E P O C A L U ICONSTANTIN BRÂNCOVEANU

DIMITRIE CANTEMIR

şi

ŢĂRILE ROMÂNE în secolele XVII – XVIII

• După Mihai Viteazul, domnitorii români încearcă:- să opună rezistenţă turcilor sau- să asigure prosperitatea şi pacea ţării, pentru a face faţă cererilor tot mai mari ale turcilor.

• Ţările Române sunt ameninţate de tendinţele de dominaţie ale imperiilor vecine: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic (Austria) şi Imperiul Ţarist (Rusia).

• Otomanii ajung să se lupte cu austriecii şi ruşii pentru supremaţie chiar pe pământul Ţărilor Române.

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

• domn al Ţării Româneşti, 1688 – 1714;• ajunge domn sprijinit de marea boierime;

• menţine autonomia Ţării Româneşti plătind turcilor sume mari de bani → “politica pungilor cu aur” ;• dorind eliberarea ţării, încheie tratate de alianţă cu Austria şi Rusia;• turcii îşi pierd încrederea în el;

• pe 15 august 1714, ziua în care creştinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, este omorât de turci împreună cu cei patru feciori şi ginerele său;• cu ajutorul Patriarhiei Ortodoxe a Constantinopolului cadravele şi-au găsit odihna într-o mănăstire grecească din insula Halki (Turcia).

DIMITRIE CANTEMIR

• domn al Moldovei, 1710 – 1711;• ajunge domn sprijinit de turci (la 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol, unde a stat 17 ani, fiind garanţia tatălui său pe lângă Înalta Poartă);• încearcă să elibereze Moldova de asuprirea turcească cu ajutorul Rusiei;• încheie un tratat secret de alianţă cu ţarul Petru cel Mare al Rusiei;• la STĂNILEŞTI, pe Prut, oastea celor doi aliaţi este înfrântă de turci;• împreună cu familia este nevoit să se refugieze în Rusia, unde moare în anul 1723;

• este înmormântat la Biserica “Sfinţii Constantin şi Elena” din Moscova

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Portret de de Alessandro dalla Via

DIMITRIE CANTEMIRÎn timpul domniei

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Portret din 1696 găsit la

Mănăstirea Muntelui Sinai (Ierusalim)

Imaginea lui DIMITRIE CANTEMIR pe o marcă poştală din

Republica Moldova

Dimitrie Cantemir în tinereţeSfântul Martir Constantin Brâncoveanu

PortretPictură bisericească

În vinerea mare a anului 1714, Constantin Brâncoveanu cu toată casa lui au fost ridicaţi de turci şi duşi la Constantinopol, fiind închişi în temniţă.Timp de 4 luni a fost supus la torturi groaznice, fiind biciuit, ars pe piept cu cârlige înroşite în foc, strâns în cătuşe şi spânzurat de picioare, pentru a recunoaşte învinuirile aduse, pentru a trece la credinţa musulmană şi pentru a aduce turcilor toate averile sale şi ale rudelor sale. La averile sale pământeşti acesta nu ţinea, învoindu-se a le da degrabă otomanilor, iar de acuzaţiile aduse s-a apărat. Dar a se lepăda de credinţa creştină domnitorul nu se putea lăsa înduplecat, chiar cu preţul vieţii sale şi a feciorilor săi.

SFÂRŞITUL LUI SFÂRŞITUL LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANUCONSTANTIN BRÂNCOVEANU

Constantin Brâncoveanu, născut la 15 august 1654, a fost ucis la vârsta de 60 ani, în ziua de 15 august 1714. Odată cu Brâncoveanu au mai pierit cei patru feciori şi ginerele său. În faţa morţii voievodul şi-a îmbărbătat fiii cu îndemnuri sfinte: „Fiii mei, fiii mei! Iată, toate avuţiile şi orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încă şi sufletele… Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! Să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta…Acum, dară, o, dulcii mei fii, cu sângele nostru să spălăm păcatele noastre.” După ce le-a îngăduit să facă o scurtă rugăciune, gâdele a tăiat dintr-o singură lovitură capul lui Ianache Văcărescu, ginerele domnitorului. Apoi au fost decapitaţi în faţa ochilor îndureraţi ai părintelui lor cei patru fii, începând cu cel mai mare, Constantin, care avea 31 ani. În faţa morţii, Matei, feciorul cel mic de numai 11 ani, înspăimântat, a avut un moment de frică, firească fragedei sale vârste, şi a fost gata să renunțe la creștinism: "Dă-mi voie să-mi trăiesc tinerețea. Mai bine vreau să fiu mahomedan decât să mor nevinovat”. Dar fiind întărit de tatăl său ca „mai bine să moară de o mie de ori dacă s-ar putea, decât  să se lepede de Iisus Hristos, numai pentru a trăi câţiva ani mai mult pe pământ“, copilul a spus gâdelui: „Vreau să mor creştin, loveşte!” La sfârşit a fost decapitat domnitorul care a îngenuncheat şi s-a închinat zicând: „Doamne, fie voia Ta!”

Martiriul Sfinţilor BrâncoveniMănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitoria

voievodului

Martiriul Sfinţilor Brâncoveni,

frescă din Muzeul Episcopiei Slatina

Capetele celor şase au fost purtate de turci prin Constantinopol, în vârful suliţelor, iar trupurile lor au fost aruncate a doua zi în mare. Câţiva pescari credincioşi au căutat şi au reuşit să scoată din apă trupul domnitorului. După mărturia secretarului personal al voievodului Brâncoveanu, moaştele mucenicilor au fost înhumate în taină, cu săvârşirea cuvenitei slujbe creştineşti, la mănăstirea Maicii Domnului din insula Halki. Doamna Maria, credincioasa soţie a domnitorului martir, fiicele, ginerii şi nepoţii, care au scăpat cu viaţă, au fost închişi într-o cetate din Asia Mică, de unde s-au putut reîntoarce în ţară abia după doi ani. În anul 1720, doamna Maria a strămutat rămăşiţele pământeşti ale domnitorului martir în biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, ctitoria sa. A fost necesar ca această strămutare a sfintelor moaşte să se facă în cea mai mare taină, locul de îngropăciune fiind cunoscut la început numai în familie.

MORMÂNTUL MORMÂNTUL CU MOAŞTELE CU MOAŞTELE SFÂNSFÂNŢILORŢILOR MARTIRI MARTIRI BRÂNCOVEBRÂNCOVENINI

din biserica “Sfântul Gheorghe Nou” Bucureştidin biserica “Sfântul Gheorghe Nou” Bucureşti

Doamna Maria a înzestrat această biserică cu o candelă din argint, deosebit de frumoasă, pe care a aşezat-o deasupra mormântului, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscriptie cu litere chirilice, însemnând de fapt pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra de marmură a mormântului: ”această candelă, ce s-a dat la Sfântul Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile,  leat 7228 (1720)”.

Sfinţii Martiri Brâncoveni Constantin Voievod cu fiii săi: Constantin,

Ştefan, Radu şi Matei

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreună cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi ginerele său, Ianache Văcărescu

SSfinţii Martiri Brâncovenifinţii Martiri Brâncoveni

* clucer = boier care se ocupa cu aprovizionarea curţii domneşti

Osemintele lui DIMITRIE CANTEMIR aduse în 1935 în România se află la Biserica Domnească "Trei Ierarhi" din Iaşi. Pe lespedea raclei sale stă scris: "Aici, întors din lunga şi pregreaua pribegie înfruntată pentru libertatea ţării sale, odihneşte Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei ".

Biserica “Trei Ierarhi”

ŢĂRILE ROMÂNE în vremea lui Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir cunosc o

strălucită afirmare culturală.

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

• a înfiinţat tipografii unde se tipăreau numeroase cărţi româneşti, greceşti, slave şi chiar arabe, turceşti şi georgiene;

• a înfiinţat Academia din Bucureşti, o şcoală superioară având ca limbă de predare greaca veche;

• a creat în arhitectură un stil caracteristic, denumit “stilul brâncovenesc”: casele au foişoare împodobite cu motive populare, scări exterioare, colonade (şiruri de coloane) → ex.: Palatul Mogoşoaia de lângă Bucureşti, Palatul Potlogi din judeţul Dâmboviţa;

• a ctitorit Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, Mănăstirea Hurezi (Horezu) din jud. Vâlcea, Mănăstirea Sâmbăta de Sus din jud. Braşov.

DIMITRIE CANTEMIR

• a studiat în ţară şi în străinătate;

• cunoaştea 11 limbi, printre care latina, greaca,

persana, turca şi câteva limbi slave;

• era un ilustru savant preocupat de probleme de matematică, istorie, arhitectură, teologie sau filosofie;

• a scris lucrări istorice, geografice, literare, muzicale: ex.

- “Istoria Imperiului Otoman” (latină, apoi publicat prin grija fiului său şi în limbile engleză, franceză, germană),

- “Descrierea Moldovei” (latină),

- “Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea” (română şi greacă),

- “Cartea ştiinţei muzicale” (turcă), etc.;

• a fost unul dintre marii cărturari* ai vremii;

• a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin (Germania), în 1714.

* cărturar = om învăţat, savant

Palatul MogoșoaiaPalatul Mogoșoaia

a fost construit de Constantin Brâncoveanu în “stil brâncovenesc” în localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoș care deținea pământul pe care a fost construit. Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.

Palatul Mogoşoaia (foişorul cu colonade)

COMPLEXUL BRÂNCOVENESC MOGOŞOAIA

În prezent, Palatul Mogoşoaia

adăposteşte Muzeul de Artă Muzeul de Artă BrâncoveneascăBrâncovenească

Casa de oaspeţi din curtea palatului Mogoşoaia (colonade)

Cuhnia (bucătăria brâncovenească)

În afara zidului ce înconjoară curtea, dar nu în afara a

ceea ce este Mogoşoaia în ansamblul său, se află BBiserica cu hramuliserica cu hramul

““SfSfâântul Gheorghentul Gheorghe””.

PPALATULALATUL P POTLOGI,OTLOGI, jud. Dâmboviţa

(în renovare)

Motive populare care împodobesc foişorul

Foişorul şi scara exterioară

PPALATULALATUL P POTLOGI – Dâmboviţa OTLOGI – Dâmboviţa este, aleste, alăături de palatul de la turi de palatul de la MogoMogoşşoaia oaia şşi de cel de la Hurezi de cel de la Hurezi – Argeşi – Argeş, , reprezentativ pentrureprezentativ pentru “stilul brâncovenesc”“stilul brâncovenesc” şi şi unul din cele mai bine păstrate edificii unul din cele mai bine păstrate edificii brbrââncovenencoveneşşti.ti.

Colonade

Pisania lui Constantin Brâncoveanu de la palatul Potlogi

Biserica Biserica ““SfSfântulântul Gheorghe Nou Gheorghe Nou”” BucureştiBucureşti

Zidirea bisericii este atribuită lui Constantin Brâncoveanu, care a terminat şi desăvârşit, în stilul brâncovenesc, o construcţie deja începută. Biserica şi toate clădirile înconjurătoare au fost distruse în incendiul catastrofal din 1847.Biserica a fost refăcută ulterior, iar casele şi hanul înlocuite cu un parc generos.În apropiere se află km 0 al Capitalei.

Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” – astăzi

Stema Principatului Valahiei, începutul sec. XVIII, Biserica “Sfântul

Gheorghe Nou”

Statuia domnitorului Constantin

Brâncoveanu aflată în curtea bisericii “Sfântul Gheorghe

Nou”

Mănăstirea HMănăstirea Huurezrezii (Mănăstirea Horezu), cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu

Aşezământul Mănăstiresc Horezu (Hurez), cel mai mare ansamblu monastic din România, este aşezat în judeţul Vâlcea, la 50 km. de Râmnicu Vâlcea, în satul Romanii de Jos, nu departe de oraşul Horezu, într-un colţ pitoresc la poalele munţilor Căpăţânii, unde singurătatea şi liniştea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat şi denumirea locului. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale.

Mănăstirea Hurezi (Horezu)

Biserica Mănăstirii Hurezi Biserica Mănăstirii Hurezi cu cu hramul hramul "Sfin"Sfinţţii ii Mari ÎMari Împmpăăraraţţi i

Constantin Constantin şşi Elena" i Elena"

Foişorul cu scara exterioară

Întrarea în mănăstire şi curtea

Mănăstirea Hurezi

Complexul de la Hurezi este cel mai mare şi mai reprezentativ complex arhitectural pentru “stilul brâncovenesc”. Întreg ansamblul a fost construit din dorinţa lui Constantin Brâncoveanu şi urma să fie locul în care acesta avea să fie îngropat. Din păcate, domnitorul nu a mai putut fi îngropat aici, însă, în pronaosul bisericii din cadrul complexului se află şi acum mormântul său sculptat în marmură.

Familia domnitorului – icoană votivă, Mănăstirea HorezuConstantin Brâncoveanu a avut împreună cu Maria, soţia sa,

patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi şapte fete: Stanca, Maria, Safta, Ancuţa, Elenca, Bălaşa şi Smaranda.

MMănăstirea ănăstirea SSââmbmbăătta a de Susde Sus

Este una dintre cele mai frumoase ctitorii ale domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Se află în jud. Braşov, pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului: “Izvorul tămăduirii” şi “Adormirea Maicii Domnului”.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Biserica MBiserica Măănnăăstirii Sstirii Sââmbmbăăta de Susta de Sus

Intrarea la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Coridor interior curţii, cu mormintele şi pietrele funerare pentru ctitorii mănăstirii şi mitropoliţi

Este un monument istoric ce datează din anul 1692, ctitorie a marelui voievod DIMITRIE CANTEMIR, aşezat în Podişul Moldovei, în judeţul Vaslui – Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir.

Mănăstirea Dimitrie Cantemir – Vaslui

Monedă-medalie de la Constantin Brâncoveanu - replică

MMonedonedăă omagia omagialălă Dimitrie Cantemi Dimitrie Cantemirr

Monedele (1 leu, 5 lei, 100 lei) au fost bătute şi pentru a marca deschiderea, pe 25 iunie 2007, a muzeului dedicat lui Dimitrie Cantemir la Istanbul.

Data emisiunii: 18 iunie 2007

Pe 25 iunie 2007, a fost inagurat la Istanbul, MUZEUL DIMITRIE CANTEMIR,

aflat pe o străduţă îngustă şi aglomerată din cartierul Fanar, în clădirea care a aparţinut

domnitorului român şi în care acesta a locuit, cu intermitenţe, vreme de 22 de ani.

Placa, inscripţionată în limbile română şi turcă, şi medalionul de pe zidul fostului palat al lui Cantemir din cartierul Fanar

Clădirea în care a locuit Dimitrie Cantemir la Istanbul

Într-o joi de dimineaţă,Zi scurtării lui din viaţă,Brâncoveanu se scula,Faţa blândă el spăla,Barba albă-şi pieptăna,La icoane se-nchina;................................Bine vorba nu sfârşea,Turcii-n casă năvălea,Pe toţi şase mi-i prindeaŞi-i ducea de-i închideaLa Stambul, în turnul mareCe se-nalţă lângă mare,....................................... - Constantine Brâncovene!Nu-mi grăi vorbe viclene!De ţi-e milă de copiiŞi de vrei ca să mai fii,Lasă legea creştineascăŞi te dă-n legea turcească!

- Facă Dumnezeu ce-o vrea!Chiar pe toţi de ne-aţi tăiaNu mă las de legea mea!.........................................Din coconi ¹ îşi alegeauPe cel mare şi frumosŞi-l puneau pe scaun jos.Şi când spada repezeaCapul iute-i reteza!Brâncoveanu greu ofta:„Doamne, fie voia Ta!”Cei gealaţi ² iarăşi mergeauŞi din doi îşi alegeauPe cel gingaş mijlociu,Cu păr neted şi gălbiu,Şi pe scaun îl puneaŞi capul îi reteza!

BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (fragmente)

1. cocon = fiu, fecior2. gealat = persoană care execută condamnaţii la moarte; călău, gâde

Şi pe blândul copilaş,Dragul tatii fecioraş,La pământ îl aruncaŞi zilele-i ridicaBrâncoveanu greu oftaŞi din suflet cuvânta:„Doamne, fie voia Ta!”Apoi el se-ntuneca,Inima-i se despica,Pe copii se arunca,Îi bocea, îi săruta,Şi turbând apoi striga: .......................................- Câini turbaţi, turci, liftă ¹ rea!De-aţi mânca şi carnea mea,Să ştiţi c-a murit creştinBrâncoveanu Constantin!

Brâncoveanu greu ofta: „Doamne, fie voia Ta!”Sultanul se minunaŞi cu milă îi grăia:- Brâncovene Constantin,Boier vechi şi domn creştin!Patru fii tu ai avut,Din ei, trei ţi i-ai pierdut,Numai unul ţi-a rămas!Cu zile de vrei să-l las,Lasă legea creştineascăŞi te dă-n legea turcească!- Mare-i Domnul Dumnezeu!Creştin bun m-am născut eu,Creştin bun a muri vreu…Taci drăguţă nu mai plângeCă-n piept inima-mi se frânge,...............................................

1. liftă = persoană de altă religie; păgân, necredincios

Dimitrie Cantemir a fost o personalitate europeană din perspectiva culturii lui şi mai ales a faptului că a fost o punte între cultura creştină şi musulmană. A fost un om de echilibru, un desăvârşit savant şi un mare muzician.

“Românii sunt butucii de vie a Daciei noastre, iar noi, vlăstarele lor.” Dimitrie CantemirDimitrie Cantemir

SfârşitSfârşit

Înv. Lucia Bălan