Eugen Cadaru

MISTERISASA SCRISOARE

A DOMhIUtI'ITfrstA

Coleclie coordonatb de Michael Haulici

Cu prins

lrkud

txodul

Joc de copii

0racolul

La Statui

Misterioasa scrisoare a domnului Tesla

7

87

107

115

137

149

lrkud

Auzi tn deplrtare mugetul cerbului lopitar qi deschise

ochii. incet-incet se mijea de ziui gi primele raze ale soare-

lui incepeau si se strecoare ugor printre crengile copacilor'

lJndeva departe, cerbul mugi a doua oari qi atunci Teodor

se hotlri si se ridice. $i-ar fi dorit sl md stea o vreme to-

lirnit, inconjurat de iar:ba verde pe care acum deja sclipeau

bobilele de rou[ ce apdruseri odat[ cu lumina diminelii. iiplicea mult s[ doarmfi acolo, in mijlocul pddurii, in mijlocul

silbdticiei vibrante care il inconjura de pretutindeni. Seara

sau noaptea tdrziu, cAnd se ageza in mijlocul ierbii aceleia in-

alte, inchidea ochii si, inainte si adoarmi, asculta glasul pi-durii cuprinse de intuneric. Auzea foqnetul pornilor, guierul

vAntului, clinchetul izvorului din apropiere, [ipltul gol al

bufnifelor, precum gi urletele haitelor de lupi care cutreierau

sirlblticia in clutare de mAncare. Uneori, in timpul somnu-

lui, i se mai intimpla qi si tresard cdnd auzea pagii apisali ai

rrrsului care bdntuia prin zoni. $tia c[ prin apropiete era o

8 | EUGEN CADARU

grote in care seliguia o farnilie de urgi si ci, uncori, tatdl_ursmai cobora la stAna din vale, pAni Ia care erau cAteva orebune de mers, pentru a mai fura cAte o oaie. IJneori, in acelerare nopti, cAnd o linigte aproape nefireasci. se aseza pesteintreg muntele, se rnai intAmpla si audd zgomotul cAinilor,urletele ciobanilor qi chiar inipugcituri venind cle jos, dar,absolut intoLdeauna, ursui se intorcea victorios, c* pracia ingheare' cici ciobanii nu inclrlzneau si urmrreasci narrrira

;i si se aventureze pAni in acele locuri cornplet silbatice incare se afla grota. Era Etiuti zona aceea a muntelui ci fiinr1abruptd qi ostild, astfel ci prin apropiere nu exista nici un felde asezare unran[. Se intoarse intr-o parte si se uiti lAngi el.Arina nu era acolo, ea pref'era uneori sI nu doarmi in pI-dure, ci rimanea si se'dihneascr in co'rbrrul locui'fei lor.Pentru o fracfiune de secundi vizu cliipul unei ciute, care ilfixa din spatele unui copac, insd in momentui cinrl privirilelor: se intdlniri, aceasta se retrase speriati in <lesi;ul pidurii.Teoclor se opinti un pic gi se ridicd in picioare. Se intinse cdtputu el de tare pinl ce sim{i cum toate oasele infepenite desonrn isi reintri in thuctiune qi apoi se uiti de jur imprejur.li perea rlu c5 trebuie si plece din pldure, insl gtia ci n-areincotro, avea o grimadl de treaba de ficut qi nu o putea ldsasi agtepte. inchise ochii pentru o secuncld., apoi ii redeschiseimecliat, iqi drese vocea, rnai privi o datd de jur-imprejurul iuisi rosli cdt putu de limpede:

- lrliud 500, inchide-te!in secunda urmitoare, totul - pidurea, munteJe, lumina

soareiui strecurAndu-se printre brazi, roua diminelii sclipinilpe firele de iarbi - dispdru, lasAnd loc livingului larg qi spatiosal locuintei lor elegante.

- Lumirri!

MtSTERIOASA SCRISOARE A DOMNULUITESLA I I

Stratul opac care acoperea fereastra largd a camerei se di-

sipl, l[sAnd sd pitrund[ lumina difazb a adev[ratei dimineli.

lnstinctiv, privirea ii fugi spre afigajul holografic al ceasului

cirre flota undeva, deasupra uqii dinspre bucdtirie. Era 08.15.

intirziase deja cu o ord. Cu cAteva minute in urm6, avusese

o oarecare senza{ie cl rnugetul cerbului lopitar se auzise mai

tirziu cade obicei qi iati c6, acum, b[nuiala i se conlirma. Se

incrunti.

- Arina!Se indrepti hotirit spre ug[, o deschise Ei intri in bucitl-

rie. Femeja il aEtepta, bAndu-qi obignuita cafea de diminea!5.

Stitea pe taburetul inalt, cu picioarele incruciqate sub ea 9i se

uita la qtirile dimine{ii ce se derulau pe ecranul virtual din

fa{a ei. CAnd il vizu intrAnd, zArnbi juciuq. Lui insi nu-i ardea

de glume.

- Pofi sd-rni spui gi mie ce-ai frcut?!

Ea il privi canclicli, ficu semn ecranului sd disparl, se

clldu jos cle pe scaun gi se apropie de el'

- Am avut griji de tine, asta am f[cut.

Ajunse lingi el qi il sdrutS pe buze.

- Mai intAi se zice ,,buni dimineala'] si qtii.

El rlmase incruntat.

- Ar fi fost buni daci nri sculam la gapte, confortl pro-

grarnului obignuit.

:ffi,Tl;-le, este buni aga cun1e, pentru c[ te-ai oclihnit

cum trebuie. Culci-te gi tu mai devreme ;i o s[-1i las cerbul

si te trezeasc[ la ora programati de tine. Somnul este foarte

inrportant, si ;tii.El rimase nemigcat, negtiind daci ar f, fost bine si mai

stea o vreme imbufnat sau et:a potrivit sl se inveseleascd.

10 | EUGEN CADARU

Arina il ajuti si rezolve dilema intorcAndu-se spre mas6qi luind de acolo o ceaqcd inalti, din care iesea un aburcare, desi semi.na cu o hologramd, era cAt se poate de real.Teodor stia asta dupd miros. Nici un sistem virtual, oricdt deperfecfionat ar fi fost nu putea sd imite adierea de ciocola-ti caldd... Ciocolatl cald[! Dintr-odati simfi curn ii dispareorice urm5. c1e nervozitate. Se agezi pe al doilea taburet inaltgi igi prelui cea$ca de la Arina, apucAnd-o cu ambele mAini.Ciidur:a acesteia i se transleri treptat in degete, in palme gi,

de acolo, in tot corpul. Senzalia il ficu si vibreze. igi diduseilma c5, in ciuda 1'aptului ci intotdeauna dormea imbricat,peste rroapte ii fusese ricoare. De, aga e la munte. O privi peArina. Aceasta igi vedea liniqtitd de cafeaua ei.

. - L-ai pornit gi tu pe Irkud peste noapte?

Ea riclicd privirea spre el gi ii rdspunse scurt:* Nu. l)e ce si-l pornesc? Nu qtii ci eu prefer confortul?Da, stia. Locuiau de atAta timp impreuni gi ea nu d[duse

inci nici Lln sernn cd ar dori si-gi al"randoneze preferin{ele. incinci ani, abia daci se intdmplase de vreo cinci-sase ori sa doar-mi trnpreuni in lrkud. $i asta, doar dup[ multe insistenfe dinpartea lui. Ea ii explicase de fiecare dati ci, in casa pirin{ilorei, acestia activau Irkudul in fiecare carneri dupi cum li se

ntazbrea lor, astfel cI ea qi fra{ii ei fuseserl obligali toatl co-piliria qi adolescenta si cloarmi in cele rnai ciudate locuri, inde;erl, prin pe,steri si prin tot felul de alte aplicafii. ii povestiseci cel nrai mult o enervase varianta 739, caresimula polul Sud,pentru ci trebuia si-gi pun[ o mu]time de haine pe ea inaintesi adoarm5. El zAmbi. Partenera lui de viafd ficea parte dintreacei puiini breakeri care refuzau trendul general.

La urma urmei e treaba el, isi spuse el qi sorbi cu poftd dinciocolata aburindd.

M|STERIOASA SCRISOARE A DOMNULUITESLA | 11

- Ceva interesant la stiri?

Ea tresiri.

- Nu mare lucru. L. au arestat pe unul care a furat o floare

clin rezervatia de naturi vie. L-au prins cl o linea in aparta-

rnent, probabil c[ r'oia s-o vdndi vreunui coleclionar'

Elpufni.

- Poate era sintetica.

- Nu, i-au lbcut analiza chimici. Era absolut naturall.

I)ar... ;i dacd era sinLel.icd, tot ar fi firsl ilegal s-o cle[ini, ca sinu se creeze conf'uzie. $tii {barte bine ci singurele flori permi-

se sunt doar cele virtuale.

Privirea lui Teodor alunecd spre cele cAteva lalele aflate in

vaza de pe masa.

- Ce-ar fi si le mai schimbdrl? M-am siturat, n-ai putea

sd pui niqle gladiole?

Arina zAmbi scurt.

- Ba, c1a, bineinfeles, cum s[ nu. Melincla, aqazd, te rog,

nigte gladiole in suportul cle pe masi.

C) voce caldi de femeie se auzi imediat, parc[ r'enind de

niciunde, - Ds, cu placere - gi, dupl citeva clipe, lalele dispi-

ruri gi in locul lor iqi {bcur[ aparifia clteva superbe gladiole.

Teodor le privi cAteva secunde, apoi contimr[ s[ soarbi

din cafea.

- Si, ce ai de lucru pentru azi?

Arina se gdndi cAteva secunde Ei rdspunse sec:

* Sincer, habar n-am. Stai si vid lista.

Pocni din degete qi ecranul plutitor reaplru lAng[ ea.

- Aratl-mi lista de lucru, te rog.

Ecranul holografic exi:cuti comanda gi ea incepu si citeasc5:

- Program pentru maginl de gitit. Program pentru apa-

rat de curilat geamurile. Program pentru culit de tiiat pAine^

12 | EUGEN CADARU

I{a! Ia fii atent aici ce rni-au trimis! program pentru agent cle

circulafie. Fain. Apoi mai am un program pentru secretardprimirie. Program pentru prelucrare mase plastice... $i camasta-i fol.

Flcu o pauz6, apoi relud:

- Frumos, nu? Se pare cd n-o si. rni prea plictisesc nici azi.Privi spre el gi z1mbi. Zimhi qi l'eodor.

- Nu te-ai sLturat si tot depanezi programe?l:a se incrunLd.

- PIi, si ce vrei sd fac altceva? Md vezipe mine devenindpolitician?

intr-adevir, iubita lui n-avea niirric in comun cu acea pro-fesie, de altfel una dintre pufinele care inci nu luseserd sub-strtuite de masini.

- lVfa intreb cAncl o si avem primii robofi-politicieni, ziseel intr-o doara.

Ea putiri.

- I)oamne l'eregte ! Asta ne,ar mai lipsi. Din fericire legeaexcluderii inca funclio neazd.

EI o privi neincrezitor.

- Incd functioneazi. Dar amintegte-fi cd e tot mai sublirede la un an la altul. Acum cAfiva ani lista programelor inter-zise era rnult mai substanfial[ decdt este azi. intre timp s_aulegalizat sofluriie de chirurgi, de profesori...

- OK, s-au legalizat, dar profesiile astea incd n-au dispdrutconrplet.

- incd n-au dispirut complet... ins6 trendul ista e. Dejacam toate spitalele si-au inlocuit personalul de intre{inere gi

asistentele cu roboti, iar doctorii urmeazi. in curind, o si vezi. . .

Ea se incrunta.* Ba nu, n-are cum! Sunt profesii care vor rdmdne

MISTER|OASA SCRISOARE A DOMNULUITESLA I 13

intotdeauna ale oamenilor, pentru cl presupun o fine!e, o eva-

lr-rar:e subtill, o adaptare la contexl pe care maginile nu o au...

- incd nu o all...

- $i n-or s-o aibi niiiodati! GAndegte-te, doar. Niciodatd

un robot n-o s[ poat[ explica elevilor resorturile psiho-

logice care au dus la declanqarea unui eveniment istoric.

Magina-profesor va prezenta copiilor evenimentul potrivit

lcc{iei stocate in memoria .sa, insi o adevirat[ lecfie de istorie

cs[e altceva, este alta de hecare dat[, presupune interpretare,

presupune emolie, idei noi, idei care ii pot veni profesorului

clriar in timp ce explicd...

Teodor pufni.

- ABropo, am auzit c[ se discuti 9i eliminare profesiei de

actor din lista softurilor interzise...

Ea se incruntd. El continui;

- $tii cum cred cd se intAmpli? Cred ci marii producl-

tori de soft pregitesc programele in laboratoarele 1or secrete

;i ilegale, iar cAnd au marfa gata, incep loblry-ul pentru mo-

clificarea legii:.. Mare minune daci n-or fi flcut deja gi softul

de politician...

Ea ticu sorbindu-gi cafeaua ingAndurati, apoi ridic[ pri-

virea spre eJ.

- $i tu celucrezi azt?.

El zdrnbi strimb.

- Oare ce altcerra ag putea lucra decdt sisteme cuantice?

l{epar computere, doar asta tni-e profesia, nu?

Ea zimbi.

- Tocmai am vlzut ieri niqte date statistice care aritau ciclcpanatorii de soft ca mine qii depanatorii de sisteme c[ tine

ocupl aproape 70 la sutl din piala mondiall a muncii. Asta

inseamnd ci suntem un cuplu foarte trendy, nu?