Tema 1:Notiuni generale despre dreptul vamal.

1) Notiunea de drept vamal, obiectul si metoda de reglementare

2) Raportul juridic de drept vamal.

3) Legatura dreptului vamal cu alte ramuri de drept.

4) Sistemul dreptului vamal

5) Izvoarele dreptului vamal

6) Principiile dreptului vamal.

1.Desi relative recent recunoscuta drept ramura de drept independenta dreptul vamal este privit sub

mai multe aspecte si anume: dreptul vamal este un drept al restrictiilor in vama adica normele ce

formeaza dreptul vamal nu sunt decit niste restrictii aplicabile in legatura cu trecerea marfurilor si

mijloacelor de transport peste frontiera vamala.

O alta opinie este ca dreptul vamal sa format ca o ,,ramura de frontiera, aceasta afirmatie tine de

dualitatea perceperii acestei ramuri de drept astfel dreptul vamal a cautat mereu sa protejeze piata

interna dar si sa impulsioneze exportul; sa incurajeze dezvoltarea economica dar si sa mareasca

incasarile prin perceperea dreptulrilor de import si drepturilor de export.

Exista trei opinii referitor la amplasarea dreptului vamal:

a) Dreptul vamal este privit ca o legislatie vamala.

b) Dreptul vamal este un institut al dreptului administrativ sau fiscal.

c) Dreptul vamal este o ramura de drept complexa.

Comform codului vamal activitatea vamala se constituie din implimentarea politicii vamale, asigurarea

respectarii reglementarilor vamale la trecerea marfurilor, mijloacelor de transport si persoanelor peste

frontier vamala a RM, perceperea drepturilor de import si drepturilor de export, vamuirea, controlul si

supravegherea vamala.

Aceasta definitie este laconica dar in acelasi timp reflecta structura activitatii vamale in general cu toate

acestea definitia expusa in codul vamal nu cuprinde un sir de elemente de baza care de fapt fac parte

din activitatea vamala si anume: statistica vamala, lupta cu contrabanda si alte infractiuni din sfera

activitatii vamale precum si unele incalcari a regulilor vamale, reesind din cele expuse mai sus structura

activitatii vamale poate fi compusa din urmatoarele elemente:

a) Politica vamala

b) Principiile generale de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala

c) Regimurile vamale

d) Reglementarea tarifara

e) Palatile vamale (drepturile de impor si export)

f) Perfectarea vamala

g) Controlul vamal

h) Statistica vamala

i) Contraband si alte infractiuni din sfera activitatii vamale

j) Incalcarea regulilor vamale si raspunderea in cazul savirsirii lor

k) Examinarea cazurilor a regulior vamale

Obiectul de reglementare al dreptului vamal sunt relatiile sociale ce poarta un caracter complex aceasta

este conditionata de continutul si structura activitatii vamale care si este de fapt obiectul de

reglementare a dreptului vamal. Astfel obiectul de reglementare a dreptului vamal il formeaza relatiile

sociale aparute in procesul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier vamala.

Dupa parerea autorului rus Iurie Vorobiov un alt semn distinctiv al unii ramuri de drept complexe este

termenologia specifica de exemplu teritoriul vamal al statului, frontier vamala a statului, organelle

vamale(Serviciul Vamal, Birouri vamale, posture vamale).

Prin metoda de reglementare intelegem acele mijloace sau procedee de studiere a unor norme juridice

vamale a proceselor si fenomenelor juridice. Metoda de reglementare raspunde la intrebarile (cum? Si

prin ce mijloace procedee?), dreptul vamal studiaza obiectul de reglementare, reesind din faptul ca

obiectul de reglementare este complex metoda de reglementare la fel este complexa, in dreptul vamal

intilnim atit metoda imperativa cit si metoda dispozitiva.

Metoda dispozitiva alonarea si esalonarea platilor vamale.

Dreptul vamal este o ramura de drept complexa ce este alcatuita dintr-o totalitate de norme juridice

complexe sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe

seama organelor vamale.

2.Raportul juridic de drept vamal este o relatie sociala reglementata de o norma juridica vamala ca si

orice al raport juridic de administrare raporturile juridice vamale au urmatoarea stuctura:

1) obiect

2)subuect

3) continut

Raportul juridic vamal este un raport juridic complex si poate fi clasificat in mai multe categorii astfel

dupa caracterul juridic distingem:

1. Raporturi juridice vamale de coordonare

2. Raporturi juridice vamale de subordonare

Dupa modul de reglementare avem raporturi juridice permissive si raporturi juridice imperative.

Dupa continut raporturi juridice material si procesuale.

Dupa momentul aparitiei avem raporturi juridice primare relatiile ce apar nemijlocit la trecerea

vamala.

Raporturi juridice secundare- sunt raporturile ce rees din cele primare.

Dupa autorul Timosenco avem urmatoarele raporturi juridice vamale:

Raporturi juridice ce apar pina la trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier

vamala.(operatiunile prealabile)

Raporturi juridice ce apar la momentul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste

frontiera vamala.

Raporturi juridice ce apar dupa trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier

vamala, (repatrierea mijloacelor banesti, serviciilor si bunurilor).

Elementele specific ai raportului juridic de drept vamal:

Este un raport juridic de putere prin instituirea statului reprezentat de organelle vamale.

Raportul juridic de drept vamal nu se trmina intotdeauna la acordarea liberului de vama, adica la

incheierea operatiunii (regimul de transit, antrepozit vamal).

Un alt element specific se refera la taxele proprii, materie impozabila proprie precum si

reglementare proprie.

Raportul juridic se refera la existent unor concepte si termini utilizati doar in aceasta sfera (

teritoriul vamal, politica vamala, regim vamal).

Este un raport cu character patrimonial ( unii autori).

Legatura dr. vamal cu alte ramuri de drept.

Tema 2: Subiectii dreptului vamal.

1. Organelle vamale ale RM. Atributiile lor.

2. Serviciul in organelle vamale.

3. Persoana fizica si persoana juridical ca subiecte in dreptul vamal.

4. Brokerul vamal.

Acte normative: Legea serviciului in organelle vamale din 20.07.2000, Legea privind reglementarea prin

licentiere a activitatii de intreprinzator di 30.07.2001, Legea cu privire la modul de introducere si

scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de catre persoane fizice 20.12.2002.

1.Subiect de drept in orice ramura de drept este purtatorul anumitor drepturi si obligatii cu care este

imputernicit pentru realizarea intereselor sale sau pentru indeplinirea atributiilor care sunt puse pe

seama sa intr-o anumita sfera a relatiilor sociale, astfel subiect al dreptului vamal poate fi considerate

persoana abilitata cu drepturi si obligatii in sfera activitatii vamale. Notiunea de subiect de drept este

strins legata de notiunea capacitatii juridice care include atit capacitatea de folosinta cit si cea de

exercitiu, reesind din faptul ca capacitatea juridica este posibilitatea subiectului de a fi purtator de

anumite drepturi si obligatii subiectii dreptului vamal pot fi impartiti in 2 grupe:

1. subiecti generali prin care intelegem persoanele fizice si juridice care nu detin capacitate juridical

speciala in sfera activitatii vamale.

2. subiecti speciali la care se atribuie organelle vamale reprezentate de colaboratorii vamali care detin

capacitate juridica speciala in sfera activitatii vamale.

Prin organ vamal intelegem acel organ al puterii executive care are character juridic activeaza din

numele statului, este imputernicit cu atributii, isi indeplineste functiile si sarcinile in sfera activitatii

vamale si in alte domenii de conducere cu ajutorul formelor si metodelor specifice de activitate. In

literatura de specialitate exista si alte notiuni date organului vamal ca de exemplu C.Sandrovskii

mentioneaza ,,organelle vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o activitate executiva si

de dispozitie intr-o sfera speciala a conducerii de stat legata de trecerea peste frontiera vamala a

diferitor marfuri, mijloace banesti, mijloace de transport destinate transportului de pasageri si de

marfuri.

Organele vamale din punct de vedere structural si functional alcatuiesc un system integru care este

dirijat de aceleasi principii ca si activitatea vamala in majoritatea statelor lumii: politica vamala unica,

teritoriul vamal unic, legislatie vamala unica, aplicarea unui tariff vamal si ajustarea lui la masurile de

politica economica.

Organele vamale constituie o parte indispensabila a sistemului organelor statale care fac parte din latura

executiva a acestora acordindule in acelasi timp un spectru larg de atributii. Activitatea organelor

vamale spre deosebire de celelalte organe statale este universala si specifica, multicomplexitatea data

se manifesta prin functiile atribuite organelor vamale volumul carora poate sa difere de la stat la stat

insa in consecinta organelle vamale indeplinesc aceleasi functii administrative, de ocrotire a normelor de

drept, economice, fiscale, statistice, de ocrotire a mediului inconjurator. Activitatea vamala in RM este

desfasurata de organelle vamale. Organele vamale sunt organe de drept care constituie un system unic

format din Serviciul Vamal, Birouri Vamale si Posturi Vamale.

Birourile vamale se impart in birouri vamale interne si birouri vamale de frontiera. Dupa necessitate

serviciul vamal poate organiza birouri vamale specializate, de exemplu in federatia rusa sunt birouri

vamale energetice ( in RM avem 7 birouri vamale), biroul vamal intern se ocupa de vamuirea marfurilor

la agentul economic din raza, biroul vamal de frontiera se ocupa de autorizarea trecerii persoanelor

fizice.

La rindul sau posturile vamale se pot clasifica in :

a) Posturi vamale fixe

b) Posturi vamale mobile

c) Posturi vamale specializate

d) Posturi vamale mixte.

Statutul fuctiile si competenta serviciului vamal sunt determinate de catre guvern, subdiviziunile

subordinate adica birourile si posturile sunt create reorganizate si lichidate de catre seviciul vamal,

totodata serviciul vamal poate crea laboratoare vamale pentru expertiza si examinarea marfurilor in

scopuri vamale.

Vezi art.11 CV RM, atributiile organelor vamale.

2.Serviciul in organle vamalevezi legea serviciului in organelle vamale.

3.Persoana fizica si persoana fizica ca subiect in domeniul vamalin legislatia vamala prin persoana

intelegem orice persoana fizica sau juridical. Prin persoana care trece marfuri peste frontier vamala

intelegem proprietarul marfurilor, detinatorul de marfuri precum si alte persoane prevazute de legislatia

in vigoare.

Persoana fizica poate fi considerata ca fiind subiect al dreptului vamal deoarece aceasta efectuiaza

diferite actiuni de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala respectind

legislatia in vigoare. Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM

de catre persoane fizice ne clasifica persoana fizica in persoane rezidente si persoane nerezidente care

nu sunt subiecte a activitatii de intreprinzator.

Persoana fizica rezidenta este cetatean al RM, cetatean strain sau apatrid care dispune de loc

permanent de trai in RM ceea ce se comfirma prin actele:

1. Pasaportul cetateanului RM

2. Pasaportul diplomatic al cetateanului RM

3. Pasaportul de serviciu al cetateanului RM

4. Pasaportul pentru persoanele fara cetatenie ( apatrizi) care domiciliaza permanent pe teritoriul

RM

5. Buletinul de identitate al cetateanului RM

6. Buletinul de identitate pentru apatrizi care domiciliaza in RM

7. Permisul de sedere pentru cetatenii straini care domiciliaza permanent in RM

Prin loc permanent de trai intelegem loc de trai pe teritoriul unui stat al unei persoane fizice cu conditia

ca aflarea acestuia pe teritoriul dat nu este in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu sau cu

efectuarea studiilor.

Totodata in cadrul dreptului vamal persoana fizica urmeaza a fi clasificata in urmatoarele categorii:

a) Persoana fizica ce se deplaseaza peste frontiera vamala in scopuri personale

b) Persoane ce calatoresc in scop de turism

c) Persoane care trec peste frontiera de stat in scopul de afaceri

d) Persoane care trec peste frontiera in scop de serviciu

Deasemenea legislatia vamala atribuie la categoria de rezidenti:

a) Persoanele juridice constituite conform legislatiei RM, cu sediul in RM.

b) Intreprinderile si organizatiile care nu au statut de persoana juridical constituite conform

legislatiei RM cu sediul in RM.

c) Filialele ale nerezidentilor, constituite conform legislatiei RM cu sediul in RM.

d) Reprezentante cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente.

e) Misiunile diplomatice, officiile consulare si alte reprezentante oficiale ale RM peste hotare.

4.Brokerul vamal. ( codul vamal)

Tema 3: Reglementarea de stat a activitatii comerciale externe.

1. Conceptul de politica vamala.

2. Impunerea instrument principal in aplicarea politicii vamale.

3. Reglementarea tarifara.

4. Reglementarea netarifara.

5. Originea marfurilor.

Acte normative: cod vamal, legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe din 08.06.2000,

legea privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator 30.07.2001, legea cu privire la

tariful vamal 20.11.1997, legea privind aprobarea nomenclaturii combinate a marfurilor din 25.07.2014,

hotarirea guvernului cu privire la regulile de origine a marfurilor din 13.12.2002, hotarirea guvernului

pentru aprobarea regulamentului cu privire la completarea autentificarea, eliberarea si controlul ulterior

al certificatelor de origine preferentiala a marfurilor din 17.09.2014, ordinul serviciului vamal nr.412-O

din 23.09.2014 referitor la aprobarea normelor tehnice privind completarea certificatelor de origine

preferentiala a marfurilor, ordinul serviciului vamal nr.325-O din 12.07.2012 privind aprobarea

instructiunii cu privire la procedura de solicitare si emitere a informatiilor obligatorii privind originea

marfurilor.

1. Politica comerciala cuprinde ansamblul normelor adoptate de stat pentru reglementarea

comportamentului persoanelor autorizate in raporturile lor comerciale. Politica comerciala

determina modul de conexiune a economiei nationale la economia mondiala prin norme de

ordin administrativ, fiscal, vamal si valutar. Politica comerciala a fiecarui stat face parte

integranta din politica sa economica generala indeplinind in conditiile economiei mondiale

contemporane o functie majora in mecanismul interdependentelor economice internationale.

Prin politica comerciala pe care o practica statul urmareste sa realizeze un anumit grad de

permiabilitate a frontierei vamale fata de marfurile de origine straina corespunzator

necesitatilor de protectie a productiei nationale, deasemenea prin politica respectiva statul

urmareste sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea productiei pentru export. Politica comerciala

este complexa, in practica urmarinduse asigurarea schimburilor comerciale prin indeplinirea

urmatoarelor obiective:

Controlul importului

Promovarea cooperarii economice internationale.

Incurajarea si controlul exportului si importului de capital

Asigurarea echilibrului, balantei platilor externe.

Politica vamala reprezinta o parte importanta a politicii comerciale care cuprinde totalitatea

reglementarilor si normelor emise de stat prin institutiile abilitate care vizeaza intrarea si iesirea din

tara a marfurilor care implica:

Controlul marfurilor si mijloacel de transport cu ocazia trecerii peste frontiera vamala.

Indeplinirea formalitatilor vamale

Impunerea vamala prin plata creantilor vamale

Si alte formalitati specifice

Autorul roman Gh.Caraeane mentioneaza: ,, ca politica vamala este o componenta semnificativa a

politicii comerciale promovata de o tara care subsemneaza principiile si normele legale,

fundamenteaza reglementarea modului de intrare si iesire a marfurilor si serviciilor de pe teritoriul

vamal al unei tari precum si taxele vamale percepute asupra operatiunilor de import si export,,.

Autorul rus Gh.Gavricitze mentioneaza: ,, politica vamala reprezinta un sistem de activitati politici-

juridice, economice, organizatorice in sfera activitatii vamale indreptate spre realizarea si apararea

intereselor economice atit interne cit si externe a statului prin aspectul extern al politicii vamale

intelegem stabilirea relatiilor externe pe plan economic in ceea ce priveste exportul cit si importul

de marfuri, aspectul extern al politicii vamale se mai contureaza si prin participarea statului la

diferite conventii, acorduri in ceea ce priveste activitatea vamala si evitarea dublei impuneri pe baza

principiului reciprocitatii. Din cele mentionate mai sus am putea evidentia urmatoarea definitie a

politicii vamale:

,,Politica vamala reprezinta o totalitate de activitati politico-juridice, economice, organizationale

intrunite intr-un sistem bine determinat ce are ca scop asigurarea eficientii operatiunilor vamale,

reglementarea schimburilor de marfuri pe teritoriul vamal, protectia pietii interne, rezolvarea

problemelor comercial-fiscale si stimularea dezvoltarii economiei nationale.

Pentru realizarea cit mai eficienta a politicii vamale este necesar de a folosi anumite instrumente, in

mod general sunt folosite instrumente de politica comerciala de natura tarifara insa in mod deosebit

trebuie de folosit instrumentele politicii vamale specifice si anume: reglementarile vamale ca factor

care diferintiaza modul de aplicare a politicilor vamale intre statele lumii; tarifele vamale ca

principalul instrument prin care se realizeaza impunerea vamala folosit de toate tarile lumii

cuprinzind procentual nivelul taxei vamale ce se percepe asupra marfurilor importate sau exportate.

Politica vamala dispune de o serie de mijloace specifice care se grupeaza in doua mari categorii:

1. Mijloace economico-financiare prin care intelegem taxele vamale si alte plati prevazute de

legislatia vamala.

2. Mijloace de tehnica si procedura prin care se subinteleg toate directiile de activitate pe plan

orgazitional si procedural in vederea realizarii scopurilor politicii vamale.

In literatura de specialitate intilnim doua categorii de politica vamala:

1. Politica vamala de protectie care este indreptata spre crearea conditiilor care contribuie la

dezvoltarea economiei nationale prin apararea ei de concurenta straina.

2. Politica vamala a liberului schimb este indreptata spre sustinerea mondiala a importului pe piata

interna a marfurilor straine.

RM practica o politica vamala preferentiala cu caracter tarifar acest lucru presupune acceptarea de

reduceri sau chiar eliminare taxelor vamale la unele importuri din state sau uniuni vamale cu care

sunt incheiate anumite acorduri, deasemenea negocierile conventiilor comerciale reprezinta

modalitatea principala de stabilire a concesiilor vamale tarifare si netarifare pe care statele se

inteleg sa si le acorde.

2.Prin impunere intelegem acele masuri si operatiuni efectuate in baza legii care au drept scop stabilirea

unei cote de impozit. Impunerea vamala in activitatea de comert exterior presupune din punct de

vedere a politicii practicate de un stat la un anumit moment, aplicarea unor principii politico-economice

de incurajare a dezvoltarii unei ramuri sau subramuri economice si extinderea relatiilor economice cu

alte state.

Ca instrument de baza cu care opereaza politica vamala impunerea indeplineste 3 functii importante:

1. Functia fiscala presupune o importanta sursa de venituri in budgetul de stat.

2. Functia protectionista presupune ocrotirea economiei nationale impotriva concurentei straine.

3. Functia de negociere prin care se negociaza concesiile vamale bi- sau multilaterale in sensul

stimularii schimburilor comerciale internationale.

Obiectul impunerii il constituie marfurile care imbraca una din formele activitatii de comert exterior

respectiv importul, exportul sau tranzitul. Subiectul impunerii este persoana fizica sau juridica obligata

prin lege la plata creantelor vamale. Stabilirea obiectului impunerii se realizeaza pe baza declaratiei

vamale care este actul juridic prin care sunt furnizate informatiile necesare realizarii obligatiilor fiscale.

3.In literatura de specialitate se mentioneaza ca notiunea de tarif vamal poate fi tratata atit in sens larg

cit si in sens ingust, in sens larg tariful vamal este un instrument de realizare a politicii comerciale a

statului avind drept scop echilibrarea importurilor si exporturilor de marfuri, cit si protejarea pietii

interne prin instituirea si aplicarea mecanismului de percepere a taxelor vamale.

In sens ingust tariful vamal poate fi definit ca un catalog care cuprinde nomenclatorul de marfuri

introduse si scoase de pe teritoriul vamal precum si cotele taxelor vamale aplicate acestor marfuri.

Autorul roman Gh.Caraeane mentioneaza: ,, tariful vamal reprezinta o lista a produselor care fac

obiectul importurilor cu indicarea taxelor vamale pe produse.

Autoarea Carmen Mladen defineste: ,,ansamblul taxelor de import si export reprezinta tariful vamal al

fiecarui stat.

Clasificarea tarifului vamal: pentru o aplicare mai eficienta a tarifului vamal in dependenta de diferite

situatii aparute in practica tariful vamal se clasifica dupa mai multe criterii:

1. In functie de obiectul de impozitare tariful vamal se imparte in:

Tarif vamal de import este un catalog ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cota taxelor

vamale aplicate la intriducerea marfurilor pe teritoriul vamal.

Tariful vamal de export este catalogul ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cota taxelor

vamale aplicate la scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal.

Tariful vamal mixt este un catalog ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cotele taxelor

vamale aplicate la introducerea si scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal.

Tariful vamal de tranzit este catalogul ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cotele taxelor

vamale aplicate la tranzitarea marfurilor peste teritoriul vamal.

Dupa structura sa ( sau dupa metoda de aplicare a platilor vamale), tariful vamal este impartit in

2 tipuri tarif vamal cu o coloana (tarif vamal simplu) se bazeaza pe o singura rata de impozit

adica o singura lista te taxe vamale indiferent de tara de origine. Acest tarif vamal este universal

dar nu ofera o manevrabilitate suficienta in politica vamala, nu prevede careva preferinte sau

discriminari si este putin utilizat(mexica, bolivia, panama).

Tariful vamal compus sau cu mai multe coloane se bazeaza pe doua, trei sau mai multe

categorii de taxe vamale pentru un anumit produs care se aplica diferit fata de tara de unde

provine marfa. Tariful vamal cu mai multe coloane sau compus contine urmatoarele coloane de

taxe vamale:

Prima coloana ca regula este coloana taxelor generale ( maximale,autonoma sau de baza),

coloana taxelor respective sunt aplicate aupra marfurilor din tari cu care nu sunt incheiate

acorduri comerciale si carora nu li se acorda clauza natiunii celei mai favorizate.

Coloana taxelor conventionale care se aplica asupra marfurilor din tarile cu care sunt

incheiate acorduri si carora li se acorda clauza natiunii celei mai favorizate.

Coloana taxelor preferentiale care se utilizeaza de tarile care creaza grupuri economice

inchise precum si in relatiile cu tarile care sunt in curs de dezvoltare.

Avind in vedere specificul politicii aplicate de unele state se evidentiaza urmatoarele tarife vamale:

1. Tariful tarilor dezvoltate -- nivelul carora deobicei este scazut.

2. Tariful tarilor in curs de dezvoltare unde nivelul taxelor deobicei este destul de inalt.

O alta clasificare a tarifelor vamale este in functie de modul de stabilire a taxelor vamale conform caruia

avem:

1. Tariful vamal general ( autonom).

2. Tariful vamal diferintiat este practicat din interese protectioniste ale economiei nationale si se

stabileste pentru vinzarile de marfuri numai in relatie cu anumite state.

3. Tariful vamal conventional contine taxele vamale stabilite prin conventii intre state sau prin

clauze ale diverselor acorduri comerciale privind toate operatiunile de import-export a

marfurilor.

4. Tariful vamal preferential este tariful vamal care se practica in toate statele contemporane si

consta in practicarea de taxe vamale in cuantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor

vamale a unor categorii de marfuri. Taxele vamale preferentiale se pot baza pe principiul

reciprocitatii sau pe principiul nereciprocitatii, un avantaj important al tarifelor vamale

preferentiale il constituie posibilitatea de negociere a concesiilor vamale precum si instituirea de

descriminari in relatiile cu anumite state.

Reglementarea netarifara a operatiunilor de import-export.

Prin metode netarifare intelegem totalitatea mijloacelor de politica economica externa care nu intra in

grupa reglementarilor vamale tarifare dar sunt realizate in cadrul organizarii administrative indeplinind

rolul de regulator a circuiturilor de marfuri international . Aplicarea metodelor netarifare este

conditionata de faptul ca pe teritoriul national statul poate stabili anumite reguli de introducere a

marfurilor si serviciilor pe teritoriul vamal precum si crearea unui climat favorabil pentru producatorii

interni inclusiv pentru acei care produc marfuri destinate exportului.

Metodele netarifare se prezinta ca unul dintre cele mai efective elemente in realizarea politicii vamale

din urmatoarele considerente:

1. Metodele netarifare de regula nu sunt conditionate de angajamente internationale

2. Metodele netarifare sunt mai eficiente in realizarea sarcinilor politicii respective.

3. Metodele netarifare permit aprecierea conjuncturii create in economia mondiala si reactionarea

adecvata prin adoptarea masurelor necesare in vederea protejarii pietii autohtone.

4. Metodele netarifare nu constituie o bariera impozabila suplimentara pentru consumatorul

intern.

Reglementarea netarifara a operatiunilor de import-export se realizeaza prin licentiere, cotare.

Licentierea constituie totalitatea procedurelor de reglementare a activitatii de intreprinzator legate de

eliberarea, reperfectarea, suspendarea, reinoirea si retragerea licentelor. Prin licenta intelegem acel act

administrativ cu caracter permisiv eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de reglementare a

activitatii de intreprinzator ce atesta dreptul titularului de licenta de a desfasura pentru o perioada

stabilita genul de activitate indicat in aceasta integral sau partial cu respectarea obligatorie a conditiilor

de licentiere. Din legea licentieii de intreprinzator ( notiune, art.10, genurile de licenta din sfera

activitatii vamale).

Cotarea este stabilirea unor cote, cantitati de marfuri la importul sau exportul lor. In RM importul si

exportul se efectuiaza fara restrictii cantitative.

Restrictii cantitative la import si export pot fi stabilite de guvern numai in cazurile

exceptionale, astfel cotarea de cele mai dese ori se face pentru marfurile strategice sau

marfurile strict necesar local. Procedura cotarii se stabileste de guvern in fiecare an.

Cotarea reprezinta limitarea de catre organele statale a exportului si importului de marfuri

intr-o anumita cantitate, volum sau valoare pentru o anumita perioada de timp.

In practica internationala se folosesc doua tipuri ale cotarii:

1. Cota generala care determina marimea importului sau exportului in unitati cantitative sau

valorice pentru o anumita perioada de tip indiferent din ce tara provine marfa sau unde aceasta

urmeaza a fi exportata.

2. Cota individuala care prezinta acea cota stabilita pentru fiecare stat in parte de unde marfa

este importata sau unde urmeaza a fi exportata.

In dependentie de directia de aplicare distingem cote vamale la import si la export.

Originea marfii:

Tara de origine a marfii se determina in scopul efectuarii unor masuri tarifare si netarifare orientate spre

reglementarea introducerii marfurilor pe teritoriul vamal si scoaterii acestora de pe acest teritori. Drept

tara de origine a marfurilor se considera tara unde ea a fost fabricata integral sau a fost supusa unei

prelucrari suficiente conform criteriilor stabilite.

Tema 4: reglementarea juridica a trecerii marfurilor, mijloacelor banesti si mijloacelor de transport peste

frontiera vamala a RM.

1. Principii generale de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala a

RM.

2. Reglementarea juridica a trecerii bunurilor peste frontiera vamala de catre persoanele fizice.

3. Operatiuni prealabile trecerii marfurilor peste frontiera vamala.

4. Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport. Principii generale de aplicare a conventiei

TIR.

Acte normative: cod vamal, legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe

teritoriul RM de catre persoane fizice din 20.12.2002 (cu ultimile modificari, fara ea nu sustin examenul

cele 7 articole.); legea privind reglementarea valutara din 21.03.2008 (art.29), HG despre aprobarea

regulamentului cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de catre

persoanele fizice 30.09.2003; HG pentru aprobarea regulamentului cu privire la modul de aplicare a

conventiei vamale relativ la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetului TIR (convetia

TIR de la geneva 1975); ordinul serviciului vamal cu privire la perfectarea actelor vamale vamuite la

vamuirea marfurilor provenite din tranzactiile economice externe 24.10.2002.; ordinul serviciului vamal

cu privire la aprobarea regulamentului privind vamuirea bunurilor trecute peste frontiera vamala a RM

de catre persoane fizice si a unor formulare tipizate 21.02.2008.; ordinul serviciului vamal cu privre la

stabilirea cantitatii produselor alimentare introduse de catre persoanele fizice care pot fi calificate ca

,,produse alimentare de necesitate personala, din 15.12.2008

1. Prin principii generale de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala

a RM intelegem acele reglementari de baza pe care toti participantii la raporturile de import si

export a marfurilor si mijloacelor de transport sunt obligati sa le respecte si sa se conduca,

aceste principii sunt expuse in capitolul doi al codului vamal a RM ele au rolul unor norme

juridice fundamentale obligatorii pentru indeplinire si formeaza baza reglementarii legale a

trecerii marfurilor si mijloacelor de transport a perfectarii actelor vamale si a controlului vamal.

Astfel avem urmatoarele principii generale:

Principiul egalitatii persoanelor la trecerea marfurilor si mijloacelor de transport esenta

acestui principiu consta in faptul ca toate persoanele fizice sau juridice beneficiaza de drepturi

egale la introducerea si scoaterea din RM a marfurilor si mijloacelor de transport. Egalitatea

juridica se recunoaste tuturor persoanelor care trec marfuri indiferent de faptul daca sunt ei sau

nu proprietari ai acestor marfuri, posesori sau au alta calitate care le permite sa infaptuiasca

anumite actiuni cu aceste marfuri din nume propriu.

Principiul interdictiei si limitarii trecerii anumitor marfuri si mijloace de transport care prevede

stabilirea unor conditii in baza carora poate fi interzisa sau limitata trecerea anumitor marfuri si

mijloace de transport, la acestea conditii se atribuie: considerente de securitate a statului de

asigurare a oridinii publice si morale, de protectie a mediului inconjurator, a obiectelor de arta,

a obiectelor cu o valoare istorica si arhiologica, de aparare a dreptului la proprietatea

intelectuala, de protectie a pietii interne, de aparare a altor interese a RM. Marfurile pot fi

interzise total sau partial de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul RM, marfurile interzise

total care au fost introduse pe teritoriul vamal trebuie sa fie scoase imediat sau in cazul cind

sunt scoase sa fie returnate in tara daca nu sunt supuse confiscarii conform legislatiei in vigoare.

Daca marfurile nu pot fi scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal ele sunt pastrate la

depozitile provizorii tip de trei zile, scoaterea sau returnarea marfurilor se efectuiaza din contul

persoanei care a trecut marfurile peste frontiera vamala sau din contul transportatorului.

Principiul declararii marfurilor si mijloacelor de transport acesta prevede ca toate marfurile si

mijloacele de transport care trec frontiera vamala urmeaza a fi declarate obligatoriu, declararea

se efectuiaza atit de persoanele fizice cit si juridice. Declararea este expunerea de date veridice

despre marfa despre scopul trecerii precum si prezentarea altor date necesare pentru

efectuarea controlului vamal stabilirii si incasarii drepturilor de import si export. Sunt cunoscute

urmatoarele forme de declarere: declararea verbala, scrisa, forma electronica si declararea prin

actiune.

Principiul efectuarii controlului vamal in scopul asigurarii securitatii statului se efectuiaza

controlul vamal, toate marfurile si mijloacele de transport scoase sau introduse din RM pot fi

supuse controlului vamal.

Principiul stabilirii unui anumit regim vamal care presupune ca toate marfurile si mijloacele de

transport sunt supuse unor regimuri si destinatii vamale, regimul vamal este o totalitate de

conditii care determina statutul juridic al marfurilor precum si stabileste totalitatea drepturilor si

obligatiilor declarantului si a organelor vamale.

Principiul trecerii marfurilor numai prin locul de amplasare a organelor vamel

Principiul utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate consta in aceea ca toate amarfurile

si mijloacele de transport puse conditionat in circulatie pentru care au fost stabilite facilitati

vamale pot fi utilizate numai in scopurile pentru care au fost acordate acestea facilitati,

utilizarea acestor marfuri in alte scopuri poate fi permisa numai de catre organele vamale cu

conditia achitarii drepturilor de import pentru asigurarea utilizarii marfurilor numai in scopurile

declarate organele vamale efectuiaza supravegherea vamala.

2. Vezi actele normative.

3.Prin operatiuni prealabile se inteleg operatiunile valabile precedente vamuirii si plasarii marfurilor si

mijloacelor de transport sub o anumita destinatie vamala. Operatiunile prealabile sunt menite sa

faciliteze si sa urgenteze vamuirea marfurilor si mijloacelor de transport, adica plasarea lor intr-o

destinatie vamala. Prin operatiuni prealabile nu este admisa introducerea sau scoaterea din RM a

marfurilor si mijloacelor de transport prohibite. Se definesc ca operatiuni prealabile vamuirii marfurilor

urmatoarele:

* informarea organului vamal despre trecerea marfurilor peste frontiera vamala. la introducerea si

scoaterea marfurilor si mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal inclusiv din zonele economice

libere declarantul sau transportatorul instiinteaza organul vamal despre trecerea frontierei vamale.

Organul vamal inregistreaza aceasta instiintare si stabileste timpul si locul unde marfurile si mijloacele

de transport urmeaza a fi aduse pentru a fi vamuite.

* prezentarea marfurilor, mijloacelor de transport si documentelor insotitoare la locul stabilit de organul

vamal dupa instiintarea organului vamal declarantul este obligat sa prezeinte marfurile, mijloacele de

transport si documentele insotitoare la locul stabilit de organul vamal fara schimbari cu exceptia uzurii

lor normale si a pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune fara a le utiliza in

alte scopuri.

Daca in caz de avarie sau forta majora declarantul sau transportatorul nu poate prezenta marfurile,

mijloacele de transport si documentele insotitoare in termenul stabilit el este obligat sa intreprinda

toate masurele pentru a asigura pastrarea marfurilor, mijloacelor de transport si documentelor

insotitoare si sa informeze imediat organul vamal proxim despre conditiile care au survenit si despre

locul aflarii marfurilo, mijloacelor de transport si documentelor insotitoare.

Marfurile si mijloacele de transport sunt aduse la destinatie iar documentele insotitoare sunt prezentate

organului vamal in cel mult 30 minute dupa sosire sau in caz de aducere a marfurilor in orele

extraprogram in cel mult 30 minute dupa inceperea programului de lucru a organelor vamale. La

transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul este obligat sa prezinte organului vamal certificatul

de inmatriculare a mijlocului de transport si documentele de insotire a marfurilor. La transportul

marfurilor pe cale ferata, organele cailor ferate sau reprezentantii acestora depun la organul vamal din

statia de frontiera documentele insotitoare ale garniturii de tren.

La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul sau agentul navei care

transporta marfuri ce urmeaza a fi descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte organului vamal

in termen de 24 ore de la acostare exemplarul original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie a

acestuia.

Dupa incarcarea navei cu marfuri destinate exportului comandatul, armatorul sau agentul navei este

obligat sa prezinte la organul vamal manifestul incarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta cu cel putin

6 ore inainte de plecarea navei. Comandatul este obligat in cel mult 12 ore, de la acostarea navei in port

sa depuna declaratia proviziilor pe bord. Navele care stationeaza mai putin de 12 ore in port si nu

efectuiaza operatiuni de incarcare, descarcare sau transbordare sunt scutite de obligatia de a depune

declaratia proviziilor de bord. In declaratia proviziilor de bord se inscriu urmatoarele bunuri aflate pe

nava:

a) Armamentul, munitiile, materialele explozive, produsele si substantele stupifiante, psihotrope

precum si alte bunuri interzise la introducere sau scoaterea din tara.

b) Produsele din tutun si bauturi alcoolice care apartin navei precum si cele care apartin

membrelor echipajului si care depasesc cantitatea necesara uzului personal.

c) Alimentele si obiectele noi de uz curent care apartin navei.

d) Bunurile inclusiv cele de valoare care apartin membrelor echipajului care depasesc cantitatea

necesara uzului personal.

Prevederile sus mentionate in mod corespunzator se aplica si marfurilor transportate pe calea aerului

dar in acest caz termenul de depunere a manifestului incarcaturii este de 3 ore. La transportul

trimitirilor postale internationale organele postale sunt obligate sa prezinte la biroul vamal de frontiera

lista sacilor postali.

*controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport la birourile vamale de frontiera la trecerea

frontierii de stat organele vamale efectuiaza identificarea mijloacelor de transport pe baza

documentelor de insotire.

La transportul marfurilor pe cale rutiera organul vamal controleaza exteriorul autovehicolului cabina

acestuia si dupa caz compartimentul de marfa. La transportul fara incarcatura se efectuiaza si controlul

compartimentului de marfa.

Daca la controlul exterior al autovehicolului se contata sigilii lipsa sau in cazul in care sigiliile aplicate la

expediere au fost violate sau compartimentul de marfa prezinta urme de violare se efectuiaza si

controlul vamal al marfurilor.

La transportul marfurilor pe cale ferata organul vamal verifica: exteriorul vagoanelor acoperite care

contin marfuri prin controlul integritatii sigiliilor, ferestrelor, acoperisului, peretilor si platformei;

interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin marfuri, exteriorul si interiorul locomotivei

anexelor tehnice si cabinei mecanicului.

La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala controlul vamal la sosire se efectuiaza in prezenta

organelor portuare a comandantului sau a armatorului precum si a reprezentantului agentiei de

navigatie, controlul vamal al navei la sosire consta in verificarea prin sondaj a cabinelor, salilor,

cambuzelor, restaurantelor si a salii masinelor pentru a constata daca exista concordanta intre

declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declararii. Dupa efectuarea controlului vamal la sosire in

folosinta comandantului, echipajului si pasagerilor se lasa cantitati uzuale de tutun si bauturi alcoolice in

raport cu durata stationarii navei in port potrivit normelor stabilite:

1) Pentru uzul comandatului si secundului tigarete (80 buc.persoana), (tigari din foi 20 buc.pe zi

persoana), ( bauturi de alcoolice peste 22 grade, 2litri alcool, persoana).

2) Pentru uzul echipajului si pasagerilor ( tigarete 40 buc. Pe zi), (tigari de foi 20 buc pe zi), ( bauturi

alcoolice mai tari de 22 grade, 1 litru pe zi).

Comandantul este obligat sa comunice organului vamal plecarea navei cu cel putin 6 ore inainte in

vederea efectuarii controlului vamal.

La transportul marfurilor cu aeronave autohtone controlul vamal se efectuiaza imediat dupa aterizare

precum si inainte de decolare, la acest control se urmareste daca la bord exista si alte bunuri decit cele

din dotarea aeronavei.

Controlul vamal in interiorul aeronavelor straine se efectuiaza numai in cazul in care exista indicii

temeinice privind nerespectarea reglementarilor vamale sau daca nava stationeaza pe airopor mai mult

de 6 ore peste ora de decolare prevazuta in orarul de zbor.

*Examinarea marfurilor de catre declaranti si prelevarea esantioanelor.

*Declararea sumara si depozitarea provizorie. depozitul provizoriu este infiintat de organul vamal, de

alte structuri subordonate serviciului vamal sau de brokerul vamal. In cazul in care marfurile necesita

conditii speciale de depozitare ce nu pot fi asigurate de proprietarii depozitelor provizorii, depozitarea

provizorie poate fi efectuata si la locul de destinatie a marfurilor sub supravegherea vamala. In depozitul

provizoriu pot fi plasate orice marfuri inclusiv si marfurile interzise.

Marfurile se pot depozita in depozit provizoriu cel mult 20 zile. (poate fi majorat cu cel mult 60 zile).

Pina la expirarea termenului declarantul trebuie sa solutioneze situatia marfurilor in caz contrar

marfurile se considera abandonate in valoarea statului si se valorifica conform legii.

4. Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport. Principii generale de aplicare a conventiei

TIR.(desinestator).

Tema 5: drepturile de import si drepturile de export.

1) Notiuni generale privind drepturile de import si export.

2) Taxa vamala, natura juridica si clasificarea.

3) Taxa pe valoare adaugata ( TVA )

4) Accizele.

5) Taxa pentru procedurele vamale.

Acte : cod vamal; legea cu privire la tariful vamal; codul fiscal titlui 3 si 4;

1.drepturile de import si export dupa parerea mai multor autori constituie o institutie separata a

dreptului vamal chiar daca este evident caracterul fiscal al acestora, totodata institutia respectiva se afla

intr-o strinsa legatura cu asa institutii ale dreptului vamal ca regimurile vamale, perfectarea vamala,

controlul vamal, stabilirea valorii in vama care sunt interdependente copletinduse una pe alta. Prin plati

vamale intelegem acele impozite si taxe obligativitatea acumularii carora este pusa pe seama organelor

vamale. Conform legislatiei RM avem urmatoarele drepturi de import si export:

a) taxa vamala

b) taxa pe valoarea adaugata

c) accizele

d) taxa pentru procedurile vamale.

In literatura de specialitate platile vamale sunt impartite in 2 categorii. Prima categorie o constituie

platile vamale legate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala, la care se refera ( taxa vamala,

taxaa pe valoarea adaugata, accizele, taxa pentru procedurele vamale), cea de a doua categorie o

constituie platile vamale nelegate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala, la acestea se

atribuie ( taxa pentru eliberarea autorizatiilor, taxa pentru participarea la licitatie, taxa pentru pastrarea

marfurilor depozitate temporar etc.).

Cit priveste procedura achitarii drepturilor de import si de export acestea sunt platite nemijlocit de catre

declarant, broker vamal sau de o alta persoana prevazuta de legislatie. Drepturile de import si de export

se platesc in prealabil pina la depunerea declaratiei vamale, la momentul vamuirii se accepta plata doar

a diferentei dintre suma calculata si suma platita in prealabil. Organul vamal este in drept sa interzica

importul de marfuri pentru care nu au fost platite drepturile de import. Persoanele juridice si persoanele

fizice platesc drepturile de import si de export in numerar sau prin virament inclusiv prin carduri la

contruile respective ale ministerului finantelor, persoanelor juridice se permite achitarea in numerar

doar a diferentei de plata determinata la momentul vamuirii.

2.in literatura de specialitate se mentioneaza mai multe definitii ale taxelor vamale. Profesorul Dan

Drosu Saguna mentioneaza ca: taxele vamale sunt acele prelevari banesti care se percep de catre stat in

momentul in care lucrurile trec granitile tarii respective in vederea importului, exportului sau tranzitului.

Autorii romani GH.Caraiane si Cornel Cazacu mentioneaza: ca taxa vamala reprezinta un impozit indirect

perceput de catre stat in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii respective.

In doctrina rusa este mentionata urmatoarea definitie a taxei vamale : taxa vamala reprezinta un aport

obligatoriu fiind incasata de organele vamale in cazul importarii sau exportarii marfurilor pe teritoriul

vamal.

Din totalitatea definitiilor de mai sus observam urmatoarele caracteristici comune:

Taxa vamal reprezinta o plata obligatorie

Taxa vamala este perceputa numai de catre autoritatile vamale si de organele vamale in modul

si in marimea stabilita de actele normative.

Taxa vamala este perceputa in cazul introducerii sau scoaterii marfurilor de pe teritoriul vamal.

Referindune la natura juridica a taxei vamale putem mentiona ca ele fac parte din categoria impozitelor,

respectiv acestea apar sub forma unui impozit indirect achitat de catre persoanele fizice sau juridice in

cazul trecerii marfurilor peste frontiera vamala. Ca si orice alt venit indirect taxele vamale pina la final

sunt suportate de catre consumatori prin majorarea preturilor la marfurile importate.

Functiile taxei vamale: taxa vamala are trei functii de baza.

1) Ca instrument fiscal.

2) Functia ca instrument de politica comerciala in realizarea acestei functii taxa vamala are

menirea de a proteja producatorul autohton de concurenta straina.

3) Autorul roman Dan Drosu Saguna mentioneaza ca taxele vamale mai detin o functie importanta

pe linga cele mentionate si anume functia de coordonare statala a activitatii de comert exterior,

in unele cazuri aceasta poate fi considerata ce mai importanta functie deoarece prin intermediul

pirghiilor de politica vamala pot fi incurajate anumite importuri, se favorizeaza exportul se pot

promova relatii comerciale cu anumite piete, pot fi protejate anumite activitati ale agentilor

economici interni impotriva concurentei partenerilor din exterior. Deasemenea taxele vamale

mai pot prezenta un instrument de negociere politica in relatiile internationale.

Clasificarea taxelor vamale se face in functie de obiectul impunerii deosebim:

1) Taxele vamale de import sunt acele impozite percepute de stat asupra marfurilor de origine

straina care sunt solicitate de a trece frontiera vamala pentru a fi puse in libera circulatie.

2) Taxele vamale de export se percep de catre stat asupra marfurilor nationale care sunt

exportate in strainatate.

3) Taxele vamale de tranzit se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza

teritoriul vamal al tarii respective.

Dupa scopul lor taxele vamale se impart:

1) Taxe vamale fiscale

2) Taxe vamale protectioniste sunt acele taxe care au ca principal scop crearea unei bariere

pentru marfurile straine.

3) Taxele vamale de retorsiune reprezinta raspunsul dat uni alt stat care impune restrictii la

importul de marfuri din alt stat.

Dupa modul de percepere taxele vamale pot fi:

1) Taxele vamale ad-valorem se stabilesc sub forma unui procent din valoarea marfii.

2) Taxele vamale specifice constau dintr-o suma specifica de bani raportata la o unitate de

masura sau de volum.

3) Taxele vamale compuse sunt o combinatie intre o taxa ad-valorem si una specifica si se aplica

prin insumarea acestora.

4) Taxele vamale diferentiate

5) Taxele vamale sezoniere caregula sunt practicate de tarile europene in cadrul politicii agrare,

practicarea unor taxe vamale mari se face la inceputul recoltei pentru a proteja piata interna iar

in perioada de virf a recoltei aceste taxe sunt mici si favorizeaza importul.

In functie de modul de stabilire deosebim :

1) Taxe vamale autonome

2) Taxe vamale conventionale sunt stabilite de catre stat in urma intelegirelor cu alte state.

In dependenta de platitorii taxelor vamale:

1) Taxele vamale percepute de la persoane fizice

2) Taxe vamale percepute de la persoanele juridice

Conform legii cu privire la tariful vamal deosebim:

1) Taxe ad-valorem

2) Taxa specifica

3) Taxa combinata

4) Taxa exceptionala care se divizeaza in :

a) Taxa speciala care este aplicata in scopul protejarii marfurilor de origine autohtona la

introducerea pe teritoriul vamal a marfurilor de productie straina in cantitati si in conditii

care cauzeaza sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producatorilor de marfuri

autohtoni.

b) Taxa anti duping

c) Taxa compensatorie.

Tema 6: Regimurile si destinatiile vamale.

1) Notiunea si tipurile regimurilor si destinatiilor vamale.

2) Regimurile vamale definitive

3) Regimurile vamale suspensive

4) Destinatiile vamale.

Bibliografie: cod vamal, HG din 02.11.2005 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinatiilor

vamale prevazute de codul vamal a RM; reglementari vamale: sistemul destinatiilor vamale in

RM(eduard sirbu, ciorel melnic, chisinau 2009);

1.Legislatia vamala prevede express ca trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera

vamala se efectuiaza in dependenta de destinatia vamala in care sunt plasate conform procedurii

stabilite. Persoana are dreptul sa aleaga oricind destinatia vamala precum si regimul vamal din cele

prevazute sau sa renunte la ea/el in schimbul altei destinatii sau altui regim vamal indiferent de

cantitatea, felul, originea si destinatia marfurilor si mijloacelor de transport daca acestea actiuni nu

contravin legislatiei in vigoare.

Prin regim vamal intelegem totalitatea reglementarior vamale care determina statutul marfurilor si al

mijloacelor de transport in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatie a marfurilor.

Prin destinatie vamala intelegem plasarea marfurilor sub un regim vamal, plasarea lor intr-o zona libera

intr-un magazin duty-free, reexportul, reimportul, distrugerea si abandonul lor in favoarea statului.

Regimul vamal este o destinatie vamala mai importanta din punct de vedere social-economic

reglementata mai detaliat sub aspectul procedurii juridice si avind o raspundere juridica mai stricta in

comparatie cu o destinatie vamala fara statut de regim vamal.

Legislatia comunitara deosebeste plasarea marfurilor intr-un regim vamal de plasarea marfurilor intr-o

destinatie vamala fara statut de regim vamal. Pentru plasarea marfurilor intr-o destinatie vamala nu se

cere completarea declaratiei vamale, confirmarea juridica se face de catre organele vamale

desinestatator printr-un act unilateral.

Art.23 din CVRM stabileste urmatoarele regimuri vamale:

Regimuri vamale definitive:

Import

Export

Regimuri vamale suspensive:

Tranzit

Antrepozit vamal

Perfectionare activa

Transformarea sub control vamal

Admitere temporara

Perfectionare pasiva.

Regimurile vamale definitive sunt operatiuni de o singura data prin care marfurile se scot din

supravegherea vamala si se pun in circulatie fie pe teritoriul vamal fie in afara acestuia cu achitarea

drepturilor de import sau de export si aplicarea masurilor de politica economica. Conform notiunii date

trasaturile de baza comune acestor regimuri sunt urmatoarele:

1) Regimurile definitive se utilizeaza fara o autorizatie speciala eliberata de organele vamale.

2) Regimurile definitive sunt operatiuni momentane fara o realizare pe parcursul unei perioade

de timp.

3) Utilizarea regimurilor definitive este conditionata de achitarea drepturilor de import sau

export.

4) Utilizarea regimurilor definitive este conditionata de aplicarea masurilor de politica economica.

5) In rezultatul plasarii marfurilor intr-un regim definitiv acestea se pun in circulatie.

Regimurile vamale suspensivesunt operatiuni cu titlu temporar ce au drept efect suspendarea totala

sau partiala de drepturi de import sau export. Particularitatile de baza sunt:

1) utilizarea regimului suspensiv de regula se efectuiaza fara perceperea drepturilor de import si

export.

2) Utilizarea regimului suspensiv se efectuiaza fara aplicarea masurilor de politica economica

3) Pe toata perioada aflarii marfurilor si mijloacelor de transport sub un regim vamal suspensiv

acestea se afla sub supravegere vamala.

4) Regimurile suspensive se utilizeaza cu conditia garantarii drepturilor de import aferente pentru

marfurile si mijloacele de transport.

5) Regimurile vamale suspensive urmeaza a fi incheiate in modul stabilit.

Regimuri vamale cu impact economic sunt o categorie a regimurilor suspensive aplicarea carora este

conditionata de obtinerea unei autorizatii din partea organului vamal.

Pe linga particularitatile generale pe care le poseda regimurile suspensive cele cu impact economic mai

au urmatoarele particularitati:

1) Regimurile date se utilizeaza pe baza unei autorizatii speciale prealabile scrise emisa de organele

vamale, aceasta autorizatie se acorda persoanelor care ofera toate grantiile necesare pentru

efectuarea operatiunii si cu conditia ca organele vamale sa poata supraveghea si monitoriza

regimul respectiv.

2) Beneficiul de utilizare a regimului cu impact economic poate fi transmis altor persoane.

3) Statul isi rezerva dreptul de a limita utilizarea regimurilor cu impact economic in privinta

anumitor categorii de marfuri.

Cunoastem urmatoarele regimuri cu impact economic:

1) Antrepozit vamal

2) Perfectionarea activa

3) Transforamre sub control vamal

4) Admitere temporara

5) Perfectionare pasiva

2.Regimurile vamale definitive.

1) Importul este regimul vamal in care marfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de

marfuri puse in libera circulatie numai dupa ce sunt platite drepturile de import si sunt aplicate

masurile de politica economica.

Statutul marfurilor straine puse in libera circulatie pe teritoriul RM se echivaleaza cu statutul marfurilor

autohtone dupa acordarea liberului de vama, certificatul de origine in acest caz nu se elibereaza.

Importul marfurilor implica urmatoarele componente :

a) Aplicarea masurilor de politica economica ( masuri tarifare ), si cele netarifare.

b) Aplicarea masurilor necomerciale ( restrictii si prohibitii stabilite din considerente de protectie a

sanatatii publice, protectie a mediului inconjurator, ocrotire a principiilor morale, religiei si

ordinii publice );

c) Punerea in circulatie a marfurilor ( circulatia libera a marfurilor neconditionata si punerea

condetionata in circulatie).

In unele cazuri legislatia vamala acorda anumitor marfuri un anumit tratament tarifar special in legislatia

noastra se cunosc doua categorii de tratament tarifar:

1) Prin tratament tarifar preferential se intelege o reducere sau o scutire de taxe vamale care

poate fi aplicata si in cadrul unui contingent cantitativ sau valoric.

2) Prin tratamen tarifar favorabil se intelege o reducere sau o scutire de drepturi de import care

poate fi aplicata si in cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.

Exportul este regimul vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia

reintroducerii lor pe acest teritoriu.

In literatura de specialitate exportul este definit ca un regim vamal in care marfurile autohtone sunt

scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia de a fi returnate pe acest teritoriu cu conditia achitarii

drepturilor de export si aplicarii masurilor de politica economica.

Exportul temporar de marfa, marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi

reitroduse in tara fara a suferi vri-o modificare cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.

Organele vamale fixeaza termenul in care marfurile trebuie sa fie reintroduse sau plasate sub o alta

destinatie vamala, termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii dar sa nu

depaseasca 3 ani.

Tema: Declararea marfurilor si mijloacelor de transport.

1) Notiuni generale de declarare, principiile, functiile acesteia.

2) Procedura si formele declararii.

3) Declarantul, drepturile si obligatiile.

4) Declaratia vamala in detaliu.

Acte: ordinul serviciului vamal nr.346-O din 24.12.2009 referitor la aprobarea normelor tehnice privind

imprimarea, utilizarea si completarea declaratiei vamale in detaliu.

1.Una din conditiile de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala este

declararea acestora, prin declarare intelegem expunerea de date veridice de catre declarant privind

tipul si cantitatea marfurilor, despre scopul trecerii marfurilor peste frontiera vamala precum si alte date

necesare pentru efectuarea controlului vamal, a stabilirii si incasarii platilor vamale. Stabilim esenta

declararii autorul rus Timosenco considera ca declararea reprezinta etapa principala a procedurii de

perfectare a actelor vamale.

Declararea vamala are loc in urmatoarele cazuri:

1) Cu ocazia trecerii peste frontiera vamala a marfurilor si mijloacelor de transport.

2) Cu ocazia solicitarii unui alt regim vamal decit cel acordat anterior marfurilor si mijloacelor de

transport.

3) In cazul marfurilor care constituie produse compensatoare formate in rezultatul utilizarii

regimurilor vamale de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva, a marfurilor care

constituie produse transformate formate in rezultatul utilizarii regimului vamal de transformare

sub control vamal si a marfurilor care constituie deseuri formate in rezultatul utilizarii destinatiei

vamale de distrugere.

Declararea vamala se efectuiaza in temeiul urmatorarelor principii:

a) Principiul legalitatii

b) Principiul respectarii drepturilor, libertatilor si intereselor subiectilor activitatii economice

externe si persoanelor fizice.

c) Principiul operativitatii

d) Principiul utilizarii limbii de stat.

e) Principiul egalitatii subiectilor declararii

Declararea vamala indeplineste citeva functii de baza:

1) Asigura organul vamal cu informatii necesare despre marfurile si mijloacele de transport care

trec frontiera vamala in scopuri vamale.

2) Declarantul confirma legalitatea actiunilor savirsite in privinta marfurilor si mijloacelor de

transport care sunt trecute sub un anumit regim vamal

3) In baza declararii organele vamale controleaza conformitatea informatiilor despre marfurile si

mijloacele de transport cu datele obiective in urma efectuarii controlului fizic al marfurilor.

2.Procedura si formele declararii: locul declararii marfurilor si mijloacelor de transport se stabileste in

mod diferit in functie de categoria marfurilor, precum si de mijlocul de transport utilizat la transportarea

acestora.

Marfurile supuse accizilor ce se importa se declara la momentul trecerii frontierii vamale ( exceptie de la

aceasta regula o constituie cazul introducerii marfurilor cu ocazia schimbarii locului de trai permanent si

a bunurilor mostenite de catre persoana fizica).

Marfurile nesupuse accizelor se declara la organul vamal dupa competenta materiala si teritoriala.

Mijloacele de transport fara incarcatura se declara la organul vamal de frontiera.

Mijloacele de transport destinate transportului de pasageri se declara la organul vamal de frontiera.

Navele maritime, fluviale si aeriene sunt declarate in portul sau aeroportul de plecare sau de sosire

situate pe teritoriul vamal.

Ce tine de termenul de declarare, declaratia vamala se va completa de declarant sau broker vamal cu

respectarea urmatooarelor termeni:

1) Declaratia vamala este depusa la organul vamal de frontiera inziua lucratoare imediat

urmatoare zilei de trecere a frontierei vamale iar in cazul finisarii regimului vamal de tranzit in

decursul unei zile lucratoare imediat urmatoare zilei in care a expirat termenul limita de tranzit

acordat.

2) Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializarii in bagajul de miina si in bagajul de

insotire depun declaratia vamala odata cu prezentarea bunurilor.

3) Pentru gazul natural si energia electrica importate termenul de declarare este din momentul

trecerii frontierii vamale pina la data de 20 a lunii imediat urmatoare celei de gestiune.

Declaratia vamala care se depune la organul vamal trebuie sa fie insotita de toate documentele

necesare vamuirii, organul vamal este in drept sa ceara informatii suplimentare pentru a verifica datele

din declaratia vamala sau din alte documente prezentate.

Cu permisiunea organului vamal documentele pot fi prezentate in limbile straine vorbite de

colaboratorii vamali.

Din momentul primirii declaratia vamala devine act juridic ( inregistrarea).

La solicitarea declarantului pot fi efectuate rectificari in una sau mai multe date din declaratia pe care a

depuso si care a fost inregistrata la organul vamal. Nu se pot efectua rectificari daca cererea a fost

prezentata dupa ce organul vamal a intreprins una din urmatoarele actiuni:

a) A informat declarantul ca intentioneaza sa efectueze controlul fizic al marfurilor.

b) A constat inexactitatea datelor a caror rectificare se solicita

c) A acordat liberul de vama.

Daca una si aceeasi persoana trece periodic acelasi tip de marfuri si de mijloace de transport organul

vamal poate sa-i permita depunerea unei singure declaratii vamale pentru toate partidele de marfuri si

toate mijloacele de transport care trec frontiera vamala intr-o anumita perioada.

Declararea marfurilor si mijloacelor de transport poate fi efectuata cu permisiunea organului vamal prin

utilizarea unor proceduri simplificate :

1) Procedura declaratiei incomplete permite organelor vamale sa accepte in cazul temeinic

justificate o declaratie care nu contine toate datele necesare sau care nu este insotita de toate

documentele necesare pentru regimul vamal solicitat.

2) Procedura declaratiei simplificate permite ca marfurile si mijloacele de transport sa fie plasate

sub un regim vamal la prezentarea declaratiei simplificate cu prezentarea ulterioara a unei

declaratii suplimentare.

3) Procedura de vamuire la domiciliu permite ca plasarea marfurilor si mijloacelor de transport

sub un anumit regim vamal sa se desfasoare la sediul declarantului sau in alte locuri desemnate

sau aprobate de organul vamal.

Formele declararii:

1) Verbala

2) Scrisa

3) Electronica

4) Prin actiune

3.Desinestatator (din drepturile si obligatiile brokerului vamal) ( agentul economic autorizat) CV

4.Declaratia vamala in detaliu ordinul serviciului vamal. Prin declaratie vamala in detaliu intelegem un

act unilateral prin care o persoana manifesta in formele si modalitatile prevazute de legislatia vamala

vointa de a plasa marfurile intr-o procedura vamala. Declaratia vamala in detaliu este alcatuita dintr-un

set ce cuprinde numarul de exemplare corespunzator procedurii vamale si este format din declaratia

vamala primara si dupa caz declaratiile vamale complimentare. Prin declaratie vamala primara

intelegem exemplarele declaratiei vamale in detaliu utilizate pentru declararea in detaliu a marfurilor

clasificate la un singur cod tarifar, iar declaratia vamala complimentara este alcatuita din exemplarele

declaratiei vamale in detaliu utilizate impreuna cu exemplarele declaratiei primare pentru declararea

marfurilor care se clasifica la diferite pozitii tarifare.