Partea tntdiPrelingefea

nop{tt

BAIETII

Pe perna mea e o pani.

Pernele suqt frcute din pene, culci,te.

E o pani mare, neagri.

Vino si dormi in patul meu.

$i pe perna ta e o pani.

Hai si lisim penele unde sunt

9i si dormim pe podea.

TAT I

La patru sau cinci zile de la moartea ei, sriream singur

in camera de zi gi mL intrebam ce sI fac. MI invirteam

pe acolo, agteptam si treaci socul, agteptam ca din

modul aparent organizat in care-mi petreceam zilele si

risari un sentiment bine definit. Mi simEeam la fel de

gol ca un spi,nzurat. Copiii dormeau. Eu beam. Fumam

Eigiri risucite la fereastri. Simgeam ci poate principala

consecingi" a disparigiei ei avea si fie ci eu urma si devin

pentru totdeauna un organizator, un creator de liste care

face schimb de clisee de recunogtingi cu algii, un arhitect

mecanic al rutinelor pentru niste copii mici ftrl mami..

Durerea mi se pi.rea cvadridimensionali, abstractl, vag

familiari. Mi-era frig.

Prietenii gi membrii familiei care ziboviseri pe acolo, plini

de compasiune, plecaseri" la ei acasi, la propriile viegi.

Cind copiii s-au dus la culcare, apartamentul n-a mai

avut niciun sens, nimic nu se m\ca.

S-a auzit soneria de la inrrare si m-am"pregltir

sufetegte pentru inci o dovadi de bunitate. inci o

lasagna, niste clrgi, o imbrigigare, nigte vase mici cu

mAncare gititi pentru biiegi. Sigur, deveneam expert ln

MAX PORTER

comportamentul jelitorilor care mi inconjurau. Cind egti

in epicentru, capegi o inEelegere ciudat de antropologici

a tuturor celorlalji: a copleqigilor, a apaticilor afectagi,

a prea-tirziu-venigilor, a inoportunilor, a noilor

celor-mai-buni-prieteni ai ei, ai mei, ai biieEilor. Oameni

despre care inc5" habar n-am cine dracu erau. MI simgeam

ca Pimintul in fotografia aceea extraordinari cu planeta

inconjurati de o centuri groasi de degeuri spaflale.

Simgeam ci aveau si treaci ani pinl cAnd visul incAlcit cu

spectacolul condoleanEelor la moartea sofiei mele avea sI

se risipeasci suficient incit si vid din nou spagiul negru.

Sigur, nu mai este nevoie si spun, astfel de ginduri mi

flceau intr-un fel si mi simt vinovat. Dar, imi ziceam

eu in api,rarea mea, totul s-a schimbat, ea nu mai este

gi pot si gindesc ce yreau. Ea ar fi de acord, pentru ci

intotdeauna eram prea analitici, cinici, probabil neloiali,

nedumerigi. Niqte vipere pline de intenEii bune care

flceau autopsia cinelor la care fuseserim invitagi. IpocriEi.

Prieteni.

A sunat din nou.

Am coborAt scirile mochetate in holul friguros gi am

deschis uga din fali.

Nu erau nici felinare, nici containere, nici pietre de pavaj.

Niciun contu! nicio lumini, niciun fel de formi, numai

o duhoare.

S-au auzit un pocnet gi un guierat si am fost proiectat frrisufare pe prag. in hol erabeznd.gi un frig de inghegai gi

rn.arn gAndit: ,,in .e fel de lume triim daci sunr jefuit in

casa mea, tocmai ln seara asta?" Apoi mi-am zis: ,,Sincer,

ce mai conteazl?" Mi-am zis: ,,Te rog, nu-i trezi pe bliegi,

au nevoie si doarmi. igi dau gi ultimul binuE, numai nu-i! w. .aa

rrezl pe DareF .

Am deschis ochii qi era tot lntuneric gi totul trosnea,

fognea.

Pene.

Era un miros pitrunziltol de putrefacEie, o putoare dulce,

ca de blani, de mAncare usor stricati, de mugchi, pieleel w . w ! i

tabacrta gl drordle.

Pene lntre degetele mele, in ochi, iriggri, iar sub mine,

un hirmac din pene mi ridica latreizeci de centimetri

deasupra pardoselii.

MAX PORTER

Spunc cum trebuie.

Un ochi negru ca smoala, lucios, rnare cilfaEa meh,

clipind incet, intr-o orbiti de piele, zbdrcitd,, iegind in

afari dintr-un testicul de mirimea unei mingi de fotbal.

$$$$$,$,$$$$$$$$$$.

ssssssssssss.,rrrrrrrtrt,

$i a zis aga:

,!

Nu aoi phca declt atunci cLnd. nu ue{i rrrai auea neaoie de..

minc.

I-asi-mi jos, am spus.

Nu tnainte sd salupi.

Lasi. Mi. Jos, am zis cu glas rigugit, iar urina mea

, a incllzit aripa care mi inviluia.

Elti speriat. Doar un mic salut.

Salut!

M-am dat bitut, resemnat, si mi-am dorit ca sogia mea si

nu fie moarti. Mi-am dorit sI nu stau ingrozit in hol, in

imbrigisarea unei pisiri uriage. Mi-am dorit si nu fac o

obsesie din asta chiar cind ayea loc cea mai mare tragedie

din viaga mea. Acestea erau doringe reale. Era dureros de

minunat. irr..pe"- sI mi limpezesc.

Salut, Kra, am spus. MI bucur si te cunosc, in sfhrsit.

$i a dispirut.

Pentru prima dati de zile intregi, arn dormit. Am visat

dupi-amiezi in pidure.

MAX PORTER

KRAl

Foarte romantici prima noastri intilnire. Urit a mai

fIcut. Hopa, te-am prins. la etaj, un dormitor cu doui

scui-paturi, o mici jeni ghimpati, m-am strecurat prin

perete gi-am urcat in dormitorul de la mansardi ca si-i

vid pe biiegii iia pufogi dormind in ticere, zumzetul

imbltitor al copiilor nevinovagi, puf, u[ gac-pac-nac,

roati camera incircati de jale, fiecare suprafaEi Mami

rnoarti, fiecare creion, tractor, haini, gheati, acoperite de

o peliculi de durere. in jos pe scirile lui Mami moarti,

clac-clac, ghearele curbate fac, pAni-n dormitorul lui Thti,

lirstul cuibugor al lui Mami gi-al lui Thti. Eram VAnitorul

[]erne, fh.ri coarne, colos. Hidos. Iatll! Praf, Beat mort.

M-am aplecat deasupra lui qi i-am mirosit respiralia. Iz de

tufig putrezit, de albistrele. I-am deschis gura cu forEa gi

rurrr numirat oasele, m-am infruptat un pic din resturile

rirmase intre din;ii nespilaf, i-am curigat, i-am aruncat

crlrbqte limba incoace gi-ncolo, am ridicat pitura. I-am

tlat un sirut eschimos. I-am dat un sirut future. I-am

clat un sirut futurat, ca o pitulice. Mizerie (scame gi praf

intre degete-n serie), boa;e triste si cilduEe, atArnind,

ridicindu-se incet, apoi coborAnd, in sus, apoi in jos,

Am preluat numele Kra din volumul D in cdnteceh lui Kra, de Ted Hughes, traducere

qi pref. de Valentin Nicolescu, Editura Univers, Bucurqti, 1977. (N.t.)