habitat de cuibarire si hranire pentru aceasta specie. Astfel se considera ca zonele prielnice pentru aceasta specie





sunt situate in interiorul SCI Recifii Jurasici Cheia, aflati la o distanta semnificativa de cele mai apropiate elemente ale planului (peste 660 m).

Speciile de chiroptere: Myotis blythii, Rhinolophus ferrumequinum, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Miniopterus schreibersi

- Habitatele preferate de acestea sunt zonele impadurite, formatiunile carstice,galerii, pivnite, poduri, hambare, cariere, adaposturi din vecinatatea cursurilor de apa. Sursele principale de hrana sunt reprezentate de insecte si arahnide.

- In timpul deplasarilor pe teren nu au fost observate exemplare la nivelul amplasamentului. Cele mai apropiate colonii se afla la nivelul Rezervatiilor La Adam si Pestera Gura Dobrogei (Liliecilor), situate la o distanta de 3,5 km respectiv 4,5 km fata de cea mai apropiata locatie a turbinelor.

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Emys orbicularis – broasca testoasa de apa

- Habitat preferat: ape statatoare si lin curgatoare, mai ales iazuri, lacuri. Prefera locurile insorite de pe malul apelor (in perioada depunerii pontei se poate indeparta mult se apa).

- Astfel de habitate sunt absente din cadrul zonei de studiu, aceasta fiind dominata de dealuri pe care se practica intens agricultura.

Testudo graeca – broasca testoasa dobrogeana

–Specie intalnita atat in zona de stepa, in pajisti, cat si paduri si vii. Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu stancarii. Recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga. Dieta consta in diferite vegetale, mai ales ierburi – frunze de porumbar, coarne, plante suculente precum salata, varza, papadia, trifoiul; uneori se pot hrani cu rame sau bucati de carne, ocazional sunt si coprofage.

–Aceasta specie nu a fost observata in cadrul zonei studiate, agroecosistemele neputand asigura conditiile necesare pentru mentinerea speciei pe termen lung, date fiind periodicitatea si mecanizarea activitatilor agricole. Din experienta elaboratorului s-a constatat ca exemplere de Testudo graeca au fost intalnite doar ocazional in cadrul culturilor agricole, prin urmare prezenta in cadrul amplasamentului nu este exclusa in totalitate.

Elaphe quatuorlineata – balaur mare

- Specia nu a fost observata in timpul analizelor din teren, probabil si ca urmare a comportamentului precaut caracteristic, insa avand in vedere preferintele pentru o larga varietate de habitate naturale, incluzand malurile raurilor, marginile lacurilor, paduri de foioase rare, stepe impadurite, si chiar habitate cvasi-desertice se apreciaza ca o prezenta a acesteia in zona amplasamentului poate fi doar intamplatoare.





In ceea ce priveste prezenta habitatelor ce au stat la baza declararii SCI Recifii Jurasici Cheia, raportat la amplasament (reprezentat de terenuri agricole) mentionam faptul ca doar 0,1% din suprafata aferenta parcului se suprapune cu aria protejata. In plan practic, suprafata suprapusa, precum si vecinatatea imediata pana la calea ferata, a fost fie cultivata cu floarea soarelui si porumb fie lasata parloaga (asa cum reiese din imaginile de mai jos). Specii ierboase stepice au fost identificate doar de-a lungul vaii ce urmeaza limita ariei protejate, unde nu s-a putut interveni cu utilajele agricole ), fara insa a putea constitui habitate prioritare, datorita compozitiei si caracteristicilior insulare. Astfel, habitate naturale de interes comunitar nu se regasesc la nivelul zonei analizate si a vecinatatilor imediate, precum nici speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43CEE pentru acest sit: Moehringia jankae, Campanula

romanica sau Centaurea jankae.

Evidentierea zonei de suprapunere a amplasamentului cu SCI Recifii Jurasici Cheia precum si a vecinatatilor

imediate din cadrul ariei protejate (SCI-limita verde).

B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate

Avand in vedere specificul obiectivului precum si faptul ca 99% din zona aferenta obiectivului este situata inafara SCI Recifii Jurasici Cheia, nefiind identificate speciile de fauna sau habitatele pentru care a fost declarata aria protejata, iar elementele planului sunt situate la peste 660 m de limita ariei protejate, mentionam ca elementele asupra carora se pot inregistra efecte sunt speciile de pasari, pentru care se va realiza o analiza detaliata pe parcursul studiului precum si de specii de fauna rezistente la impactul antropic, ce gasesc in cadrul habitatului agricol conditii favorabile pentru hranire sau reproducere.

Dintre speciile de interes comunitar prezente in cadrul agroecosistemelor mentionam Podarcis taurica – soparla de iarba, prezenta in special la nivelul taluzului





canalelor de irigatii, in zonele cu vegetatie spontana din cadrul amplasamentului, marginea drumurilor de exploatare, fiind extrem de tolaranta la deranjul antropic.

Aceasta specie reprezinta o componenta trofica pentru pasarile rapitoare.

Lista speciilor de fauna observate in timpul deplasarilor in teren:Nr.

crt.

Denumire stiintifica Familia Ordinul Denumire populara

1 Ciconia ciconia Ciconiidae Ciconiiformes barza

2 Circus pygargus Accipitridae Falconiformes erete sur

3 Buteo rufinus Accipitridae Falconiformes sorecar mare

4 Accipiter brevipes Accipitridae Falconiformes uliu cu picioare scurte

5 Falco tinnunculus Falconidae Falconiformes vanturel rosu

6 Falco vespertinus Falconidae Falconiformes vanturel de seara

7 Larus cachinnans Laridae Charadriiformes pescarus

8 Merops apiaster Meropidae Coraciiformes prigorie

9 Coracias garrulus Coraciidae Coraciiformes dumbraveanca

10 Upupa epops Upupidae Coraciiformes pupaza

11Melanocorypha

calandra

Alaudidae Passeriformes ciocarlie de baragan

12 Alauda arvensis Alaudidae Passeriformes ciocarlie de camp

13 Galerida cristata Alaudidae Passeriformes ciocarlan

14Calandrella

brachydactyla

Alaudidae Passeriformes ciocarlie de stol

15 Hirundo rustica Hirundinidae Passeriformes randunica

16 Riparia riparia Hirundinidae Passeriformes lastun de mal

17 Pica pica Corvidae Passeriformes cotofana

18 Corvus monedula Corvidae Passeriformes stancuta

19 Corvus frugilegus Corvidae Passeriformes cioara de semanatura

20 Corvus corone cornix Corvidae Passeriformes coara griva

21 Sturnus vulgaris Sturnidae Passeriformes graur

22 Passer domesticus Passeridae Passeriformes vrabie

23 Passer montanus Passeridae Passeriformes vrabie de camp

24 Anthus campestris Motacillidae Passeriformes fasa de camp

25 Motacilla alba Motacillidae Passeriformes codobatura alba

26 Motacilla flava Motacillidae Passeriformes Codobatura galbena

27 Lanius collurio Laniidae Passeriformes sfrancioc rosiatic

28 Lanius minor Laniidae Passeriformes srancioc cu fruntea neagra

29 Carduelis carduelis Fringillidae Passeriformes sticlete

30 Emberiza hortulana Emberizidae Passeriformes ortolan

31 Miliaria calandra Emberizidae Passeriformes presura sura

32 Saxicola rubetra Muscicapidae Passeriformes maracinar

33 Oenanthe oenanthe Muscicapidae Passeriformes pietrar

34 Perdix perdix Phasianidae Galliformes potarniche

35Columba livia

domestica

Columbidae Columbiformes porumbel gulerat

36 Streptopelia decaocto Columbidae Columbiformes gugustiuc

37 Streptopelia turtur Columbidae Columbiformes turturica





In urma observatiilor efectuate in cadrul zonei, s-a conturat un tablou avifaunistic alcatuit din 37 de specii, impartite din punct de vedere sistematic pe 7 ordine si 19 familii, asa cum reiese din graficele urmatoare:

Familii:

Numar de specii:

Ciconiidae

Accipitridae

Falconidae

Laridae

Meropidae

Coraciidae

Upupidae

Alaudidae

Hirundinidae

Corvidae

Sturnidae

Passeridae

Motacillidae

Laniidae

Fringillidae

Emberizidae

Muscicapidae

Phasianidae

Columbidae

0 1 2 3 4

3%14%

3%

8%

62%

3%8%

Ciconiiformes

Falconiformes

Charadriiformes

Coraciiformes

Passeriformes

Galliformes

Columbiformes

Paleta privind impartirea sistematica pe ordine a avifaunei observata





La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 35.000-65.000 perechi, cu o evolutie usor pozitiva. Aceasta populatie reprezinta 50-70% din populatia globala

Buteo rufinus (sorecar mare)

Ecologie: Specie intalnita in zonele de stepa cu terenuri deschise, necultivate, cu tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline. Perioada de reproducere este martie – mai, cand depune o ponta de 2-3 oua. Se hraneste cu mamifere mici, reptile si insecte mari, pe care le cauta din zboruri circulare sau din puncte de observatie inalte. Parasesc teritoriile de cuibarit la sfarsitul lui august – septembrie si se intorc la mijlocul lui martie – aprilie.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 8,700 – 15,000 perechi, cu o evolutie usor pozitiva. Aceasta populatie reprezinta 5-24% din populatia globala.

Accipiter brevipes (uliu cu picioare scurte)

Ecologie: Prefera padurile din zone joase aproape de zonele umede si poate fi observat in timp ce vaneaza survoland deasupra mlastinilor, pajistilor, culturilor agricole. Cuibareste in arbori inalti din cadrul padurilor de foioase, mai ales in zone deluroase. Cuibul are o structura laxa, si este construit la inaltimi de 4-10 m. Ponta este depusa in mai, aproximativ 3-5 oua, iar incubarea este realizata de catre femela, incepand cu primul ou depus, timp de 30-35 zile. Dieta adultilor consta in principal din pasari mici, mamifere terestre mici si, ocazional, lilieci. Juvenilii se hranesc mai mult cu insecte, pe cand adultii se hranesc doar ocazional cu acestea.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 3,200 – 7,700 perechi care reprezinta 75-94% din populatia globala. Populatia se afla intr-un declin moderat.





Falco tinnunculus (vinderel, vanturel rosu) – foto original

Ecologie: Specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de habitate: parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate sau zone urbane. De regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare. Cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate de om. Ponta cuprinde 3-5 oua, iar incubarea dureaza 26-30 zile si este relizata de femela. Hrana puilor este asigurata de mascul. Dieta cuprinde mamifere mici, pasari si nevertebrate - ortoptere si anelide, uneori resturi.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 330,000 – 500,000 perechi, cu o evolutie usor pozitiva. Aceasta populatie reprezinta 5-24% din populatia globalaConform studiului „Intermittent gliding in the hunt flight of the kestrel”, se mentioneaza faptul ca spre deosebire de alte specii de pasari, vanturelul rosu nu efectuaeaza zboruri de hranire mai mult de doua ore pe zi, aceasta perioada fiind prelungita doar in sezonul de crestere a puilor. In imaginea de mai jos sunt ilustrate etapele zborului de vanatoare ale vanturelului cu urmatoarele precizari: din puncte inalte de observatie urmareste potentialele surse de hrana; ajutat de curentii de aer se lanseaza in zbor dupa care odata ajuns la o anumita inaltime, prin batai de aripi sta pe loc timp de aproximativ 25 de secunde urmarindu-si prada apoi coboara in picaj asupra acesteia. Se mentioneaza in studiu faptul ca in zilele lipsite de vant sau cu vant prea puternic, acesta isi desfasoara cu dificultate zborul „stationar”.Aceste aspecte privind comportamentul si zborul speciilor de avifauna sunt importante in vederea aprecierii posibilului impact al turbinelor eoliene asupra acestora.





Zbor de vanatoare al vanturelului rosu

Observatii: Exemplarele de vanturel au fost observate in zbor in apropierea plantatiilor de salcam din nordul parcului eolian la inaltimi de pana la 20-30 m sau stationand pe stalpii de tensiune.

Falco vespertinus (vanturel de seara) – foto original

Ecologie: Prefera terenurile joase, deschise, cu arbori si abundenta mare de insecte, inclusiv zone de stepa si silvo-stepa, paduri deschise, pasuni, terenuri cultivate, zone mlastinoase sau luminisuri de padure. Foloseste vechile cuiburi ale altor specii din coronamentul arborilor, iar pentru observatie, pot utiliza elemente antropice ca stalpi, LEA, etc. Ponta cuprinde 3-5 oua, iar clocirea dureaza 21-27 zile de la al doilea ou depus. Hrana este reprezentata in principal de insecte, dar si mici vertebrate: amfibieni, reptile si mamifere. O caracteristica a speciei este aceea ca vaneaza la amiaza, de unde si denumirea populara si sunt atrase de aglomerarile de insecte.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 26,000 – 39,000 perechi care





reprezinta 25-49% din populatia globala. Specia este in declin.

Larus cachinnans (pescarus argintiu) – foto original

Ecologie: Specie sedentara, sinantropa si oportunista, caracteristica habitatelor costiere (pentru reproducere), dar se intalneste si in zonele continentale, inclusiv zone urbane. Femela depune 2- 3 oua in luna mai, pe care le clocese circa 28 – 30 de zile. Spectrul trofic este extrem de larg, poate profita de o gama larga de resurse trofice, inclusiv resturi menajere, daca acestea sunt accesibile. Se hranesc cu pesti, deseuri, cadavre, oua si pui de pasari, alte animale.La nivel european nu exista date privind populatia de pescarus argintiu.

Merops apiaster (prigorie) – foto original

Ecologie: Specie coloniala care prefera versantii de deal insoriti, pasuni, pajisti si terenuri cultivate cu centuri arbustive (pentru adapost), arbori imprastiati, campii, stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri. Populatiile sosesc in teritoriile de reproducere la inceputul lui mai si le parasesc pana la sfarsitul lui august. Ponta consta in 4-7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie (de regula orizontala), care pot fi folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi sapa noi galerii anual. O caracteristica a speciei este ca aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare de 1-2 indivizi ajutatori, ocazional 3-4 care contribuie la aprovizionarea cu hrana a cuibului. Dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte zburatoare.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 480,000 – 1,000,000 perechi, cu o evolutie usor pozitiva. Aceasta populatie reprezinta 25-49% din populatia globala





Melanocorypha calandra (ciocarlie de baragan)

Ecologie: Intalnita in zonele de stepa, culturi de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri, arbusti, arbori imprastiati. Evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza temperaturi ridicate de pana la 32 °C. Cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu frunze si tulpini de plante. Depunerea pontei se realizeaza de doua ori pe an, in martie si iunie, si cuprinde cate 4-5 oua. Clocitul dureaza aproximativ 16 zile si se realiza de catre femela. Puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile. Vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc mai mult cu vegetale: seminte, lastari.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 10,000,000 – 24,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia se afla intr-un usor declin.

Alauda arvensis (ciocarlie de camp)

Ecologie: Specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate. Prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva. Habitatul optim pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline. In regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici. Teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an. Reproducerea (masculii devin teritoriali in aceasta perioada) dureza din aprilie pana in iulie, cu 2-3 ponte a cate 3-5 oua. Cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori blana/par, direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie. Sunt insectivore vara, in general granivore iarna.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 40,000,000 – 80,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia se afla intr-un usor declin.





Hirundo rustica (randunica)

Ecologie: Intalnita in terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit foloseste constructii, poduri sau alte structuri construite de om. Evita padurile dese si zonele foarte aride. In prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari. Cuibul este construit de ambii parteneri, iar ponta consta in 4- 5 oua, incubate de catre ambii parteneri timp de 12-17 zile, care hranesc puii tot inpreuna. Dieta consta in principal in insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 16,000,000 – 36,000,000 perechi care reprezinta 5-24% din populatia globala. Populatia este intr-un usor declin.

Riparia riparia (lastun de mal)

Specie coloniala si monogama, intalnita in zone deschise, pajisti, in apropierea apelor, pe maluri abrupte. In perioada de migratie, innopteaza in stoluri mari in stufarisuri. Cuiburile sunt adapostite in galerii sapate in maluri de pamant sau nisip, la capatul unui tunel de cca 1 m lungime. Ponta cuprinde 4-7 oua, incubate de catre ambii parinti, timp de 14-16 zile. Puii sunt hraniti de ambii parinti. Juvenilii parasec cuibul dupa 18-24 zile de la eclozare. Dieta consta din insecte capturate in zbor.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 5,400,000 – 9,500,000 perechi care reprezinta 5-24% din populatia globala.





Pica pica (cotofana)- foto original

Ecologie: Specie omnivora, sedentara si monogama, intalnita in zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri si gradini, zone urbane. Cuibareste adesea in mici colonii, de regula pe ramurile arborilor de foioase. Ambii parteneri participa la construirea cuibului care are o forma sferica, cu 2 intrari, alcatuit in interior din pamant sau gunoi de grajd, captusit cu material vegetal, par sau blana. Ponta cuprinde 6-7 oua incubate de femela cca. 18 zile, in timp ce masculul asigura hrana. Se hranesc in principal cu insecte, dar consuma si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii. Pot consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 7,500,000 – 19,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia este intr-un usor declin.

Corvus monedula (stancuta) – foto original

Ecologie: Se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest - palearctice si in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanice. Evita caldura excesiva, inghetul si zapada Reproducerea are loc in aprilie – mai si cuibareste in scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vechi de ciocanitoare Cuibul variaza ca structura si dimensiune, in functie de natura scorburii/cavitatii si adesea este reutilizat. Ponta cuprinde 4-6 oua incubate 17-18 zile doar de catre femela. Dieta cuprinde nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de pasari. Se hranesc in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol. Uneori pot cauta hrana prin arbori – omizi defoliatoare, carabusi si chiar ghinda.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 5,200,000 – 15,000,000 perechi care reprezinta 50-74% din populatia globala. Populatia este stabila.





Sturnus vulgaris (graur) - foto original

Ecologie: Specie omnivora, asociata des cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice, practic putand fi gasiti in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a regiunilor alpine virgine. Au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane. Isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere. Pe culturile agricole pot fi intalniti in efective uriase alaturi de cioara de semanatura. Cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi vechile cuiburi de ciocanitoare. ponta consta in 4-6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile. Prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 23,000,000 – 56,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia se afla intr-un usor declin.

Passer domesticus (vrabia de casa) - foto original

Ecologie: Specie sedentara, omnivora si antropofila, asociata asezarilor umane. Se intalnteste des in zone urbane si suburbane, dar si in terenuri agrocole. Evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul. Produce densitati mari in regiunile urbane, limitrofe cu zone agricole. Pentru cuibarit, folosesc adesea cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile. Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4-5 oua. Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani. Dieta consta in general din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 63,000,000 – 130,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia se afla intr-un usor declin.





Perdix perdix (potarniche)

Ecologie: Specie sedentara si monogama, intalnita in zonele de campie si deal, in apropierea terenurilor arabile. Prefera zonele inierbate, cu tufarisuri dese. Cuiburile se construiesc pe pamant, in mici adancituri captusite cu fire de iarba uscata. Ponta consta din 10-20 de oua, iar incubatia dureaza 24-25 de zile, fiind realizata doar de femela. Puii sunt hraniti cu larve de insecte, iar dieta adultilor mai consta in seminte, fructe, frunze, muguri si insecte.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 1,600,000 – 3,100,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala.

Columba livia domestica (porumbel domestic)

Ecologie: Specie sedentara, care se intalneste intr-o gama larga de habitate antropice, in special suburbane, rurale si in regiuni agricole. Reproducerea se poate desfasura pe tot parcursul anului, pana la 5 ponte annual, in medie cu cate 2 oua fiecare ponta. Cuiburile, construite de ambii parteneri (masculul aduce materialele necesare, iar femela amenajeaza cuibul), pot fi amplasate pe o varietate larga de suprafete artificiale. Incubarea dureaza 16-19 zile si este realizata de ambii parinti; puii sunt de asemenea hraniti de ambii parteneri. Dieta consta in principal din seminte, dar se pot hrani cu o gama larga de resturi accesibile in mediile antropice.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 9,300,000 – 15,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala.





Streptopelia decaocto (gugustiuc)

Ecologie: Specie sedentara, care prefera zonele urbane si rurale, dar si hatisuri, livezi, parcuri. Cuibareste in arbori, din martie - noiembrie, perioada in care pot fi depuse 3-5 ponte, cu cate 2 oua clocite de catre ambii parteneri. Fiecare incubatie dureaza 14-16 zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata in gusa parintilor. Dieta adultilor cuprinde seminte, muguri, fructe.La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 4,700,000 – 11,000,000 perechi care reprezinta 25-49% din populatia globala.

- Date centralizate privind perioada de reproducere a speciilor de avifauna

cuibaritoare in zona proiectului si vecinatate:Specie Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Anthus campestris

Calandrella brachydactila

Emberiza hortulana

Melanocorypha calandra

Upupa epops

Alauda arvensis

Galerida cristata

Miliaria calandra

Motacilla flava

Carduelis carduelis

Oenanthe oenanthe

Streptopelia turtur

Perdix perdix

Merops apiaster

Legenda

Cuibarire certa in zona studiata

Cuibarire in vecinatatea imediata

Potential de cuibarire in zona studiata

Precizam ca prezenta cuiburilor pe amplasamentul analizat depinde de la an la an de conditiile climatice locale, zonale si continentale, de tipul culturilor agricole,





prezenta elementelor antropice etc. Prin urmare va fi necesara in timpul implementarii si functionarii investitiei o corelare intre datele din acest studiu, cu datele punctuale din situ obtinute la momentul implementarii sau imediat inaintea implementarii investitie.

Amplasamentul analizat, dominat de prezenta culturilor agricole, cu suprafete restranse cu vegetatie ruderala, prezinta conditii de cuibarire in special pentru specii de talie mica-ciocarlii cu regim de hrana granivor-insectivor.

- Sublinierea potentialului de migrare al speciilor observate si aspecte privind

fenomenului de migratie al pasarilor la nivelul zonei de interes

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile din literatura de specialitate, cu privire la comportamentul migrational al speciilor/populatiilor de pasari, pentru tara noastra, care iau parte la acest fenomen ciclic, annual (pentru cele mai multe dintre speciile de pasari prezente in zona de interes – 67%).

Denumire stiintifica Oaspete de Vara Oaspete de Iarna Partial Migrator

Ciconia ciconia * - -Circus pygargus * - -

Falco tinnunculus - - *Falco vespertinus * - -Merops apiaster * - -

Coracias garrulus * - -

Upupa epops * - -Melanocorypha calandra * - *

Miliaria calandra - - *Alauda arvensis * - -Hirundo rustica * - -

Anthus campestris * - -Motacilla alba * - -Motacilla flava * - -Lanius collurio * - -Lanius minor * - -Buteo rufinus * - -

Emberiza hortulana * - -

Saxicola rubetra * - -

Oenanthe oenanthe * - -Calandrella brachydactyla * - -

Accipiter brevipes * - -Riparia riparia * - -

Aquila pomarina * - -Streptopelia turtur * - -

Analizand in ansamblu fenomenul de migratie la nivelul zonei analizate, pe baza observatiilor efectuate in zona de interes si tinand cont de putinele date bibliografice





existente pe aceasta tema, reiese ca zona analizata nu se suprapune cu un culoar principal de migratie al pasarilor. Mai mult decat atat, subliniem ca simpla prezenta pe amplasament in sezonul de reproducere a speciilor de pasari care conform ecologiei acestora efectueaza cicluri de migratie, nu impune zonei o importanta deosebita in ceea ce priveste existenta unor culoare principale sau secundare de migratie.

Efectivele de pasari din aceeasi specie sau mixte observate in timpul migratiei

de primavara si in cea de toamna nu au putut fi considerate aglomerari consistente.

Acest lucru insa, nu exclude in totalitate ca in urmatorii ani sa fie posibila si

observarea unor aglomerari mai mari de pasari, la fel cum nu se poate aprecia cu

exactitate din aceasta faza influenta parcului eolian asupra avifaunei in timpul

perioadelor de migratie, acest aspect necesitand o analiza directa si indirecta in situ

prin continuarea monitorizarii.

B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Pe suprafata proiectului si in imediata vecinatate nu au fost identificate specii de plante sau habitate de interes prioritar, folosinta actuala a terenului fiind agricola.

Prezentam in continuare statutul de conservare al speciilor de pasari identificate in zona proiectului:

Nr crt.

Denumire stiintifica Prezenta in anexele OUG 57

Specii din FS SPA Cheile Dobrogei enumerate in

Anexa I a Directivei Consiliului

CategorieSPEC

Categoria IUCN

1 Ciconia ciconia Anexa 3 Da 2 LC2 Motacilla flava Anexa 4 B Nu Non - Spec LC3 Circus pygargus Anexa 3 Da Non-SpecE LC4 Buteo rufinus Anexa 3 Da 3 LC

5Calandrella

brachydactylaAnexa 3 Da 3 LC

6 Falco tinnunculus Anexa 4 B Nu 3 LC7 Falco vespertinus Anexa 3 Da 3 NT8 Larus cachinnans – Nu Non-SpecE LC9 Merops apiaster Anexa 4B Nu 3 LC

10 Coracias garrulus Anexa 3 Da 2 NT11 Upupa epops Anexa 4B Nu 3 LC

12Melanocorypha

calandraAnexa 3 Da 3 LC

13 Alauda arvensis Anexa 5C Nu 3 LC14 Galerida cristata – Nu 3 LC15 Hirundo rustica – Nu 3 LC

16 Riparia riparia - Nu 3 LC

17 Pica pica Anexa 5C Nu Non Spec LC18 Corvus monedula Anexa 5C Nu Non-SpecE LC19 Corvus frugilegus Anexa 5C Nu Non Spec LC20 Corvus corone cornix Anexa 5C Nu Non Spec LC21 Sturnus vulgaris Anexa 5C Nu 3 LC





22 Passer domesticus – Nu 3 LC23 Passer montanus – Nu 3 LC

24 Anthus campestris Anexa 3 Da150,000-220,000

LC

25 Motacilla alba Anexa 4B Nu Non-Spec LC

26 Lanius collurio Anexa 3 Da 3 LC

27 Lanius minor Anexa 3 Da 3 LC28 Carduelis carduelis Anexa 4 B Nu Non-Spec LC29 Emberiza hortulana Anexa 3 Da 2 LC30 Miliaria calandra Anexa 4B Nu 2 LC31 Saxicola rubetra – Nu Non-Spec LC32 Oenanthe oenanthe – Nu 3 LC

33 Perdix perdixAnexa 5C,

5DNu 3 LC

34Columba livia

domestica– Nu Non-Spec LC

35 Streptopelia decaocto Anexa 5C Nu Non-Spec LC36 Accipiter brevipes Anexa 3 Da 2 LC37 Streptopelia turtur Anexa 5C Nu 3 LC

OUG 57/2007:- ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea

ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica; ANEXA 4 A - SPECII DE

INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plan care necesita o protectie stricta; ANEXA 4 B -

SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta; ANEXA

5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia

speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management;

ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare

fac obiectul masurilor de management; ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror

vanatoare este permisa; ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror

comercializare este permisa; ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror

comercializare este permisa in conditii speciale

Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global); SPEC 2 - (specii concentrate in

Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa); SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se

concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa); Non-SPECE - (specii

concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa); Non-SPEC - (specii a caror

populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa); Not Evaluated –

neevaluate

Categorie IUCN: Disparute (EX); Disparute in salbaticie (EW); Amenintate critic (CR); Amenintate

(EN); Vulnerabile (VU); Usor amenintate (NT); Cu risc scazut (LC); Date insuficiente (DD); Neevaluate

(NE)

FS (Formular Standard) SPA Cheile Dobrogei: Punctul 3.2.a- Specii de pasari enumerate in anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC; Punctul 3.2.b – Specii de pasari cu migratie regulata

nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

In tabelul de mai sus se observa faptul ca din cele 37 de specii identificate, nici una nu este considerata vulnerabila la nivel europeam; 94,5% dintre speciile observate sunt apreciate de catre IUCN ca avand un risc scazut de disparitie, iar doar 5,5% dintre acestea sunt incluse in categoria speciilor usor amenintate.

Din tabelul de mai sus, reies o serie de aspecte importante pentru analiza avifaunei ce caracterizeaza zona de interes raportat la specificul obiectivului:

– 12 specii dintre cele observate sunt prezente printre cele 43 din cadrul Formularului standard al SPA Cheile Dobrogei, la categoria speciilor pentru care s-a declarat situl





de protectie speciala avifaunistica, fiind incluse implicit si in cadrul anexei I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

– un alt aspect relevant este acela ca toate speciile observate, mai putin Falco

vespertinus si Coracias garrulus sunt incadrate in criteriul LC - specii cu risc scazut de amenintare, ceea ce reprezinta un prim aspect pozitiv, atunci cand se analizeaza sensibilitatea generala in ceea ce priveste mentinerea populatiilor speciilor la nivel european. In mod evident, acest aspect nu exclude o analiza atenta in vederea mentinerii populatiilor locale in timpul implementarii si functionarii parcului eolian.

– Falco vespertinus si Coracias garrulus sunt incadrate la criteriul NT - specii usor amenintate la nivel european, ceea ce impune o atentie deosebita ce trebuie acordata mentinerii efectivelor locale a acestor specii in timpul implementarii si functionarii investitiei.

– Concluzia generala asupra categoriilor SPEC in care se incadreaza speciile observate subliniaza cele prezentate mai sus, si se observa in genere un accent pe necesitatea protectiei pasarilor rapitoare si a celor migratoare, care vor fi identificate si prezentate in paginile ce urmeaza.

Alte specii de fauna de interes comunitar prezente in cadrul zonei studiate

Podarcis taurica – soparla de stepa: – inclusa in OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare - ANEXA 4 A -

Specii de interes comunitar Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

– Categorie SPEC - – categorie IUCN – LC (specie stabila)

B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Flora locala:

Suprafata aferenta planului este reprezentata de parcele cultivate preponderent cu porumb (Zea mays), floarea soarelui (Helianthus annuus), sau cu diverse gramineae, motiv pentru care odata cu revizuirea limitelor ariilor protejate in 2011, o suprafta importanta din SCI Recifii Jurasici Cheia corespunzatoare nord-estului amplasamentului studiat a fost scoasa din aria protejata.





Spect al zonei aferente obiectivului

Cele 0,8 ha de teren din cadrul amplasamentului care sunt incluse in SCI Recifii Jurasici Cheia conform actualei delimitari a ariei protejate, sunt de asemenea cultivate cu exceptia vaii ce urmeaza limita ariei pe o lungime de 100 m, unde au fost identificate cateva specii caracteristice stepei fara insa a prezenta valoare conservativa: Thymus sp,

Eryngium campestre, Artemisia austriaca, Poa pratensis, Poa bulbosa, Hordeum murinum,

Bromus tectorum, Scleranthus perrenis, Salvia nutans, Ajuga chya, Veronica teucrium,

Medicago minima, Euphorbia sp.,Teucrium polium, Cynodon dactylon,Vestuca valesiaca,

Botriochloa ischaemum.

In cadrul zonei aferente obiectivului, sunt prezente suprafete insulare cu vegetatie spontana la nivelul microformelor de relief (tumuli), sau in jurul unor cladiri dezafectate probabil foste statii de pompare. De asemenea a fost identificata si delimitata cu ajutorul GPS o suprafata de 0,7 ha cu pasune, spre limita nord-estica a zonei studiate, peste care nu se suprapun elemente ale planului.

Evidentierea principalelor suprafete cu vegetatie spontana din cadrul zonei studiate

Aceste suprafete, aflate sub presiunea impactului antropic reprezinta mai degraba importanta pentru ecologia speciilor de pasari, fiind folosite ca refugiu, zona de cuibarire si hranire decat din punct de vedere floristic.





Astfel in zona ruinelor si a tumulilor, unde nu s-a putut ara, s-au instalat asociatii caracteristice terenurilor bogate in substante organice precum Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970. Aceasta asociatie este raspandita si pe marginea culturilor. Cannabis ruderalis, prin portul său înalt şi numărul mare de indivizi, stânjeneşte dezvoltarea altor specii. Dintre însoțitoarele mai frecvente menționăm: Polygonum aviculare, Chenopodium album, Stellaria media, Capsella bursa-pastoris, etc. De asemenea sunt prezente asociatii din clasa ARTEMISIETEA VULGARIS Lohmeyer et al. in R. Tüxen 1950. ce cuprind vegetație ruderală perenă şi terofitică, reprezentată înspecial prin fitocenoze mezoxerofile şi xerofile. Aceste cenoze sunt caracteristice locurilor părăsite, margini de drumuri şi se prezintă destul de heterogen ca fizionomie, compoziție şi structură floristică. Specii caracteristice: Anthriscus cerefolium, Arctium

lappa, A. tomentosum, Aristolochia clematitis, Artemisia annua, A. vulgaris, Ballota nigra,

Calystegia sepium, Cannabis sativa var. spontanea, Carduus acanthoides, C. crispus,

Chaerophylum bulbosum, Conium maculatum, Cirsium vulgare, Cucubalus baccifer, Dipsacus

fullonum, D. laciniatus, Galega officinalis, Galium aparine, Glycyrrhiza echinata, Leonurus

cardiaca, Melilotus alba, M. officinalis, Reseda luteola, Rumex obtusifolius, Sambucus ebulus,

Silene sp, Solanum dulcamara, Tanacetum vulgare, Xanthium spinosum, X. strumarium.





Asociatia Cannabietum ruderalis la baza movilei

In zona insulara de pasune sunt prezente in general buruieni migrate din culturile agricole, fără valoare conservativă, în amestec cu puţine plante stepice ce au rezistat in timp presiunilor antropice. Dintre speciile identificate mentionam: Silene sp.,

Xeranthenum annum, Agropyron repens, Teucrium polium, Galium humifusum, Ajuga chya,

Consolida regalis, Setaria viridis, Centaurea solstitialis, Salvia nutans, Verbascum phlomoides,

Linaria vulgaris, Potentilla sp.,Xanthium strumarium, Stachys sp., Nigela arvensis, Reseda

lutea, Herniaria glabra, Verbena officinalis, Cichorium intybus, Anagalis arvensi, Artemisia

annua,

Aspect al vegetatiei din zona de pasune

Asociatii la nivelul culturilor agricole si a drumurilor de exploatare:

•Xanthietum strumarii Pauca 1941 (Syn.: Xanthietum spinosostrumarii N. Stefan et A. Oprea 1998; Xanthium spinosum - Xanthium strumarium Pauca 1941)Este o asociatie compacta observata mai ales in campurile de paioase dupa recoltare si de-a lungul drumurilor de exploatare. Speciile caracteristice/edificatoare: Xanthium

strumarium si Xanthium spinosum.Specii insotitoare: Hibiscus trionum, Artemisia annua,

Malva neglecta, Ballota nigra, Convolvulus arvensis, Setaria pumila, Setaria viridis, Sorghum

halepense, Stachys annua.

•Carduetum acanthoidis Morariu 43. Asociatia se dezvolta pe terenuri pasunate, la marginea culturilor agricole si in zonele unde exista acumulare de materie organica. Specia caracteristica/edificatoare: Carduus acanthoides. Specii insotitoare: Agropyron

repens, Poa pratensis, Centaurea solstitialis, Eryngium campestre, Convolvulus arvensis,

Daucus carota, Cichorium intybus, Artemisia absinthium

•Setario pumilae-Sorghetum halepensi Stefan et Oprea 1997Vegeteaza in culturile de porumb. Speciile de Setaria (in special Setaria lutescens) fac parte dintre buruienile dominante in culturile de prasitoare. Aceasta a fost intalnita si la limita culturilor sau in apropierea santurilor de irigatii, unde sunt prezente si unele buruienisuri specifice pentru terenurile ruderale (din Artemisietea). Speciile





caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Setaria lutescens, Sorghum halepens. Specii

insotitoare: (Alte sp: Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Xanthium strumarium).

•Stachyo annuae-Setarietum pumilae Felföldy 1942 em. Mucina1993 (Syn.: Vicio striatae-Anthemitetum austriacae Spiridon 1970). Se dezvolta pe miristi, culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria pumila si Stachys annua

sunt insotite frecvent de elemente caracteristice aliantei si ordinului. Speciile caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Stachys annua. Specii insotitoare: (Ate sp: Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Hybiscus trionum

•Arctietum lappae Felfoldy 1942 (Syn.: Arctio-Ballotetum nigrae Morariu 1943; Leonuro-

Ballotetum nigrae Slavnic 1951)Fitocenozele ocupa mici suprafete pe terenurile unde au fost depozitate gunoaie. Compozitia floristica a acestor fitocenoze este relativ bogata, dar eterogena, deoarece pe langa nucleul central dominat de sintaxonii clasei Artemisietea vulgaris mai participa numeroase buruieni segetale, specii de pajisti si de tufarisuri. Speciile caracteristice/edificatoare: Arctium lappa, Arctium tomentosum, Leonurus cardiaca

si Ballota nigra. Specii insotitoare: Urtica dioica, Galium aparine si Conium maculatum,

Chenopodium album, Capsella bursa-pastoris, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus,

Descurainia sophia, Hordeum murinum, Poa annua, Bromus sterilis, Prunus spinosa.

Artemisietum annuae Morariu 1943 em. Dihoru 1970. Cenozele asociatiei se dezvolta in locuri batatorite, pietroase, pe soluri bogate in substante nutritive. Este o asociatie pioniera in care domina terofitele anuale. Structura acestor fitocenoze cu evidentiere autumnala este in general saraca.Speciile caracteristice/edificatoare: Artemisia annua

Specii insotitoare: Arction lappa, Arction minus, Conyza canadentis, Xanthium spinosum,

Xanthium strumarium, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Matricaria perforata,

Polygonum aviculare, Conium maculatum, Sisymbrium orientale.

Asociatiile identificate corespund habitatului 87.2 Comunitati de plante

ruderale fiind lipsite de valoare conservativa.

Mamifere

Dintre mamifere, in zona analizata au fost identificate insectivore de tipul cârtiţei (Talpa europaea), carnivore (Vulpes vulpes- vulpe) si ierbivore (Lepus europaeus – iepure de camp)





Vulpes vulpes – in cadrul amplasamentului

Vulpea este o specie teritoriala, activa preponderent noaptea. In timpul deplasarilor a fost observat un singur exemplar in tranzit la nivelul zonei studiate. In cadrul amplasamentului conditiile pentru cuibarire sunt reduse dat fiind caracterul prepondrent plat al terenului, aceasta specie preferand versantii insoriti, diguri sau ridicaturile de pamant pentru amenajarea vizuinei.

Cartitele au fost identificate dupa musuroaie. Acestea sunt comune in zonele cultivate fiind considerate daunatori ai culturilor agricole.

Dintre nevertebrate mentionam speciile de gasteropode (melci) identificate in teren: Cepea vindobonensis, Helix lucorum, Cernuella virgata si Helicella obvia, specii comune prezente in special in cordoanele de vegetatie seminaturala de pe marginea culturilor agricole. Toate aceste specii sunt extrem de tolerante la impactul antropic, avand o raspandire larga in Dobrogea continentala. De asemenea, apar in zona specii de melci fara cochilie din genul Limax (Limax cinereus, Limax flavus), ambele iubitoare de umezeala si care apar ocazional si in agroecosisteme nu numai in zonele cu vegetatie naturala. Gasteropodele fara cochilie apar mai ales in zonele cultivate si in zonele in care se acumuleaza apa.

Dintre artropode mentionam: Lithobius forficatus – urechelnita comuna. Julus sp,

Blanjulus guttulatus, isopode din genul Porcellio, Armadillidium sau Oniscus, Argiope

lobata, Argiope briennichi (paianjen de gradina), Aranea diademata (paianjen cu cruce),

Pardosa sp., Alopecosa sp (paianjeni lup, gargauni).

Ortoptera: Phaneroptera falcata, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima- cosasul verde, Gryllus campestre – greierele de camp, Gryllus desertus – greierele de stepa, Gryllotalpa gryllotalpa - coropisnita, Omocestus sp., Stenobothrus sp., Calliptamus italicus –

lacusta migratoare italiana, Calliptamus barbatus, Acrida ungarica.

Hymenoptera: (viespi, albine, bondari, furnici). Plantele segetale ca si plantele din zonele de la marginea culturilor atrag de regula un numar insemnat de himenoptere, intre care se remarca specii de albine solitare – Halictidae, alaturi de albine domestice, bondari – Bombus agrorum, Bombus hortorum, Bombus lapidarius, viespi – Scolia flavifrons,

Scolia hirta, Polystes gallica, Vespa germanica, Scolia hirta – toate prezente in zonele





antropizate din zona studiata. Dintre speciile daunatoare, mentionam prezenta viespii paiului – Cephus pygmaeus.

Polistes(foto de pe amplasament)

Heteropetere: Eurygaster maura, Eurygaster integriceps, Aelia rostrata, Aelia

acuminata (toate patru fiind cunoscute sub denumirea generica de plosnite de cereale, si care nu lipsesc niciodata in zone cu culturi agricole de cereale paioase), Eurydema

ornata, Eurydena oleracea, Pentatoma rufipes, Graphosoma italicum (frecvente in habitate antropizate), Carpocoris mediterraneus, Lygaeus equestris, Palomena prassina, Dolicoris

baccarum, Lygeus sp.,

Lepidoptere: Iphiclides podalirius, Papilio machaon (fluturi cu coada de randunica), Pieris rapae, Pieris napi, Pieris brassicae (fluturi de varza), Colias erate, Colias croceus,

Pontia edusa, Vanessa atalanta, Vanessa cardui, Argynnis lathonia, Melitaea phoebe, Aricia

agestis, Polyommatus icarus, Lycaena phlaeas, Coenonympha pamphilus, Maniola jurtina,

Pararge megera, Emmelis sp toate specii caracteristice zonelor ruderalizate si ecosistemelor antropizate.

Pontia edusa Coenonympha pamphilus (foto de pe amplasament)

Coleoptere: Carabus cancellatus, Carabus violaceus, harpalide – Harpalus sp., scarabeide

– in special carabusei din genurile Anisoplia, Rhizithrogus, Amphimalon, cerambicide –

Dorcadion sp., Trichodes apiarius, Agriotes sp. (gandaci pocnitori, viermi sarma), etc. Dintre

speciile daunatoare apartinand acestul grup:Zabrus tenebrioides, Anisoplia austriaca,

Anisoplia agricola, Ahisoplia lata, Rhizotrogus aequinoctialis, Amphimalon solstitialis, Anoxia





vilossa, Epicometis hirta, Polyphylla fulo, Drorcadion aethios, Dorcadion equestre, Agriotes

lineatus etc. Dintre speciile cu impact pozitiv asupra diferitelor specii daunatoare pot fi amintite coccinelidele – Adalia bipunctata, Coccinella septempunctata, etc, harpalidele

(Harpalus rufipes), cicindellidae (Cicindella hybrida), carabide, staphilinide (Staphilinus

cesareus).

Nici una din speciile de insecte prezentate nu este mentionata in OUG 57/2007

cu completarile si modificarile ulterioare.

- Aspecte privind starea populatiilor de pasari la nivel national si efectivele de la

nivelul amplasamentului

Tabelul urmator subliniaza indirect importanta zonei analizate din punct de vedere calitativ pentru avifauna, prin evidentierea relatiilor cantitative dintre populatiile speciilor la nivelul tarii in comparatie cu efectivele din cadrul zonei analizate si dimensiunile acesteia. Pe de alta parte, tendinta de crestere a pupulatiilor la nivelul tarii ofera informatii importante referitoare la necesitatea canalizarii atentiei pentru diverse specii in urmatoarele faze de monitorizare.

Nr

crt.

Denumire stiintifica Populatia din Romania Tentinta

la nivelul

tarii

Aproximare efective

din cadrul zonei

studiate (inclusiv

exemplarele care

folosesc zona doar

pentru hranire sau

pasaj)

1Accipiter brevipes (uliu cu

picioare scurte)60-100 p + 1 i

2Alauda arvensis (ciocarlie de

camp)460.000-850.000 p - 500-80 i

3Anthus campestris (fasa de

camp)

150.000-220.000 p

0 20-30 i

4 Streptopelia turtur (turturica) 15 000- 25 000p + 6-10 i

5Motacilla flava (codobatura

galbena)800 000-1 200 000p - 10-20 i

6 Buteo rufinus (sorecar mare) 65-110 p + 1-2 i

7Calandrella brachydactyla

(ciocarlie de stol)10.000-12.000 p 0 15-20 i

8 Ciconia ciconia (barza alba) 4.000-5.000 p + 10-20 i9 Circus pygargus (erete sur) 0 -12 p 0 1 i

10Columba livia domestica

(porumbel domestic)Nu exista date

Nu exista date

7-12 i

11Coracias garrulus

(dumbraveanca)4.600-6.500 p 0 5-10 i

12Corvus frugilegus (cioara de

semanatura)350.000-420.000 p + 100-150 i

13 Corvus monedula (stancuta) 250.000-400.000 p + 20-40 i

14Emberiza hortulana (presura de

gradina)125.000-255.000 p 0 15-25i





15Falco tinnunculus (vanturel

rosu, vinderel)10.000 – 14.000 p - 4-8 i

16Falco vespertinus (vanturel de

seara)1.300-1.600 p - 2-4i

17 Galerida cristata (ciocarlan) 220.000-312.000 p + 20-40i18 Hirundo rustica (randunica) 800.000 – 1.000.000 p 0 15-20 i

19Lanius collurio (sfrancioc

rosiatic)1.380.000-2.600.000 p + 5-10i

20Lanius minor (sfrancioc mic,

sfrancioc cu frunte neagra) 364.000-857.000 p - 15-20 i

21Larus cachinnans

(pescarus argintiu)- 0 15-20 i

22Melanocorypha calandra

(ciocarlie de baragan)85.000-105.000 p 0 40-70 i

23 Merops apiaster (prigorie) 15.000-20.000 p - 20-30 i

24Miliaria calandra (presura

sura)940.000-1.200.000 p + 20-30 i

25 Motacilla alba. (codobatura) 1.500.000-1.900.000 p 0 20-30 i

26Oenanthe oenanthe (pietrar

sur)225.000 -343.000 p + 6-12 i

27Passer domesticus (vrabie de

casa)1.200.000-3.400.000 p 0 20-30 i

28Passer montanus (vrabie de

camp)1.354.000-2.873.000 p 0 30-40 i

29 Perdix perdix (potarniche) 120.000-180.000 p + 10-15 i30 Pica pica (cotofana) 624.000-780.000 p 0 5-10 i

31Riparia riparia (lastun de

mal)55.000-80.000 p 0 10-15 i

32Streptopelia decaocto

(gugustiuc)400.000-800.000 p 0 5-10 i

33Sturnus vulgaris (graur

comun)840.000-1.224.000 p 0 100-150 i

34 Upupa epops (pupaza) 24.000-42.000 p + 10-15i

35Corvus corone cornix

(coara griva)240,000-320,000 + 10-15 i

36Carduelis carduelis

(sticlete)887.000-964.000

04-8 i

37Saxicola rubetra

(maracinar)715,000-882,000 0 3-5 i

“-” populatie in scadere; “0” populatie constanta; “+” populatie in crestere

Amplasamentul nu constituie atractii ecologice deosebite pentru speciile de avifauna din cadrul SPA Cheile Dobrogei, in primul rand datorita dominantei terenurilor agricole ce limiteaza posibilitatile de cuibarire precum si sursele de hrana pentru avifauna. Valoarea ecologica scazuta a amplasamentului comparativ cu alte zone din cadrul ariei protejate caracterizate printr-un mozaic de habitate cu valoare conservativa ridicata reprezinta un argument important in sustinerea concluziei implementarii proiectului fara efecte semnificative asupra structurii si dinamicii speciilor.





B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Echilibrul trofic si sfera larga a diversitatii biologice se datoreaza mozaicului de habitate de la nivelul celor doua Arii Protejate - SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia: 91 AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos, 8310 Pesteri in care

accesul publicului este interzis, 40CO* Tufarisuri de foioase pontosarmatice, 62CO*Stepe

ponto-sarmatice si a caracteristicilor geomorfologice ale substratului, ce permit si sustin intretinerea unei game foarte mari de relatii inter si sintraspecifice, mentinand astfel echilibrul si integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Paleta larga floristica si faunistica face ca parte a SCI Recifii Jurasici Cheia sa fie desemnata Rezervatie Naturala, iar doua din pesterile intalnite in cadrul sitului (Pestera La Adam, Pestera Gura Dobrogei) sa fie declarate Monumente ale naturii. Masivul Geologic Cheia (reciful jurasic) prezinta o importanta stiintifica deosebita si prin flora bogata si variata, prin numarul mare de specii rare, atat pentru flora Dobrogei cat si a Romaniei. Numarul total al plantelor semnalate pana in prezent in aceasta rezervatie se ridica la circa 600 specii. Vegetatia este tipica stepei dobrogene, cu numeroase specii rare si endemice. Fauna de vertebrate se evidentiaza printr-un numar important de specii, in mare majoritate protejate, cum ar fi de exemplu speciile de chiroptere si cele de pasari rapitoare de zi.

Avifauna este bine reprezentata la nivelul Ariilor Protejate, in cadrul SPA Cheile Dobrogei fiind mentionate 43 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari, 43 specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 8 specii periclitate la nivel global.

Zona de interes a cunoscut procesul de antropizare dinaintea propunerii proiectului prin urmare, realizarea acestuia cu efecte punctiforme la scara siturilor nu va genera fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora.

B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Implementarea Retelei Natura 2000 la nivelul Romaniei se bazeaza pe cele doua directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate si Directiva Pasari, transpuse in legislatia romaneasca prin Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata de Legea 49/2011.

Siturile de Protectie Avifaunistica si Siturile de Importanta Comunitara au fost identificate si declarate conform procedurilor celor doua Directive, cu scopul de a mentine intr-o stare de conservare favorabila o suprafata reprezentativa a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si populatii reprezentative de specii ale Europei (enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari).

Ordonanta de Urgenta 57/2007 a stat la baza elaborarii a doua acte normative:





- H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat de H.G. Nr. 971/2011

-ORD. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat de Ord. Nr. 2387/2011in conformitate cu Directiva 2009/147/EC privind conservarea pasarilor salbatic respectiv Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Astfel obiectivele de conservare ale SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia sunt reprezentate de habitatele, speciile de flora si fauna mentionate in Formularele Standard din cele doua acte normative prezentate in capitolul B.1

B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Pentru descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar SCI Recifii Jurasici Cheia si SPA Cheile Dorbogei, mentionam faptul ca elaboratorul nu-si poate expune decat o viziune de ansamblu asupra ariilor protejate prin prisma analizarii diverselor locatii de la nivelul acestora cu ocazia altor evaluari, precum si din informatiile culese de-a lungul timpului din diverse surse personale sau terte, inclusiv din Formularele Standard (care sunt mult prea sumare insa) pentru a oferi imaginea completa asupra starii actuale de conservare a siturilor. Realizarea prezentei evaluari are ca scop principal analizarea locatiei obiectivului ce reprezinta doar un mic fragment raportat la suprafetele ariilor protejate.

Odata cu emiterea Ordinului nr. 1.948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea

Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de

structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care

nu necesita constituirea de structuri de administrare, au fost stabilite obligatiile administratorului ariilor naturale protejate, in cazul dat RNP DS CONSTANTA, printre care elaborarea unui plan de actiune care trebuie sa cuprinda descrierea situatiei actuale a ariei naturale protejate si a eventualelor probleme identificate, descriere care trebuie sa includa si obiectivele de conservare care au stat la baza infiintarii ariei naturale protejate (art. (6) punct 3 al. a). L

Din cunostintele si informatiile elaboratorului se observa o intensificare a activitatilor antropice la nivelul siturilor SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia, in primul rand prin cresterea activitatii turistice necontrolate datorita posibilitatilor de accesare a zonelor interioare ale siturilor si a pasunatului.Desi la prima vedere activitatile turistice sunt poate cel mai putin poluante, in timp ele pot avea efecte nedorite, in special atunci cand in dezvoltarea turismului nu se tine cont de doua conditii fundamentale si anume respectarea capacitatii de incarcare ecologica si particularitatile acestei zone.

Pasunatul reprezinta cea mai mare amenintare pentru flora naturala, in special cel cu ovine si caprine, peste capacitatea de suport a pasunilor. Cel mai mare deranj il





produc caprele, care se pot catara cu usurinta pe anumite portiuni ale peretilor stancosi, distrugand vegetatia si habitatul de stancarie, disturband unele specii care se hranesc sau isi fac cuiburile in zona stancoasa.

In privinta amplasamentului analizat, ca parte integranta din cele doua arii protejate, mentionam ca acesta nu se regaseste intr-o zona cu o deosebita importanta ecologica, fiind prezente elemente antropice precum constructii dezafectate, stalpi electrici, drumuri de exploatare. In plus, asa cum s-a aratat in cadrul cap. B1 si B5, desi limita SCI Recifii Jurasici Cheia a suferit modificari fata de delimitarea initiala din 2007, in sensul eliminarii unor suprafete de teren agricol (chiar din zona amplasamentului analizat), si la ora actuala conform noilor limite sunt cuprinse suprafete agricole.

Pana la implementarea unui Plan de Management care sa coreleze atat nevoile de dezvoltare ale comunelor pe teritoriul carora se afla ariile de interes comunitar, cat si conservarea speciilor si habitatelor, se apreciaza o accentuare a efectelor asupra relatiilor structurale ce au creat si mentin integritatea SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia.

B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

Trebuie specificat ca o data cu elaborarea si aprobarea Planului de Management conform legislatiei in vigoare, planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locala si nationala, precum si orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile protejate vor fi armonizate cu prevederile planului de management, astfel incat sa se asigure dezvoltarea durabila a zonei si a comunitatilor locale, in corelare cu necesitatile de conservare ale aspectelor floristice si faunistice ale zonei.

B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Obligativitatea respectarii masurilor de diminuare a impactului, reprezinta in acceptiunea elaboratorului, un aspect esential in aplicarea conceptului de dezvoltare durabila avand in vedere suprapunerea zonei aferente obiectivului cu ariile naturale protejate de interes comunitar.





C. Identificarea si evaluarea impactului

C. 1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului propus

C.1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin proiect fara a lua in

considerare masurile de reducere a impactului

Metodologia de evaluare si predictie:

- Analize calitative si cantitative in teren cu privire la compozitia si ponderea de specii din cadrul Siturilor Natura 2000, cuprinzand toate sezoanele fenologice;

- Stabilirea asociatiilor fitocenotice caracteristice si a habitatelor;- Analize in teren asupra etologiei speciilor de fauna inregistrate, coroborate cu

datele existente despre ecologia fiecarei specii, precum si datele privind starea de conservare din cadrul sitului oferite prin cadrul Formulelor Standard;

- Determinarea si explicarea fiecarui posibil impact provocat de realizarea proiectului;

- Indicatorii cheie cuantificabili au fost reprezentati de speciile de fauna si habitatele pentru care au fost declarate Siturile Natura 2000, precum si procentul de suprafata afectata de proiect din fiecare arie naturala protejata de interes comunitar;

- Pe baza procentelor prin care indicatorii cheie sunt implicati in desfasurarea proiectului, s-a utilizat urmatoarea scara de cuantificare (nota de bonitate) si de incadrare (semnificatie) a impactului (Rojanschi V)

Nota de

bonitate

Caracterizarea impactului Incadrarea

impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populatia speciei sau din suprafata habitatului

la nivelul sitului este afectata de proiect.

Nu se aplica

1 Specia/ habitatul este interceptat de proiect in limite slab perceptibile. Intre 0 si 2% din populatia (sau suprafata) speciilor la nivelul sitului sunt afectate

de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Intre 2 si 10% din populatia (sau suprafata) speciilor la

nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat

3 Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Intre 10 si 50% din populatia (sau suprafata) speciilor la

nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat spre

semnificativ 4 Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Intre 50

si 100% din populatia (sau suprafata) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact semnificativ

Mentionam faptul ca la analiza impactului s-au luat in considerare atat prezenta si actiunea turbinelor eoliene cat si a celorlalte elemente asociate: drumuri de acces, traseul cablurilor electrice, platforme temporare si definitive, organizare de santier.





Conform Ghidului “Wind energy developments and natura 2000”, tipul si nivelul impactului depinde de tipurile de specii, ecologia lor, statutul de conservare precum si localizarea, marimea si dispozitia parcului eolian, insa tipurile frecvente de impact sunt:– riscul de coliziune: pasarile si liliecii se pot lovi de diverse parti ale turbinelor

eoliene sau de structurile asociate (cabluri electrice). Mortalitatea depinde de o serie de factori precum localizarea parcului si poate varia de la o specie la alta. Specii longevive sau aflate intr-o stare de conservare vulnerabila precum vulturi, acvile, diverse specii de lilieci, pot fi in mod particular expusi.

– perturbarea speciilor si distantarea lor: Perturbarea poate duce la indepartarea speciilor Acest risc poate fi relevant pentru păsări si lilieci. Aceste specii pot fi indepartate din interiorul și din jurul fermelor eoliene din cauza prezentei elementelor straine a zgomotului și a impactului vibrațiilor. Perturbări pot apărea, de asemenea, de la intensificarea activităților umane, în timpul lucrărilor de construcție și întreținere, precum și din amenajarea infrastructurii care facilitează accesul la site. Amploarea și gradul de tulburare determină gradul impactului, la fel ca disponibilitatea și calitatea altor habitate corespunzătoare din apropiere, care pot găzdui animalele strămutate.

– efect de bariera: Fermele eoliene mari, de oridinul zecilor de turbine pot determina pasarile sau mamiferele (liliecii) sa schimbe rutele de migratie sau rutele locale de hranire. Daca acest lucru este sau nu o problema depinde de marimea parcului, distanta dintre turbine, gradul de deplasare al speciilor și a capacității acestora de a compensa consumul de energie a crescut, precum si gradul de perturbare a legăturii dintre locurile de hranire si cele de reproducere.

– pierdere de habitat sau degradare: Gradul de pierdere al habitatului rezultat din constructia parcului eolian si a infrastructurii asociate depinde de marimea, localizarea si dispunerea parcului. Efectele se pot manifesta la o scara mai mare daca interfera cu structuri hidrologice sau procese gomorfologice. Importanta pierderii depinde de vulnerabilitatea si raritatea habitatului afectat si/sau a importantei acestuia pentru hranirea, reproducerea si iernarea speciilor, in special pentru cele de interes comunitar. De asemenea, eventualul rol al anumitor habitate ca element important in coridoarele ecologice, importante pentru migratia speciilor, precum si pentru zborurile locale dintre locurile de hranire si cele de reproducere, trebuie luat in considerare.

In diagrama de mai jos este descris modul in care cei trei factori majori de risc (casetele umbrite) cauzate de ferme eoliene afecteaza pasarile si modul in care acestea pot afecta supravietuirea si reproducerea, si in cele din urmă duce la modificari in marimea populatiei globale. Cutiile cu chenar solid indica potentiale efecte masurabile, iar casetele dublu incadrate indica procese care trebuie sa fie modelate. Fox et al. (2006).





Impactul direct- se manifesta pe tot parcursul implementarii planului si consta in afectarea punctiforma si izolata a habitatului de pe suprafetele ce sufera interventii de decopertare a substratului de sol vegetal, afectand implicit si procesul de hranire al speciilor de pasari pe aceleasi suprafete. Zgomotul produs de utilajele implicate in constructie reprezinta un factor ce afecteaza tot direct elementele faunistice, care, coroborat cu afectarea directa si punctiforma a habitatului conduce la indepartarea temporara a faunei din cadrul zonelor unde se executa lucrari.

Impactul indirect- este in speta o consecinta a efectului direct si un raspuns-adaptare a faunei la noile conditii de mediu (incluzand aici si efectele planului asupra factorilor de mediu sol si aer resimtite indirect de flora si fauna locala) si se poate manifesta prin cresterea concentratiilor de indivizi in zonele invecinate, ceea ce implica o usoara crestere temporara a concurentei pentru hrana. Impactul indirect reprezentat de reactia faunei la scoaterea din circuit a unei suprafete de teren corespunzatoare implementarii elementelor planului (0,7% din suprafata studiata) este nesemnificativ, avand in vedere faptul ca restul suprafetei ce a facut obiectul analizei isi pastreaza actuala folosinta. In plus suprafetele afectate sunt infime (0,014% din Suprafata SCI si 1,14% din SPA) raportat cu potentialul de hranire oferit de zonele invecinate si se apreciaza ca relatiile





trofice se vor echilibra pe cale naturala, fara sa se produca o concurenta la nivel de exemplare sau specii care sa provoace dezechlibre ecologice.

Impactul pe termen scurt- impactul pe termen scurt este resimtit de speciile de fauna cu mobilitate mare (avifauna si mamifere) care reactioneaza inca de la aparitia primelor utilaje in cadrul punctelor de lucru, prin indepartarea si pastrarea unei distante de siguranta fata de aceste zone. In functie de specie si de tipul lucrarilor care se desfasoara, acest efect se diminueaza ulterior in mod natural, acestea folosind pentru pasaj si hranire zone din ce in ce mai apropiate de punctele de lucru.

Impactul pe termen lung - se apreciaza ca impactul pe termen lung va fi nesemnificativ, rezumandu-se la existenta riscului de coliziune pe toata perioada de functionare a parcului eolian. Aceasta afirmatie este sustinuta de faptul ca in cazul planului analizat nu se vor afecta habitate naturale, zone importante de reproducere, pasaj sau iernare. Este bine cunoscut faptul ca pe termen lung obiectivele de acest gen nu prezinta efecte directe sau indirecte asupra altor factori de mediu, care ar putea afecta elementele componente ale biodiversitatii.

Efectul sinergic- nu va exista un efect sinergic semnificativ asupra speciilor si habitatelor deoarece in zona analizata singura activitate desfasurata este cea de agricultura, iar coroborarea efectelor acestor doua activitati nu conduce la intensificari considerabile in ceea ce priveste nivelul initial al zgomotului sau al concentratiei de pulberi sedimentabile.

Impactul in faza de implementareAmplasamentul analizat, dominat de prezenta culturilor agricole, cu suprafete

restranse cu vegetatie ruderala, prezinta conditii de cuibarire pentru o serie de specii dintre cele observate (in special ciocarlii si specii sedentare), conditii, care cel putin din punct de vedere al uniformitatii acestora nu vor fi modificate semnificativ de implementarea investitiei. In ceea ce priveste pasarile rapitoare mari, s-a constatat ca acestea folosesc amplasamentul doar pentru hranire si pasaj, iar zonele care ofera conditii pentru cuibarit sunt reprezentate de zonele impadurite din cadrul SPA Cheile Dobrogei.

Principalul element generator de impact pentru fauna este reprezentata de aparitia echipelor de lucru si a utilajelor in zonele vizate de implementarea obiectiveloor planului, care provoaca o indepartare a faunei catre zonele invecinate.

Avifauna reprezinta componenta faunistica cea mai putin sensibila la astfel de schimbari, ca urmare a mobilitatii foarte mari caracteristice, putand evita din timp orice posibil pericol si putand folosi pentru hranire zonele de habitat invecinate si chiar din interiorul amplasamnetului.





Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii de plante lemnoase, sau alte obiective de conservare a SCI Recifii Jurasici Cheia (conf. Formular Standard), neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul sitului si mentinand integritatea ariei naturale protejate de importanta comunitara.

In ceea ce priveste observarea in zona analizata a speciei Podarcis taurica

apreciem ca nu se va inregistra un impact semnificativ datorat implementarii si functionarii obiectivului asupra populatiei datorita plasticitatii acesteia, a suprafetei mari a habitatului disponibil comparativ cu cea necesara pentru instalarea turbinelor. Mai mult, se apreciaza marirea habitatului actual al speciei prin posibilitatea folosirii marginilor de drum noi implementate, care reprezinta nise noi, usor accesibile si favorabile, pentru exemplarele de Podarcis taurica.

In ceea ce priveste SPA Cheile Dobrogei, precizam ca nu vor exista suprafete, incluse in limitele zonei protejate, afectate direct sau indirect de implementarea planulu si apreciem ca implementarea proiectului nu va afecta numeric populatiile de pasari din cadrul zonei protejate, nefiind afectate semnificativ principalele functii ecologice ale acestora (hranire, reproducere si adapost).

Avand o viziune unitara asupra investitiei analizate, se observa caracterul insular si pozitionarea la distante considerabile a elementelor componente, fara a fragmenta habitatul (efecte punctuale).

Transportul si functionarea punctuala a utilajelor implicate in executarea lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa de zgomot si praf cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate a drumurilor. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca inca din timpul perioadei de implementare a obiectivelor propuse sa se stropeasca drumurile in functie de conditiile meteo si temperatura.

Depozitele demporare de sol fertil (pe perioada de implementare a obiectivelor planului), rezultate in urma efectuarii lucrarilor de decopertare a suprafetelor de teren arabil vizate de proiect, vor reprezenta surse suplimentare temporare de hrana pentru speciile de pasari insectivore si granivore.

Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea obiectivului in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta si tinand cont de faptul ca lucrarile se executa punctual pe fiecare locatie in parte si etapizat la nivelul parcului eolian, anvergura lucrarilor necesare constructiei parcului este redusa, suprafetele ocupate definitiv sunt reduse raportat la suprafata parcului (0,7% din suprafata studiata) reiese ca impactul este nesemnificativ.

Impactul in faza de operareIn faza de operare, toate presiunile antropice exercitate in timpul perioadei de

implementare se opresc, manifestandu-se impactul rezidual al obiectivului cuantificat ca fiind nesemnificativ in cazul de fata. Astfel Principalul aspect care necesita atentie in vederea evaluarii impactului in timpul perioadei de operare este cel referitor la posibilitatea producerii de coliziuni dintre pasari si palele turbinelor eoliene.





Coroborand aspectele privind tipul de investitiei propuse, conditiile predominant uniforme de habitat antropizat (teren agricol) ce caracterizeaza zona analizata, diversitatea avifaunistica inregistrata si efectivele observate, s-a elaborat urmatorul tabel ce reda aproximarea nivelului de risc de producere a coliziunilor pasarilor cu palele centralelor eoliene. Urmatorul tabel are un rol constructiv in elaborarea si adaptarea din timp a planurilor de monitorizare din fazele de monitorizare directa a functionarii, dar si a implementarii, elementelor propuse prin plan.

Luna

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi DecRiscul de

Coliziune

Rapitoare si Omnivore

I II III III III III III III III III II I

Rapitoare de Noapte

O O O O O O O O O O O O

Granivore O I II II II O O O I I O OPasari de Apa O O O O O O O O O O O O

Total I II III III III III III III III III II I

“O” - Risc Zero - risc inexistent, nu este cazul unei monitorizari“I” - Risc Minim care nu necesita o monitorizare continua“II” - Risc Scazut - cu probabilitate foarte mica de a se produce accidente, necesita totusi monitorizare preventiva“III” - Risc Moderat - se impune monitorizarea continua“P” - Risc Iminent-Pericol - necesita monitorizare continua si se impun masuri stricte la nivel de proiect“X” - Risc Extrem - amplasament neadecvat

Explicitare:

- In tabel nu apare “P” sau “X” deoarece elementele planului analizat nu sunt situate pe un culoar de migratie; nu se suprapun cu un Sit de Protectie Avifaunistica; nu este situat in imediata vecinatate a unor elemente de habitat cum sunt padurile, zone umede sau de coasta; - Pentru pasarile de apa este dat doar coeficientul “O” deoarece in zona nu au fost identificate exemplare de pasari acvatice cu exceptia unui efectiv redus de berze care nu sunt strict dependente de mediul acvatic.- Pentru speciile de pasari granivore s-a acordat coeficientul “I” pentru lunile februarie, septembrie si octombrie deoarece in aceasta perioada are loc migratia, iar pentru lunile martie aprilie si mai s-a mai adaugat un nivel de risc, ca urmare a faptului ca in aceasta perioada se intalnesc zboruri nuptiale, marind astfel riscul de producere a coliziunilor.- Pentru speciile de pasari rapitoare, acordarea coeficientului de risc s-a realizat in concordanta cu nivelul de activitate al acestora, stiut fiind faptul ca in decembrie si ianuarie acestea sunt mai putin active (fiind prezente mai putine exemplare - doar cele sedentare sau oaspeti de iarna), iar din februarie incepe fenomenul de migratie, urmat





de sezonul de reproducere si crestere a puilor; din noiembrie spre decembrie, nivelul de activitate scade, odata cu media inaltimii de zbor, scazand astfel riscul de coliziune. –Pentru rapitoarele de noapte este prezent doar coeficientul “O” deoarece la nivelul zonei nu au fost observate astfel de specii.

In ceea ce priveste zborul si/sau migratia pasarilor de talie mare subliniem ca, in speta, evitarea turbinelor eoliene se poate face din timp si fara consum mare de emergie, in conditii meteo normale, ca urmare a faptului ca nu exista elemente geomorfologice sau biogeografice (vai, dealuri, paduri inalte) care sa ingreuneze vizibilitatea asupra turbinelor. In mod cert, cu cat creste viteza vantului sau a cetii, creste si riscul producerii ciliziunilor. In conditii meteo extreme (furtuni), riscul producerii de coliziuni creste, insa in aceste conditii turbinele eoliene se opresc in mod automat, conform principiilor de functionare si conservare a integritatii acestora, si pasarile efectueaza rar zboruri in aceste conditii. Aceste aspecte contribuie la micsorarea riscului de coliziune in conditii de vant puternic, exemplarele de pasari avand astfel de evitat doar elemente fixe (turbine oprite).Plecand de la faptul verosimil ca pasarile rapitoare sunt cele mai vulnerabile atunci cand vine vorba de coliziuni cu turbinele eoliene, s-a folosit metoda matematica prezentata in lucrarea “Windfarms and birds: Calculating a theoretical collision risk assuming no avoiding action” - SCOTTISH NATURAL HERITAGE 2000. Astfel, tinand cont de limitarile oricarui model de modelare matematica a riscului de coliziune si de dependenta de conditiile locale de mediu si de calitatile de evitare ale fiecarei specii/individ in parte, precizam ca, pentru pasarile rapitoare observate in cadrul amplasamentului, probabilitatea maximala a riscului de coliziune se incadreaza in intervalul 8-11,4% in functie de marimea caracteristica a speciei. De subliniat ca in modelarea matematica s-a avunt in vedere si caracteristicile tehnice si fizice ale tubinelor propuse.

In legatura cu acest risc de producere al coliziuni, subliniem faptul ca in concordanta cu datele bibliografice existente, amplasamentul analizat nu se afla pe un culoar principal de migratie, iar observatiile elaboratorului intaresc acest aspect. Aplicand principiul precautional, elaboratorul recomanda totusi monitorizarea cu personal de specialitate a functionarii parcului eolian (cap D) putandu-se ajunge pana la oprirea temporara a turbinelor eoliene, in functie de rezultatele obtinute.

Impactul in faza de dezafectare- in faza de dezafectare a elementelor propuse prin plan, se va manifesta un impact similar celui din faza de implementare a acestuia, insa pe o durata considerabil mai mica, depinzand de numarul utilajelor implicate in procesul de dezafectare.

Impactul rezidual- acest tip de impact se rezuma la ocuparea pe toata perioada de functionare a parcului eolian a unei suprafete de 5,4524 ha (0,7% din suprafata studiata, 0% din Suprafata SCI Recifii Jurasici Cheia si 0,% din SPA Cheile Dobrogei) de habitat antropizat,





reprezentand suprafata propusa a fi afectata permanent de parcul eolian, conform Bilantului Teritorial

Impactul asupra SPA Cheile Dobrogei- avand in vedere ca elementele planului nu se suprapun cu suprafata SPA Cheile Dobrogei, impactul este reprezentat de existenta unui risc de coliziune a exemplarelor de pasari din cadrul zonei protejate cu turbinele eoliene. Tinand cont de distanta de siguranta de minim 110 m (masurati de la TG_4_8) pana la zona protejata si de faptul ca prin implementarea planului nu se afecteaza zone de cuibarire, hranire, iernare ale speciilor de pasari pentru care a fost declarata SPA Cheile Dobrogei, riscul de coliziune devine astfel redus pana la nesemnificativ pentru integritatea sitului Natura 2000. Riscul de coliziune este prezentat pe larg mai sus, iar pentru mentinerea la minim a acestui risc, elaboratorul propune monitorizarea cu personal de specialitate a perioadei de functionare a obiectivului, putandu-se ajunge pana la oprirea temporara a turbinelor eoliene, in functie de rezultatele obtinute.

Impactul asupra SCI Recifii Jurasici Cheia- obiectivele planului analizat nu afecteaza direct sau indirect suprafata SCI Recifii Jurasici Cheia (cea mai apropiata turbina, TG_4_4, fiind la aprox 660 m fata de SCI), impactul asupra integritatii sitului de importanta comunitara fiind astfel inexistent. In cadrul amplasamentului nu au fost identificate habitate sau specii de flora sau fauna pentru care a fost desemnat SCI Recifii Jurasici Cheia.Amplasamentul aferent obiectivului nu prezinta habitate favorabile pentru cuibarirea speciilor de chiroptere. Cele mai apropiate colonii se afla la nivelul Rezervatiilor La Adam si Pestera Gura Dobrogei, situate la o distanta de peste 3,5 km fata de cea mai apropiata locatie a turbinelor. Habitatele preferate de hranire pentru speciile (Myotis

blythii, Rhinolophus ferrumequinum, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Rhinolophus

hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Miniopterus schreibersi ) ce au stat la baza declararii acestor rezervatii sunt habitate naturale de paduri de foioase, tufarisuri mediteraneene si submediteraneene, pajisti si uneori terenuri agricole, astfel incat prezenta acestora in zona analizata poate fi doar ocazionala. Mai mult decat atat, amplasamentul vizat de plan este unul cu aspect general plan si moniton, fara elemente de care exemplarele de lilieci sa se poata folosi in orientarea in zbor, aspect indispensabil pentru prezenta liliecilor la nivelul zonei analizate.

Cuantificarea impactului proiectului obiectivelor de conservare ale SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia

Specie / Habitat din

cadrul SPA Cheile

Dobrogei si SCI Recifii

Jurasici Cheia

Populatia

cuibaritoare din

sit / Suprafata

habitatului

Efective evaluate

(indivizi) /

Suprafata afectata

de proiect

Nota de

bonitate

Incadrarea

impactulu

Ciconia ciconia * 10-20 i 1 Impact nesemnificativ





Circus pygargus * 1 i 2 Impact moderat

Buteo rufinus 10-12p 1-2 i 2 Impact moderat

Calandrella brachydactyla 300-400 15-20 i 1 Impact nesemnificativ

Falco vespertinus 17-23p 2-4 i 1 Impact nesemnificativ

Coracias garrulus 70-80p 5-10 i 1 Impact nesemnificativ

Melanocorypha calandra 1200-2000p 40-70 i 1 Impact nesemnificativ

Anthus campestris 2000-5000 p 20-30 1 Impact nesemnificativ

Lanius minor 120-130 p 15-20 i 1 Impact nesemnificativ

Emberiza hortulana 300-400p 15-25 i 1 Impact nesemnificativ

Accipiter brevipes 120-130p 1 i 2 Impact moderat

Lanius collurio - 5-10 i 1 Impact nesemnificativ

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar

pufos

10% din suprafata sitului

0 0 Nu se aplica

8310 Pesteri in care accesul publicului este

interzis

0,2 din suprafata sitului

0 0 Nu se aplica

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

5 din suprafata sitului

0 0 Nu se aplica

62C0 * Stepe ponto-sarmatice

70 din suprafata sitului

0 0 Nu se aplica

Spermophillus citellus * 0 0 Nu se aplica

Myotis mlythii * 0 0 Nu se aplica

Rhinolophus

ferrumequinum

* 0 0 Nu se aplica

Myotis emarginatus * 0 0 Nu se aplica

Myotis myotis * 0 0 Nu se aplica

Rhinolophus hipposideros * 0 0 Nu se aplica

Rhinolophus mehelyi * 0 0 Nu se aplica

Miniopterus schreibersi * 0 0 Nu se aplica





Emys orbicularis * 0 0 Nu se aplica

Elaphe quatorlineata * 0 0 Nu se aplica

Testudo graeca * 0 0 Nu se aplica

Nota: *- specii a caror populatie nu este determinata la nivelul sitului, in Formularul Standard fiind trecute doar aprecieri de tipul: specie prezenta (P), specie relativ comuna (RC) etc.

Prin implementarea si functionarea obiectivului analizat nu se afecteaza

semnificativ integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar, mentinandu-

se un statut de conservare favorabil al habitatelor si speciilor de flora si fauna pentru

care au fost declarate SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia.

C.1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de

reducere a impactului

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrulamplasamentului analizat, mentionam faptul ca aceasta consta în pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin construirea elementelor obiectivului analizat.

Impactul rezidual nu conduce la afectarea integritatii SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia (elementele planului nu se implementeaza in interiorul acestora) , nefiind afectate semnificativ populatii ale speciilor sau habitate protejate prin cele doua zone protejate.

C.2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu

alte PP

C.2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu

alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

In vederea analizarii impactului cumulat s-au luat in considerare urmatoarele investitii cu acelasi specific:

Nr.

Crt.

Companie Numar

turbine

Locatia Pozitionare fata de Natura 2000

a turbinelor eoliene

1 Reteaua SL Elcomex EOL – 22 Extravilan comuna Silistea In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI


2 Reteaua DBE Elcomex EOL – 33 Extravilan comuna Nicolae Balcescu In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI


3 Reteaua DBE_2 Elcomex EOL – 9 Extravilan comuna Nicolae Balcescu In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI




5 Reteaua TG Elcomex EOL – 11 Extravilan comuna Targusor In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI


6 Reteaua TG_3 Elcomex EOL – 3 Extravilan comuna Targusor In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI






Dispozitia parcurilor eoliene fata de Ariile protejate Natura 2000 (SPA: hasura rosiel SCI: hasura verde)

Legenda

Cele 7 parcuri eoliene, apartinand aceluiasi beneficiar, totalizeaza un numar de 82 turbine eoliene dispuse predominant pe directia nord-sud, pe o lungime de 10,5 km.

Efectul de bariera asupra migratiei si riscul de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene.De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute de migratie:- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani;- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica.





- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Dinamica migratiei la nivel national

Rutele de migratie sunt insa active, nu rigide, evoluand in anumiti parametrii, fiind influentate in fiecare an de fenomene meteorologice si hidrologice ce pot modifica conditiile de hrana si repaus pentru pasari (de exemplu clima, nivelul Dunarii, etc), putand induce astfel modificari anuale in efectivele observate in migratie la nivelul unui punct de observatie. Conform unor date recente, specialisti ornitologi au estimat ca 20 de miliarde de pasari si-au schimbat tiparele de migratie in ultimele decenii. Singurul mare factor usor de identificat din spatele acestui fenomen ce implica 70% din pasarile migratoare ale lumii sunt schimbarile climatice (Congress on Migratory Birds and Climate Change, 2010).

Avand in vedere datele bibliografice existente si rezultatele monitorizarilor efectuate de elaborator pentru zona aferenta proiectelor ce constituie analiza impactului cumulat (in cadrul lucrarii) rezulta ca zona analizata nu se suprapune cu un culoar principal de migratie al pasarilor, insa prezenta pe amplasament in sezonul de reproducere a speciilor de pasari, care conform ecologiei acestora efectueaza cicluri de migratie, se recomanda o monitorizare de specialitate fata de acest fapt pentru toate proiectele din cadrul zonei de interes si nu numa. Fata de acest aspect, precizam ca specialistii implicati in elaborarea studiilor pentru proiectele Elcomex Eol si implicit autoritatea competenta pentru protectia mediului a acordat o atentie deosebita acestui aspect, ajungandu-se in final ca monitorizarea avifaunei sa reprezinte un aspect nelipsit din studiile si actele de reglementare emise. De asemenea, urmare a unei viziuni de ansamblu asupra Dobrogei, ca zona de importanta pentru avifauna, prevederile referitoare la monitorizarea avifaunei se vor regasi in actele de reglementare emise pentru toate proiectele de acest gen, chiar daca nu interrsecteaza o ruta de migratie. In acest sens Romania este in plin proces de creare a unei baze de date cu privire la





dinamica rutelor de migratie si impactul asupra pasarilor observat in situ in timpul functionarii turbinelor. C.2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de

reducere a impactului pentru proiectul propus si pentru alte PP

Impactul rezidual al ansamblului de parcuri eoliene analizat este nesemnificativ, fiind reprezentat de pierderi nesemnificative de habitat agricol, insa, aplicand principiul precautional, elaboratorul recomanda monitorizarea unitara sau coroborarea rezultatelor monitorizarii ambelor faze de implementare a parcurilor eoliene ce au facut obiectul analizei impactului cumulat, in vederea luarii de masuri la nivelul intregului ansamblu eolian.

D. Masurile de reducere a impactului

D.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere

Masurile de reducere a impactului descrise mai jos au rol preponderent de preventie si sunt aplicabile dupa caz pe termen scurt, mediu si lung, continuu, ciclic sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu.

1. Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de constructie sa fie gestionate cat mai eficient, astfel incat sa se reduca la minim numarul lor.

2. Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul.

3. Decopertarea si depozitarea separata a stratului de sol vegetal astfel incat sa se permita refacerea rapida a zonelor afectate temporar de lucrari. Este interzis aportul de sol alohton.

4. Executarea lucrarilor de decopertare a suprafetelor afectate sa se realizeze inainte de luna martie, pentru a nu se suprapune cu sezonul de reproducere al speciilor de pasari cuibaritoare.

5. Managementul corespunzator al deseurilor (in raport cu legislatia in vigoare).

6. Stropirea drumurilor in functie de conditiile climatice, in vederea diminuarii cantitatilor de pulberi sedimentabile.

7. Respectarea planului de monitorizare si a termenelor de raportare, astfel incat se vor putea implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care vor aparea presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.





8. Respectarea principiului - poluatorul plateste si aplicarea principiului precautional in cazul observarii carcaselor de pasari, urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene, putandu-se opri temporar, in cazuri exceptionale, functionarea parcului eolian,

9. Semnalizarea luminoasa intermitenta in timpul noptilor pentru ca turbinele eoliene sa poata fi reperate si implicit evitate de catre pasari in timpul migratiei.

10. Respectarea urmatorului plan de monitorizare a avifaunei in toate cele trei faze ale obiectivului (preconstructie, constructie si postconstructie) cu termen de raportare semestrial.

Calendarul monitorizarii pentru avifauna

Luna: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

C

S

P

I

D 2 2 4 4 3 2 2 3 4 4 2 2

Legenda

C - pasari cuibaritoareS - pasari sedentareP - pasari de pasajI - pasari care ierneaza

D – deplasari (nr. zile/luna)

Perioada optima

Perioada favorabila

In timpul constructiei parcului se va urmari:

- Diversitatea specifica si efectivele de pasari- Comportamentul pasarilor fata de diverse tipuri de activitati desfasurate.- Comportamentul pasarilor fata de zonele de lucru unde activitatea este oprita sau finalizata.- Distanta de apropiere a pasarilor fata de punctele de lucru si prezenta cuiburilor.- Inaltimea de zbor si distanta fata de turbinele eoliene ridicate nepornite.- Prezenta carcaselor de pasari si determinarea cauzei mortalitatii.In timpul functionarii parcului se va urmari:

- Diversitatea specifica si efectivele de pasari- Inaltimea de zbor (in special rapitoarele) si distanta fata de turbinele in functiune.





- Prezenta cuiburilor in apropierea centralelor eoliene.- Prezenta carcaselor de pasari si determinarea cauzei mortalitatii.- In cazul unor fenomene meteo extreme (furtuni puternice, ceata persistenta) ce pot afecta zborul normal al pasarilor, se impune vizitarea amplasamentului imediat dupa ce conditiile meteo se imbunatatesc, in vederea observarii efectelor (posibile coliziuni cu centralele eoliene-carcase).

- Orice alt aspect cu privire la modificari de comportament ale pasarilor fata de ecologia caracteristica.

D.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului

Toate masurile de diminuare a impactului au ca responsabil de implementare titularul proiectului care, dupa caz, va delega responsabilitatea executantului lucrarilor de construire. De asemnea, titularul va fi responsabil de asigurarea tuturor resurselor (inclusiv cele financiare) necesare implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului.

Nr.

Crt

Masura Perioada de

aplicare

Responsabil de

implementarea

masurilor

1 Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de constructie sa fie gestionate cat mai eficient, astfel incat sa se reduca la minim numarul lor.

faza de constructie

Titularul de proiect(executantul lucrarilor)

2 Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul.

faza de constructie


3 Decopertarea si depozitarea separata a stratului de sol vegetal astfel incat sa se permita refacerea rapida a zonelor afectate temporar de lucrari. Este interzis aportul de sol alohton.

faza de constructie


4 Executarea lucrarilor de decopertare a suprafetelor afectate sa se realizeze inainte de luna martie, pentru a nu se suprapune cu sezonul de reproducere al speciilor de pasari cuibaritoare.

faza de constructie


5 Managementul corespunzator al deseurilor (in raport cu legislatia in vigoare).

faza de constructie si

faza de operare

Titularul de proiect(executantul lucrarilor/)

6 Stropirea drumurilor in functie de conditiile climatice, in vederea diminuarii

faza de constructie






cantitatilor de pulberi sedimentabile.7 Respectarea planului de monitorizare si a

termenelor de raportare, astfel incat se vor putea implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care vor aparea presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.

toate fazele obiectivului

Titularul de proiectprin personal de

specialitate

8 Respectarea principiului poluatorul plateste si aplicarea principiului precautional in cazul observarii carcaselor de pasari, urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene, putandu-se opri temporar, in cazuri exceptionale, functionarea parcului eolian,

faza de constructie si

faza de operare


9 Semnalizarea luminoasa intermitenta in timpul noptilor pentru ca turbinele eoliene sa poata fi reperate si implicit evitate de catre pasari in timpul migratiei.

faza de operare


10 Respectarea planului de monitorizare a avifaunei in toate cele trei faze ale obiectivului (preconstructie, constructie si postconstructie) cu termen de raportare semestrial.

toate fazele obiectivului

Titularul de proiectprin personal de

specialitate

D.3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar

Pentru conservarea in timp a speciilor de pasari din cadrul SPA Cheile Dobrogei este necesara corelarea permanenta a planului de monitorizare din timpul functionarii parcului eolian cu prevederile Planului de Management al SPA Cheile Dobrogei, care poate suferi modificari in timp, din punct de vedere cantitativ sau in ceea ce priveste relatiile ecologice la nivelul sitului.

E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele

de interes comunitar afectate

AVIFAUNA

Pentru studiul calitativ si cantitativ al avifaunei, s-au folosit in teren metoda punctului fix si metoda transectelor.

Metodele folosite pentru monitorizarea speciilor cuibaritoare in zona de studiu sunt metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix, in timp ce pentru speciile migratoare s-a utilizat metoda punctului fix.

Metoda transectelor (traseelor), s-a aplicat in teren prin deplasarea de-a lungul acelorasi trasee stabilite, de-a lungul carora au fost inregistrate toate pasarile observate





pe teren. Metoda este utila pentru densitati mai mici ale efectivelor de pasari (in special cele de talie mare), specii mai mobile si avand in vedere si omogenitatea ecosistemului ce caracterizeaza zona de studiu (predominant teren arabil).

Pe parcursul observatiilor din puncte fixe si pe transect s-a urmarit notarea, dupa caz, a urmatoarelor aspecte:

- speciile de pasari observate,- numarul aproximativ al indivizilor din fiecare specie,- tipul de activitate desfaurat de catre exemplar,- habitatul unde a fost observata specia.- directia de zbor, in special in timpul migratiei- estimarea inaltimii de zbor - comportamentul speciilor migratoareMetoda punctului fix utilizata pentru monitorizarea speciilor de pasari in

perioada de migratie (de toamna si de primavara) si pentru observarea speciilor de talie mica ce stau de obicei ascunse, este si o metoda ce poate surprinde aspecte de ordin cantitativ, precum si analizarea relatiei dintre pasari si caracteristicile ecosistemului. Astfel, avand in vedere particularitatile habitatului din zona de studiu precum si dimensiunea acesteia, pentru surprinderea fenomenului de migratie s-a ales un punct fix la cota cea mai inalta a terenului (Movila Targusor 174 m), ce permite o buna vizibilitate atat asupra terenurilor agricole cat si asupra suprafetelor cu vegetatie spontana de la baza movilei. In plus s-au putut urmari eventualele trasee ale pasarilor dinspre/inspre SPA Cheile Dobrogei si restul amplasamentului.

Coordonate georgrafice ale punctului de observatii:- 44°26'15.42"N

- 28°25'26.16"E





Evidentierea punctului din care s-au realizat observatii prin metoda punctului fix

Prin aplicarea metodei punctului fix s-au obtinut date privind:- diversitatea avifaunistica in perioada de migratiei (compozitia specifica / evaluarea calitativa),- estimarea inaltimii medii de zbor pentru speciile cheie,- directia de zbor a pasarilor,- comportamentul migrational.

Sau folosit instrumente optice (binoclu Nikon), detrminatoare de specialitate: Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa, Svensson L./2009: “Collins bird guide”, precum si aparate foto Sony A200, obiectiv Sony 300 mm.

REPTILIA, MAMMALIA

-In ceea ce priveste mamiferele si reptilele, s-au inregistrat observatii directe in teren din punctul fix si transectele stabilite pentru studierea avifaunei.

FLORA

Avand in vedere preponderenta terenurilor agricole, s-au utilizat imaginile satelitare pentru identificarea zonelor cu vegetatie spontana, acordandu-se atentie deosebita suprafetei aferente planului care se suprapune cu SCI Recifii Jurasici Cheia.

De asemenea s-au efectuat itinerariile de-alungul drumurilor de exploatare pentru analiza speciilor ruderale ce marginesc caile de acces, insa au fost efectuate si itinerarii in interiorul culturilor agricole pentru inregistrarea speciilor segetale, insotitoare. S-a urmarit de-asemenea identificarea speciilor din interiorul/de-a lungul





canalelor de irigatii prin deplasarea de-a lungul acestora, fiind prelevate exemplare si fotografiate in vederea determinarii ulterioare cu ajutorul bibliografiei de specialitate.

Precizam faptul ca odata cu efectuarea itinerariilor in teren pentru studiul diversitatii floristice s-au inregistrat si speciile de fauna observate, in special nevertebratele din clasele Insecta, Arahnida, Gasteropoda, Miriapoda. In cazul insectelor metoda de lucru a fost reprezentata de cosirea stratului ierbos cu ajutorul fileului entomologic.





Bibliografie

•Anastasiu P./2007: Invadatori vegetati in Romania

•Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si Evaluarea Impactului

asupra Mediului – Ghid Metodologic •Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii

•Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului; •Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si

Europa,•Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;•Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei;•Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor;•Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului

•Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania

•Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei;•European Commision /2002: Assessment of plans and projects significantly affecting

Natura 2000 sites – Methodogical guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the

Habitats Directive 92/43 EEC

•European Commision Guidance March/ 2020: “Wind energy developments and natura 2000”

•Fagaras M./ 2007: Botanica sistematica

•Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia •Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; •Godeanu S./ 2004: Ecotehnie;•Godeanu S./ 2010: Diversitatea lumii vii – Determinatorul ilustrat al florei si faunei

Romaniei, Volumul III Mediul terestru Partile 1, 2 3

•Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei;•Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;•Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe

•Natura 2000/ March 2010: Wind energy developments and Natura 2000 – Guidance

document

•Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor;•Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata;•Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant;•Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor;•Radu R., Vasile A./2012: “Informatii suplimentare privind impactul cumulat al proiectelor

Elcomex Eol cu parcurile eoliene aflate in vecinatate, pe o raza de 5 km”•Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,

structura, dinamica si evolutie;•Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor cultivate, Vol.II•Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei

dintre Capul Midia si Capul Kaliakra;•Svensson L./2009: “Collins bird guide”





•S.C Enviro Quality Concept S.R.L: “Raport de monitorizare a biodiversitatii, extravilan comunele Targusor, Nicolae Balcescu, Silistea, judetul Constanta”

Bibliografie electronica

www.apmct.anpm.rowww.anpm.rowww.birdlife.orgwww.natura2000.rowww.iucnredlist.orgwww.arkive.orgwww.avibirds.comwww.eukarya.rowww.arnaudtermonia.nethttp://people.mokk.bme.huwww.corzonneveld.nlhttp://claude.schott.free.frro.wikipedia.orgwww.treknature.comhttp://out4awalk.comwww.xeno-canto.org





LegislatieLegea

-Nr 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Hotararea

-Nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

-Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania;

-Nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru

modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea

rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea

administratiilor acestora;-Nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea

ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 în Romania

Ordinul

-Nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

-Nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar;

-Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania;

-Nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii

durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 în Romania

Ordonanta de Urgenta

- Nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata

de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;

-Nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a

protectiei fondului cinegetic;


ea - targusoar

Documents