enciclopedia pentru tineri

+.

Religiilelumii

rtfr

enciclopedia rao

I primele credinte 10 f cele trei religii ale Ca(ii 32

I Mesopotamia 12 I iudaismul 34

36

38

I religia Egiptului ,,.,i, .:, Biblia, Talnudut

, gr mesalut ror.:.. !'r_ ].t.;a'.,ir ;;ia:i':i':iir'l practicile gi sdrbatorile

viata de dupd moarte

cintdrirea inimii

14

16

18I cregtinismul 40

42

4446485052

f religia grecilor

f religia romanilor

I popoarele nomade din Europa

I populatia maia, aztecii 9i incagii 28

2A

24

Biserica din primul mileniu

Biserica se extinde gi se scindeazd

ortodocqii

protestan{ii

catolicii

lerusalim

f islamul 54

56

5B

fundamentele religiei

musulmane

practicile 9i sdrbatorile

marile sanctuare

$i sarbatorile

I

I

I hinduismul 62

64

I religiile din Africa

I religiile din Oceania

I religiile indienilor din America 84

religiile din America Latind 86

I harta rispindirii religiilor in lume 88

I stiati?...

I zeii

80

ritualurile Si sdrbitorile 82

I jainismul gi sikhismul 66

I budismul 68

70

72

curentele budismului

gi sarbitorile

templul din Borobudur

I confucianismul gi daoismul 74

I religiile din Japonia 76

90

92

I indice 94s

De Ia inceputurile omenirii, fiinta umani a crezut i,,ceva" supranatural, superior lumii vizibile. Omul

incercat si explice unele mistere, cum ar fi nagtere

moartea, originea lumii...

igiile: credinte $iLce din Preistorie, primii oameni igi

ingropau morgii impreunl cu diverse arme,

podoabe, obiecte tzrsale, ca;i cumar fi trebuit sd le foloseasci tntr-oaltdviagir, aceea despre care se consideracd ar trdi-o dupi moarte.Se pare ci omul gi-a pus, foarte de timpuriu,intreblri despre originea lucrurilor dinnaturil, despre catza lnor fenomene pe care

nu Ei le putea explica: trisnetul, fulgerele,tunetul, vtnturile, zira qi noaptea,revenirea ciclicl a anotimpurilor etc.

El a atribuit toate acestea unuia sau

mai multor zei atotputernici.Se pare ci oamenii au doritdintotdeauna sI intre tn contactcu zeii, pentru a le ciqtiga bunivoinga.Tot ceea ce oamenii cred qi fac, venerindputerile supranaturale, constituie religia.

Rolu! religiei in societatein toate societitile strivechi, religia a

delinut un ro1 esenjial: primele o"pere

de artd, au fost realizate din motivereligioase, religia a fost cea care ajustificat organizar ea societllii, viaga

familiala, qi tot ea a ordonat actele

zilnice. A nu practica o religie

calugar budistrugindu-se

era ceva de neconceput, gi rar se intimplaca in aceeaqi gard sd existe religii diferite,fdrd ca acest lucru sd nu stirneascirdzb o aie sau persecugii.AstIzi, unele state dau dovadl de toleranfi:pot coexista mai multe religii, fiecare individpoate sd practice religia pe care o doreqte sau

si nu practice nici o religie. insd existi,totodatl, leri in care legile se intemeiazl pe oreligie, unde cei care at opinii sau credinlediferite sint persecutali.

Credintele gi sacralitatea,fundament al religiilorReligiile sint alcltuite dintr-un ansamblude credinge: animi;tii considerl cd

natura este insuflelitr de spiritenenumirate 9i invizibile; politeigtiicred in mai mulgi zei; monoteigtiiau o singuri divinitate: Dumnezeu.Totugi, politeiqtii recunosc adesea

ci un mare zeu se afli la origineaintregii crealii, asemuindu-se

prin aceasta cu monoteigtii.Dar pentru to1i, divinitateaeste in afara lumiivizibil^e, ea este

sacri. In legituri cuzeii 7or, credinciogiiigi transmit, pe cale

orah sau in scris, tot felulde povestiri, miturile,al cdror ansamblu formeazd.

mitologia. Aceste mituri sintextrem de variate, insl uneledintre ele se reglsesc inmai multe religii: mitulparadisului terestru,cel al credrii primului om,mitul potopului...

In unele religii,ffi

credincioqii

practici

brahman citind textele sacre

socotesc ci. Dumnezeu se adreseazlnemijlocit oamenilor, prin revelafie; ester-orba despre,,religiile revelate".Existi, de asemenea, persoane carenu cred in existenla lui Dumnezeusi nici in a altei divinitili: aceEtia stntateii, cei ,,fdri Dumnezev". Alqii considerl cIomul nu poate gti nimic despre origineaUniversului sau despre destinul sIu: se spuneci aceqtia stnt agnostici, indiferenli fayd deorice credingl.

Practicile: ceea ce trebuieficut pentru divinitateSe numesc ,,credincioqi" cei care practicio religie, implinindu-i preceptele.Mulgi dintre acegtia afirmd cd aparyinunei religii, fdrd aface insl tot ceea ce

impune ea: acegtia sint credincioqi,dar nu practicangi. intr-adevlr, in toatereligiile, practicanlii slvirqesc acteprecise care, conform credingei, sintcerute de Dumnezeu.Cultul este venerarea unuizeu (sau a mai multor zei): el impune

ceremonie religioasi catolice

ceremonii, adici slrbltori cu

caracler sacru, care marche azd, diferitelemomente ale viegii sau ale anului,qi rugiciuni, prin care se cere ceva sau se

mulgumegte. Ceremoniile gi rugiciunilepot fi organizate potrivit unor reguliprecise, ritualurile. Dintotdeauna, oameniiau incercat sl-i imbuneze pe zei, inelgindtemple 9i inchininduJe un cult.in majoritatea religiilor, anumite persoane

sint inslrcinate cu interp retarea textelorreli gioase si v egheazl, la respectarea cultului.Aceste persoane, cel mai adesea preofi,alcituiesc clerul. Se intilnesc totugi 9i religiifird cler, unde nu existi un intermediarintre om 9i zeul (sau zeii) in care acesta

crede. Un alt tip de manifestare

spirituala proprie Preistoriei este

magia. Oamenii considerau cilumea este populatl de spirite,a cdror bunlvoinql poate fi atrasd,,

in folosul lor, prin incantagii,

formule ;i ritualuri magice. Astizi,togi cei care nu cred ln practicile magice

consideri ci acestea sint superstigii. f

egipteni aducind ofrandd zeilor

Mitul potopuluiReligiile au puncte comune,

cum ar fi mitul potopului, care

exprimd toat5 teama traita de

oameni in vremurile unor

inunda{ii strdvechi.

Noe, spune Biblia, afoslsingurul om salvat de la potopul

trimis de Dumnezeu ca sd-i

pedepseasca pe oameni pentru

rdutatea lor. El a construit o

nava, arca, pe care a luat cite

o pereche din fiecare specie

animala (vezi imaginea de mai

jos). Ploaia a cizut timp de

patruzeci de zile gi patruzeci

de nopti, dupd care arca lui

Noe a eguat pe un munte.

Povestirea biblici este

inspirat5 dintr-un mit

mesopotamian: zeul Ea ilpovdluiegte pe primul om,

Utnapigtim, sd fdureascd o

corabie pentru a scApa de

potop. in Grecia anticd,

Zeus, zeul suprem, a trimis

un potop asupra pdmintului,

insd i-a salvat pe Deukalion

9i pe Pyrrha, care au

construit o arc5.

nES lnural ,lnpulur ,Priuasa 1o; un e:n(

eeftotputl purf, eruaJl o-Jlul ?J Elrlsuo,JEop ruelnd .pszorJalsru eurruEJ l.lnDldJotsaf,E erlucgruura5 .rJaf,ourJ lS rinureru

tlg.lac ,luozrq ,rec neuasap ruarue6'efrurue'sap retu,rS arupd,aoulauroa8 unBU

pugruaza.rda; unrru;8 nJ nES afisadn.l l.lnlcrdnc arrqopodur uafad ap OgI ^rrr*i*ord,'pcoda ?$eace urp puptp ,luadocsap ne-s

plrtuaprccg edorng q .llifrrpunrad elreilez Ilqegord purdq:n.rrur'tera8rxa

eteltetJJ elenxas alaue8ro rS alasa; ,lntdald ncrerueJ purluezetdat orcnlrts ,gtler.d urp lS so

utp evztleer Irnrdlncs a:dsap Eqro^ a$g'aseo€1a-l rdeolyuruas ea^e E.lrd ealsace

lgue ap eruroJ alaruud tnryde nr ,..r11 .I OOOOC

Inue n3 puldacul ,pcoda lSeaace u1

ellqopodurt eleloro ;S e;;rn1dlnc$

'eueour gdnp ls'pur-lo; plle o-Jtur ,lnlnlcunJap niau

eaJenurluo: ul elulparc ep plegel rJenrpe-ld JolsaJB erircryuues pJ epeJo eS

'f,la so urp nes p.rtzldurp elleun 'aru-re :alcarqo ep FIaJ 1o1 ap

rir;n(uoour pulg '(Sapg urp alnuepuud nrselrad ap rS rcrocs ap un8e.rrS) lnuriredrnr-el el alageopod nc rirqopodrur nerg

',,nSoJ-nJf,o,, plrrunu ,alSo.r gy8-re ap

IaJ un m Easep? liuadocr rria.lad ncrdo;8 ul rledorflul ne.la ui-rop,q

.rH .l00OOI F OOOOT rrue arlul pf,rpt

(n.l1sou pSourprls ,suatdps suxdus oruoHrn1 epuor.rad urp pzeetep olurruJoru allntureru alal 'uco1(rry Inluerrc) ur rS rdo;nE

ur alr.radocsep $oJ ne l$ ,lue ap 0OO Ogrrrnlt lrpJl e a;ec ,puapueeN ap rnptu6

rcoda ulp gzeelep elfl .aturru.rour

alarur.ld alrJeprsuoJ rJ tod afi.ladocsapNoJ ne aruJ ur alrdo-rg .epergo ep alrradocr

nes alr.ln(uoour ,ruo ep eleler{Js ep

IJnlsat alsru luls aseolSqa; aiurpa.lc

(eluerl ''rH 'l 00OOq) rplpuue e; ep eielSad u1alueoocsop ilooc ap oleloLlcs pnop

ap aruJn rrlJal reru ala3 .euarprloc rriar,tep ele, tllep Io^eu etle lS a-re fueun elul5

pc aundnsa;d as ac luaruoru urp ,sor8qa.l puun efap alsa ni-lour rdo;8ul e ap rde; 1n1drur5

elulutrout eleuud'alurruJoru ur alr-radocsap Jololulluaso

rS a;$adn.l .lolrn1cld p1;rJofip erJo$raJd urpJolruarueo ap aseor8qa.l rcrlce.ld lS l.lnpnll.r

alllunu€ ruafrounJ 'rnlnsrJos eeJeluelur nf,

Rlr-p o ''rH 'l OOO€ FUI ul erge odacur errolsl'BeJarJf,s pcug p;asl:adotsap nu rruarueo eJEJ

ur lapeouad ,,ar;olsreJcJ" ep elaunu lep e-S

olu!polc olol.r;'olu!perc

ellulnuB nrosE updruJ llseuat'rlo llplluntrloc olerulrd E c

rueporc E s psel eu eclEoloeqrc ollrlradocsep psul .a!6!lar

o ntcllcerd llueulro euolslerd ut E c lputrllp ep nor6 f

pictura ce impodobegte peretele unei pe$teri, reprezentind palme (Perito Moreno, Argentina)

Occidentale, s-au construit atunci monumentenumite megalifi, din blocuri de piatrlenorme. Megalilii ce alcituiesc o masluriaql poartl numele de dolmene. Este vorbadespre sepulturi colective protejateprin mormane de pietre, numite cairne,sau de plmint, numite tumuli.Menhirele sint pietre foarte mari, infiptevertical in sol. Ele sint izolate, aliniate sau

dispuse in cerc, ca la Stonehenge, tn Marea

Britanie, sau la Carnac, in Franla. trpidura rupestra (un bizon) din pegtera de la Altamira (Spania)

ciutat, era un element important alcredinlelor oamenilor. in plus, intrucitaccesul in aceste pegteri este adesea

anevoios, se poate considera ci ele nuserveau drept locuingl, ci aveau ofunclie religioasl.

Dolmenele gi menhiteleInceptnd cu anul 8000 i. Hr., modul de

viagd al oamenilor s-a schimbat. Acegtias-au grupat in comunitegi slteqti, nu maitriiau doar din vinltoare qi din cules, ciinceput si practice agricultura gi cregteanimalelor. Aceastl perioadl se

numeqte Neolitic. Transformareaobiceiurilor de vialI a atrasdupi sine schimbariimportante incredinqele gi in practicilelor religioase. S-au gisit,datind din aceastl perioadl,multe statuete femininecare par destinate cultuluiPlmintului, al Soarelui

9i al ciclului anotimpurilor,cu scopul de afavorizaabundenga recoltelor.Cam peste tot ln lume,dar mai cu seami in Europa

iti ;..:ilj),:

statuete ce reprezintazeita Fecundititii,

descoperite laQatal Hdyiik, Turcia(mileniile Vl-V i. Hr.)

Ansamblul de laStonehenge,Marea BritanieAcest monument a fostconstruit intre anii 2000 Si

1500 i. Hr., agadar la sfirgitulNeoliticului. Pietrele implintatein sol alcAtuiesc doui cercuriconcentrice, cel mai mare avindun diametru de 32 m.

in interior, doud giruri de pietre,

in formd de potcoavd, inconjoario piatrd mare, care era qi ea, f5rdindoialS, ridicat5. Aceasta piatre

indicd punctul de orizont underdsare soarele in timpul solstitiuluide vard; doud pietre mai mici,

la sud-est gi la nord-est,marcheazd,risaritul soareluiin timpul solstitiului de iarn5.

! " Istoricii presupun, agadar, cdStonehenge a slujit, pina inanul 800 i. Hr., cultului unuizeu al Soarelui. Majoritateamenhirelor s-au prevalit

de-a Iungul veacurilor,dar au fost indltate

t'",, din nou in secolul XX,'i:l

iar virfurile lorau fost acoperitecu lespezi transversale.

11