.J

1

J J J

DRUMURI -Generalitati-

DRUMURI

~--·-..._,

/~.:1,-··-

,., /(\ • \ ~ .. -S>!~;~~·:v N

1 cY~~ .

1. Generalitati I ~ ~ \\

P 1 · d · · · d d' "1 h · \ mb '1

_9;fi':io ~~·)\d ::- "' . · C>l ) rezente e ca1ete e sarcm1 cupnn con 1111 e te mce ce \re me sa 1e ~ <(P.t' mt a:

executarea lucrarilor : transportul materialelor , etape de executie , fiilt a ea lu rar~ l-IDr~ contm l. r ~i conditiile de aplicare . \"· ~"' ~ o,j/

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile standardelm ~i.~.a i ,e-lor in vigoare, in masura in care acestea completeaza ~i nu contravin prezentelor caieteele sarcini .

Antreprenorul va asigura , prin mijloace proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate , efectuarea tuturor incercarilor rezultate din prezentele caiete de sarcini .

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificarile suplimentare fata de prevederile prezentelor caiete de sarcini .

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice ~i organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prezentelor caiete de sarcini

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a lucrarilor , cu rezultatele obtinute in urma determinarilor ~i incercarilor.

In cazul cand se vor constata abateri de la prezentele caiete de sarcini , beneficiarul va dispune sistarea lucrarilor ~i luarea masurilor ce se impun .

2. Obligatii ale beneficiarului , proiectantului ~i constructorului

Obligatii ale beneficiarului :

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10 I 1995 privind calitatea in constructii , beneficiarului , care are dubla calitate de investitor ~i administrator , ii revin urmatoarele obligatii :

~ obtinerea acordurilor ~i avizelor legale precum ~i a autorizatiei de constructie ; ~ asigurarea verificarii proiectului prin verificator de proiecte atestat ; ~ asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor prin diriginte de specialitate, atestat

pentru categoria de importanta "C" a constructiei ; ~ actionarea in vederea solutionarii neconfomitatilor , a defectelor aparute pe parcursul

executieilucrarilor precum ~i a eventualelor deficiente ale proiectului ; ~ asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor ~i la expirarea

perioadei de garantie ;

Pagina 1 din 3

~1

l ~ intocmirea caqii telmice a constructiei , pastrarea ~i completarea Ia zi a acesteia ~i in

cazul instrainarii constructiei , predarea cartii tehnice noului proprietar. ~ efectuarea Ia timp a lucrarilor de intretinere ~i de reparatii prevazute conform

-1 normelor legale in cm·tea tehnica a constructiei ;

. j

J

J J

~ asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiei , conform prevederilor din cmtea tehnica ~i a reglementarilor tehnice ;

~ efectuarea , daca este cazul , de lucrari de reconstructie, consolidare , etc. precum ~i de lucrari de reparatii , numai pe baza de proiecte intocmite dde catre persoane fizice sau personae juridice autorizate ~i verificate conform legii ;

~ sesizarea , in termen de 24 ore a Inspeqiei de stat in constructii , in cazul unor accidente tehnice Ia constructia in exploatare .

Obligatii ale proiectantului :

Pe baza prevederilor aceleia~i legi , proiectantului ii revin urmatoarele obligatii : ~ prezentarea proiectului elaborate in fata verificatorului de proiecte atestat, stabilit de

catre beneficiar , precum ~i solutionarea neconformitatilor ~i neconcordantelor semnalate ; ~ participarea pe ~antier Ia verificarile de calitate legate de fazele de executie

determinate , stabilite prin programul de urmarire a lucrarilor pe ~antier , anexat Ia proiect ; ~ stabilirea modului de tratare a eventualelor defecte aparute in executie , din vina

proiectantului , precum ~i urmarirea pe ~antier a solutiilor adoptate , dupa insu~irea acestora de catre verificatorul de proiecte atestat , Ia cererea beneficiarului ;

~ pentru modificarile de proiect solicitate de beneficiar sau constructor ( care nu sunt din vina proiectantului ) se vor incheia acte aditionale Ia contract , tarifate conform ordinului M.L.P.A.T. nr. 11/ N - 1994.

~ participarea Ia intocmirea cartii tehnice a constructiei ~i Ia receptia lucrarilor executate Conform H.G. 273114.06.1994 , art.9 , proiectantul va prezenta comisiei de receptie , Ia incheierea procesului verbal de receptie Ia terminarea lucrarilor , raportul.

Obligatii ale constructorului :

In conformitate cu prevederile Legii nr.1 011995 , acestuia ii revin urmatoarele obligatii : ~ sesizarea beneficiarului asupra eventualelor neconformitati ~i neconcordante

constatate in proiect, in vederea solutionarii ; ~ inceperea executiei lucrarilor numai dupa ce constructia a fost autorizata ~i proiectul

verificat de catre verificatorul de proiecte atestat ; ~ asigurarea nivelului de calitate corespunzator conform cerintelor printr-un sistem

propriu de calitate, conceput ~i realizat prin personal propriu, cu responsabili telmici cu executia, atestati ;

~ convocarea factorilor care trebuie sa participle la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei ~i asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor ;

~ solutionarea neconformitatilor, a defectelor ~i a neconcordantelor aparute in fazele de executie , numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul beneficiarului;

~ utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor ~i procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente telmice, care conduc Ia realizarea cerintelor, precum ~i gestionarea probelor - martor;

~ inlocuirea produselor ~i procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate se va face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul beneficiarului;

Pagina 2 din 3

~1

j

I I

. j

J

J

~ respectarea prevederilor din proiect pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor;

~ sesizarea, in termen de 24ore, a lnspectiei de stat in constructii , in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executarii lucrarilor;

~ supunerea Ia receptie a constructiei numai dind aceasta corespunde cerintelor de calitate ~i dind a predat beneficiarului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a construqiei ;

~ aducerea Ia indeplinire, in termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii ;

~ stabilirea raspunderilor tuturor participantilor Ia procesul de productie - factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti - in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat ~i cu prevederile legale in vigoare .

Pagina 3 din 3

~l

l

.I

J

- J

J J .J

CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

.I.' I

~1

l

J

.J

J J

CAP. I. GENERALITATI Art. 1. Domeniul de aplicare Art. 2. Prevederi generale

CD PRINS

CAP. II. MATERIALE FOLOSITE Art. 3. Pamant vegetal Art. 4. Pamanturi pentru terasamente Art. 5. Apa de compactare Art. 6. Pamanturi pentru straturi de protectie Art. 7. Verificarea calitatii pamanturilor CAP. III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR Art. 8. Pichetajul lucrarilor Art. 9. Lucrari pregatitoare Art. 10. Mi~carea pamantului Art. 11. Gropi de imprumut ~i depozite Art. 12. Executia debleurilor Art. 13. Pregatirea terenului de sub rambleuri Art. 14. Executia rambleurilor

14.1. Prescriptii generale 14.2. Modul de executie a rambleurilor 14.3. Compactarea rambleurilor 14.4. Controlul compactarii 14.5. Profiluri ~i taluzuri 14.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile Ia apa 14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stan cos 14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta 14.1 0. Protectia impotriva apei

Art. 15. Executia ~anturilor ~i rigolelor Art. 16. Finisarea platformei Ati. 1 7. Acoperirea cu pamant vegetal Art. 18. Drenarea apelor subterane Art. 19. Intretinerea in timpul termenului de garantie Art. 20. Controlul executiei lucrarilor CAP. IV. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 21. Receptia pe faze de executie Art. 22. Receptia la terminarea lucrarilor Art. 23. Receptia final a

l l

1

I j

l

1

1

. J

J

J

J J J

CAPITOLUL I GENERALITATI

Art.l. DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie

indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea ~i finisarea lucrarilor precum ~i controlul calitatii ~i conditiile de receptie.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din ST AS 2914-84 ~i

alte standarde ~i normative in vigoare, Ia data executiei, in masura in care acestea completeaza ~i nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor ~i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, Ia cererea beneficiarului, ~i alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masu:J_Lm: '4tehnologice ~i · · ~ d ~ I · ~ d ·1 °1 01 ~ · d orgamzatonce care sa con uca a respectarea stncta a preve en o ~ e,zentu, · ~ Jet e

. . . ~'). . -1 sarcm1. 1.-S>-e .1_,<a·vv • \

2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica I~ ¥ ra~arllentelor e ecu te, cu rezultate}e teste! or ~i a celorlalte cerinte. ;ri ( -~~ ·1\.~ G)

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de I a p~ezentu ·( . r1t- 8 s Fd ni Beneficiarul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor ~i ·~uarea 1~ tllftl r ,Fft ·~ se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. 1

· -~.:JN . ~-cl~· .~ ~~/

CAPITOLUL II

MATERIALE FOLOSITE

Art. 3. PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se folose~te

pamant vegetal rezultat de Ia curatirea terenului ~i eel adus de pe alte suprafete locale de teren.

Art. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 4.1. Categoriile ~i tipurile de pamfmturi, care se folosesc la executarea

terasamentelor sunt date in tabelele l.a ~i l.b din STAS 2914-84. 4.2. Pamanturile clasificate ca forte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice

~i hidrologice, Ia orice inaltime de terasament, rara a se lua masuri Speciale. 4.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii

climaterice, hidrologice ~i la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

4.4. Pamanturile prafoase ~i argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre ~i nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor ST AS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet -dezghet la lucrari de drum.

l

J

_j

J J J

4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1 b) sau a eel or cu densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/cm3

, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisracatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenu~a de furnal, etc). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 em in cazul pamanturilor rele ~i de minimum 50 em in cazul pamanturilor foarte rele sau pentiu sol uri cu densitate in state uscata compactata mai midi de 1,5 g/cm3

.

Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului ~i se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre lnginer.

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 em, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo > 0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent ~i permeabil.

WO = W (umiditate naturala) W L (lim ita de curgere)

4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (an organ ice) ~i 4e ( cu materii organice pentru peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1 b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de pun ere in opera ~i eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, turba ~i pamanturile vegetale, pamanturile cu consistenta red usa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum ~i pamanturile cu continut mai mare de 5% din saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii in putrefactie (brazde, frunzi~, radacini, crengi, etc).

Art. 5. APA DE COMPACT ARE 5.1. Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara ~i nu trebuie

sa contina materii organice in suspensie. 5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Beneficiarului, cu exceptia

compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. 5.3. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se

va face decat cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza ~i modalitatile de utilizare.

Art. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor

erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile ~i pietri~urile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

Art. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 7 .1. Verificarea calitatii consta in determinarea principalelor caracteristici ale

acestuia, prevazute in tabelul 2, conform STAS 2914-84 . Tabelul 2

l l

l

j

J

_j

J J

Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de crt. verifica determinare

conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa 1913/5 - 85 2 Limita de plasticitate nu va fi mai mica decat o incercare Ia fiecare 5.000 m3 1913/4 - 86 3 Densitate uscata 1913/3- 76

maxima 4 Coeficientul de

neuniformitate 5 Caracteristicile de Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele 1913113 - 83

compactare zidurilor ~i pamanturile folosite 6 Umflare Iibera 1913/12 - 88 7 Sensibilitate la inghet, 0 lncercare la fiecare : - 2.000 me pamant 1709/3 - 90

dezghet pentru rambleuri

- 250 ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mj 191311 - 82

7 .2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru eu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

CAPITOLUL III

EXECUTAREATERASAMENTELOR

Art. 8. PICHETAJUL LUCRARILOR 8 .1. La piehetarea axei traseului sunt materializate pe teren to ate punetele

importante ale traseului prin pieheti eu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Piehetajul este insotit ~i de o retea de reperi de nivelment stabili, amplasati in afara zonei drumului, eel putin eate doi reperi pekm.

8.2. Traseul drumului proieetat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faea la ineeperea luerarilor de exeeutie pe baza planului de situatie, a listei eu eoordonate pentru varfurile de unghi ~i a reperilor de pe teren.

8.3 . Inainte de ineeperea luerarilor de terasamente Antreprenorul , pe eheltuiala sa, treee la restabilirea ~i eompletarea piehetajului in eazul situatiei aratate la pet. 8.1. sau la exeeutarea piehetajului eomplet nou in eazul situatiei de pet. 8.2. In ambele eazuri trebuie sa se faea 0 piehetare detaliata a profilurilor transversale.

Piehetii implantati in eadrul piehetajului eomplementar vor fi legati, in plan ~i in profil in lung, de aeeia~i reperi ea ~i piehetii din piehetajul initial.

8.4. Odata eu definitivarea piehetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin taru~i ~i ~abloane urmatoarele :

- inaltimea umpluturii sau adaneimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; - punetele de interseetii ale taluzurilor eu terenul natural ( ampriza) ; - inclinarea taluzelor.

l l

J J J

8.5. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucdirilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala ~i raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Beneficiarului, cu notificare cu eel putin 24 ore in devans.

8. 7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate ~i toate instalatiile subterane ~i aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.

Art. 9. LUCRARI PREGATITOARE 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari

pregatitoare in limita zonei expropriate : - defri~ari

- curatirea terenului de resturi vegetale ~i buruieni ; - decaparea ~ depozitarea pamfmtului vegetal ; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata ~i adancime ; - demolarea constructiilor existente. 9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor

~i arbu~tilor, sa scoata radacinile ~i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Scoaterea buturugilor ~i radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2m precum ~i la debleuri.

9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni ~i alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.

9.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe i'ntreaga suprafata a amprizei drumului ~i a gropilor de imprumut.

9.5. Pamantul decapat ~i orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate ~i depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus i'n depozite provizorii, i'n vederea reutilizarii.

9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin ~anturi de garda care sa colecteze ~i sa evacueze apa i'n afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare ~i evacuare a apelor din ampriza drumului.

9. 7 .Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate i'n caietele de sarcini speciale sau i'n lipsa acestora, vor fi evacuate i'n groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind i'n sarcina Antreprenorului.

9.8. Toate golurile ca : puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor ~i radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art. 4 ~i compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut i'n tabelul nr. 5 pet. b.

9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Beneficiarul sa constate ~i sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.

Aceasta acceptare trebuie sa fie i'n mod obligatoriu mentionata in registrul de ~antier.

Art. 10. MISCAREA PAMANTULUI 1 0.1. Mi~carea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din

sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor,

l l

1

J !

.J

- J

Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mi~care a terasamentelor), precum ~i toate informatiile cu privire Ia mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc).

1 0.2. Excedentul de sapatura ~i pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (In sensu I prevederilor din art. 4) precum ~i pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (in sensu I art. 4) vor fi transportate in depozite definitive.

1 0.3. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut, daca este cazul

I 0.4. Recurgerea la debleuri ~i rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Beneficiarului.

1 0.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri ~i gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini ~i ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor ~i normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea ~i conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Beneficiarul ~i sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori ~i teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor ~i evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.

1 0.6. La lucrarile importante, dadi beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale , "Tabloul de corespondenta a pamantului" prin care se define~te destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.

10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, "Tabloul de corespondenta a pamantului" care define~te in spatiu mi~carile ~i localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamantului" stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca ~i de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport ~i de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Beneficiarului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.

Art. 11. GROPI DE IMPRUMUT Nu este cazul

Art. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de

pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini speciale sa fi fost verificat ~i recunoscut ca satisfacator de catre Beneficiarullucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de ~an tier.

12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime ~i pe masura ce avanseaza, se realizeaza ~i taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.

12.3. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece Ia umplerea lor, conform modalitatiJor pe care leva prescrie Beneficiarul lucrarii ~i pe cheltuiala Antreprenorului.

12.4. La saparea in terenuri sensibile Ia umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea ~i evacuarea apelor pluviale ~i evitarea

l l

I , I

1

J

_j

J J J

destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate 1nainte de 1nceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa Ia.ra a fi afectate de ape.

12.5. In cazul cand terenul 1ntalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite ~i nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal.

12.6. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cuno~tinta

Beneficiarului neconcordanta constanta, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a 1nclinarii taluzurilor ~i modificarea volumului terasamentelor.

12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind 1nclinarea taluzurilor la deb lee pentru adancimi de maximum 12,00 sunt date in tabelul 3, in functie de natura materialelor existente in debleu.

Tabel 3 - ST AS 2914-84 Natura materialelor din debleu Inclinarea taluzurilor

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, 1,0: 1,5 nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase 1,0 : 1 ,0 ...... 1 ,0 : 0,5 Pamanturi macroporice (loess ~i pamanturi loessoide) 1,0: 0,1 Roci stancoase alterabile , in functie de gradul de alterabilitate ~i de 1,0: 1,5 ......... 1,0: 1,0 adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile 1,0: 0,1 Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in de Ia 1 ,0 : 0,1 pana Ia pozitia ce prive~te stabilitatea verticala sau chiar in consola

12.8. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca ~i rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

12.9. Daca pe parcursullucrarilor de terasamente, masele de pam ant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acela~i timp Beneficiarul.

12.1 0. Debleurile in terenuri moi, ajunse Ia cota, se vor compacta pana Ia 100 % Proctor Normal, pe o adancime de 30 em (conform prevederilor din tabelul 5 pet. c).

12.11. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca ~i apoi sa adapteze planurile sale de derocare in a~a fel1ncat dupa explozii sa se obtina :

• degajarea la gabarit a taluzurilor ~i platformei ; • cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand once rise de deteriorare a

lucrarilor. 12.12. Pe timpul 1ntregii durate a lucrului, va trebui sa se inspecteze, in mod

frecvent ~i in special dupa explozie, taluzurile de debleuri ~i terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se 1nlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

l

J

.I

-j

J J J

Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde acestea nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.

12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei ~i nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.

Tabel4- STAS 2914-84 Profilul Tolerante admise

Roei neeompaete Roci eompaete Platforma eu strat de forma ± 3 em ± 5 em Platforma tara strat de forma ± 5 em ± lOem Taluz de debleu neaeoperit ±lOem variabil in funetie de natura roeii

12.14. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata Ia alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat a~a cum este aratat in art. 14.

12.15. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:

• in perioada ploioasa : extragerea verticala • dupa perioada ploioasa : sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut

in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. 12.16. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca

lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui , in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de Ia partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate ~i sa execute in timp util ~anturi, rigole, lucrari provizorii evacuarii apelor in timpul excavarii.

Art.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 ~i 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu

cat ~i celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare ~i se vor executa ~i alte lucrari pregatitoare. 13 .1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20 %,

Antreprenorul va trebui sa execute trepte de inrati~are avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distantele la maximum 1 ,00 m pe terenuri obi~nuite ~i cu inclinarea de 4 % spre exterior.

Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Beneficiar.

13 .2. Pe terenurile remaniate in cursu I lucrarilor pregatitoare prevazute la art. 8 ~i 9, sau pe terenuri de portanta scazut se va executa o compactare a terenului de la baza

rambleului pe o adancime minima de 30 em, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

Art.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR 14.1. Prescriptii generale

l l

. J

J J J J

14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini ~i caietul de sarcini speciale, sa fie verificate ~i acceptate de "Inginer". Aceasta acceptare sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de ~antier.

14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul dind calitatile lor

minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul sau, la propunerea Antreprenorului.

14.2. Modul de executie a rambleurilor 14.2.1. Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia

proiectului, pe intreaga latime a platformei ~i in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile ~i variatiile de umiditate ~i granulometrie.

Daca dificultatile speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depa~easca grosimea maxima impusa.

14.2.2. Pamantul adus pe platforma este impra~tiat ~i nivelat pe intreaga Iatime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana ~i va avea o panta transversal a de 3 ...... 5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16.

14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri :

- impanarea golurilor cu pamant ; - asigurarea tasarilor in timp ~i luarea lor in considerare ; - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe eel

putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. 14.2.4. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de

compactare. Pentru aceasta, laboratorul ~antierului va face determinari ale umiditatii Ia sursa ~i se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv a~ternerea ~i necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-~i reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului a~ternut pentru a-1 aduce la valoarea umiditatii optime .

14.3. Compactarea rambleurilor 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de

compactare Proctor Normal prevazut in STAS 2914, conform tabelului 5.

Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Necoezive

Pamanturi Tabelul 5

Ceozive

l l

_j

J J J J

Jmbracaminti lmbracaminti lmbracaminti lmbracaminti permanente semipermanente permanente semipermanente

a. Primii 30 em ai terenului natural sub un rambleu, cu lnaltimea : h ::::; 2,00 m 100 95 97 93

h > 2,00111 95 92 92 90 b. In corpul ra111bleurilor, la adanci111ea sub patul dru111ului : h ::::; 0,50 111 100 100 100 100

0,5 < h ::::; 2,00 m 100 97 97 94 h > 2,00 111 95 92 92 90

c. In debleuri, pe adanci111ea de 30 em sub patul dru111ului 100 100 100 100

I N 0 T A: Pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in

proportie mai mare de 50% §i unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate de term ina, se va putea considera a fi de 100 % din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, echipamentul de compactare eel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.

14.3 .2. Antreprenorul va trebui sa sup una acordului Beneficiarului, cu eel putin opt zile 1nainte de 1nceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pam ant, care poate asigura obtinerea ( dupa compactare) a grade lor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente ~i folosite pe ~antier.

In acest scop, 1nainte de 1nceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de 1ncercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plan~a de 1ncercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor ~i utilajului folosit. Rezultatele acestor 1ncercari trebuie sa fie mentionate in registrul de ~antier.

In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depa~i 20 em dupa compactare.

14.3 .3. Abaterile limita Ia gradul de compactare vor fi de 3 % sub 1mbracamintile din beton de ciment ~i de 4 % sub celelalte 1mbracaminti ~i se accepta in max. 10 % din numarul punctelor de verificare.

14.4. Controlul compactarii In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza : a) controlul va fi pe fiecare strat ; b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

Tabel6 Denumirea lncercarii Frecventa minimala a Observatii

incercarilor Incercarea Proctor lla 5.000111 3 Pentru fiecare tip de pa111ant

Determinarea continutului de 1 la 250 m de platforma pe strat apa

Deter111inarea gradului de 3 la 250 111 de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind 1ncercarea Proctor, determinarea umiditatii ~i a gradului de compactare realizat pe fiecare strat ~i sector de drum.

l l

J

J

J J

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai dacii toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de ~antier.

14.5. Profiluri ~i taluzuri 14.5 .1. Lucrarile trebuie sa fie executate de a~a maniera in cat dupa cilindrare

profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri ~i nici excrescente, in afara celor

rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu

sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. 14.5 .2. Taluzurile rambleurilor a~ezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea

portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1 ,5 pana la inaltimile maxime pe verticaHi indicate pe tabelul 7.

Tabel 7 Natura materialului in rambleu Hmax

(m) Argile prafoase sau argile nisipoase 6 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7 Nisipuri 8 Pietri~uri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata ~i asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5.

14.5.3. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului 1~) jos, va fi de 1 : 1,5 , iar pe restulinaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1 :

1 2.

14.5.4. La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum ~i la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor ~i in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine ~i foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 ....... 1 ,5.

14.5.5. Taluzurile rambleurilor a~ezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta red usa, vor avea 1nclinarea 1 : 1,5 pana I a inaltimile maxime, hmax. pe vertical a indicate in tabelul 8 in functie de caracteristicile fizice - mecanice ale terenului de fun dati e.

Tabel8 Panta Caracteristicile terenului de fundatie

terenului de a) Unghiul de frecare interna in grade fundatie so 100 15°

b) coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, hmax (mJ 0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00 1 : 5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00 1 : 3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului ~~ a taluzurilor sunt urmatoarele :

l l

I J

J J J -J

- platforma rara strat de forma ± 3 em - platforma cu strat de forma ± 5 em - taluz neacoperit ± 10 em Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50

em. 14.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile Ia apa 14.6.1. Cfmd Ia realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturile sensibile Ia apa,

Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele : - a~ternerea ~i compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de

i'mprumut cu un grad de umiditate convenabil ; - un timp de a~ternere dupa a~ternere ~i sacrificarea, i'n vederea eliminarii apei i'n

exces pnn evaporare; - tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii ; - practicarea de drenuri deschise, i'n vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu

exces de apa. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri

succes1ve. Pentru aceste pamanturi, Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri

speciale pentru evacuarea apelor. 14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos 14.7 .1. Materialul stan cos rezultat din derocari se va i'mpra~tia ~i nivela astfel i'ncat

sa se obtina o umplutura omogena ~i cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata i'n functie de dimensiunea

materialului ~i posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, i'n nici caz, sa depa~easca 0,80 m i'n corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.

Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor i'n depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine ~i straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.

14.7 .2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone eel putin, sau cu utilaje cu ~enile de 25 tone eel putin. Aceasta compactare va fi i'nsotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q_ unde : s

Q - reprezinta volumul rambleului pus i'n opera i'ntr-o zi, masurat i'n me dupa compactare ;

S - reprezinta suprafata compactata i'ntr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimental e.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de i'ncercare controlat prin i'ncercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului i'n care se obtin module de eel putin 500 bari ~i un raport E2/E1 inferior lui 0, 15.

Incercarile se vor face de Antreprenor i'ntr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi i'nscrise i'n registrul de ~antier.

l l

• 1

l

.I _j

J J _j

.J

14.7 .3. Platforma rambleului va fi nivelata, admitfmdu-se acelea~i tolerante ca ~i In cazul debleurilor In material stancos, tabel 4.

Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe eel putin jumatate din grosimea lor.

14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu

lmbri'icarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat Ia gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescnse .

14.8.2. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite ~i amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.

14.8.3. Platforma ~i taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tabelul 4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma ~i taluzurile nisipoase.

14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc)

14.9 .I. In lips a unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu acelea~i materiale ca ~i cele folsote in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o Iatime de 1 m, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului de cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1110 din grosimea umpluturii.

14.9 .2. Rambleul se va compacta mecanic, Ia g~adul din tabelul 5 ~i cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. :

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

14.10. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale

~i inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depa~e~te intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursu! ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

Art.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile ~i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu­

se sectiunea, cota fundului ~i distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. in nici

un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele ~antului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.

La sfar~itul ~antierului ~i inainte de receptia finali'i, ~anturile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari ~i blocuri cazute.

Art.16. FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat ~i completat

respectand cotele in profil in lung ~i In profil transversal, declivitatile ~i Iatimea prevazute in proiect.

~l

l

I J

J _j

_j

J

Gradul de compactare ~i tolerantele de nivelare sunt date 'in tabelul 5, respectiv, 'in tabelul 4.

In ce prive~te Hitimea platformei ~i cotele de executie abaterile limiHi sunt : - Ia H'itimea platformei se admit :

± 0,05 m, fata de ax ± 0,10 m, pe 'intreaga latime

- la cotele proiectului se admit : ± 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

16.2. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperi~, 'in doua ape, cu 'inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut 'in piesele desenate ale proiectului, Ia.ra sa coboare sub 0 panta transversala de 4 %.

Art.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este 'in

prealabil taiat 'in trepte sau 'intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.

Terenul vegetal trebuie sa fie Ia.ramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba ~i umectat 'inainte de raspandire.

Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou u~or. Executarea lucrarilor de 'imbracare cu pamant vegetal est 'in principiu, suspendata

pe timp de ploaie. Art. 18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri 'in cazul 'in care apele nu pot

fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenare apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare,

vor fi definite prin dispozitii de ~antier de catre Beneficiar ~i reglementarea lor se va face, 'in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

Art. 19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebuie sa execute 'in timp util

~i pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, ~i sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.

In afara de acestea, Antreprenorul va trebui sa execute 'in aceea~i perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, ~i toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

Art. 20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCAARILOR 20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in : - verificarea trasarii axului, amprizei drumului ~i a tuturor celorlalti repen de

trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii ~i starii pamantului utilizat pentru umpluturi ; - verificarea grosimii straturilor a~ternute ; - verificarea compactarii umpluturilor ; - controlul caracteristicilor patului drumului.

J

J

J J J

20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, In registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamfmtului pus In opera ~i a rezultatelor obtinute In urma lncercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul nu va trece Ia executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat ~i aprobat de Inginer.

Antreprenorul va lntretinere pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.

20.3. Verificarea trasarii axului ~i amprizei drumului ~i a tuturor celorlalti reperi de trasare

Aceasta verificare se va face lnainte de lnceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea lntocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de± 0,10 mIn raport cu reperii pichetajului general.

Art. 20.4. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) 20.4.1. Inainte de lnceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului,

lndepartarea stratului vegetal ~i compactarea pamantului, se determina gradul de compactare ~i deformarea terenului de fundatie.

20.4.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 lncercari pentru fiecare 2000 m3 suprafete compactate.

Natura ~i starea solului se vor testa Ia minim 2000 m3 umplutura. 20.4.3. Verificarile efectuate se vor consemna lntr-un proces verbal de verificare a

calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se ~i eventuale remedieri necesare. 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu

parghii , conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie ~i deflectometrie a capacitatii portarhe a drumurilor cu structuri rutiere suple ~i semirigide, indicativ CD 31-2002.

20.4.5. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua In profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, In trei puncte (stanga, ax, dreapta).

20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se lncadreaza In valorile din tabelul 9, admitandu-se depa~iri In eel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie In functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate In tabelul 9.

20.4. 7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, In punctele In care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.

20.5. Verificarea calitatii ~i starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici

ale pamantului, conform tabelului 2. 20.6. Verificarea grosimii straturilor a~ternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant a~ternut la executarea

rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, precum tipul de pamant respectiv ~i utilajele folosite la compactare.

20.7. Verificarea compactarii umpluturilor 20.7.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru

fiecare strat de pamant pus In opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul

~i baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 em ~i numai de Ia suprafata ~i

l l

J J J

baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 em. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3

, conform STAS 2914. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii In stare uscata a acestor probe cu densitatea In stare uscata maxima stabilita prin lncercarea Proctor, STAS 1913/13.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.

La stratul superior al rambleului ~i la patul drumului In debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la eel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

20.7.2. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute In tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea ~i

recompactarea stratului respectiv. 20.7.3. Nu se va trece Ia executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea

gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate u~or cu penetrometrul sau

cu deflectometrul cu parghie. 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea

executiei terasamentelor ~i consta In verificarea cotelor realizate ~i determinarea deformabilitatii , cu ajutorul deflectometrului cu parghie Ia nivelul patului drumului, Ia cererea expresa a dirigintelui de santier.

20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt ± 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce prive~te suprafatarea patului ~i nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pet. 12.13 (tabelul 4) ~i la pet. 14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.

Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu

deflectometrul cu parghie,la cererea expresa a dirigintelui de santier. Conform Normativului CD 31 , capacitatea portanta necesara I a nivelul patului

drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate In tabelul 9, In eel mult 10 % din numarul punctelor mas urate.

Tabel9 Tipul de pamant Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 111 00 mm Nisip prafos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, 450 argila

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi ~i alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

I l l

. I

.l

. J

J J J

In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta i'n ST AS 2914/4, frecventa lncercarilor va fi de 3 i'ncercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

CAPITOLUL IV

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie ), unei receptii preliminare ~i unei receptii finale.

Art. 21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 21.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza

conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii In constructii, aprobat cu HG 272/94 ~i conform Procedurii privind controlul statului i'n fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT ~i publicata In Buletinul Constructiilor volum 4/1996 ~i se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului ~i atesta conditiile impuse de normativele tehnice i'n vigoare ~i de prezentul caiet de sarcini.

21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, i'n care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar ~i Antreprenor, iar documentul ce se lncheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.

21.4. Receptia pe faze se va face In mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii :

- trasarea ~i pichetarea lucrarii ; - decaparea stratului vegetal ~i terminarea lucrarilor pregatitoare ; - compactarea terenului de fundatie ; - i'n cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din lnaltimea de umplutura ~~ la

realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului ; - in cazul sapaturilor, Ia cota finala a sapaturii. 21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune Ia dispozitia

organelor de control, cat ~i a comisiei de receptie preliminara sau finala. 21.6. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va

proceda Ia efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se : - concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini ~i caietului de

sarcini speciale ~i a proiectului de executie ; -natura pamantului din corpul drumului. 21.7. Lucrarile se vor receptiona daca : - nu sunt realizate cotele ~i dimensiunile prevazute In proiect ; - nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat ~i pe

fiecare strat In parte (ate state de procesele verbale de receptie pe faze) ; - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare ; - nu s-au respectat pantele transversale ~i suprafatarea platformei ; - se observa fenomene de instabilitate, lnceputuri de crapaturi In corpul

terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc ;

l

. l -1

_j

J J J

- nu este asiguraHi capacitatea portanta Ia nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili ~i

modul ~i termenele de remediere. Art. 22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia se face Ia terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

Art. 23. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat

terasamentele ~i daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273 .

l l

• 1

I

J

J

J J

CAIET DE SARCINI NR. 2 Straturi din agregate naturale - balast

I. GENERALIT ATI

a. Domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast in vederea reafacerii structurii rutiere . __

/~31:~~ El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie lnderq li itt tl~ atgfra> ele de

constructie folosite, prevazute In SR EN 13242+A 1:2008, SR ', - ~~8.~~01 s· de s r,atul de fundatie realizat conform STAS 6400-84. 5 ~<:> ·1\~ •\

m 1 ~WtiJ~ ~ (;), . b. Prevederi generale . ~ , ~ ::tl/ J

Stratul de fundatie din agregate naturale (balast) se rea ~ ·zeaza ~avQ~~~ if9?ea si7"bllita prin proiect si se executa conform prevederilor ST AS 6400-84. \ iJ, ~ 0 /

Antreprenorul este obligat sa asigure masurrle " gao·z f .vice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a preve ·eJ:il t;): ---prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor lncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze Ia cererea Beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul In care se vor constata abateri de Ia prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune lntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

La executa rea straturilor de agregate naturale, se vor respecta prevederile ST AS 6400-84, SR EN 13242+A 1 :2008, memoriile tehnice si plansele prezentului proiect.

II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE Fundatii din balast Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia tersamentelor. Pentru executia stratului de fundatie din balast se va utiliza un amestec de agregate

naturale nelegate avand granula maxima de 63mm (notare amestec: 0/63 cont. SR EN 13285:2011 ).

Amestecul din agregate nelegate trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile Ia aer, apa sau inghet, nu trebuie sa cantina corpuri straine vizibile (bulgari de argila, carbune, lemn, resturi organice) sau elemente moi sau alterate mai mult de 5% din masa totala .

Asternerea amestecului din agregate nelegate (balast) se va face in straturi de maxim 15 em grosime (inainte de compactare ), se va adauga apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83. Nu se va executa stratul superior de fundatie inainte de receptia stratului inferior.

La compactarea fundatiei se vor avea in vedere urmatoarele: - parametrii utilajelor de compactare sa fie conform prevederilor din STAS 9348-80,

Straturi din agregate naturale - balast

l

J

_j

J

STAS 9652-80 si STAS 9831-80; - deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara, fara serpuiri, iar intoarcerea lor sa nu se

faca pe portiunile care se compacteaza sau care sunt de curand compactate; - fasiile succesive de compactare sa se suprapuna pe minim 20 em latime; - numarul de treceri va asigura un grad de compactare de minim 96% din densitatea

in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in eel putin 93% din punctele de masurare side minim 95% in toate punctele de masurare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se recompacteaza.

Ill. MATERIALE FOLOSITE 3.1. Agregate naturale 3.1.1. Agregatele din prezentul caiet de sarcini folosite Ia executia fundatiilor din

balast sunt agregate naturale nelegate hidraulic utilizate in amestec si folosite Ia lucrari de constructii de drumuri si a altar zone cu trafic conform STAS 6400, SR EN 13242, SR EN 13285.

3.1.2. Pentru a putea fi folosit in stratul de fundatie, balastul trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici calitative: T abel 1

CONDITII DE MET ODE

ADMISIBILITATE DE

CARACTERISTICI AMESTE FUNDATII VERIFICARE C OPTIM RUT I ERE CONFORM

Sort, mm 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni %

Sub 0,02 mm max. 3 max. 3

Sub 0,2 mm 4-10 3-18 STAS 1913/5

0-1 mm 12-22 4-38 STAS 4606

0-4 mm 26-38 16-57 SR EN 933-1

0-8 mm 35-50 25-70

0-16 mm 48-65 37-82

0-25 mm 60-75 50-90

0-50 mm 85-92 80-98

0-63 mm 100 100

Granulozitate continua SR EN 13242

Coeficient de neuniformitate (Un) minim - 15

Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 SR EN 933-8

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30 50 SR EN 1097-2

3.1.3.Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea Ia locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini.

3.1.4. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

Straturi din agregate naturale- balast

l l

~1

. 1

1

. 1

_j

J J . j

lntr-un registru (registru pentru lncercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 3.1.5. Depozitarea agregatelor se va face In depozite deschise, dimensionate In

functie de cantitatea necesara side e~alonarea lucrarilor. 3.1.6. In cazul In care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si

depozitarea acestora se va face astfel !neat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

3.1.7. In cazul In care Ia verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru lndeplinirea condi1iilor calitative prevazute.

3.2. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica

sau din alte surse, dar In acest din urma caz nu trebuie sa cantina nici un fel de particule In suspensie.

3.3. Controlul calitatii balastului inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 2. Tabel 2

0

1

2

3

4

Actiunea, procedeul de Frecventa minima

verificare sau caracteristici La aprovizionare La locul de pun ere in ce se verifica opera

1 2 3

Examinarea datelor inscrise La fiecare lot aprovizionat in certificatul de calitate sau -certificatul de garantie

0 proba Ia fiecare lot Determinarea granulometrica aprovizionat pentru fiecare

sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) -

0 proba pe schimb (si sort) si ori de dlte ori se

Umiditate - observa 0 schimbare cauzata de conditii meteorologice

Rezistente Ia uzura cu 0 proba Ia fiecare lot masina tip Los Angeles (LA) aprovizionat pentru fiecare -

sursa (sort)

IV. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACT ARE 4.1. Caracteristicile optime de compactare

Metoda de determinare conf. STAS

4

-

STAS 4606

SR EN 933-1

SR EN 13242

STAS 4606

SR EN 1097-2

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie .

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: - du max. P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3

- Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in%. 4.2. Caracteristicile efective de compactare 4.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe

probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3

W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

Straturi din agregate naturale - balast

l

. J

J

. 1

_j

in vederea stabilirii gradului de comapctare gc: du ef

gc. = ---------------- x 100 du max.pM

4.2.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare : ~ pentru straturi de fundatii noi si completari fundatii existente cu balast:

• 98% in eel putin 93% din punctele de masurare; • 95% in toate punctele de masurare.

V. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 5.1. Masuri preliminare 5.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente in conformitate cu STAS 2914 sau a substratului de fundatie /stratului de fundatie existent conform STAS 6400.

5.1.2. lnainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regia utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului .

5.1.3. lnainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii.

5.1.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

5.2. Experimentarea punerii in opera a balastului 5.2.1. lnainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta

experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o,

latime de eel putin 3.40 m (dublullatimii utilajului de compactare). ' 1

Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta,' 1

componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

5.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Beneficiarului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). lntensitatea de compactare = Q/S

Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in me; S = suprafata calcata Ia compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp .

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.

5.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restullucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi Ia urmarirea calitatii lucrarilor .

Straturi din agregate naturale- balast

l l l

~ I _j

-' J J

5.3. Punerea in opera a balastului

5.3.1 . Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face Ia sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

Descarcarea balastului Ia locul de punere in opera se va face prin basculare, de preferinta din mers.

lmprastierea si nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior (grosimi, pante etc. cont. proiect) evitandu-se, pe cat pisibil, manipularile repetate in vederea evitarii segregarii.

5.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

5.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

5.3.4. Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel incat acestea sa fie incadrate in permanenta de acostamente asigurandu-se masurile de evacuare a apei.

5.3.5. Compactarea stratului pus in opera se incepe de Ia margine in sensul lungimii asternute, avansand progresiv catre axul drumului, prin treceri succesive. Fasiile succesive trebuie sa se suprapuna pe min . 20cm. lnversarea sensului de mers al utilajelor de compactare trebuie facuta lin pentru a aveita valurirea suprafetei. Deasemenea, compactarea trebuie facuta astfel incat Ia terminarea ei, fiecare punct al suprafetei sa fie supus aproximativ aceluiasi numar de treceri. Se vor evita mersul serpuit si intoarcerile utilajelor de compactare pe suprafata stratului.

5.3.6. Dupa primele treceri ale utilajului de compactare se verifica uniformitatea suprafetei stratului si realizarea pantelor prevazute in proiect, facandu-se eventualele modificari, completari si inlocuiri de material in zonele de segregari, astfel incat Ia terminrea compactarii sa se asigure grosimea si suprafatarea corespunzatoare stratului.

5.3.7. In cazul compactarii prin vibrare (se recomanda ca viteza de deplasare sa se situeze intre 2Km/h ... 4 Km/h), pentru asigurarea calitatii suprafetei stratului compactat, in conditiile prevazute de STAS 6400, sunt necesare Ia final 2 .. .4 treceri tara vibrare, evenjtual precedate de o usoara umezire a stratului (cca 5 I apa/mp).

5.3.8. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

5.3.9. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

5.4. Controlul calitatii compactarii balastului 5.4.1 . In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea

compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 3. Tabel3

Straturi din agregate naturale- balast

I . I

1

1

. l

J

J J

Nr Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime Ia locul Metode de sau caracteristica care se verifica de punere in opera verificare

crt conform ST AS

1 lncercare Proctor modificata - STAS 1913/13

2 Determinarea umiditatii de compactare Minim 3 probe Ia o suprafata de 2.000 mp de strat STAS 4606

3 Determinarea grosimii stratului compact Prin sondaj -

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare Minim 3 puncte pentru suprafete < STAS 1913/15 prin determinarea greutatii volumice in 2.000 mp si minim 5 puncte pentru

stare uscata suprafete > 2.000 mp de strat STAS 12288

5.4.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

VI. CONDITII TEHNICE, REGULI Sl METODE DE VERIFICARE 6.1. Verificarea elementelor geometrice 6.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea prevazuta in proiect. Abaterea limita Ia grosime poate fide max.+/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge

stratu I gata executat. I '

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

6.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect. Abaterile limita Ia latime pot fi +/- 5 em. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor/sectiunilor transversale ale

proiectului. 6.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a lmbracamintii sub care se

executa, prevazuta In proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/-0,5 em diferite de cele admisibile pentru lmbracamintea respectiva si se masoara Ia fiecare 25 m distanta .

6.1.4. Declivitatile in profillongitudinal sunt conform proiectului. Abate rile lim ita Ia cotele fundatiei fata de cotele din proiect pot fide+/- 10 mm.

6.2. Conditii de compactare Straturile de fundatie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel: pentru straturi de fundatii si completari fundatii existente cu balast sa se realizeze un grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata ct. STAS 1913/13-83 in eel putin 93% din puntele de masurare side min. 95% in toate punctele de masurare . Densitatea efectiva se determina prin inlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15-75

si STAS 12288-85. Umiditatea se determina conform STAS 1913/1 -82. Verificarile se vor face prin sondaj. 6.3. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m

lungime astfel :

Straturi din agregate naturale - balast

l

_j

J J J

in profillongitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 10 mm. in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de+/- 10 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dedH cele prevazute in prezentul caiet de

sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. Toate operatiile care privesc controlul calitatii materialelor si al executiei

lucrarilor conform reglementarilor prezentului caiet de sarcini, vor fi urmarite si verificate de beneficiar.

Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor specificate in prezentul caiet de sarcini vor fi tinute Ia zi in documentatia de executie a santierului, ce va constitui documentatia de control in vederea receptiei lucrarilor.

VII. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia straturilor de fundatie se executa in trei etape: pe faze, Ia terminarea

lucrarilor si Ia sfarsitul perioadei de garantie. 7.1. Receptia pe faze se efectueaza astfel: La terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea unui strat

component, imediat superior. Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei lucrarilor si capacitatea portanta Ia nivelul stratului executat.

Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator, facandu-se eventualele remedieri necesare.

Se incheie proces verbal de receptie conform reglementarilor legale in vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare.

Nu se trece Ia executarea stratului urmator pana cand nu se executa eventualele remedieri.

La terminarea executiei straturilor de fundatie si inainte de executarea imbacamintei, se efectueaza aceleasi verificari ca si Ia receptia pe faza.

Rezultatele se consemneaza intr-un proces verbal de receptie respectand aceleasi indicatii aratate mai sus.

7.2. Receptia preliminara a fundatiei se face o data cu receptia preliminara a intregii lucrari conform reglementarilor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Verificarea grosimii straturilor de fundatie, Ia aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cate doua pe kilometru sau in aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea grosimii si calitatii imbracamintii.

7.3. Receptia Ia sfarsitul perioadei de garantie Receptia finala a stratului de fundatie se face odata cu imbracamintea, dupa

expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia Ia sfarsitul perioadei de garantie se va face conform reglementarilor legale

in vigoare . Receptia se va face si conform NORMATIV C56-85.

I. NORMATIVE TEHNICE

CD 31 -2002

Straturi din agregate naturale- balast

ANEXA

Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor

l l

~ 1

J J J J

II. STANDARDE SR EN 13242+A 1 :2008

SR EN 13285:2011

SR EN 13450:2003+ SR EN 13450:20031AC:2004

STAS 191311 -82

STAS 191315-85

STAS 1913113-83

STAS 1913115-75

ST AS 6400-84

ST AS 12288-85

SR EN 932-3:1998IC1:1999 I I A1 :2004

SR EN 932-5:2012

SR EN 933-1:2012

SR EN 933-3:2012

SR EN 933-4:2008

SR EN 933-5:20011A1 :2005

SR EN 933-8:2012

SR EN 933-9+A1 :2013

Straturi din agregate naturale - balast

cu structuri rutiere suple si semirigide.

Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in inginerie civila si in constructii de drumuri.

Amestecuri din agregate nelegate. Specificatii.

Agregate pentru balast de cale terata

Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. lncercarea Proctor.

Teren de fundare . Determinarea greutatii volumice pe teren .

Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.3

lncercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 3: Procedura §i terminologie pentru descriere petrografica simplificata

lncercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea5: Echipament curent §i etalonare

lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitatii -Analiza granulometrica prin cernere.

lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare

I ncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de forma

lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafete sparte in agregate.

lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip

Tncercari pentru determinarea caracteristicilor

I

l

j

J J

SR EN 1097-1:2011

SR EN 1097-2:2010

SR EN 1 097-6:20021AC:2003 I I A1 :2006

SR EN 1744-1+A1:2013

SR ISO 565:1997

Straturi din agregate naturale. balast

geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea partilor fine. incercare cu albastru de metilen

fncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ~i fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei Ia uzura (micro-Deval)

fncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ~i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru d determinarea rezistentei Ia sfaramare

fncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ~i fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale ~i a coeficientului de absorbtie a apei

lncercari pentru determinarea proprietatilor chimice ale agregatelor. Partea 1: Analiza chimica

Site de lncercare. Tesaturi metalice, table metalice perforate ~i folii electroperforate. Dimensiuni nominale ale ochiurilor

l l

1

J

~ J

J J

CAIET DE SARCINI Straturi din piatra sparta

/$1¥"3,:/J~ 1. OBIECT 51 DOMENIU DE APLICARE /~c ~ . 8

N t ~ 1.1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile / .Jil<?,l; ee.-pr iVin x~c if ~i receptia straturilor din piatra sparta in vederea refacerii si~ , ului ruti~li . ... , 1\

( m , " ·'"(\'\"'

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie J .dep11jni '~~ e . ~tEJ ia!~ de

constructie folosite, prevazute In SR EN 13242+A 1:2008 SR EN., ~ 3~~0 1t!>;~ i de stratul de piatra realizat conform STAS 6400-84. ~ ~.J · ~ ~ 0~

~- ~"' ·~ ~~ /

Prezentul caiet de sarcini se aplica Ia executarea fundatiei ai pi~ r?sparta din alcatuirea sistemelor rutiere nerigide pentru drumuri si strazi.

2.PREVEDERIGENERALE 2.1. Fundatia din piatra sparta (agregate naturale de balastiera prelucrate prin

concasare si sortare sau din agregate de cariera) se realizeaza lntr-un singur strat a carui grosime este de 15 em.

2.2 . Stratul din piatra sparta se aseaza peste fundatia de balast gata executata (dupa receptia stratului de balast, dupa caz).

2.3. Stratul inferior al fundatiei rutiere din balast preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.

2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor lncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat sa efectueze, Ia cererea lnginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.6. In cazul In care se vor constata abateri de Ia prezentul caiet de sarcini, lnginerul va dispune lntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

3. MATERIALE 3.1. Agregate naturale Agregatele din prezentul caiet de sarcini folosite Ia executia fundatiilor din piatra

sparta sunt agregate naturale provenite din cariera sau sunt obtinute prin prelucrarea materialelor naturale de balastiera prin concasare si sortare.

Straturi din piatra sparta

l l

J J _j

Agregatele folosite Ia realizarea straturilor de fundatie trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile Ia aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

3. 1. 1. Granulometrie Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform SR EN 933-1,

trebuie sa se supuna cerintelor din 3.1.1.1. si 3.1.1.2., corespunzator marimii agregatului d/0.

Sunt permise combinatii a doua sau mai multe dimensiuni adiacente de agregat sau agregat mixt. Tabelul 1 - Cerinte generale de granulometrie

Agregat Dimensiune Procent de trecere exprimat ca masa Categorie

203 1,4Duc ou dee d/2DC G Agregat d = 1 100 98 Ia 100 851a 99 0 Ia 15 0 Ia 5 Gc 85- 15 grosier si D > 2 100 981a 100 80 Ia 99 0 Ia 20 0 Ia 5 Gc 80-20

Fin d=O 100 981a 100 851a 99 - - GF 85

si D = 6,3 100 981a 100 80 Ia 99 - - GF 80

Ames tee - 100 851a 99 - - GA 85

d=O 100 981a 100 80 Ia 99 GA80

agregat si D > 6,3 - -

100 - 751a 99 - - GA 75 a Pentru dimensiuni ale agregatelor in care D este mai mare de 63 mm (ex. 80 mm si 90 mm) se aplica numai cerintele referitoare Ia sita de 1,4 D, deoarece nu exista site de seria ISO 565/R20 mai mari de 125 mm. b Atunci cand sitele calculate ca 1 ,4 D si d/2 nu se regasesc ca marimi de sita in seria ISO 565/R20, se vor adopta urmatoarele dimensiuni de sita mai mari respectiv mai mici . c Pentru utilizari speciale pot fi stabilite cerinte aditionale. d Procentul de trecere D poate fi mai mare de 99%, dar in astfel de cazuri, producatorul trebuie sa documenteze si sa declare sortarea tip inclusiv sitele D, d, d/2 si sitele din setul de baza plus setul 1 sau setul de baza plus setul 2, intermediare intre d si D. Sitele cu un raport de 1,4 ori mai mic decat urmatoarea sita mai mica pot fi excluse. e Limitele pentru procentul de trecere d pot fi modificate de Ia 1 Ia 15 pentru Gc 85 - 15 si de Ia 1 Ia 20 pentru Gc 85 - 20, cand este necesar sa se obtina un aqregat bine sortat.

3. 1. 1. 1. Agregatul grosier Toate agregatele grosiere trebuie sa respecte cerintele generale de sortare

stabilite in tabelul 1 corespunzatoare valorilor d/0. Pentru agregatele grosiere sortate Ia care d/0=2 se aplica urmatoarele cerinte

complementare pentru procentul de trecere pe sita de dimensiune medie: toate sorturile trebuie sa se incadreze intre limitele generale date in tabelul 2. abaterile limita ale sortarii tip care trece pe sita mijlocie declarata de producator trebuie sa respecte cerintele categoriilor din tabelul 2. Pentru cazul particular in care agregatul grosier are O/d<2 nu vor fi cerinte in

plus fata de cele stabilite in tabelul 1.

Tbll2 Ct .. I I" "t I . t I t I t I "t ""I .. a e u - a egon1 a e 1m1 e or genera e s1 o eran e or agrega e or gros1ere pen ru s1 e miJ oc11 Limite generale si tolerante pentru sitele mijlocii

D/d Site mijlocii (procentul masei care trece) unde D/d~2 Categoria

mm Limite generale

Deviatiile limita ale sortarii GT tip declarate de producator

<4 D/1 ,4 251a 80 ±15 GT c25/15 20 Ia 70 ±15 GTc20/15

~4 D/2 20 Ia 70 ±17,5 GT c20/17,5

3. 1. 1. 2. Agregat fin si mixt Agregatele fine si mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare

stabilite in tabelul 1. Oeviatiile limita ale sortarii tip pentru fiecare granulatie de agregat fin agregat

mixt trebuie sa respecte cerintele categoriilor mentionate in tabelul 3.

Straturi din piatra sparta

l

. J

. J

.J _j

Tab I 13 C t .. d t I eu - a egor11 e o erante a e sortar11 t1p ec a rate ... d I d e pro uca or pentru agreQa e me s1 agrega e m1xte. d t f Abateri limita Categoria

Procent de trecere exprimat ca masa

Sita D Sita D/2 Sita de 0,063 mm Agregat fin Agregat mixt

GTF GTA ±5 ±10 ±3 a GTF10 GTA10 ±5 ±20 ±4 b GTF20 GTA20

±7,5 ±25 ±5 c GTF25 GTA25 Nu se solicita GTFNR GTANR

Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria IS0565/R20 se va folosi cea mai apropiata sita din serie. NOT A - Abaterile lim ita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 1. a Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 7) b Exceptie pentru categoria h si h pentru agregate fine si h f5 si f7 pentru agregate mixte (vezi tabelul 7) c Exceptie pentru categoria h si f7 pentru agregate fine si h f5, f7 si f8 pentru agregate mixte (vezi tabelul 7)

3.1.2. Forma agregatului grosier Forma agregatelor grosiere trebuie determinata in termenii indicelui de

aplatizare, asa cum este stabilit in SR EN 933-3. lndicele de aplatizare trebuie sa reprezinte incercarea de referinta pentru formei agregatelor grosiere. lndicele de aplatizare trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 4.

T b I 4 C t .. t I ·1 · I · d'celui de aplatizare. a e u - a egor11 pen ru va on e max1me a e 1n I

lndice de aplatizare Categoria Fl

$ 20 Fl2o

lndicele de forma determinat conform SR EN 933-4 trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 5.

T b I I 5 C t .. t I ·1 le indicelui de forma a e u - a egor11 pen ru va one max1me a

lndice de forma Categoria

Sl $20 Sl2o

3. 1.3. Procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor rotunjite din agregate grosiere

Procentul de particule sfaramate sau zdrobite si de particule total rotunjite din agregatele grosiere, determinat conform SR EN 933-5, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 6.

Agregatele obtinute prin sfaramarea rocilor pot fi asimilate ca fiind din categoria CgoJ3 si nu necesita o incercare suplimentara.

Tabelul 6 - Categorii pentru procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul pa rt' I I t "t d' t siere 1cu e or ro unJI e 1n agrega e gro

Fractiunea de masa de Fractiunea de masa de Categoria

particule particule sfaramate sau zdrobite total rotunjite c % %

de Ia 50 pana Ia 100 de Ia 0 pana Ia 10 Cgo110 3. 1.4. Continutul de parti fine

Straturi din piatra sparta

,..

. '

I . l

.J

Continutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 7.

Tabelul 7 - Categorii pentru valorile maxime ale continutului de parti fine

Agregat Fractia de masa care trece Categoria

pe sita de 0,063 mm, % f Grosier <2 f2

Fin :53 f3 Mixt :53 f3

3. 1. 5. Cal ita tea partilor fine Cand continutul de parti fine dintr-un agregat depaseste o fractiune de masa de

3% si exista o dovada de utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita, agregatele pot fi evaluate pentru determinarea efectelor negative ale partilor fine, conform anexei A din SR EN 13242+A 1:2008.

3. 1. 6. Rezistenta Ia fragmentare a agregatului grosier Rezistenta Ia fragmentare se determina in termenii coeficientului Los Angeles,

asa cum este stabilit in SR EN 1097 - 2, capitolul 5. Metoda de incercare Los Angeles reprezinta incercarea de referinta pentru determinarea rezistentei Ia fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 8. Tabelul 8- Categorii pentru valorile maxime ale coeficientilor Los Angeles

Coeficient Los Angeles

$ 30

Categorie LA

Rezistenta Ia fragmentare prin impact determinata conform SR EN 1 097 - 2 capitolul 6, trebuie declarata conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 9.

Tabelul 9 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei Ia impact Valoarea incercarii Ia impact Categoria

% sz :522 sz22

3. 1. 7. Rezistenta Ia uzura a agregatului grosier Rezistenta Ia uzura a agregatului grosier (coeficientul micro - Deval, MoE)

determinata conform SR EN 1097 - 1, trebuie declarata conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 10.

Tabelul 10 - Categorii pentru valorile maxi me ale rezistentei Ia uzura

Coeficientul micro-Deval

3. 1. B. Densitatea granule/or

Categoria MoE

MoE 20

Densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097 - 6, capitolele 7, 8, sau 9, functie de granulatia agregatului side rezultatele declarate.

3. 1. 9. Absortia apei Absorbtia apei trebuie determinata conform SR EN 1097 - 6, capitolele 7, 8,

sau 9 functie de marimea granulei si de rezultatele declarate.

3.1 .10. Agregatele se vor aproviziona din timp In depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.

Straturi din piatra sparta

l l

1

_j

_j

J J .J

Aprovizionarea agregatelor Ia locul punerii In opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.

3.1.11. In timpul transportului de Ia Furnizor Ia santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate In conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.

3. 1. 12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel : lntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; lntr-un registru (registru pentru lncercari agregate) rezultatele determinarilor

efectuate de laboratorul santierului.

3.2. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua

publica sau din alte surse, dar In acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un tel de particule In suspensie.

3.3. Controlul productiei de agregate inainte de realizarea straturilor de fundatie

Producatorul trebuie sa dispuna de un sistem de control al productiei de agregate care sa respecte cerintele din Anexa C Ia SR EN 13242.

lnregistrarile tinute de producator trebuie sa indice ce proceduri de control al calitatii sunt puse in functiune in cursul productiei de agregate.

Controlul calitatii agregatelor se va face In conformitate cu prevederile tab. 11. Tabel 11 - Frecvente minime ale incercarii pentru determinarea proprietatilor generale

Para Metoda de Frecventa Caracteristici graf Note/referinte incercare minima a

incercarii 1. Granulozitate 4.3 EN 933-1 1 pe saptamana 2. Forma agregatului grosier 4.4 Frecventa incercarii se EN 933-3 1 pe luna

aplica Ia agregatele EN 933-4 sfaramate sau sparte. Grecventa incercarii pentru pietris de rau depinde de origine si poate fi redusa

3. Procent de particule 4.5 Numai pentru pietris EN 933-5 1 pe luna sfaramate brut

4. Continut de parti fine 4.6 EN 933-1 1 pe saptamana 5. Calitatea partii fine 4.7 EN 933-8 1 pe saptamana

EN 933-9 6. Rezistenta Ia fragmentare 5.2 EN 1097-2 2 pe an 7. Rezistenta Ia uzura 5.3 EN 1097-1 2 pe an 8. Densitatea granulelor 5.4 Metoda de incercare EN 1097-6 1 pe an

depinde de marimea capitolele 7,8 granulelor agregatului sau 9

9. Absortia de apa 5.5 Metoda de incercare EN 1097-6 1 pe an depinde de marimea capitolele 7,8 granulelor agregatului sau 9

11 . Rezistenta Ia inghet- 7.3 EN 1097-6 1 Ia 2 ani dezghet EN 1367-1

EN 1367-2 12 Substante periculoase*. C.3.3 Cand se solicita,

In particular: emisii de C.4 in caz de metale grele suspiciune

Straturi din piatra sparta

l

. l

. j

. J

J J

I * Daca nu se specifica altfe/, numai cand este necesar pentru scopurile marcarii CE (a se vedea anexa ZA din SR EN 13242)

4. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

4.1. Masuri preliminare 4.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini si normele tehnice in vigoare pentru realizarea acestor lucrari.

4.1.2. lnainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regia utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a stratului de fundatie.

4.1.3. lnainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie Ia acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

4.1.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

4.2. Executarea straturilor de fundatie din piatra sparta 4.2.1. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in

prealabil va fi umezit.

4.2.2. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza Ia uscat, in reprize. Pana Ia inclestarea pietri sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori cu rulouri netede de 6t, dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de10 ... 14t;

4.2.3. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se lmpaneaza cu split 16-25,' 1

care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin lnnoroire a golurilor ramase dupa lmpanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.

4.2.4. Pana Ia asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta se acopera cu un material de protectie (nisip grauntos sau savura).

4.2.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 em se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou.

4.2.5. Fundatiile din piatra sparta se vor executa conform STAS 6400-84. Calitatea agregatelor va fi conform SR EN 13242+A 1:2008, SR EN 13285:2011 .

5. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

5.1. In timpul executiei straturilor de fundatie ale drumului se vor face verificarile si determinarile aratate In tabelul 12, cu frecventa mentionata In acelasi tabel.

5.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a agregatelor

Straturi din piatra sparta

l

·j

I

. J

_j

J J

Nr. crt

1.

2.

3.

caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima , densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE LA LOCUL DE PUNERE

CARE SE VERIFICA IN LUCRU

Determinarea grosimii stratului compactat prin sondaj - toate tipurile de straturi

Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi zilnic

Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s . in fata -compresorului

6. CONDITII TEHNICE. REGULI 51 METODE DE VERIFICARE

6.1. Elemente geometrice

6.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita Ia grosime poate fide maximum ±20 mm.

Tabel 12

METODE DE VERIFICARE CONF. STAS

-

-

STAS 6400

Verificarea grosimii se face prin sondaje, cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul , Ia fiecare 200 m de drum executat sau Ia 1500 mp suprafata de drum.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

6.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta In proiect. Verificarile se fac Ia distante de maixmum 200 m una de alta iar abaterile limita

Ia latime pot fi ±5 em.

6.1 .3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a lmbracamintii sub care se executa, prevazuta In proiect.

Abaterea limita Ia panta este ±4%, In valoare absoluta si va fi masurata Ia fiecare 25 m.

6.1.4. Declivitatile In profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale lmbracamintilor sub care se executa.

Cotele profilului longitudinal se verifica in ax cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor din proiect. Abaterile limita Ia cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ±1 0 mm.

6.2. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

In profil longitudinal verificarea se efectueaza In axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fide maximum ± 2,0 em, fata de cotele proiectate;

Straturi din piatra sparta

l l

I · J

~ J

J J J

In profil transversal, verificarea se efectueaza In dreptul profilelor aratate In proiect si denivelarile ad mise pot fi de maximum ± 1,0 em, fata de cotele proiectate. Tn cazul aparitiei denivelarilor mai mari dedit cele prevazute In prezentul caiet

de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.

6.3. Verificarea compactarii

6.3.1. Straturile de fundatie din piatra sparta trebuie compactate pana Ia realizarea lnclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea Ia strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate Ia executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata In fata utilajului cu care se executa compactarea.

Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.

6.4.Verificarea calitatii materialelor - se face pe toata durata executiei lucrarilor, conform prevederilor standardelor respective de materiale. Verificarea se face de catre laboratorul autorizat de specialitate.

7. RECEPJIA LUCRARILOR Receptia straturilor de fundatie se executa In trei etape : pe faze, preliminare ~i

finale. 7 .1. Receptia pe faze se efectueaza astfel : 7 .1.1. La term ina rea executiei unui strat ~omponent ~i lnainte de executa rea

unui strat component, imediat superior. Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate In executie, latimi, grosimi, pante transversale ~i suprafatare, calitatea materialelor folosite si calitatea executiei lucrarilor.

Se lncheie proces verbal de receptie conform reglementarilor legale In vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare.

Nu se trece Ia executarea stratului urmator pana cand nu se executa aceste remedieri.

7.1.2. La terminarea executiei straturilor de fundatie ~i lnainte de executarea lmbracamintei, se efectueaza acelea~i verificari ca ~i Ia receptia pe faza.

Rezultatele se consemneaza lntr-un proces verbal de receptie respectand acelea~i indicatii aratate mai sus.

7 .2. Receptia preliminara a fundatiei se face o data cu receptia preliminara a lntregii lucrari conform reglementarilor legale In vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control ~i procesele verbale de receptie pe faza, lntocmite In timpul executiei lucrarilor.

7.3. Receptia finala se va face conform reglementarilor legale In vigoare.

Straturi din piatra sparta

l

_j

.1

J J J

CAIET DE SARCINI NR. 4 lmbracaminti bituminoase din betoane asfaltice

(BAPC16, BA16, BADPC20, BAD20, AB31.5)

1. GENERALITAJI 1.1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale

1.1.1. Prezentul caiet de sarcini stabile~te conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mixturile asfaltice executate Ia cald in etapele de proiectare, controlul calitatii materialelor componente, preparare, transport, punere in opera, precum si straturile rutiere executate din aceste mixturi, in vederea refacerii sistemului rutier.

1.1.2. Prezentul caiet de sarcini se aplica Ia constructia, modernizarea, reabilitarea si intretinerea strazilor, drumurilor si a alter structuri realizate cu mixturi asfaltice Ia cald.

1.1.3. Mixtura asfaltica utilizata Ia executia straturilor rutiere va indeplini conditiile de calitate din acest caiet de sarcini si va fi stabilita in functie de clasa tehnica a drumului, categoria tehnica a strazii si zona climatica.

Enunturile din tabelele 1, 2 si 3 reprezinta nivelul minim de cerinte.

1.2. Definitii si terminologii

1.2.1. Mixturile asfaltice prezentate in acest caiet de sarcini se utilizeaza pentru stratul de uzura (rulare), stratul de legatura (binder) si stratul de baza.

1.2.2. La executia stratului de uzura se vor utiliza mixturi asfaltice performante care sa confere rezistenta si durabilitatea necesara imbracamintei, precum si o suprafata de rulare cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure siguranta circulatiei si protectia mediului inconjurator, conform prevederilor legale in vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerintele din acest caiet de sarcini.

Pentru executia stratului de uzura se vor avea in vedere urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice :

beton asfaltic BA- conform SR EN 13108- 1;

Tabelul1. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura Nr. Stratul de uzura crt. Tipul si simbolul mixturii asfaltice

Ia carosabil in Beton asfaltic : BAPC 16 (BA 16 rul 50/70) ( cu agregate naturale cale curenta de balastiera prelucrate prin concasare si sortare)

1 Ia carosabil in Beton asfaltic: BA 16 (BA 16 rul 50/70) ( cu agregate naturale de

zona record Ia DN cariera prelucrate prin concasare si sortare)

1.2.3. La executia stratului de legatura se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente si durabile, ale carer caracteristici vor satisface conditiile prevazute in acest caiet de sarcini.

Pentru executia stratului de legatura, prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108- 1.

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

I _j

J J _j

Acestea se noteaza conform tabelului 2 si sut clasificate in functie de granulozitatea, dimensiunea maxima a granulelor agregatului si clasa tehnica a drumuluilcategoria strazii.

Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura Nr. Stratul de legatura crt. Tipul si simbolul mixturii asfaltice

Ia carosabil in Beton asfaltic deschis cu pietris concasat (agregate naturale de balastiera

1 cale curenta prelucrate prin concasare si sortare) : BADPC20 (BA 20 leg 50/70) Ia carosabil in Beton asfaltic deschis (agregate naturale de cariera prelucrate prin zona record Ia ON concasare si sortare): BAD20 (BA 20 leg 50/70)

1.2.4. Mixturile asfaltice prevazute pentru executia stratului de baza vor fi mixturi asfaltice specifice, rezistente si durabile, ale caror caracteristici vor satisface prevederile prezentului caiet de sarcini, functie de calsa tehnica a drumului.

Pentru executia stratului de baza, prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB, conform SR EN 13108 - 1.

Acestea se noteaza conform tabelului 3 si sunt in functie de granulozitatea, dimensiunea maxima a granulelor agregatului si clasa tehnica a drumului.

T b I I 3 M" t . f It" t t t I d b a e u IX un as a 1ce pen ru s ra u e aza Nr. Clasa tehnica Stratul de baza crt. a drumului Tipul si simbolul mixturii asfaltice

3 v Anrobat bituminos cu criblura AB 31.5 (BA 31.5 baza 50/70)

1.2.5. lmbracamintea bituminoasa cilindrata pentru stratul de uzura din BA 16 I BAPC16 din prezentul caiet de sarcini se aplica direct pe stratul de legatura din BAD20 I BADPC20 conform detaliilor tip din proiect.

1.2.6. Stratul de baza din mixturi asfaltice tip AB 31.5 din prezentul caiet de sarcini se ap,llca pe un strat suport (strat de fundatie din piatra sparta) executat conform caietului de sarcini aferent si cu respectarea conditiilor prevazute de STAS 6400.

2. MATERIALE. CONDIJII TEHNICE 2.1. Agregate 2.1.1 . Agregatele naturale care se utilizeaza Ia prepararea mixturilor asfaltice

cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform specificatiilor SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie sa provina din roci omogene, fara urme de degradari,

rezistente Ia inghet-dezghet si sa nu contina corpuri straine. 2.1.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale utilizate Ia

fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate in tabelele 4 ... 7. Tabelul 4. Cribluri utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Conditii de calitate

Metoda de Caracteristica determ inata pentru cribluri sort

Crt. 4 - a 1 a- 16(12.5)_1 16- 31.5 (2o)

incercare

Continut de granule in afara sortului: 1. - rest pe ciurul superior (dmax}, %, max. 1-10 (Gc 90/10) SR EN 933-1

- trecere pe ciurul inferior (dm;n). %,max 10 2. Coeficient de aplatizare, %, max 25 (A2s) SR EN 933-3 3. lndice de forma, %, max 25 (SI2s) SR EN 933 - 4 4. Continut de impuritati - corpuri straine nu se admit vizual

5. Continut in particule fine sub 0.063 mm, %, 1 .o I 0.5

I 0.5

SR EN 933-1 max. (f, o) (fo s) (fo s)

clasa tehnica 20 (LA2o)

Rezistenta Ia fragmentare I - Ill 6.

coeficient LA, %, max. clasa tehnica SR EN 1097-2

IV - V 25 (LA25)

7. Rezistenta Ia uzura clasa tehnica

15 (MoE15) SREN1097 - 1 (coeficient micro- Deval), I- Ill

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l %, max I clasa tehnica 20 (MoE20)

IV - V Sensibilitatea Ia inghet- dezghet Ia 10

8. cicluri de inghet - dezghet

SR EN 1367 - 1 - pierderea de masa (F), %, max. 2 (F2) - pierderea de rezistenta (llSLA), %,max. 20

9. Sensibilitatea Ia actiunea sulfatului de

6 SR EN 1367 - 2 magneziu, %, max.

10. Continutul de particule total sparte, %, min.

95 (C95/1) SR EN 933-5 (pentru cribluri provenind din roci detritice)

Tabelul 5. Nisip de concasaj utilizat Ia fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Conditii de calitate

Metoda de crt.

Caracteristica determinata nisipul obtinut prin incercare

concasarea pietrei

1 Continut de granule in afara sortului

SR EN 933 - 1 - rest pe ciurul superior (dmax). %, max. 5 2 Granulozitate continua SR EN 933 - 1

3 Continut de impuritati - corpuri straine, %, max. nu se admit vizual

4 Continut de particule fine sub 0.063 mm, %, max. 1 0 (f10) SR EN 933- 1

5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru),

2 SR EN 933 - 9 max.

Tabelul 6. Pietrisuri utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice Nr. Pietris sortat/sort Pietris concasat/sort crt. Metoda de Caracteristica determinata I 8·16 I 16-31.5 I 8-16 I 16· 4-8 (12.5) (20) 4-8 (12.5) 31.5(20)

incercare

1 Continutul de granule in afara sortului : 1·1 0 1-10 SR EN 933-1 - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 10 10 - trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. (Gc 90/1 0) (Gc 90/10)

2 Continut de particule sparte, %, 90 (C90/1) SR EN 933 - 5 min. -3 Coeficient de aplatizare,% max. 25 (A25) 25 (A25) SR EN 933 - 3 4 lndice de forma 25 (Sb5) 25 (SI25) SR EN 933 - 4 5 Continut de impuritati nu se admit nu se admit SR EN 933-7

- corpuri straine si vizual 6 Continut in particule fine sub 1.0 I 0.5 I 0.5 1.0 I 0.5 I 0.5 SR EN 933 - 1

0.063 mm, %, max. {f1 o) (fo.5) (fo 5) (f1 o) (fo.5) (fo 5) 7 Calitatea particulelor fine 2 2 (valoarea de albastru), max. 8 Rezistenta Ia fragmentare

coeficient LA, %, max. (pt. clasa 25 (LA25) 25 (LA25) SREN1097 - 2 tehnica IV-V)

9 Rezistenta Ia uzura coeficient micro - Deval, %, max. (pt. clasa 20 (MoE20) 20 (MoE20) SREN1097-1 tehnica IV-V)

10 Sensibilitatea Ia inghet - dezghet 2 (F2) 2 (F2) SREN1367-1 - pierderea de masa (F), %, max.

11 Rezistenta Ia actiunea sulfatului 6 6 SREN1367 - 2 de magneziu, max

Nr. Conditii de Metoda de crt. Caracteristica determinanta calitate incercare

Tabelul 7. Nisip natural sort 0-4 mm utilizat Ia fabricarea mixturilor asfaltice

. J

J 1 Continut de granule in afara sortului

SR EN 933-1 - rest pe ciurul superior (dmax). %, max. 5

2 Granulozitate continua SR EN 933 - 1 3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 * 4 Continut de impuritati : SR EN 933 - 7 si

- corpuri straine, %, max. nu se admit vizual J - continut de humus (culoarea solutiei de NaHO), max. gal ben SR EN 1744

5 Echivalent de nisip pe sort 0- 4 mm, %, min . 85 SR EN 933 - 8

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

.1

l l

I . J

J . J

6 Continut de particule fine sub 0.063 mm, %, max. 10 (f1o) SR EN 933 - 1 7 Calitatea particulelor fine, sub 0.125 mm (valoarea de

2 SR EN 933 - 9 albastru), max. * Coeficientul de neuniformitate se determina cu relatia: Un = d60/d 10 unde: d6o = diametrul ochiului sitei prin care tree 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii; d,0 = diametrul ochiului sitei prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea _granulozitatii ;

Note: 1. Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul maxim de particule

alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, de 5%. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata,

moi, friabile si vacuolare. Masa granulelor selectata astfel nu trebuie sa depaseasca procentul de 5% din masa agregatului formata din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.

2. Pietrisurile concasate utilizate Ia executia stratului de uzura vor indeplini cerintele de calitate din tabelul 6.

2.1.3. Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il contine. Se vor lua masuri pentru evitarea contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati scazute.

2.1.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933- 2 (setul de site de baza +setul de site 2).

2.1.5. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insotit de declaratia de performanta si, dupa caz, de certificat de conformitate impreuna cu rapoartele de incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de catre un laborator autorizat.

2.1.6. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 6 si 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:

• 500 t pentru pietris sortat si pietris concasat; • 200 t pentru nisip natural si nisip obtinut prin concasarea agregatelor de

balastiera; • 1 000 t pentru cribluri; • 500 t pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de

cariera).

2.2. Filer 2.2.1. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de

calcar, filerul de creta sau filerul de var stins si trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si STAS 539.

2.2.2. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta si, dupa caz, dertificatul de conformitate impreuna cu rapaoartele de incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de catre un laborator autorizat. Se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.

2.2.3. Nu se admite folosirea altar materiale ca inlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de creta si filer de var stins).

2.2.4. Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2.3. Lianti 2.3.1 . Liantii care se utilizeaza Ia prepararea mixturilor asfaltice sunt :

Executa rea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

l

.I

. J

.J

.J

J J

- bitum cia sa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Nationala NB si art. 2.3.3. respectiv art. 2.3.4.;

- bitum modificat cu polimeri : clasa 3 (penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) si clasa 5 (penetratie 40/1 00), conform SR EN 14023 + Anexa Nationala NB si art. 2.3.4.;

Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice (cont. Anexa A din Normativ AND 605) si anume:

pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80 ; pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100 dfar cu penetratie mai mare de 70 (1/10mm);

Bitumul utilizat Ia prepararea mixturilor asfaltice din prezentul caiet de sarcini este : clasa sono.

2.3.3. Fata de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nationala NB, si SR EN 14023 + Anexa Nationala NB, bitumul trebuie sa prezinte conditia suplimentara de ductilitate Ia 25°C (determinata conform SR 61) :

• mai mare de 100 em pentru bitumul 50/70 si 70/100 ; • mai mare de 50cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

(imbatranirea TFOT si RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607 - 2 si SR EN 12607 - 1 );

2.3.4. Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate Ia lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza cu agenti de adezivitate.

2.3.5. Adezivitatea se determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa conform SR 10696 (cu spectrofotometrul) cat si prin una din metodele calitative conform SR EN 12697 - 11 sau normativ NE 022 .

2.3.6. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producatorului de bitum, respectiv specificatiilor tehnice de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare vor fi alease in functie de specificatiile producatorului, astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului sa nu sufere modificari Ia momentul prepararii mixturii.

2.3.7. Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform 8877 - 1 si SR EN 13808.

2.3.8 . La aprovizionare se vor verifica datele din declaratia de performanta si dupca caz certificatul de conformitate cu performantele produsului si se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului, conform art. 2.3.1 . (pentru bitum si bitum modificat) si art. 2.3. 7. (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de :

- 500 t bitum/bitum modificat din acelasi sortiment ; - 100 t emulsie bituminoasa din acelasi sortiment.

2.4. Aditivi

2.4.1. In vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice Ia nivelul cerintelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot fi adaugati fie direct in bitum, cum sunt de exemplu agentii de

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

. \

. }

1

. J

J J J

adezivitate sau aditivi de marire a lucrabilitatii, fie in mixtura asfaltica, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.

2.4.2. Conform SR EN 13108 - 1 art. 3.1.12 aditivul este ,un material component care poate fi adaugat in cantitati mici in mixtura asfaltica, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau cu/oarea mixturii asfaltice".

Fata de terminologia din SR EN 13108 - 1, in acest caiet de sarcini au fast considerati aditivi si produsii care se adauga direct in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentale ale acestuia.

2.4.3. Tipul si dojazul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in functie de realizarea cerintelor de performanta specificate.

2.4.4. Aditivii utilizati Ia fabricarea mixturilor asfaltice vor avea Ia baza un standard, un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national, cum ar fi agrementul tehnic.

3. PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDITII TEHNICE

3.1. Compozitia mixturilor asfaltice 3.1.1. Materialele utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu,

aditivat sau modificat) si materiale granulare (agregate naturale si filer). 3.1.2. Materialele granulare care vor fi utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice

pentru strazi si drumuri sunt prezentate in tabelul 8.

Tabelul 8. Materiale granulare utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice Nr.

Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate crt.

Criblura sort 4-8,8-12.5 sau 8-16

4. Beton asfaltic BA Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8, 8-16

5. Beton asfaltic cu pietris Nisip de concasare sort 0-4 concasat BAPC Nisip natural sort 0-4

Filer Criblura sort 4-8, 8-16, 16-20

6. Beton asfaltic deschis cu Nisip de concasare sort 0-4 criblura BAD Nisip natural sort 0-4

Filer Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-20

7 . Beton asfaltic deschis cu pietris Nisip de concasare sort 0-4 concasat BADPC Nisip natural sort 0-4

Filer Criblura sort 4-8, 8-16 , 16-31.5

9. Anrobat bituminos cu criblura Nisip de concasare sort 0-4 ABPC Nisip natural sort 0-4

Filer

3.1.3. La mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si Ia betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim :

- 25% pentru mixturile asfaltice tip BA; -50% pentru mixturile asfaltice tip BAD, BADPC, AB.

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

_j

J J _j

3.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzura, legatura si anrobatelor bituminoase pentru straturile de baza sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic si anrobate bituminoase.

3.1.5. Zona granulometrica a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, va fi cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic destinate stratului de uzura, respectiv anrobatelor bitumonoase pentru stratul de baza.

3.1.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat tinand cont de recomandarile din tabelul 13. In cazul in care, din studiul de reteta rezulta un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decat cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului.

3.1.7. Limitele recomandate pentru continutul de liant, Ia efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 13 si au in vedere o masa volumica medie a agregatelor de 2.650 kg/m 3

.

Pentru alte valoriale ale masei volumice a agregatelor, limitele continutului de bitum se calculeaza prin corectia cu un coeficient a=2.650/d, unde ,d" este masa volumica reala (declarata de producator si verificata de laboratorul Anteprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderata conform fractiunilor utilizate Ia compozitie), in kg/m 3 si se determina conform SR EN 1097 - 6.

3.1.8. Raport filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 14, termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 0 ... 0.1 mm.

3.1.9. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se utilizeaza conform agrementelor tehnice precum si reglementarile tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.

3.1 .1 0. Stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice in vederea eleborarii retetei de fabricatie se va face pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Reteta de fabricatie va cuprinde obligatoriu :

verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de incercare ); procentul de participare al fiecarui component in amestecul total; validarea ametecului optim pe baza testelor initiale de tip (Tabelul 28). 3.1.11. Raportul de incercare pentru stabilirea compozitiei optime a mixturii

asfaltice (dozaj) va include rezultatele incercarilor efectuate conform art. 3.1.1 0, pentru cinci continuturi de liant, repartizate de o parte si de alta a continutului de liant recomnadat in final, dar nu in afara limitelor continutului recomandat cu mai mult de 0.2.

0 noua incercare de tip se relaize9za obligatoriu dupa fiecare data cand apare macar una din situatiile urmatoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea sursei de agregate, schimbarea tipului mineralogical filerului.

3.1.12. Validarea in productie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu prin transpunerea retetei pe statie si verificarea caracteristicilor mixturii realizate cont. tabel 28.

Tabelul 9. Limitele procentelor de agregate si filer

Strat de uzura Strat de legatura Strat de

Nr. Fractiuni de agregate naturale din baza crt. amestecul total BA 16 BAPC16

BAD20 BADPC20 AB 31.5

1. Filer si fractiuni din nisipuri sub 0.1 mm, % 8 ... 13 8 .. . 13 4 ... 9 4 ... 9 3 ... 12 2. Filer si nisip fractiunea (0 .1 ... 4} mm,% Diferenta pan a Ia 1 00 3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm , % 34 ... 58 - 55 .. . 72 - -

4. Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 - 15 .. . 34 - 39 ... 58 -mm , %

5. Agregate naturale cu dimensiunea peste - - - - 37 ... 66

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

j

1

~ 1

J J

l4mm, %

Tabelul 10. Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip be ton asfaltic si anrobate bituminoase

Marimea ochiului sitei, BA16 BAD20 AB 31.5 conform SR EN 933-2, mm BAPC16 BADPC20

31 .5 mm - 100 90 ... 100 20 - 90 ... 100 80 .. . 99

16 mm 90 ... 100 73 ... 90 74 ... 97 12.5 80 ... 95 56 .. . 74 -

8 66 ... 85 40 ... 60 52 ... 85 4 42 ... 66 28 .. .45 37 ... 66 2 30 ... 50 20 ... 35 22 ... 50 1 22 ... 42 14 ... 30 14 ... 39

0.125 8 ... 15 5 ... 10 3 ... 12 0.063 7 ... 10 3 .. . 7 2 .. . 7

Tabelul13. Continut minim de liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continut de liant, min. % in mixtura

uzura (rulare) BA16 min . 5.2 BAPC16 min . 4.9

legatura (binder) BAD20, BADPC20 min. 4.2 baza AB 31.5 min. 4.0

Tabelul14. Raportul filer - liant Nr.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer - liant Crt.

1. uzura (rulare) Betoane asfaltice BA 16 1,4 ... 2,3 Betoane asfaltice BAPC16 1,4 ... 2,3

2. legatura (binder) Betoane asfaltice deschise BAD20, BADPC20 1,0 ... 2,1 3. baza Anrobat bituminos 0,8 ... 3,0

3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 3.2.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe

corpuri de proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime (incercari initiale de tip) si pe probe prelevate de Ia malaxor sau de Ia asternere pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintilor gata executate.

3.2.2. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697 - 27.

3.2.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic si anrobat bituminos trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 15, 16, 17 si 18.

3.2.4. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determina conform SR EN 12697 - 6 si SR EN 12697 - 34 si vor respecta conditiile din tabelul 15.

Absortia de apa se va efectua conform metodei din anexa B Ia Normativ AND 605. Sensibilitatea Ia apa se determina conform SR EN 12697-12, metoda A si va respecta conditiile din tabelul15.

Tabelul15. Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindri Marshall

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall Nr. Tipul mixturii Stabilitate Raport 5/1, crt. asfaltice 5, Ia 60°C,

lndice de KN/mm, Absorbtia de Sensibilitate

KN curgere, I, mm (minim)

apa,% vol. Ia apa,%

1. BA 16, BAPC16 6.5 ... 13 1.5 ... 4.0 1.6 1.5 ... 5.0 60 .. . 90 2. BAD20,BADPC20 5.0 ... 13 1.5 ... 4.0 1.2 1.5 .. . 6.0 60 ... 90

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

1

. 1

J J _j

3. I AB 31.5 6.5 .. . 13 1.5 ... 4.0 1.6 1.5 ... 6.0 60 ... 90

3.2.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor incadra in valorile limita din tabel 16 si 18.

lncercarile dinamice care se vor efectua in vederea verificarii caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunt urmatoarele :

Rezistenta Ia deformatii permanente (incercarea Ia compresiune ciclica si incercarea Ia ornieraj) reprezentata prin :

• Viteza de f/uaj si fluaju/ dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea Ia compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697 - 25, metoda B ;

• Viteza de deformatie si adancimea fagasului, determinate prin incercarea de ornieraj pe epruvete confectionate in laborator sau prelevate prin taiere din stratul realizat (carate), conform SR EN 12697 - 22, dispozitiv mic in aer, procedeul B;

Rezistenta Ia oboseala, determinata conform SR EN 12697 - 24, fie prin incercarea Ia intindere indirecta pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697 - 24 ; Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea Ia rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697 - 26, anexa C ; Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate Ia presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697- 31.

Tabelul 16. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin incercari dinamice

Nr. Mixtura asfaltica

Caracteristica pentru stratul de crt.

uzura . ) 1. Caracteristici pe cilindri confectionati Ia presa giratorie 1.1. Volum de goluri Ia 80 giratii, % maxim 6 f

1.2. Rezistenta Ia deformatii permanente (fluaj dinamic) - deformatia Ia 50°C, 300 KPa si 10000 impulsuri, ~m/m , maxim 30 000 - viteza de deformatie Ia 50°C, 300KPa si 10000 impulsuri , ~m/m/ciclu,

maxim 2 1.3. Modulul de rigiditate Ia 20°C, 124 ms, MPa, minim 4000 2. Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din imbracaminte 2.1. Rezistenta Ia deformatii permanente, 60°C (ornieraj)

- Viteza de deformatie Ia ornieraj , mm/1 000 cicluri , max. 0.5 - Adancimea fagasului, % din grosimea initiala a probei, max 7

Tabelul 17. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legatura determinate pnn mcercan d1nam1ce

Nr. Mixtura asfaltica

crt. Caracteristica pentru stratul de

legatura 1. Caracteristici pe cilindri confectionati Ia presa giratorie 1.1. Volum de goluri, Ia 120 giratii , % maxim 10.5

Rezistenta Ia deformatii permanente (fluaj dinamic)

1.2. - deformatia Ia 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri, ~m/m, maxim 30 000 - viteza de deformatie Ia 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri ,

~m/m/ciclu , maxim 3 1.3. Modulul de rigiditate Ia 20°C, 124 ms, MPa, minim 4 500

1.4. Rezistenta Ia oboseala, proba cilindrica solicitata Ia intindere

300 000 indirecta : Numar minim de cicluri pana Ia fisurare Ia 15°C

2. Rezistenta Ia oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice £

6 1 0"6, minim 150

Tabelul 18. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin incercari dinamice Nr. Mixtura asfaltica

Caracteristica pentru stratul de baza

Executa rea imbracamintei bituminoase ci lindrate

l l

J

. J

J

J J

1. Caracteristici pe cilindri confectionati Ia presa giratorie 1.1. Volum de goluri, Ia 120 giratii , % maxim 8.5

Rezistenta Ia deformatii permanente {fluaj dinamic)

1.2. - deformatia Ia 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri, ~m/m, maxim 30 000 - viteza de deformatie Ia 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri,

~m/m/ciclu, maxim 3 1.3. Modulul de rigiditate Ia 20°C, 124 ms, MPa, minim 5600

1.4. Rezistenta Ia oboseala, proba cilindrica solicitata Ia intindere

400 000 indirecta : Numar minim de cicluri pana Ia fisurare Ia 15°C

2. Rezistenta Ia oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice £

6 10-6, minim 150

NOTA : Valorile modulilor de rigiditate determinati in laborator, prevazuta in tab . 16 si 17, sunt stabiliti Ia nivel de performanta minimala pentru mixturile analizate si nu sunt identici cu valorile modulilor de elasticitate dinamica utilizati Ia dimensiuonarea straturilor rutiere conform normativ PO 177.

3.3. Caracteristicile straturilor gata executate Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt : - gradul de compactare si absorbtia de apa ; - rezistenta Ia deformatii permanente ; - elementele geometrice ale stratului executat ; - caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate.

3.3.1. Gradul de compactare si absorbtia de apa 3.3.1.1. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea

aparenta a mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall compactate in laborator din aceeasi mixtura asfaltica, prelevat Ia asternere sau din aceeasi mixtura provenita din carote.

Nota : Densitatea aparenta se determina conform SR EN 12697- 6. Epruvetele Marshall se vor confection a conform SR EN 12697-30 pentru to ate

tipurile de mixturi asfaltice din prewzentul caiet de sarcini, cu exceptia mixturilor de tip MAS pentru care se vor aplica 75 lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

3.3.1.2. Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carate prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate, Ia minim 2 zile dupa asternere.

3.3.1.3. lncercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe pi acute (1 00 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate.

3.3.1.4. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse in prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din din tabelul 21.

Tabelul 21. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr. Absorbtie de

crt. Tipul stratului apa*,

% vol. 4. Beton asfaltic BA 16, BAPC 16 2 ... 5 5. Beton asfaltic deschis BAD20, BADPC20 3 ... 8 6 . Anrobat bituminos AB 31 .5 2 ... 8

3.3.2. Rezistenta Ia deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Grad de compactare,

%,minim 97 96 96

3.3.2.1 . Rezistenta Ia deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se verifica pe minim doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, Ia eel putin 2 zile dupa asternere.

3.3.2.2. Rezistenta Ia deformatii permanente pe carote se mascara prin determinarea vitezei de deformatie Ia ornieraj si adancimea fagasului, Ia temperatura de

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

• l

I . j

1

. J

_j

_j

J

60°C, conform SR EN 12697 - 22. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.

3.3.3. Elemente geometrice Elementele geometrice ~i abaterile limita Ia elementele geometrice trebuie sa

indeplineasca condi1iile din tabelul 22.

Tabelul 22. Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile executate din mixturi asfaltice Nr. Conditii de Abateri limita locale admise Ia crt. Elemente geometrice admisibilitate

elementele geometrice (min., em)

Grosimea minima a stratului - nu se admit abateri in minus compactat, em, minim : fata de grosimea minima - strat de uzura prevazuta In proiect pentru

1 cu granule de maxim 12.5 mm 4.0 fiecare strat cu granule de maxim 16 mm 4.0

- strat de legatura : - abaterile in plus nu constituie cu granule de maxim 20 mm 5.0 motiv de respingere a lucrarii

- strat de baza 8.0 2 Latimea partii carosabile conform profil

transversal proiectat si ±20 mm ST AS 2900-89

3 Profilul transversal : - drumuri ±5.0 mm, fata de cotele

• In aliniament - sub forma de acoperi~ profilului adoptat • In curbe ~i zone aferente - conform ST AS 863-85 • cazuri speciale - panta unica

- strazi - conf. ST AS 10144/3-91 ±2,5 mm/m 4 Profil longitudinal : ±5.0 mm

' fata de cotele • Declivitate, %, maxim :::: 7* profilului proiectat ,cu conditia

\"" respectarii pasului de proiectare I' adoptat

* Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei

3.3.4. Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice

3.3.4.1 . Caracteristicile suprafetei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice si conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite sunt conform tabelului 23.

3.3.4.2. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice se efectueaza pentru:

Nr. crt.

1

strat de uzura (rulare) - cu minim 15 zile inainte de receptia Ia terminarea lucrarilor si inaintea receptiei finale; strat de legatura si strat de baza- inainte de asternerea stratului urmator (superior).

Tabelul 23. Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase Conditii de

Caracteristica admisibilitate

Metoda de incercare uzura legatura,

(rulare) baza Planeitatea in profil longitudinal prin Reglementari tehnice in masurarea cu echipamente omologate vigoare privind lndice de planeitate, IRI , m/km : ::::1 .0 masurarea indicelui de

• drumuri de clasa tehnica 1 ... 11 ::::2 .0 ::::2.5 planeitate. Masuratorile

• drumuri de clasa tehnica Ill ::::2 .5 se vor efectua din 10 in

• drumuri de clasa tehnica IV ::::3.0 1Om iar in cazul

• drumuri de clasa tehnica V sectoarelor cu denivelari

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

....,

1

_j

_j

J

mari se vor determina punctele de maxim

2 Planeitatea in profillongitudinal, sub dreptarul de 3m Denivelari admisibile, in mm : • drumuri de clasa tehnica I si II :53.0

• drumuri de clasa tehnica Ill :54.0 :54.0 SR EN 13036 - 7

• drumuri de clasa tehnica IV ... V :55.0

3 Planeitatea in profil transversal, mm/m Echipamente ±1.0 ±1 .0 electronice omologate

sau metoda sablonului . 4 Rugozitatea suprafetei 4.1. Aderenta suprafetei. lncercarea cu pendul

(SRT) - unitati PTV

• drumuri de clasa tehnica I ... II ~80

• drumuri de clasa tehnica Ill ~75 SR EN 13036 - 4

• drumuri de clasa tehnica IV .. . V ~70

4.2. Adancimea medie a macrotexturii, metoda volumetrica MTD: SR EN 13036 - 1

• adancime textura, mm • drumuri de clasa tehnica I. .. II ~ 1 . 2

• drumuri de clasa tehnica Ill ~0 . 8

• drum uri de clasa tehnica IV ... V ~0 . 6

4.3. Adancimea medie a macrotexturii, metoda SR EN ISO 13473 - 1 profilometrica MPD: Reglementari tehnice in

• adancime medie profil exprimata in vigoare, cu aparatul de coeficient de frecare (IJGT) : masura Grip Tester.

• drumuri de clasa tehnica I. .. II ~0 . 67 Masuratori efectuate Ia

• drumuri de clasa tehnica Ill ~0.62 50km/h cu un debit de

• drum uri de clasa tehnica IV .. . V ~0 . 57 apa de 11 litri/min

5 Omogenitate. Vizual : Aspect far a degradari sub forma de Aspectul suprafetei exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,

slefuite . Nota 1: Plane1tatea 1n prof1l long1tudmal se determ1na f1e pnn masurarea 1nd1ceiU1 de plane1tate

IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Nota 2: Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constata abateri de Ia profilul

transversal, aparitia fagaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului. Nota 3: Pentru verificarea rugozitatii se vor determina atat aderenta suprafetei cu pendul SRT

cat si adancimea medie a macrotexturii . Daca nu exista alte precizari in caietul de sarcini, aderenta suprafetei se

determina cu aparatul cu pendul alegand 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se a leg 5 sectiuni situate Ia distanta de 5 ... 10 m intre ele, pentru care se determina rugozitatea, in puncte situate Ia un metru de marginea partii carosabile (pe urma rotii) si Is o jumatate de metru de ax (pe urma rotii) . Determinarea adancimii macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a aplicat metoda cu pendul.

4. PREPARAREA 51 PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFAL TICE

4.1. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice 4.1.1. Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de

predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionarii instalatiilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic de catre personal de specialitate conform unui program de intretinere specificat de producatorul echipamentelor si programului de verificare metrological dispozitivelor de masura si control.

Certificarea capabilitatii instalatiei privind calitatea fabricatiei si conditiile de securitate prevazute de Regulamentul UE 305/2011 se face cu respectarea

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

j

J

J .J

J

tuturor standardelor si reglementarilor nationale si europene impuse. Se recomanda efectuarea inspectiei tehnice a instalatiei de producere a mixturii asfaltice Ia cald de catre un organism de inspectie de terta parte, organism acreditat conform normelor in vigoare.

Controlul productiei in fabrica se face conform SR 13108-21. 4.1.2. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului, ale mixturilor

asfaltice Ia iesirea din malaxor se stabilesc in functie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificatiilor producatorului) cu observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza Ia executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci.

Tabel 24. Temperaturi Ia prepararea mixturii asfaltice Tipul liantulul Agregate Bitum Mixtura asfaltica Ia

naturale iesirea din malaxor

Temperatura, oc bitum rutier neparafinos 140 ... 190 150 ... 170 140 ... 180

50/70

4.1.3. Temperatura mixturii asfaltice Ia ieirea din malaxor trebuie reglata astfel incat in conditiile concrete de transport (distanta si mljloace de transport) si condiiile climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare conform tabel 25.

4.1.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale s i a bitumului peste valorile specificate in tabelul 24, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.

\ '

4.1.5. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiai cantitati de bitum de mai multe ori. Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetraiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta Ia utilizarea lui.

4.1.6. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.

4.1. 7. Mixturile asfaltice executate Ia cald se transporta cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul transportului, sa fie minime. Benele mijloacelor de transport vorfi curate si uscate.

4.2. Lucrari pregatitoare

4.2.1. Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice

lnainte de asternerea mixturii, stratul support trebuie bine curatat, iar daca este cazul se remediaza si se reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport s i stratul nou executat trebuie indepartat.

In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata s i se matura. Cand stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita

contaminarea suprafetei acestuia cu impuritati datorate traficului. In cazul in care

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

l

. ,

I I I j

f

J

J J

_j

J J

acest strat nu se protejeaza sau nu se acopera imediat cu stratul urmator se impune curatarea prin periere mecanica si spalare.

Dupa curatare se vor verifica cotele stratuiui suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia Ia cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.

Stratul de reprofilare I egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixtura ca si stratul superior. Grosimea acestuia va fi determinata functie de preluarea denivelarilor existente.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata .

4.2.2. Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul

suport si rosturile de lucru cu o ernulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special, care poate regia cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.

Amorsarea se va face pe suprafata curatata si uscata, in fata finisorului Ia o distana maxima de 100 m, in asa tel indH asternerea mixturii sa se faca dupa ruperea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3 ... 0,5) kg/m2

.

La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 em, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 em cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.

In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi pronuntate se recomanda acoperirea totala a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisura) in grosime minim de 2 em, acoperite cu geogrile sau geosintetice, sau alta solutie propusa de proiectant in urma unei analize tehnico- economice.

4.3. Asternerea mixturii asfaltice 4.3.1. A~ternerea mixturilor asfaltice se face Ia temperaturi ale stratului suport de

minim 1 0°C , pe o suprafata uscata.

4.3.2. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri a~ternerea se face Ia temperaturi ale stratului suport de minim 15 °C, pe o suprafata uscata.

4.3.3. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie ~i se reiau numai dupa uscarea stratului suport.

4.3.4. A~ternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevazute cu sistem incalzit de nivelare automat care asigura o precompactare. Mixtura asfaltica trebuie a~ternuta continuu, in grosime constanta, pe fiecare strat ~i pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

4.3.5. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc Ia scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata aceasta va fi indepartata. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista, sau urmeaza a se a~terne, mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de Ia art. 4.3.11.

Executa rea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

.. ,

. l

I • J

J

J

J J

4.3.6. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba Ia a~ternere ~i compactare, In functie de tipul liantului, temperaturile prevazute In tabelul 25. Masurarea temperaturii va fi efectuata In masa mixturii, In buncarul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate In SR EN 12697-13.

In cazul utilizarii aditivilor pentru marirea lucrabilitatii mixturilor asfaltice Ia temperaturi scazute se vor respecta prevederile din agrementul tehnic si specificatiile tehnice ale producatorului.

T b I I 25 T t ·1 . t .. f It" t t a eu empera un e m1x ur11 as a 1ce a a~ ernere ~~ compac are Temperatura mixturii Temperatura mixturii

Tipul liantului asfaltice Ia a~ternere asfaltice Ia compactare

°C, min. °C, min inceput sfarsit

bitum rutier neparafinos, tip: 50/70 140 140 110

4.3.7. A~ternerea se va face pe lntreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, se stabile~te prin proiect ~i se supune aprobarii beneficiarului latimea benzilor de a~ternere ~i pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza a fi executate.

4.3.8. Grosimea maxima a mixturii a~ternute printr-o singura trecere nu poate fi mai mare de 10 em.

4.3.9. Viteza optima de a~ternere se va corela cu distanta de transport ~i capacitatea de fabricatie a statiei, pentru a se evita totallntreruperile In timpul executiei stratului ~i aparitiei crapaturilor I fisurilor Ia suprafata stratului proaspat a~ternut. Functie de performantele finisorului, viteza Ia a~ternere poate fide 2,5 .. .4 m/min.

4.3.1 0. In buncarul utilajului de a~ternere, trebuie sa existe In permanenta suficienta mixtura, necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

4.3.11. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale ~i transversale, care trebuie sa fie foarte regulate ~i etan~e.

La reluarea lucrului pe aceea~i banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal ~i/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului,astfel lncat sa rezulte o muchie vie verticala .

Tn cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa In aceea~i zi, taierea numai este necesara .

Rosturile de lucru longitudinale ~i transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 em fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor.

Atunci cand exista ~i strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa lntretesut.

4.3.12. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou ~i un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila lnfunctie de grosimea noului strat, astfellncat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%.

Tn plan, liniile de decapare se recomanda sa fie In forma de V, Ia 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de a~ternerea ~i compactarea noii mixturi asfaltice, pana Ia nivelul superior al ambelor straturi (nou ~i existent).

Executa rea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

l

. I _J

l • .J

J

se decapeaza

Racordarea In profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent

Axul drumului/strazii

45

45

Marginea partii carosabile

Racordarea In plan a stratului nou cu stratul existent

4.3.14. Stratul de baza va fi acoperit imediat cu straturile lmbracamintii bituminoase, nefiind lasat neprotejat sub trafic.

4.3.15. Avand In vedere po ~_ozitatea mare a stratului de legatura (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta n.u se va lasa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder sa fie acoperit inainte de sezonul rece pentru evitarea aparitiei degradarilor structurale.

4.4. Compactarea mixturii asfaltice 4.4.1 La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplica

tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice ~i gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica ~i fiecare strat In parte.

Operatia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede ~i/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispositive de vibrare adecvate, astfellncat sa se obtina gradul de compactare conform tabelului 21.

4.4.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, In functie de performantele acestora, de tipul ~i grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. Aceasta experimentare se face lnainte de lnceperea a~ternerii stratului In lucrarea reaspectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate In conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta.

4.4.3. Tncercarile de etalonare a atelierului de compactare ~i de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care sa efectueze In acest scop, toate lncercarile pe care leva considera necesare.

4.4.4. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat Ia tabelul 21.

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

I .J

. J

J J

4.4.5. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, numarul m1mm de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este eel mentionat In tabelul 26.

Compactarea se executa pe fiecare strat In parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu $Orturi de protectie.

Tabelul 26. Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri Ateliere de compactare

A B Tipul stratului

Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN

Numar de treceri minime Strat de uzura 10 4 12

Strat de legatura 12 4 14 Strat de baza 12 4 14

4.4.6. Compactarea se executa In lungul benzii, primele treceri efectuandu-se In zona rostului dintre benzi, apoi de Ia marginea mai joasa spre cea ridicata.

Pe sectoarele In rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare In urcare.Compactoarele trebuie sa lucreze tara $OCuri, cu o viteza mai redusa Ia lnceput, pentru a evita valurirea stratului executat din mixtura asfaltica $i nu se vor lndeparta mai mult de 50 m In spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, In special In lungul bordurilor, In jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic.

4.4.7. Suprafata stratului se controleaza In permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.

5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de executie a straturilor din mixturi asfaltice se

efectueaza pe faze.

5.1. Controlul calitatii materialelor Controlul calitatii materialelor se face conform prevederilor prezentului caiet de

sarcini.

5.2. Controlul procesului tehnologic Controlul procesului tehnologic consta In urmatoarele operatii:

5.2.1 . Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica: Ia fnceputul fiecarei zile de lucru; - functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

5.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului Ia introducerea In malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate $i lncalzite Ia ie$irea din uscator: permanent; - temperatura mixturii asfaltice Ia ie$irea din malaxor: permanent .

5.2 .3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: pregatirea stratului suport: zilnic, Ia lnceperea lucrarii pe sectorul respectiv; temperatura mixturii asfaltice Ia a$ternere si compactare: eel putin de doua ori pe zi

Ia compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697 -13; - modul de executie a rosturilor: zilnic; - tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic.

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

r 1

. J

. .1

J J J

5.2.4. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (retetei de referinta), se va face in felul urmator: - granulozitatea amestecului de agregate naturale ~i filer Ia ie~irea din malaxor, lnainte de adaugarea liantului (sarja alba): zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate: Ia 1nceputul fiecerei zile de /ucru; - compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica ~i continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de Ia malaxor ~i a~ternere: zilnic.

5.2.5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtura asfaltica: 1 probe I 400 tone mixture fabricate, dar eel putin una pe zi, astfel: - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda compozitiei stabilite prin studiul preliminar de laborator; - caracteristicile fizico-mecanice trebuie sa se lncadreze In limitele din prezentul caiet de sarcini.

Volumul de goluri se va verifica pe parcursul executiei si se va raporta Ia limitele din tabelele 17 si 18, in functie de tipul mixturii asfaltice preparate.

Abaterile in valoare absoluta ale compozitiei mixturilor asfaltice fata de amestecul de referinta prestabilit (dozaj) se vor incadra in valorile limita din tabelul 27, cu incadrarea in limitele caracteristicilor fizico-mecanice prevazute de caietul de sarcini si verificate pentru stabilirea dozajului optim.

Tabelul 27. Abateri fata de dozajul optim Abateri admise fata de reteta, %, in valoare absoluta

31,5 ±5 E 20 ±5 E Q)- 16 ±5

Q)"O 12.5 ' ±5 ..... ro ro ..... 8 ±5 0) · -Q) (f)

4 ±4 L.. Q) Olo_ <( ·- 2 ±4 L..

Q) 1 ±3 (.)

Q) 0,125 ±1 ,5 L..

f-0,063 ±1 ,0

Bitum ± 0.2 5.2.6. T1punle de lncercan ~~ frecventa acestora, functie de tipul de m1xtura ~i

clasa tehnica a drumului sunt prezentate In tabelul 28, In corelare cu SR EN 13108-20.

a eu lpU ~I T b I 128 T I . f recven a mcercan or rea 1za e pe m1x un as a ICe t A r t . t . f If Nr. Natura

Caracteristici verificate si Tipul mixturii crt. controlului/incercarii ~i frecventa incercarii limite de incadrare asfaltice

1. 1ncercari initiale de tip Caracteristici Toate tipurile de mixturi asfaltice (validarea In laborator) conform tabel 15 pentru stratul de uzura, de legatura si

de baza cu exceptia mixturilor asfaltice stabilizate

Caracteristici Toate tipurile de mixturi asfaltice conform tabel 16 destinate stratului de uzura cu exceptia

mixturilor poroase, pentru clasa tehnica a drumului I, II, III,IV,V

Caracteristici Toate tipurile de mixturi asfaltice conform tabel 17 si 18 destinate stratului de legatura side

baza conform prevederilor din acest caiet de sarcini pentru clasa tehnica a drumului I, II, III,IV,V

Executa rea imbracamintei bituminoase cilindrate

l l

.l

J

I J

J .J

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

fncercari initiale de tip Idem punctul 1 La transpunerea pe statia de asfalt a (validarea In productie) dozajelor proiectate in laborator, vor fi

prelevate probe pe care se vor reface toate incercarile prevazute Ia punctul 1 din acest tabel.

Verificarea caracteristicilor Compozitia mixturii conform Toate tipurile de mixtura asfaltica mixturii asfaltice prelevate Art.5.2.4. si Art. 5.2.5 pentru stratul de uzura, de legatura si in timpul executiei : de baza. - frecventa 1/400 tone Caracteristici fizico- Toate tipurile de mixturi asfaltice mixtura asfaltica fabricate mecanice pe epruvete destinate stratului de uzura, de sau eel putin o data pe zi Marshall conform tabel 15 legatura si de baza cu exceptia

mixturilor asfaltice stabilizate . Verificarea calitatii stratului Caracteristici conform tabel Toate tipurile de mixtura asfaltica executat: 21 pentru stratul de uzura, , de legatura si - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executati;

de baza.

- min. 1/lucrare, in cazul lucrarilor cu suprafata mai mica de 10 000 m2

Verificarea rezistentei Conform table 16 pentru Toate tipurile de mixtura asfaltica stratului Ia deformatii rata de ornieraj si/sau destinate stratului de uzura, pentru permanente pentru stratul adancime fagas cu drumurile de clasa tehnica I, II, III ,IV,V executat: respectarea Art. 3.3.2.1 . si - o verificare pentru Art. 3.3.2.2. fiecare 10 000 m2 executati; - min. 1/lucrare, in cazul lucrarilor cu suprafata mai mica de 10 000 m2

Verificarea modulului de Conform tabel 18 Strat de baza rigiditate: - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executati ; - min. 1/lucrare, in cazul lucrarilor cu suprafata mai mica de 10 000 m2

Verificarea elementelor Conform tabel 22 Toate straturile executate geometrice ale stratului executat Verificarea suprafetei Conform tabel 23 T oate straturile executate stratului executat Verificari suplimentare in situatii cerute de comisia de receptie (beneficiar): Conform solicitarilor comisiei -frecventa : 1 set carate pentru fiecare solicitare

5.3. Controlul calitatii straturilor executate din mixturi asfaltice 5.3.1. Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete, astfel:­

carote cD 200 mm pentru determinarea rezistentei Ia ornieraj ; carate cD 100 mm sau placi de min .( 400 x 400) mm sau carate de cD 200 mm (In suprafata echivalenta cu a placii mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbtiei , precum ~i a compozitiei - Ia cererea beneficiarului . Epruvetele se preleveaza In prezenta delegatului antreprenorului, al

beneficiarului ~i al consultantului sau a dirigintelui, Ia aproximativ 1 m de Ia marginea partii carosabile, lncheindu-se un proces verbal, In care se va nota (informativ) grosimea straturilor prin masurarea cu o rigla gradata . Grosimea straturilor masurata in laborator conform SR EN 12697-29 se va trece in raportul de incercare.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.

Executa rea imbracamintei bituminoase cilindrate

l

.J

J

. J

J J

5.3.2. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare in situ, prin lncercari nedistructive sau prin lncercari de laborator pe carate.

lncercarile de laborator efectuate pe carate pentru verificarea compactarii cons tau In determinarea densitatii aparente ~i a absorbtiei de apa, pe pia cute (1 00x1 00) mm sau pe carate cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se lncadreze In limitele din tabelul 21.

5.3.3. Celelalte lncercari constau In masurarea grosimii stratului, a absorbtiei de apa ~i a compozitiei (granulometrie ~i continut debitum).

5.4. Verificarea elementelor geometrice Verificarea elementelor geometrice ale stratului ~i a uniformitatii suprafetei

constau In: • verificarea lndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport ~i fundatie,

conform prevederilor STAS 6400; • verificarea grosimii stratului, In functie de datele lnscrise In rapoartele de

lncercare lntocmite Ia lncercarea probelor din stratul de baza executat, iar Ia aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe kilometru, efectuate Ia 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii lmbracamintii, Tabel 21 ~i conform Tabel 22.

• verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate; • verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face In axa, cu ajutorul unui aparat

topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime, pe minimum1 0% din lungimea traseului.

Nu se admit abateri In minus fata de grosimea prevazuta In proiect, respectiv In profilul transversal tip, conditie obligatorie pentru promovarea lucrarilor Ia receptie.

In situatia in care grosimea proiectata nu este respectata, stratul se reface conform proiectului.

6. RECEPTIA LUCRARILOR 6.1. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante, stabilite In proiectul tehnic, privind straturile de

mixturi asfaltice se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de statal calitatii In constructii aprobat cu HG 272/94 ~i conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata In Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

6.2. Receptia Ia terminarea lucrarilor

6.2.1. Receptia Ia terminarea lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor In constructii ~i instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94 (cu modificarile si completarile ulterioare).

Comisia de receptie examineaza lucrarile executate in conformitate cu documentatia tehnica aprobata, proiect de executie, caiet de sarcini precum si determinari necesare in vederea receptiei Ia terminrea lucrarilor dupa cum urmeaza:

• verificarea elementelor geometrice ale stratului - tabel 22: o grosime o latime parte carosabila o profil transversal si longitudinal

• planeitatea suprafetei de rulare - tabel 23

Executarea imbracamintei bituminoase cilindrate

• 1

. 1

.J j

• rugozitate - tabel 23 • capacitate portanta • raport de incercare pe carate prelevate din straturile executate - tabel 28.

6.3. Receptia finala 6.3.1. Constructorul are obligatia finalizarii tuturor lucrarilor cuprinse in Anexa 2,

precum si remedierii necinformitatilor cuprinse in Anexa 3 Ia Procesul verbal de receptie Ia terminrea lucrarilor, in termenele prevazute de acestea.

6.3.2. in perioada de garantie, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia corespunzator de catre Antreprenor.

6.3.3. Pentru lucrarile de ranforsare, reabilitare , precum ~i constructii noi de drumuri ~i autostrazi, in vederea Receptiei Finale se vor prezenta masuratorile de planeitate, rugozitate si capacitate portanta, pentru confirmarea comportarii in exploatare a lucrarilor executate ..

6.3.4. Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 cu modificarile si completarile ulterioare, dupa expirarea perioadei de garantie .

Executarea imbracamintei bituminoase ci lindrate

l l ,..

J

. J

J

_l

J

CAIET DE SARCINI nr 7

MARCAJE RUTIERE

l l

l . J

. J

_j

J J

CUPRINS

I. GENERALITATI

II. CONDITII TEHNICE PENTRU MA TERIALE UTILIZA TE 11.1. CONDITII TEHNICE PENTRU MA TERIALELE CU CARE SE

VOR EXECUTA MARCAJELE 11.2. CONTROLUL VOPSELEI DE MARCAJ II.3. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE MARl DE

STICLA

III. TIPURI DE MARCAJE III.1 . MARCAJE LONGITUDINALE III .2. MARCAJE TRANSVERSALE III.3. MARCAJE DIVERSE IliA. MARCAJE PRIN SAGETI SI INSCRIPTII

IV. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR IV. I . TIPURI SI TIPODIMENSIUNILE MARCAJELOR IV.2. EXECUTIA MARCAJELOR IV .2.1 . SPECIFICA Til GENERALE IV.2.2. EXECUTIA PREMARCARII

V. CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI V.I. SPECIFICATII GENERALE ANEXA 1 ANEXA2 ANEXA- REFERINTE NORMATIVE

l l

.1

.1

. J

J

L GENERALIT A TI Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, in

conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, privind circulatia pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei la lucrarea :

II. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE II. 1. Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier: Vopsea de marcaj ecologica, alba, tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (fara solventi

organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula continua sau in model structurat, asigudind vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa.

Marcajul se aplica cu masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsa si bile de sticla sau manual, in functie de tipul marcajului .

Durata de serviciu a marcajului trebuie sa fie de minim 18 luni. Calitatea vopselei se apreciaza pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata in Anexa 1, iar calitatea

amorsei se apreciaza pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata in Anexa 2. Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alb~,-c -a icare la cald

sau la rece, care sa indeplineasca aceleasi conditii tehnice de exploatare ca vopseaua-11" tij:) rtas- p1'ii tica de //~ \'I I~ '

Ia paragraful anterior. 1/,:....o ?:. ~ 1 .:Y.:;.: Durata de. serviciu. a aces.tora trebuie. sa fie de mi~im 36 luni . . ![/{' ~/ c>&S v\1' • •

Tehnologta de aphcare s1 fisele tehmce ale matenalelor pentru executia marcaJelor tt:;m9 last ce vo · fi prezentate Beneficiarului spre aprobare. ( ( ~~ · ', ~ C>

Materialele folosite trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar. -< " J "'-0

.::t:l ~

De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de a testa .. ~ l. cal"·tati.i;<J e ;i{)erat~ laboratoare recunoscute pe plan national sau international daca sunt agrementate . '-' N .. fil:~

11.2. Controlul vopselei de marcaj b' · ~ t:. . / Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe baza de probe, prelevate

din recipienti originali, inchisi ennetic si sigilati. Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor emise de catre Laboratorul de Siguranta

Circulatiei (AND). In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent antreprenorul, care va lua

masurile ce se impun. Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antreprenor. In cazul confirmarii a unor

rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea. II.3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul

si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj , conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda datelor din fisele tehnice.

III. TIPURI DE MARCAJE 111.1. Marcajele longitudinale care la randullor se subdivid in marcaje pentru :

- separarea sensurilor de circulatie; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie simpla sau dubla; - linie discontinua simpla sau dubla; - linie dubla compusa dint-o linie continua si una discontinua .

l l

l

1

_1

_j

J

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua simpla, iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua .

Marcajele longitudinale de delimitare se executa d'md latimea unei benzi de circulatie este de minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, avand segmentele si intervalele aliniate in profil transversal pe sectom·ele din aliniament.

in apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble. Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrare, in

exteriorul limitei partii carosabile cu: - linii continue simple Ia exteriorul curbelor deosebit de periculoase; - linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in intersectii . Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum cu

vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de vizibilitate dmin. este inferioara valorilor date in plan sa nr. 1 c.

111.2. Marcaje transversale a. de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel !neat din locul de oprire sa fie asigurata

vizibilitatea in intersectie b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 em care poate fi precedata de un triunghi cu

dimensiunile din SR 1848-7-2004. - de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 em iar

lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 60 km/h, nu mai mare de 60 km/h

in intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicand semnele de traversare.

- de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte, avand dimensiunile din SR 1848-7-2004.

111.3. Marcaje diverse - de ghidare - folosite Ia materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa o urmeze in

traversarea intersectiei - pentru spatii interzise - se executa prin linii paralele care pot fi sau nu lncadrate de o linie

continua. - pentru interzicerea stationarii; - curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de

reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0,40m. 111.4. Marcaje prin sageti si inscriptii Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor, directiilor de urmat spre o anumita

localitate, limitari de viteza, etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai mica sau egala cu 60 km/h.

Culoarea utilizata Ia executia marcajelor este alba. Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti,

inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.

La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile trebuie sa fie perfect uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. + 15oC astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare tara adaos de liant iar intensitatea vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.

IV. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR IV.l. Tipul si tipodimensiunile marcajului Marcajele rutiere cu vopsea ecologica, alba, diluabila cu apa, tip masa plastica, care asigura

vizibilitate in conditii de ceata, ploaie atat pe timp de zi cat si de noapte. Vopseaua se aplica Ia rece, ca atare sau pe amorsa, in grosime de pelicula uda de 2000 microni.

Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte.

J

J J J

Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa aprobarea acesteia de catre Beneficiar. IV.2. Executia marcajului rutier

IV.2.I. Specificatii generale Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, in ceea ce priveste: - calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa I; - tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale; - filmul marcajului; - executia premarcajului; - pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul; - stabilirea dozajului ud de vopsea; - dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni; - metodologia de control a calitatii; - nonne de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor. JV.2.2. Executia premarcajului - se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata parii carosabile, care au rolul de a ghida

executantul pentru realizarea corecta a marcajelor; - premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, mardindu-se pe teren cu vopsea

punctele de reper determinate; - corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, va fi verificata cu ocazia supravegherii

realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate. - Pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer

comprimat sau periere cu mijloace mecanizate; - Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, Ia:ra degradarea suprafetei drumului sau

prin spalare cu detergent sau solvent organic; - Indepatiarea prin frezare a unor suprafete marcate, in unnatoarele situatii:

I. Cand modificarile impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului existent; 2. Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament.

Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara in urmatoarele conditii: - executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru

instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea executarii lucrarilor; - executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare, pentru

presemnalizarea si semnalizarea lucrarii; - executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului; - s-a incheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului. Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor: - presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare; - pozarea cu conuri pentru protecsia vopselei ude; - autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicata pana Ia darea in

circulatie si de a recupera conurile. V. CONTROLUL CALIT ATII MARCAJULUI V.I. Specificatii generale In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere: daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj; daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si

microbile; banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile mari repartizate uniform

pe lungimea si latimea benzii de vopsea; Ia controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta Ia uzura, luminanta si retroreflexie uniform

distribuite pe toata suprafata marcajului;

l

1

J

.J

J J

in cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator, acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere.

ANEXA 1 FISA TEHNICA

1. Vopsea de marcaj ecologica tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (rara solventi organici) cu uscare la aer, aplicabila ca atare sau pe amorsa, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat sau profilat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea pe timp uscat si ploios.

2. Denumire: conform fabricantului 3. Caracterizare masa plastica:

3 .1. tip liant acrilic 3.2. densitate conform fabricantului 3.3. substante nevolatile (masa plastica ce se aplica) 3 .4. vascozitate 3.5. cenusa% 95oC

min. 85% conform fabricantului min. 66%

3.6. timp de depozitare in ambalaj min. 6 luni 4. Caractelizari peliculogene

4.1 . test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de pelicula uda de 2.000 ~un

Buletin BAST Retrotlexie Factor de luminanta Pendul SRT Rezistenta la uzura Grosime de pelicula uda Tip microbile Dozaj microbile gr/m2

4.2. timp de uscare pelicula uda 4.3. rezistenta Ia ploaie dupa timpul de uscare ( 4.2.)

5. Asigurarea calitatii masei plastice si a microbilelor 5.1. vopsea 5.2. microbile 5.3. agrement MLPTL

6. Conditii de aplicare 6.1. temperatura de aplicare

* aer *sol

6.2. higrometrie 6.3. dilutie 6.4. masina de marcaj

7. Toxicitate si protectia mediului ambiant 8. Reguli de siguranta la transport, manipulare si depozitare 9. Expediere

min. 150 mcd/Lx m2 min. 0,40 min. 40 min. 85% 2.000 !-ll11 Buletin Buletin Buletin conform fabricantului

Buletin Certificat

conform fabricantului confonn fabricantului conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului buletin conf. prescliptiei conform fabticantului conform fabricantului

ANEXA2

l 1

I J

.J

J J J

FISA TEHNICA

1. Amorsa (primer), monocomponenta, utilizata pentru realizarea unei aderente bune Ia suprafata suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare Ia aer, pe bazii de apa (grosime pelicula uda 600 ~Lm) si a vopselelor de tip masa plastica, monocomponente, solubile in apa, cu uscare Ia aer. Amorsa se aplicii pe suprafete bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere vechi.

2. Denumirea vopselei: 3. Caracterizare amorsa udii:

3.1. tip liant 3.2. densitate 3.3. vascozitate 3.4. timp de depozitare in ambalaj

Dozaj microbile gr/m2 4. Conditii de aplicare:

4.1. temperatura de aplicare 4.2. temperatura suprafetei de aplicare 4.3. umiditate relativa % 4.4. mod de aplicare 4.5. grosime pelicula uda

5. Timp de uscare ca atare sau ud 6. Rezistenta Ia ploaie dupa timpul de uscare 7. Toxicitate si protectia mediului ambiant

8. Reguli de sigurantii Ia transport, manipulare si depozitare 9. Expediere

REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE

conform fabricantului

acrilic conform fabricantului conform fabricantului min. 6 luni Buletin BAST

conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului max. 3-6 minute max. 15 minute buletin conf. prescriptiei 911155EWG conform fabricantului conform fabricantului

ANEXA 3

Ordinul MT/Ml nr. 411/1112/2000- Norme metodologice privind conditiile de publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucriiri in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

II. ST ANDARDE SR 1848/7-2004 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.

Intocmit,

l l

J

J

J

_j

J

CAIET DE SARCINI

Urmarirea Curenta a Comportarii in Exploatare a Drumurilor si a

Lucrarilor de Arta

Date de identificare

Denumire proiect: , MODERNIZARE DRUMURI SATESTI - MARINESCU ( DS /867 ), COMUNA

PRO VITA DE SUS JUDETUL PRAHOVA "

Amplasament: Com. Provita De Sus, Jud.Prahova

Beneficiar: COMUNA PROVJTA DE SUS

Proiectant general: S.C. CONSDATA PROJECT S.R.L. .----:::: a~oiVOj~

/. ~b '-' I D N ~~~~,, ;;.0 '? ~ -·

Pentru drumurile de categoriile de importanta " B" ~i "C", urmarir '); drenta1 <a't e ca obie~tiv. . I I .. l . . . . 9 I () . •\ \

mentmerea or a parametm te 1111CI prOiectati . m I. lor;,' ·"!'\~ I '\'

Urmarirea curenta are caracter permanent si se realizeaza prin grija p ·eprietan1~ direct sau prin 1

1

reprezentantii sai autorizati . \ />. ~~ C)~/ Urmarirea curenta se realizeaza prin exeminare vizuala directa si cu mijl ~ff~Pl; de ma~·_.:-~re

de uz current, pe toata durata de existenta a constructiei . ~-

Proprietarii de drumuri raspund de activitatea de urmarire a · comportarii in exploatare a t J

constructiilor ') Constatarile facute cu ocazia urmaririi curente se inscriu in fisa drumului si se anexeaza Ia cartea

tehnica a constructiei .

Urmarirea curenta trebuie corelata cu activitatea de intretinere si reparatii .

Proprietarii de drumuri vor desemna persoanele care efectueaza urmarirea curenta, acestia avand o

pregatire tehnica de specialitate eel putin medie .

Responsabilii cu urmarirea comportarii drumurilor au urmatoarele raspunderi :

~ sa cunoasca detaliile tehnice ale drumului si sa tina Ia zi catiea tehnica a constructiei ;

~ sa efectueze urmarirea curenta;

~ sa sesizeze proprietarului situatiile care pot determina efectuarea unei expertize telmice .

Urmarirea curenta se realizeaza lunar, pentru drumuri, strazi, alei si lucrari de arta .

Unnarirea curenta Ia drumuri consta in verificari si observatii cu privire Ia :

1. Starea tehnica a drumului definita conform lnstructiunii CD 155 , in scopul stabilirii lucrarilor de

lntretinere preventiva si a lucrarilor de readucere prin reparatii a starii tehnice Ia nivelul cerut de evolutia

traficului.

Defectiunile constatate vor fi mentionate diferentiat in functie de locul de aparitie si anume:

~ defectiuni ale suprafetei de rulare ;

l ..., I

J

_j

~ defectiuni ale imbracamintii sistemului rutier ;

~ defectiuni ale structurii sistemului rutier ;

~ defectiuni ale complexului rutier .

2. Modul in care se desfasoara circulatia pe sectoarele pe care se executa lucrari .

3. Calitatea lucrarilor ce se executa in regie sau antrepriza

4. Modul In care se respecta termenele de remediere stabilite in registrele de revizie si control.

5. Starea si corectitudinea semnalizarii verticale si orizontale .

6. Starea si corectitudinea semnalizarii punctelor de lucru de pe platforma sau zona drumului.

Responsabilii cu urmarirea comportarii drumurilor pot fi personal propriu sau persoana fizica angajata

prin contract .

Proprietarii de drumuri stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii care se supun urmaririi

speciale, lnstiintands Inspectia de stat in constructii .

Prezentele instructiuni sunt in conformitate cu continutul cadru din H.G.R. 766/1997, adaptate pentru

lucrari de drumuri si poduri . De asemenea , acestea se vor completa cu instructiunile tehnice din Buletinele

Telmice Rutiere in vigoare.

2

. J

I ' '

J

.J

J

Beneficiar: COMUNA PROVIT A DE SUS Vizat ISC PRAHOV A

PROGRAMUL FAZELOR DE EXECUTIE DETERMINANTE

, MODERNIZARE DRUMURI SA TEST/- MARINESCU ( DS 1867 ), COMUNA

PRO VITA DE SUS JUDETUL PRAHOVA "»

Documentul scris care se Cine i'ntocme~te Nr. Lucrari ce se lnche ie: ~i cine semneaza: Yolum de

PV -proces verbal Numarul ~i crt. controleaza, se verifica __ 1-ISCLPUAT, lucrare care se data actului

~- -mA -proces verbal de lntocmit Ia sau se receptionea ~a)fO )ta · ·, scunse B-lnvestitor, receptioneaza veri Iicari le

calitativ ~i pe tt , ~re 1 )PVR <5'-> ces verbal de E-Antreprenor [tronsoane] executate (se trebuiesc i'n mite (\ 1£1' ~receptie C$1ltativii general, completeaza

documente.1 ~·ise( PVFB ~ p 1~~\~s verbal faza P-proiectant de catre

I ~/ d"l'mf n" ' C-consultant

investitor) PV'tL - p ·oces verbal

I if' trasare, ucJ\~'Ini I

0 \\ ..... I> _L ', .Jot 0 '/ ~/+ 3 4 5 ·~v ,_ 1--r#(_

1 l s'd~~·py BEP Predare amplasarnent :> "'-... - ·-2 Trasare lucrare PYTL BEP

3 Fundatie balast PYLA BE 4 Fundatie piatra sparta PYLA BEP

5 Strat uzura EB 16 rul

PYRC BE 50170

6 Receptie Ia terminarea

PYRC BEP lucrarii

~

NOTA:

1. Executantu! va anunfa in scris cei!alfi .factori interesafi p entru participare cu minimum 10 zi!e inaintea datei Ia care urmeaza a se.face verificarea. 2. La recepfia !ucrari!or se vor avea in vedere atat prevederi!e documenta{iei cat $i prescripfii!e tehnice in domeniu, in vigoare Ia data respectiva. 3. Documentele anexate care stau Ia baza ver!ficari!or efectuate de comisie (copii dupa cert!ficate!e de ca!itate, ridicari topografice, probe de !aborator, etc) se vor anexa Ia procese!e verba!e respective . 4. Co!oana 5 se comp!eteaza Ia data incheierii actu!ui prevazut in co!oana 2. 5. Un exemplar din prezentu! program, comp!etat cu coloana 5 $i procese!e verba!e anexate, se vor anexa Ia cartea construc{iei, ce se va prezenta Ia recepfia pre!iminara ~· i de,finitiva a !ucrarii. 6. Prezentu! program de inspec{ie pe .faze determinante nu exclude respectarea condi{ii!or prezentate. in caietu! de sarcini ~· i

docum entajia de execufie.

INVESTITOR EXECUTANT

'---- l__ '- . \._._ -----

GRAFIC GANTT

Den umire obiectiv:,.MODERNIZARE ORUMURI SATESTI • MARINESCU (OS 1867 ), COM UNA PROVITA DE SUS JUOETUl PRAHOVA"

Ben-eficiar: COM UNA PROVITA DE SUS, JUDETUL PRAHOVA

l. j

J

ANTEMASURATOARE

OBIECTIVUL: DS 1867 (MARINESCU) L= 374.00 ML

,, SUPRASTRUCTURA

1 DA06A1

Strat de agregate natura le cilindrate, avand funetia de rez identa

f iltranta, izolatoare, antige liva si anticapi lara, eu asternere ... manua la

(ba last);

374.00

2.00

149.60

2 TRA01A

X

X

+

4.00

25

60

X

X

=

0.1

4

209.60

= X

me

Transportu l rutier al. .. materialelor,sem ifabrieatelor eu

149.60

0.3

209.6 X 1.311 X 1. 7 = 467

3 TRAOSAOS

Tra nsport rutier materiale,semifabrieate eu .. . autoveh ie.speeia le

209.6 X 0.232 = 48.63

4 DA12A1

Strat de fundat ie sau reprofilare din piatra sparta pentru drumuri, eu

asternere meeaniea exeeutate eu impanare si innoroire;

374.00 X 4.00 X 0.15 = 224.40

2.00 X 25 X 4 X 0.15

224.40 + 30 = 254.40 me

5 TRA01A Transportul rut ier al ... materialelor,sem ifabr ieatelor eu

autobaseulanta pe dist.= km .

210 [me]

= 60

467 [to]

49 [to]

254 [me]

= 30

647 [to]

254.40 X 0.257 X 1.35 = 88 Nisip

254.40 X 1.37 X 1.60 = 558 Piatra sparta

6 TRAOSAOS 38 [to] Tra nsport rutier materiale,sem ifabrieate

eu ... autoveh ic.spee iale(eisterna,beton .ete)pe dist.de 5 km

254.40 X 0.15 = 38

7 DB01A1 1696.0 [mp]

,,

I j

_j

J J

Curatirea mecanica in vederea aplicarii imbracamintilor sau tratamentelor

bituminoase a straturilor suport alcatuite din : suprafete bituminoase din

beton cimentat sau pavaje din piatra bitumate, executata cu peria

mecanica;

374.00

2.00

1496.00

X

X

+

4.00

25.00

200.00

X

=

1496.00

4.00

1696.00

= 200

8 080201

9

Amorsarea suprafetelor straturilor de baza sau a imbracamintilor existente

in vvederea aplicarii unui strat de uzura din mixtura asfaltica, executata cu:

emulsie cationica cu rupere rapida

1696.0 100 X 1 = 16.96

OB16H1 lmbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte executata Ia cald, in

grosime de : .. . 4,0 em cu asternere mecanica

1696.0 X 0.06 X 2.35 = 239.14

10 2600246 Mixtura asfaltica EB 16rul 50/70

239 X 1.103 = 263.77

11 TRA01A

Transportul rutier al. .. materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe

dist.= km.

12 OF1681

13

14

Marcaje rutiere longitudinale, simple sau duble, cu intreruperi sau continue,

executate mecanizat cu vopsea de ... email,fara microbile de sticla;

OF27A1

Piloti pentru dirijare circulatie rutiera in scopul sigurarii fluienta trafic pe

sector drum cu restrictii de circulatii ptr.lucrari constr.reparatii;

OF24A1

Semnalizare rutiera asigurare continuit .circulatiei in timpul executiei

lucrarilor cu indicatoare metalice

16.96 [100mp]

1696 [mp)

264 [to]

264 [to]

1.12 [km]

64.00 [ore]

10 [buc]

~l

- 01 -

FORMU LAR F2

0BIEC1'IV PROJ EC'fAN'I' PRI MAHIA PHOVJTA DE SUS SC CONSDAT/\ PROI EC'I' SRL

CEN'l'RALIZATORUL c heltuie l ilor pe o biect si categorii de lucrari

OBI ECT: PR I MARJ A PROVI'I'A DE SUS

I Nr. I c ap . I subcap . I Va l oarea !dev iz genera l j Che l t uieli pe ca t egoria de l ucrari I ( ex clus 1v TVA) I I I 1---- ---- - --- -- -- 1 I I I l ei 1 l------------- l----------- ------- -------- ------------------ ---- --------------------------------------- -------- ------------ l---------- ----- -1 I 1 I 2 I 3 I l------------- l------- -------------------------------------------------------------- -------- ------------------------ ------ l---- ----- -- -- ---1

. I :.1

.1 ~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~0~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~~~~ ~~~ ~~~~~~ ~~ ~~~ ~ ~~~ ~~ ~~~ ~~ ~ ~ ~~ ~~~ ~ ~~~~~~ ~~ ~~ 1 I 0 5 1 86 7 DS 1 86 7 (MAR I NESCU) L= 37 4.00 ML I I l----------------------- --------------------------------- --------------------------------------------------- 1---------------- l I Rez i stenta I I r -~;hi~~~~~;~------ ---- - -- ----- - - - ---- - - - ----- ---- ------------- -- --------- --- ------- -- ---------- -- -- --- -- --- r -- --- ------ -- -- - r

. 1.

. 1 . 3 1---------------------------- --------------------- ----------------------------------- ----------------------- 1--- ------------- 1 I Instalati i I I

~ ~~~~~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~~ ~~~~ ~~~~~~~ ~~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~ ~~~ ~ ~~~~~~~ ~~~~~~~~~ ~ .1. 4

I 4. 1 .4 .2 Ins t alatii sanitare I J

l----------------------------------------------------------------------------------------------------------- l------- -- ------- 1 1 I 4 .1 . 4. 3 I n s t a l a t ii t e rnli ce I I r ------------- ~ ---- - --- - ----------- ----------- ----------- ----- - --------------- --- ----- --- ------ --- - ----------------- - - -- -- r -------- -- - - --- - r

'! I TOTAL I I I ------------- 1--- ------------------------------------ ----- ------------ ----------- -------------- ------------ -------------- 1---------------- 1

j I TOTAL VA J. ... OARE ( ex clusi v T VA ) I I I I I 1------------- l------------ ------------------- -------------------------------------------------- ---- ---- ------------------ l----- ----------- l

l I I I I Ta xa p e val o area adaugata / I I I I

)--- ---------- l--------------------------------- -- ---- ----------------- ------------------------- -------------------------- 1------------- --- l I I I I 1 I TOTAL VA LOARE ( i nclusi v 'fVA ) I I I I I I ------- ------ l------------ --- ---------------------- ------------------- ------------------------------ ------------- -------- 1----------------l

Executa n t PR01ECT S RL

J

J

J

l l

J

_j

J

================================================================= Persoana j uridi ca achizitoare PRIMARIA PROVITA DE SUS

Formu1aru1 F3

Obiectivu1 : Obiectu1:

000 8 000000008 0003 45200000

PRIMARIA PROVITA DE SUS MODERNIZARE ORUMUR I SATESTI

Lista cu cantitati1e de 1ucrari Devi z oferta DS18 67 OS 1867 (MARINESCU) L= 374.00 ML

Categoria d e 1ucrari: 1000

NR. SIMBOL ART . CANTITATE D E N U M I R E

UM

A R T I C 0 L

PU MAT PU MAN PU UTI

VAL MAT VAL MAN VAL UT I

PU TRA VAL TRA SPOR MAT MAN UTI GR. /UA GR . TOT. T 0 T A L

001 DA06A1 M.C. 210.000 STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUAL

00 2 TRA01A TONA 467 .0 00 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= KM.

00 3 TRA05A TONA 49 .0 00 TRANSPORT RUTIER MATERIALE, SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CI STERNA,BETON. ETC) PE DI ST.DE

004 DA12A1 M.C. 254 . 000 STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MECANI CA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE

005 TRA0 1A TONA 647.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIS'I'. = KM.

006 TRA05A TONA 38.000 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC .SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE

007 DB01A1 MP. 1696.000 CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRATSUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC

008 DB0201 100 MP . 16 . 960 AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA

009 DB16Hl MP . 1696.000 IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA

010 2600246 TONA 264 .000 EB 16 ru1 50!70

011 TRA01A TONA 264.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DI ST .= KM.

012 DF16B1 KM. 1.120 MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU INTRERUPERISAU CONTINUE EXEC MEC VOP EMAIL FARA MICR STIC

01 3 DF27A1 ORA 64.000 PILO'I'IPT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SEC'I' DR CU RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

014 DF24A1 BUC . 10.000

l l l

1

SEMNALIZARE RU'TIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU I NDICATOARE METALICE

Cheltuieli directe din art icole:

GREUTATE MATER I ALE MAN OPERA U'l' ILAJ TRANSPORT

Alte cheltui e li directe:

- CONTRIBUTIE ASIGURATORIE PTR . MUNCA

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATER I ALE MANOP ERA UTILAJ TRANSPORT

Cheltuieli indirecte: Profit:

'l TOTAL GENERAL DEVIZ:

CONTRACTANT (OFERTANT ) SRL

J

J

J J

TOTAL

TOTAL

l F'ORMULAH C6

l Li s t a con s umu d lor de resurse materi a l e {cant i La ti to tale )

Lucr area : PRIMAHIA PROVl '1'/1 DE SUS

l

Deviz: OS 1 867 OS 1867 ( MAIUNESCU) 1., ::;: 374.00 MI .. -- ------------ -------------------------------- ------ --------------------- --------------------- --. ------------------------jNr. 1 Oe numi r ea re s urs e i materi a le I U. M. jCons umur 1 I Pret. unJ.Lar I Valoa r e Furnizor !Greutate l [Crt . [ I [cupr ins e je xclu s 1v •rvA J exclusJ.v 'J'VA I I (tone ) I I I I l i n ofe r tal HON I RON I I I l - - -- l - ------ ------- ---------- --- ----- -- ------- - l ------ 1--- ------- l -- ------ --- - - l -------------- l - - -- -- ----- --- -- l -------- l

1 -~ - - 1 --- ---- - ----- ---- - - ~ ----- -- ------ -- ------- 1 --~ - -- 1 ----=----- 1 --- -- ~ -- --- - - 1- ---- -~- -- - --- 1 ------- ~ -------- 1 --- ~ -- -- 1 I ll 2200393 BI\LAS1' NESPI\LI\T DE RIU 0-70 MM IM. C . I 27 5. 31 1 I I I 468.0271 I 21 2200525 NISIP SORT/IT NESPI\LI\1' DE RIU Sl I M. c. I 65. 28 I I I 08. 127 1 I I LI\CURI 0 , 0-7,0MM I I I I I I I

31 2201650 PI I\TRI\ SPI\R1'A PEN1'HU DRUMURI ROCIIM.C. 25 91 1 I I 38 8621 I MI\GMATICE 15- 25 MM. I I I I I I

4 1 2201672 PIATRI\ SPAR1'A PENTRU DRUMURI ROCIIM. C . 32 2 .50 1 I I 40 3 .8661 I MAGMATlCE 40 - 63 MM. I I I I I

sl 2600206 BITUM PENTHU DHUMURI TIP D 00/120 IKG 1.34 1 1 I 001 1 I STIIS 7 54 I I I I I

Gl 26 00 246 EB 16 rul 5017 0 I 'I'ONI\ 264.001 I 620 4001 71 26 00323 EMULS1E DE BITUM CATIONIC/\ c u I KG 771.68 1 I I 0. 84 9 1

I RUPERE RAPID/\ 50877 I I I I I 01 342 1 097 OTEL PATHAT LAMINI\'1' LA CilLO S 334IKG 10 . 66 1 I 0.01 9 1

OL37 - 1N LT= 30 I I I 9 1 58 17446 SURUB CliP HEXAGONAL SEMIPRECIS M I BUC . 6.0 01 I 0.0001

I 8X30GR.5.8S6220 I I I I 1 0 1 6103294 VOPSEI' MINIUM DE PLUMB V.3 51 - 3 IKG 0.101 I .0001

I NTR 90 - 80 I I I I 11 1 61 08004 EMAIL ALB II E.109 - 5 NI 1707 - 61 I KG 56 481 I 0 . 0611 12 1 6109418 DILUANT PEN1'RU PRODUSE DE MARCAHE I KG 2 . 77 1 I 0. 003 1

I D009 - 3 NI 1700- 61 119 I I I I 131 6200676 WHITE SPIRI'l' RAFINI\1' 1'IP A STI\S I KG 0.90 1 I 0 . 001 1

I 44 I I I I 141 6202 507 VIISELINI\ 'rEHNICI\ ARTIFIC 1ALA 'l'IP I KG 0.10 1 I 0.0001

1 11 s 917 I I I I l S I 6202806 1\PA I NDUS1'RII\LI\ PENTRU LUCRAHI I M. C . 118 07 1 I 118 071 1

I DRUMUfU SI TERI\SAMENTE IN I I I I

I CI STERNE I I I I 16 6301690 STILP PENTRU PLIICI INDICI\1'01\RE BUC . 1 5 20 0. 215

I DIN 1'EIIVA 01'El, D= SO I I I I 171 6311889 BRATARA SIMPLII 1 CIRJE MARE I BUC. 24.00 I I 0. 023 1 18 1 6716156 COVOR PVC FARA SUPOR'l' 1'IP A IMP. 3.60 1 I 0.011 1

I CALITATEI\ 1 GROSIME=2,0 LATIME= I I I I I 1500 IMPRIMAT 57361 I I I I

191 6716974 FOLIE REFLECTORIZI\NTI\ ( I MPORT) IMP. 0 44 I 0 OOOI 20 1 7100081 INDICATOR CIRCULI\TIE TIIBLI\ OTEL+ I BUC . 0 80 1 I 0.002 1

I FOLIE R. 'l'RIUNGIII LUNGIME= 7 OOMM I I I I I F8AS1848 I I I I

21 1 7100093 I NDICATOR CIHCULI\1'IE TABLA 01'EL+ I BUC . 0. BO I I 0. 002 1 I FOLIE R. TRIUNGIII LUNGI ME= 700MM I I I I F8B S1840 I I I I

221 7100108 I NDICATOR CIRCULA1'I E '1'1\BLA O'l'EL+ IIBUC . 0 . 80 11 I 0.0021 FOLIE R. TRIUNGII1 LUNGIME= 700MM I

I F oc 51848 I I I 23 I 7100213 JNDI CA1'0H CIRCULATIE T{'Bl.A OTEL+ I BUC . 0 . 80 I I 0. 002 I

I FOLlE R. 'l'RIUNGH1 J.UNC! T.ME= 7 00MM I I I I I F21 s 1 8 4 8 ' I I I I

2 4 I 7101011 INDICATOR CIHCULA'l'l E '1'1\BLI\ OTEld I BUC. 1. 60 I I 0. 0071 I FOLIE R. PA1'RA'l' L\JNGIME= 600 t1M I I I I I F36 51848 I I I I

25 1 7101217 INDICATOR CIRCULI\TIE TABLA OTEL+ I BUC. . 20 I I 0. 0111

I ~~~!~ R. CERC D= 600 MM F63A I I I I

26 1 71 0 1255 INDICA1'0R CIRCULI\'l'IE TABLA O'l'EL+ I BUC. 1. 60 I I OOS I I FOLIE R. CERC D= 600 MM F661\ I I I I I I I

I I S18 4 8 I I I I I 27 1 7101322 INDICATOR CIRCULI\1'IE TABLA OTEL+ IBUC. I 0.00 I I 0.003 1

1 ---- 1 -------- -~~~=~- ~ ~-~~~~- ~= -~~~ -~- ~~~ -:=~~~ 1 - ----- 1 --- - ----- - 1 -- - --- -- -- - -- 1 ----- - ---- - --- 1 ------- - ---- - --- 1 - - ------ 1 I I T 0 TA L I I ~~~~------- - -- 1 - - -------- - - - - 1 --------- - ------ 1 =~=~ ~~ ~~ 1 I I I I IEURO I I I I --------------------- ------------- ------------ ---------------- ------------------- ---- -- ----- ----------------------------

Ofertant

. J

. j

J

l l 'l

r 1

• 1

. 1

J

J J - J

pag. f'ORMULAR C7

l .. is ta consumur:i lor c u mana de lucru (cantitati total e )

l.ucrarea: PRIMARIA PHOVI'J'l\. DE SUS

Deviz ' DSJ867 DS 1067 (MARI NESCU) L= 37~ .00 ML

I Nr . Denumi rea meser j e i j Consumuri (om- ore) I Tar i f mediu jVal oare (exc lusiv TVA) 1 Procent I I Crt. I I c u manoper a directa I RON/ora I RON I l 00% I I I I I I 12 X 3 ) I I 1---- 1-------------------------------- ---·--------- 1-- --------·-- - ----- -- l ------------ l -- - - ------- - -- -- -- -- - 1- - ------------ 1

/ - ~ - ~ 1-----;~~-~~;~~;~~~~ ----- -------------------1--------- ~ ; ~ ~ ;~~ ----1-____ : ______ , __ -------- ~ -- -------- /------ _:--- --- I I 21 100 DULGHER PODURI I 36. ~65 I I I I I 31 1 20 PAVATOR I ~~5.~81 I I I I I ~ I 199 MUNCITOR DESERVIRE C- 1'II . MON1'AJ I 292. 650 I I I I r --- - r ---------;-~-;-~-~-- ------------- - ---------- : --------- ;~~ ~;~;---- ~ - ~~~-------- r -- ------ - ------- -- --- r -- -- - ---- - --- - r

l __ __ l _________________ ~re-- ./~~~ ____________ l ___________ ____ _____ l ~ ~~~~~~~~~~~ l ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ l ~~~~~~~~~~~~~~ l ~v ~1' ... ~ _c;..

v # ~ Ofertant CO 1.TA ,.

RO CT * \:,\'\'.: s l- ;t"

"\;,..,'.~ 1'4' . / '"' '"··~~ .

l l

Lu crarea:

FORMUL/\H CB Li sta cons umurilor de ore de funcLionare a uUJajelor de construct i i (c antitati totale)

PIUMAHIA PHOVI'1'J\ DE S US

pag.

rJ Dev i z, DS1867 OS 186 7 (MARJNESCU) L= 37 4 . 00 ML

~I

. j

J J

jNr I l>enumirea utilajului de cons tructii I Consumuri I 'l'ar if orar I Valoar e (exclusiv TVA) I ICrt. I I ore de f u nctionare I RON/ I RON I I I I I ora functionare I (2 x 3 ) I

~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~~~~ ~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~ ~~~~ ~ ~~~~~~~~ ~ ~~~~~ ~ ~~~~~~~~~~~ ~ ~~ ~ ~~~~~~~ ~ ~~~ ~~~ ~ ~~~~ ~~~~ ~~~~~~~~ ~~ ~~~~~~~~ ~ ~ ~~ ~~~ ~ ~~~~~~ I I l l 35 46 AUTOGREDER PINA LA 175CP 10.668 I I I 2 1 4005 COMPACTOR STA'l' IC 1\UTOPROP. ,cu 106.651 I I I I RULOURI (VALTUH I ) 'R8-14; DE 14TF I I I 31 4008 COMPACTOR S'l'ATIC AU'rD PROP.PE 8 . 989 I I I I PNEURilO, 1 - 16'J'F I I 4 1 40 26 PEJUE MEC.P'l' CURA'l'A'l' FUNDA1'II 0. 509 I I I DHUMUR I 6 CP I I 5 1 4 04 6 REPARTIZA'J'ORFINISORMIX1'UR1ASFIILT ICEM 8. 989 I 1 1 o·r. TEHM. FARAPALPA'rDR92CP 1 I 6 1 4047 AUTOGUORONA'l'OR 350 0 - 3600t. 0. 899 I I 7 1 406 2 MASINADE'J'RASIITBENZIDECIHCULA'l'IEMO'J'OR 0. 325 I I I AEDERE IN'l'EHNA 40 - 4 5CP I I 8 1 5603 AUTOCISTERNA c u DISP.DE STROP cu M. 11.689 I I I A J 5 - 8T I

, -- -- , ---------;- ~-;- ~- ~- -- - - ---]- ---- --- ----- --- ~ - --- - --- - -~~~-;~~ -- -- - , ~~ ~~~~ ~~~ ~~~ ~ ~ ~~~ ~ ~ ~ ~~~ ~ ~~~~ ~~ ~ ~~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~~~ ~ ~~ ~~ ~ --- - ~ -- - ---- ------------ -- -----~ -;r---;; -- ----- --- ~ - -- ----------- ------ - - ~ --=~~~--- -------------- ~ -------------- ----------

G~~~~o Clfc Ofertant

._v / "f>.<'Y

so"' ~·~ cO:o. ,·t.C~~ ~

.... \1. ~ .~ .~-- t'. '•,!l'~"'t' ~

'-.! ."!"!_. .~;/

.1

1

J .J

pag. FORMULAR C9

Li s ta consumurilor pr lvind transportu r .i l e (cantitaU to ta l e)

Luc r area: PHlMARIA PROVI'l'A DE SUS

Deviz' DS1867 US 1867 (MIIRINESCU) L= 37 ~ 00 Ml>

jNr. I 'J'ip de transport jElemente rezultate din analiza lucra r ilor j Tarif unitar ]Valoare(excl usiv TVA ) I [Crt. I I ce urmeaza a fi executate I RON/ I RON I I I 1--- - ---- - ----- - ------ - --- - ------ -- ---- - -- 1 tona I I I I I tone I 1an. I ore d e I I I

1 --- - 1 -------------------- - --- - ------- - --- 1 -==~~~~~==~== - 1 - ~~=~~ =~~ - ~ - ~~~~=~~~~==--- 1 -- ----- - ---- - - 1 --- - -- - -- - -- - --- - --- - 1 1 - ~-- 1- -- - - - ------- - - ~ -------- -- ----- -- -- -1 - - -- - - ~- -- - - -- 1 -- --~ -- --- 1 -- --- -- ~--- ---- 1 --- --- = -- - - - -- 1 - -- - ----- -~--- - -- ---- 1 I 1. I Transport au t o (total) din care,pe I 1465 . 000 I I I I I I I ca tegorii I I I I I

, ---- , -~~~~;-~~~~~:~:: - ::~::: -:: - - --- -- - , - -- -- ~;;~~~~~- , --- - - - ---- , ---- --- ------ - - , -- --- ----- -- - - , - ---- - - -- - - -- - --- - - - - , 1 1 MATERI IILELOR, SEMI FABRICA'rELOR I 1 1 I I I I I c u AUTOBASCULANTA PE DIST. = I I I I I I I I KM . I I I I I I I I 1. 002 TRA0 5A I 07. 00 0 I I I I I I ~'RANSPOH~' RU~'IEH MA~'ERIALE , I I I I I I

I I SEMI FABRICATE cu AUTOVEH I C. I I I I I I SPECIALE(CISTERNA,BE~'ON.ETC) I I I

/ - ; ~ - l -;~~~;~~~~~~~:~~~~ - ~~~~~: - ~~~~:1) -- - l - - ------ ----- - l ------ - --- l -- ---- --- ---- - - l ----- - - - --- --- l -- - -- - -- ---- -- - --- - -- l I I d in care , pe categorii I I I I I I l - - -- l - --- - - --- --- - ------- --- -- ------ - --- - l - --- --- - ------ l --- --- ---- l -- - ---- ---- ---- l ---- --- -- ----- l - -- - -- - - --- - - --- - -- -- 1 I 3. I Alte transporturi I total) I I I I I I 1- - -- 1----------- - ----- - - ----- --- - --- - --- l -- ----- - ---- - - l --- - ------ 1--- - --- ----- --- l - ---- ----- - -- -l--- -- ---- -- - -- -- - --- - l I ITO~'lll· I 1465.000 1 I I RON I I I I I I I I EURO I I

Ofertant

l c .. "'· o.......,.. i N s D A T

ROIECT A

Consultanta, serv ici i proiectare drumuri ~ i poduri , retele ed ilitare Telefon: +4 - 0765.211.204 Fax: +4 - 0244.330.071 E-mail : office@csdp.ro

, MODERNIZARE DRUMURI SATESTI -MARINESCU ( DS 1867 ),

COMUNA PROVITA DE SUS JUDETUL PRAHOV A"

PROIECTTEHNIC+DETALllDE EXECUTIE

'

PROJECT NR. 2/2019

,

Numele si prenumele verificatorului atestat: ANCA GRIGORAS

privind verificarea de calitate Ia cerinta A4,B2.D2

REFERAT

ANEXA2a (confo Ordo MLPAT 77N/96)

Nro197 data 1000502019

a proiectului NR.2/2019 "MODERNIZARE DRUMURI SATESTI - MARINESCU (DS1867), COMUNA PROVITA DE SUS JUDETUL PRAHOVA" faza P.T. + D.D.E. ce face obiectul contractului

1 .Date de identificare • proiectant general : SC CONSDATA PROIECT SRL • investitor COMUNA PROVITA DE SUS • amplasament COMUNA PROVITA DE SUS

data prezentarii proiectului pentru verificare 10.05.2019

20Caracteristici principale ale proiectului si ale constuctiei

Proiectul trateaza amenajarea DS1867 cu o latime a partii carosabile de 3m incadrata de acostamente de 2x0,5m consolidate cu aceeasi structura rutiera ca si carosabilul.

Prin proiect s-a prevazut reprofilarea completarea si compactarea pietruirii existente din balast , asternerea unui strat de blast de 10cm grosime, un strat de piatra sparta de 12cm grosime , si 6cm beton asfaltic BA16rul 50/700

Evacuarea apelor pluviale face obiectul altui proiect 0 Prin proiect a fost prevazuta semnalizarea rutierao 30Documente ce se prezinta Ia verificare

- MEMORIU TEHNIC; - CAIETE DE SARCINI - PROGRAM DE URMARIRE A CALITATII PRIN FAZE DETERMINANTE; - PLAN DE SITUATIE; - PROFILE TRANSVERSALE TIP; - PROFILE LONGITUDINALE; - PROFILE TRANSVERSALE - DETALII

40Concluzii asupra verificarii proiectelor

Beneficiarul va asigura semnalizarea rutiera prin marcaje si indicatoare rutiere a drumurilor ca drumuri cu sens unic 0

r

Am primit 3 exemplare I nvestitor/Proiectant

1

J

CONSDATA PROIECT SRL Consultan\a, servicii proiectare drumuri !?i Telefon : +4 - 0723.181.054 poduri, retele ed ilitare Fax: +4- 0244.330.071 J 29/510/26.02 .2007 E-mail : office@csdp.ro CUI : RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

BORDEROU

A. PlESE SCRISE

- MEMORIU TEHNIC

- ANTEMASURA TOARE

- CENTRALIZA TOR DEVIZE

- LISTE CANTIT ATI

- PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE

-GRAFTC GANTT

- STUDIU GEOTEHNIC

- CAIETE DE SARCINI

B. PlESE DESENATE

- PLAN DE INCADRARE IN ZONA

- PLAN DE SITUATIE

- PROFIL LONGITUDINAL

- PROFILE TRANSVERSALE

- PROFILE TRANSVERSALE TIP

PL. 1

PL. 2.1 - 2.2

PL. 3.1-3.2

PL. 4.1 - 4.3

PL. 5

Pagina 1 din 1

CONSDATA PROIECT SRL Consultanta, servicii proiectare drumuri !)i Telefon: +4- 0723. 181 .054 poduri , retele edilitare Fax: +4 - 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI : RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMP INA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE:

Denumirea obiectivului de investitii:

MODERNIZARE DRUMURI SATESTI- MARI~S j90 - S 1867 ), /'::} t:l

COMUNA PRO VITA DE SUS JUDE,zut PRAH~Y i o,."" Amplasament: Judetul Prahova, com. ~ vita d~ . us ~,~ e>z ~

~ l: //~ ·~, -~ \,~.. L/1~ ~

Titularul investitiei: Comuna Provita de Sus u ~b- 11 o ~../ ~·

~ 0 ~\lit:)~-;;/

Beneficiarul investitiei: Comuna Provita de Sus '

Elaboratorul proiectului: S.C. CONSDAT A PROJECT S.R.L.,

COM. BANE~TI, JUDETUL PRAHOV A

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCAARILOR

2.1.a Amplasament

Comuna Provita de Sus este situata in vestul judetului Prahova, la 25 km

distanta de Moreni, 14 km distanta de Campina ~i 10 km distanta de Breaza, iar

calea de acces principala in localitate este DJ 1 OOE.

Pagina 1 din 13

I l J

CONSDATA PROIECT SRL Consultan\a, servicii proiectare drumuri ~i poduri , re\ele edilitare J 29/510/26.02.2007 CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON

Telefon: +4- 0723.181.054 Fax: +4- 0244.330.071 E-mail: office@csdp.ro

CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

Comuna este formata din localitatile: Provita de Sus - centru administrativ,

Plaiu, Izvoru ~i Valea Bradului.

Proiectul urmareste implementarea legislatiei si a politicii Uniunii Europene

m domeniul protectiei mediului, asigurand totodata si dezvoltarea infrastructurii

necesare pentru cresterea nivelului de trai al locuitorilor comunei Provita de Sus

din judetul Prahova.

Investitia este considerata una prioritara, asa cum re1ese din strategia de

dezvoltare a comunei Provita de Sus.

Lucrarile proiectate sunt amplasate in totalitate pe domeniul public, in

intravilanul comunei.

Pagina 2 din 13

. I J

CONSDATA PROIECT SRL Consultan(a, servicii proiectare drumuri ~ i Telefon: +4- 0723.181.054 poduri , re(ele edilitare Fax: +4 - 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail : office@csdp.ro CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMP INA: R071 TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

2.1.b Topografie

Topografia zonei este specifidi reliefului colinar.

Pentru realizarea rididirilor topografice s-au stabilit etapele de executie a lucd1rilor

~i date concrete pentru lntocmirea proiectului.

Studiile topografice cuprind planuri topografice avfmd liste cu repere In

sisteme de referinta national. Traseul a fost pichetat In teren, ridicat topografic ~i

are repere In sistemul de refefinta national. (STEREOGRAFIC 1970).

Materializarea punctelor . din reteaua de lndesire ~i de ridicare s-a executat

prin picheti dispu~i astfel lndit sa existe vizibilitate lntre ei , amplasati In zona

drumului.

2.1.c Clima ~i fenomene naturale specifice zonei

Provita de Sus este situata lntr-o zona cu clima continentala de deal,

caracterizata printr-o medie anuala a temperaturii aerului de 8-9 grade C, o minima

absoluta de -27 grade C ~i o temperatura maxima de 38 grade C. Media anuala a

precipitatiilor este de 600-700 mm/an. Vantul bate din directiile N-V ~i N. Cele

mai abundente precipitatii se produc In luna iunie, cand aerul umed de provenienta

oceanica, patrunde pana In Romania ~i este lnsotit de procese de conveqie ale

caror consecinte sunt ploile torentiale. Cele mai mici cantitati se lnregistreaza In

primele luni ale anului. In timpul verii se produc adesea averse de ploaie cand, lntr­

o singura zi, cantitatea de precipitatii cazuta poate depa~i totalul precipitatiilor

dintr-o luna.

2.1.d Geologia , seismicitatea

Din punct de vedere geologic - regional, amplasamentul studiat se

lncadreaza panzei de Tarcau a Carpatilor Orientali, respectiv In pintenul

Homoraciu-Lera-Bu~tenari, situandu-se In contextul stratigrafic de aflorare al unor

depozte eocene (gresii ~i ~isturi ale Eocenului In facies de Colti) ~i respectiv al

unor depozite oligo-miocene reprezentate prin ~isturi argilo-marnoase disodilice cu Pagina 3 din 13

---

CONSDATA PROJECT SRL Consultan\il , servicii proiectare drumuri ~i Telefon: +4 - 0723. 181.054 poduri , re\ele edilitare Fax: +4- 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CU I: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

gresii de Fusaru, cu menilite In baza ~i siltolutite cu tufuri ale stratelor de

Izvoarele, la top cu depozite deluviale ~i plaeo-deluviale cuaternare (reprezentate

prin argile, argile prafoase, cu grohoti~uri~i clasete de con torential , peste care stau

nisipuri, pietri~uri ~i rare bolovani~uri aluviale ).

CONFORM INDICATIV Pl00-1/2013:

• Zonarea teritoriului Romaniei a valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru

proiectare ag cu IMR = 225 ani ~i 20% probabilitate de depa~ire In 50 ani , ag =

0,35g.

• Zonarea teritoriului Romaniei In termeni de perioada de control (colt), Tc a

spectrului de raspuns Tc = 1,0 s.

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul investigat de ,GEO

CONSULTING" este localizat In zona de versant cu lnclinare redusa- medie,

apartinand Subcarpatilor Prahovei ; local se manifesta alunecari de teren ~i procese

erozionale, favorizate de litologie.

Geologic, arealul considerat este situat pe depozite de varsta Aquitanian­

Burdigalian, alcatuind Stratele de Provita de Sus, avand caracter psamito-pelitic.

Forajele executate au semnalat prezenta unor depozite sedimentare diverse,

constituite din argile, argile prafoase, prafuri, nisipuri.

Rezultatele analizelor geotehnice (limite Atterberg, granulometrie, greutati

volumetrice, etc.), sunt prezentate In fi~e litologice anexa ce au ~i o coloana

litologica sintetica.

Au fost calculati parametrii derivati: indicele porilor, porozitate, indicele de

plasticitate, indicele de consistenta.

Coeficientul de pat, Ks, conform NP 112-2014:

-pentru roca coeziva nisip prafos (argilos), argila prafoasa: Ks=50.000 kN/m3•

Nivelul apei freatice a fost intalnit in forajul F3, Ia 1 ,80m, conform SR EN, apa

prezinta agresivitate clasa XAI , criteriul sulfat.

Pamanturile interceptate in sondajele geotehnice pe traseul urmat de drumul luat

in consideratie, sunt incadrate In terenuri sensibile - sensibilitate medie la inghet-Pagina 4 din 13

j

(

j

CONSDATA PROIECT SRL Consultan\a, servicii proiectare drumuri !?i Telefon: +4 - 0723. 181 .054 poduri , retele edilitare Fax: +4 - 0244. 330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CU I: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

dezghet ~i variatii de umiditate, 4b-4d, conform STAS 2914-84 ~i P4-P5, conform

STAS 1709/2-90.

Conform , TS/1995 - Indicator de nonne de deviz comasate pentru lucdiri de

terasamente", categoria de teren dupa comportare Ia sapat, rocile intalnite sunt:

manual tare, mecanizat II.

Studiul geotehnic a fost intocmit respectand indicatiile Normativ NP 074/2014.

Pe baza datelor geotehnice, a elementelor elementelor geologice, hidrogeologice,

seismice ~i a celor referitoare la antecedentele amplasamentului obtinute in urma

cercetarii geotehnice (recunoa~tere geotehnica, prospectare

incercarilor de laborator), incadrarea geotehnica este:

Rise geotehnic = Moderat

Categoria geotehnica = 2.

2.1.e Prezentarea proiectului pe specialitati

Date tehnice ale investitiei

s1 rezultatele '

Drumul Satesc Marinescu ( DS 1867 ), este drum public de interes

local, aflat in administrarea Primariei comunei Provita de Sus, de clasa

tehnica V, cu o banda de circulatie ~i trafic de intensitate foarte redusa (conform

0. G. nr.43 - 1997 privind regimul juridical drumurilor), iar viteza de proiectare

25 km/ora. Categoria de importanta este "C"- constructii de importanta

normala, conform HG 766/97.

Lucrarile au fost astfel proiectate incat sa pastreze traseul actual , fiind

amplasate in totalitate pe domeniul public, in intravilanul comunei Provita de Sus.

Statutul juridic al terenului Din punct de vedere juridic, terenul ocupat de investitia propusa apartine

domeniului public al Comunei si se afla in administrarea Comunei Provita de Sus.

Situatia existenta

Structura rutiera existenta a drumului pe intregul sector - de 374 m. lungime

supus modernizarii ,este din balast.

Pagina 5 din 13

l rlaolt

j

i

J

CONSDATA PROIECT SRL Consultanta, servicii proiectare drumuri \'i Telefon : +4 - 0723. 181.054 poduri, re\ele edilitare Fax: +4 - 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail : office@csdp.ro CUI : RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

Datorita acestor deficiente, circulatia vehiculelor se desra~oara In conditii grele, cu uzuri mari , consum mare de carburanti ~i producere de noxe (gaze de e~apament, praf ~i zgomot, etc.),motiv pentru care lucrarile de modernizare sunt absolut necesare ~i opmtune, pentru a asigura conditiile optime de siguranta ~i

confot1 atat pentru circulatia rutiera cat ~i cea pietonala. Drumul propus pentru modernizare trebuie sa lndeplineasca urmatoarele

cerinte: Asigurarea conditiilor normale de circulatie pentru mijloacele de transport auto,

indiferent de starea vremii;

Eliminarea poluarii zonei cu praf;

Asigurarea scurgerii apelor, evitand baltirile pe suprafata carosabila;

Evitarea inundatiilor datorate precipitatiilor abundente;

Imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor.

Terenul este situat In intravilan ~i se afla In administrarea Primariei comunei

Provifa de Sus, jud. Prahova.

In concluzie, necesitatea ~I opmtunitatea investitiei este evidenta ~~ cu

repercusiuni pozitive asupra locuitorilor din zona.

2.1.f Devierile ~i protejarile de utilitati afectate

Pentru realizarea lucrarilor propuse, nu se pune problema devierilor sau

protejarilor de utilitati afectate.

2.1.g Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon ~i alte asemenea pentru

lucrari definitive ~i provizorii

Pentru lucrarile propuse nu sunt necesare surse de apa, energie elctrica, gaze,

telefon ~i alte asemenea.

Pagina 6 din 13

J

J

CONSDATA PROIECT SRL Consultanta, servicii proiectare drum uri ~i Telefon: +4- 0723.181.054 poduri , retele edi litare Fax: +4- 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMP INA: R071 TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

2.1.h Caile de acces permanente, caile de comunicatii ~i altele asemenea

Prezentul proiect este realizat In scopul asigudirii dlilor de acces

permanente ~i a diilor de comunicatii , cu ocupari minime de terenuri ~i asigurarea

unor elemente geometrice optime, corelate cu situatia din teren.

2.1.i Trasarea lucrarilor

Trasarea detaliilor necesare executarii proiectului vor fi materializate din

punctele de statie folosite Ia ridicarea detaliilor pentru proiectare.

2.2. Memorii tehnice pe specialitati

MODERNIZARE DRUMURI SATESTI- MARINESCU ( DS 1867 ),

COMUNA PROVIT A DE SUS JUDETUL PRAHOV A

Solutia proiectata

Prezentul proiect propune solutii tehnico-economice care sa asigure desra~urarea fluenta a traficului In Comuna Provita De Sus-Strada Marinescu ( DS 1867 ), din comuna Provita De Sus, In toate anotimpurile, In conditii de maxima siguranta ~i confort. . ~~--JoT~~::>,

D I 0

A p 0 d s ./1 ~~ C),.;:~,, 0

rumu este Situ at m com. rovtta e us~. " e pr,o. ~n / t · ,~rmzarea

acestuia pe lungimea de 374m. //17l~ " .., in plan, traseul proiectat se suprapune apP.:'3ape i'n ,~a itate pe )traseul

drumului existent. Viteza de proiectare s-a conside \at 25 k 7 . ' } in profillongitudinal, linia ro~ie se va ridica P\~ ste terenulj, xisten ,' cca. 20

em. Pantele longitudinale existente pe drumul prol~ au v'M6fi {}; I inse i'ntre 2% ~i 15%. ~ ;) ~ ~

in concordanta cu normele tehnice actuale si tinand cont diefasa tehnica In ' ' '

care se i'ncadreaza drumul, s-a prevazut o banda de circulatie. Structura rutiera proiectata este de forma:

reprofilarea, completarea si compactarea balastului existent; - 10 em strat de fundatie din balast; - 12 em strat de fundatie din piatra sparta;

6 em strat de uzura din beton asfaltic tip BA 16 rul 50170. Profilul transversal tip nr. 1 are urmatoarele caracteristici: • Iatime carosabil - 3,00 m; • acostament cu acelasi sistem rutier proiectat- 2 x 0.5 m; • panta transversala carosabil variabila • Iatime carosabila toata- 4.00 m;

Pagina 7 din 13

1

.J

J

CONSDATA PROIECT SRL Consultanta, servicii proiectare drumuri !?i Telefon : +4- 0723.181 .054 poduri, rete le edilitare Fax: +4- 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail : office@csdp.ro CUI : RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

Scurgerea apelor pluviale face obiectul altui proiect prin grija primariei. Amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale se va face pe lungimea de 15

m, folosind structura rutiera proiectata pentru carosabil.

Reparatii structura rutiera Repararea structurii rutiere se executa pe o lungime de 374 m, cu

respectarea In mare parte a liniei ro~ii actuale a drumului, care a suferit mici modificari, conform profilului longitudinal.

Calitatea lucrarilor executate va fi asigurata prin respectarea prevederilor din: Legea 10/1995- a calitatii lucrarilor, cu toate reglementarile ce decurg din aceasta; HG 925/1995 - privind responsabilul tehnic cu asigurarea calitatii lucrarilor; Buletinul constructiilor nr. 411996 - prescriptii tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor, inclusiv controlul pe faze determinante.

Astfel, se vor satisface cerintele de rezistenta ~i stabilitate, siguranta In exploatare ~i protectia mediului.

Siguranta circulatiei

Dupa terminarea lucrarilor, sectorul de drum va avea doua platforme de

incrucistare balastate va fi marcat ~i semnalizat corespunzator. Lucrarile proiectate

nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului,

drenajului, microclimatului, a apelor de suprafata, a vegetatiei, faunei, sau din

punct de vedere al zgomotului, sau al peisajului. Prin executarea lucrarilor

proiectate vor aparea unele influente favorabile asupra factorilor de mediu, dit ~i din punct de vedere economic ~i social. Influenta asupra factorilor de mediu este

datorata realizarii unor conditii de circulatie suprioare celor actuale:

- scaderea gradului de poluare al aerului;

- se va reduce gradul de praf.

Aceste solutii sunt compatibile cu reglementarile de mediu nationale, precum ~i cu

reglemenHirile europene In domeniu, adoptate prin legislatia nationala.

Prin tehnologia utilizata Ia executarea lucrarilor, executantul este obligat sa

nu produca poluari ale mediului.

Lucrarile proiectate nu reprezinta ~i nu produc surse de:

-poluare a apelor;

-poluare a aerului;

-zgomot ~i vibratii;

-radiatii; -poluare a solului ~i subsolului;

Pagina 8 din 13

1 ==-Jao:

CONSDATA PROJECT SRL Consultan\i'i, servicii proiectare drumuri ~i Telefon: +4- 0723.181 .054 poduri, re\ele edi litare Fax: +4 - 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMP INA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

-poluare a ecosistemelor terestre ~i acvatice; -poluare a a~ezarilor umane ~i a altor obiective de interes public.

Dupa executarea lucrarilor proiectate vor aparea influente favorabile asupra factorilor de mediu.

Datorita faptului ca lucrarile proiectate nu reprezinta ~i nu produc surse de poluare, in proiect nu au fost prevazute elemente de supraveghere a calitatii factorilor de mediu ~i de monitorizare a activitatilor destinate protectiei mediului. La elaborarea documentatiei au fost avute in vedere prescriptiile legislatiei generale, dupa cum urmeaza:

- legea 1011995 - privind calitatea in constructii( cu modificarile ~i completarile ulterioare );

- legea 50/1991 - privind autorizarea executarii constructiilor ( cu modificarile ~i completarile ulterioare );

- legea 137 /1995 - privind protectia mediului;

- legea 319/2006 - Legea securitatii ~i sanatatii in munca. - indicativ NE 012/2 - Normativ pentru producerea betonului ~i executarea

lucrarilor din beton, beton annat ~i beton precomprimat.

-STAS 6400-84 "Lucrari de drumuri. Straturi de baza ~i de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate."

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii ~i pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice,

precum ~i persoana fizica au urmatoarele obligatii: -sa adopte, din faza de cercetare, proiectare ~i executie a constructiilor, a

echipamentelor tehnice, precum ~i la elaborarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate

riscurile de accidentare ~i de imbolnavire profesionala a salariatilor ~i a altor persoane participante la procesul de munca;

-sa solicite inspectoratului teritorial de munca autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor

' ' ' initiale in care a fost emisa; -sa stabileasca masurile tehnice, sanitare ~i organizatorice de protectie a muncii ,

corespunzator conditiilor de munca ~i factorilor de mediu specifici unitatii; -sa stabileasca pentru salariati ~i pentru ceilalti participanti la procesul de munca

atributiile ~i raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate; -sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii,

Pagina 9 din 13

.l

l

CONSDATA PROIECT SRL Consultan\a , servicii proiectare drumuri ~i Telefon : +4 - 0723.181 .054 poduri , re\ele edilitare Fax: +4 - 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI : RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMP INA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

corespunzator conditiilor In care se dera~oara activitatea Ia locurile de munca; -sa asigure ~i sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu, cunoa~terea si aplicarea, de catre toti salariatii ~i participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare ~i organizatorice stabilite, precum ~i a prevederilor legale In domeniul proteqiei muncii; -sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii ~i educarii

salariatilor ~i participantilor Ia procesul de munca: afi~e, pliante, filme, diafilme ~i altele asemenea cu privire la protectia muncii; -sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii In munca, asupra

riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum ~i asupra masurilor de prevenire necesare;

-sa asigure, pe cheltuiala unitatii , instruirea, testarea ~i perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii In domeniul protectiei muncii; -sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor ~i a profesiilor prevazute In normele de protectie a muncii; -sa angajeze numai persoane care, In urma controlului medical ~i a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;

-sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele,

periculoase, precum ~i a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice ~i avariilor; -sa asigure functionarea permanenta ~i corecta a sistemelor ~i dispozitivelor de proteqie, a aparaturii de masura ~i control , precum ~i a instalatiilor de captare,

retinere ~i neutralizare a substantelor nocive degajate In desra~urarea proceselor tehnologice;

-sa prezinte documentele ~i sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca In

timpul controlului, sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca; -sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu prilejul controalelor ~i al cercetarii accidentelor de munca;

-sa desemneze, Ia solicitarea inspectorului de munca, salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau Ia cercetarea accidentelor de munca;

-sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, In afara de cazurile In care mentinerea acestei stari ar genera alte

accidente ori ar periclita viata accidentatilor ~i a altor persoane pmiicipante Ia procesul de munca.

Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute In alineatul precedent revine persoanelor cu atributii In organizarea ~i conducerea procesului de munca.

Pagina 1 0 din 13

j

.J

CONSDATA PROIECT SRL Consultan\il, servicii proiectare drumuri ~i Telefon: +4- 0723.181.054 poduri, retele edilitare Fax: +4- 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

Persoanele aflate In unitate sunt obligate: a) sa i~i lnsu~easca ~i sa respecte normele de protectie a muncii ~i masurile de aplicare a acestora; b) sa desfii~oare activitatea In a~a fel In cat sa nu ex puna Ia peri col de accidentare sau lmbolnavire profesionala atat propria persoana, cat ~i pe celelalte persoane participante la procesul de munca; c) sa aduca la cuno~tinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau lmbolnavire profesionala; d) sa aduca Ia cuno~tinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria persoana ~i de alte persoane participante Ia procesul de munca; e) sa opreasca lucrulla aparitia unui peri col iminent de producere a unui accident ~i sa 11 informeze de lndata pe conducatorul locului de munca; f) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator

scopului pentru care a fost acordat; g) sa dea relatiile solicitate de organele de control ~i de cercetare In domeniul

protectiei muncii. La executia lucrarilor de atia, a cailor rutiere, ~ rijiniri ~i consolidari de

versanti, se vor respecta toate prescriptiile legale In vigoare referitoare Ia tehnica securitatii muncii, astfel:

Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca. CAP .I- DISPOZITII GENERALE Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca ~i are ca scop

asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca ~i a lmbolnavirilor profesionale.

CAP. II- OBLIGATII SI RASPUNDERI Conducatorii societatilor comerciale ~i Regiilor Autonome, vor stabili odata cu masurile de realizare a planului de productie sau a sarcinilor de serviciu, masuri corespunzatoare In vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, a prevenirii accidentelor de munca ~i imbolnavirilor profesionale.

CAP. III- INDRUMARE SI CONTROL Organele de control ale Ministerului Munci ~i Protectiei Sociale solicita

sprijinul sindicatelor care - potrivit atributiilor lor organizeaza controlul ob~tesc asupra aplicarii ~i respectarii accidentelor de munca ~i lmbolnavirilor profesionale.

CAP. IV. INFRASTRUCTURI Nerespectarea, de catre orice persoana, a masurilor luate cu privire Ia

proteqia muncii la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin

Pagina 11 din 13

., IRofct

CONSDATA PROIECT SRL Consu ltanta, servicii proiectare drumuri ~i Telefon: +4- 0723.181.054 poduri , retele edilitare Fax: +4 - 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMP INA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau a une1 imbolnaviri profesionale, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

CAP. VII. DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncu atrage

raspunderi: disciplinare, administrative, materiale sau penale, dupa caz, potrivit legii.

NORME REPUBLICANE DE PROTECTIE A MUNCH Elaborate de Ministerul Muncii ~i Protectiei Sociale precum ~i de Ministerul

Sanatatii.

Cap.I. CONSTRUCTII SI IN CAPER! UNDE SE DESF ASOARA PROCESELE DE MUNCA Pet. A - 1,2,3,4 ~i punctul B- 1 .

Cap.V. TEHNICA SECURITATII MUNCH PRIVIND INCARCAREA, DESCARCAREA, TRANSPOR TUL SI MANIPULAREA MA TERIALELOR

Cap. VII. TEHNICA SECURIT A Til MUNCH PRIVIND INST ALA TilLE ELECTRICE

Cap. VIII. TEHNICA SECURITATII MUNCH PRIVIND UNELTELE DE MANA

Cap. IX.TEHNICA SECURITATII MUNCH PRIVIND EXECUTAREA SAPATURILOR LA SUPRAFATA

Cap. XI. NORME DE IGIENA MUNCH, PRIVIND EFORTUL FIZIC Cap. XII. PREVENIREA IMBOLNA VIRILOR PROFESIONALE SI

ACCIDENTELOR DE MUNCA PROVOCATE DE V ALORI SI PULBERI

Cap. XIV. TEHNICA SECURITATII MUNCH PRIVIND PREVENIREA

SI COMBATEREA INCENDIILOR SI A AUTOAPRINDERILOR Cap. XVII. MIJLOACE INDIVIDUALE DE PROTECTIE A MUNCH Cap. XIX. NORME DE IGIENA MUNCH PRIVIND CONTROLUL

MEDICAL LA INCADRAREA IN MUNCA SI CONTROLUL PERIODIC Cap. XX. REPARTIZAREA PERSONALULUI LA LOCUL DE MUNCA

SI INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCH -instructajul introductiv -instructajulla locul de munca

-instructajul periodic

Cap. XXI. PROPAGANDA PROTECTIEI MUNCH Nr. 1170 - 1974 pentru aprobarea planului de masuri privind imbunatatirea

activitatii de protectia muncii in cadrul M.T. publicat in Buletinul Transporturilor Rutiere, Vamale ~i Aeriene nr. 10 din 197 4.

5. H.G. nr. 2894 din 22 decembrie 1966, privind declararea, cercetarea ~i

Pagina 12 din 13

J

J

J l

CONSDATA PROIECT SRL Consultan\il , servicii proiectare drumuri !?i Telefon: +4- 0723.181.054 poduri, retele edilitare Fax: +4- 0244.330.071 J 29/510/26.02.2007 E-mail: office@csdp.ro CUI: RO 21218270 CAPITAL SOCIAL: 74.000 RON CONT TREZORERIA CAMPINA: R071TREZ5225069XXX001678 CONT BANCA RAIFFEISEN BANK: R010RZBR0000060010827741

evidenta accidentelor de mundi ~i a bolilor profesionale publicat In Monitorul

Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967). 6. H.G. nr. 2404 din 31 decembrie 1969,pentru stabilirea ~i sanctionarea

contraventiilor In domeniul muncii ~i ocrotirilor sociale. Monitorul Oficial (B.O.

nr. 2 din 4 ianuarie 1967).

7. H.G. nr. 1622 din 1974, privind planificarea, finantarea ~i raportarea

cheltuielilor pentru protectia muncii. 8. H.G. nr. 304 - 1975, privind acordarea, utilizarea ~i lntretinerea

echipamentului de lucru, precum ~i acordarea materialelor igienico-sanitare.

9. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8 din 21 mai 1982, privind

normele de protectie a muncii In activitatea de lntretinere ~i reparatii a drumurilor. 10. Normativ P - 118/1983. Norme tehnice de proiectare ~i realizare a

constructiilor privind protectia la actiunea focului. 11. Normativ P- 36/1967, privind proiectarea de garaje ~i parcaje pentru

autovehiculele din cadrul cHidirilor de locuit, a altor constructii precum ~i a

spatiilor amenajate special.

12. HG nr. 1092/2006 privind protectia lucd'itorilor lmpotriva riscurilor legate de

expunerea la agenti b'logici In mundi.

13. Legea nr. 319.2006 a securiHitii ~i sanatatii In munca.

14. HG nr. 1 048/2006 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru

utilizarea de catre lucratori a echipa te ·Q.f individuale de protectie la locul de /() ::>,.J

munca. ~ 0~" ~\ 9 "':-''~~ 15. HG nr. 1091/2006r iv1na.1cerin,e e minime de securitate ~~ sanatate

pentru locul de munca. ;;: ' . ~ ~ \ .. ~ '!:1 '

\ ~ " \ b-- d 0~ ...

6,. IN"'~ ~· v 0 1'~:>~

Pagina 13 din 13

I

ConsultantA, servlcll prolectare edllltare TeiJFax: 0244/330071; E-mail: oflice@csdp.ro

SPECIFICATIE NUME

F PROIECT ing. Mihaillordache PROIECTAT ing. Mihaillordache DESENAT ing. Mihaillordache

Data: 2019

Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS

Modemizare drumuri satesti, comuna Provita de sus, judetul Prahova

Titlu plansa: Plan General

Proiect nr.

2/2019

Faza

P.Th.

Plansa nr. 1

j

j

J

SPECIFICATIE

PROIECTAT ing. Mihail

DESENAT

Scara:

1 : 25000

Data: 2019

Titlu proiect: Modernizare drumuri satesti , comuna Provita

de sus, judetul Prahova

Titlu plansa: PLAN DE AMPLASARE IN ZONA

2/2019

Faza

P.Th.

Plansa nr. 1.2

J

U'"\ 0

.0

"' 0 +

0

Ql

1-

PLAN DE SITUATIE Scara 1:500

Schema racordare planse Legend a:

- drum ex istent

- m drum proiectat

- drum proiectat !~ ~ ~ - dispozitive de scurgere a apelor proiectate

- garduri

~ - dispoziti ve de scurgere a apelor ex istente

---­L==77.57

CONSDATA PROIEC··~C:.,- :PRAHOVA

tJl-- - stalp electri c bet on

~ - stalp elect ri c lemn

- camin canali zare

- copac

- hidrant

6 - punct stati e

Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS , ROIECT Consultan\ii, servicii proiectare drumuri ~i poduri , retele ed ilitare

Tei./Fax: 0244/330071; E-mail: office@csdp.ro

SPECIFICATIE NUME SEMNATURA

SEF PROIECT ing. Mihaillordache PROIECTAT ing . Mihaillordache

DESENAT ing. Mihaillordache

Scara: 1 : 500

Data: 2019

Titlu proiect: Modernizare drumuri satesti, comuna Provita

de sus, judetul Prahova

Titlu plansa: Plan de situatie OS 1867 MARINESCU

Proiect nr.

2/2019

Faza

P.Th.

Plansa nr. 2.1

I J

I

I I I I

I

408

PLAN DE SITUATIE Scara 1:500

L==33.84

Schema racordare planse

l(21L ~

Legend a:

-drum ex istent

- atX drum proiectat

-drum proiectat

~ - dispozitive de scurgere a apelor proiectate

- garduri

- dispozitive de scurgere a apelor existente

- stalp electric beton

- stalp elec tric lemn

-cam in canalizare

- copac

- hidrant

120

roiect Ds 1867 Marinescu Km 0+374.00

, ROIECT Consultan(a, servicii proiectare drumuri ~; pod uri, re(e le edilitare

Tei./Fax: 0244/330071; E-mail: office@csdp.ro

Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS Proiect nr.

2/2019

SPECIFICATIE NUME RA Scara: SEF PROIECT ing. Mihaillordache 1 : 500 PROIECTAT ing. Mihaillordache

Data:

Titlu proiect: Modernizare drumuri satesti, comuna Provita

de sus, judetul Prahova Titlu plansa: Plan de situatie

Faza

P.Th.

Plansa nr.

~ l

• 1

J

448 08 v

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DIFERENTE IN AX (m)

DISTANTE PARTIALE (m) / DECLIVITATI (%)

ALINIAMENTE Sl CURSE

I KM: 0+000.00 I COTA: 459.9051

( )

I

Ll) 0 (J)

o) Ll) '<t Ll) N ,.,.. o) Ll) '<t

0 co ~

ci

PROFIL LONGITUDINAL

I") co Ll)

,...: Ll) '<t

Ol

;;:; ,...: Ll) '<t

'<t tO N ci

Km 0·046.616 m COTA " 453.703 m

pi%" - 13.2% pe%" -2.6% m"10.653% R"550.000 L"56.591 9"0.760

I") co '<t -.i Ll) '<t (J) (J)

0 -.i Ll) '<t

'<t co I")

ci

58.59 550.00

I") ;;:; '<t Ol tO

t'J t'J Ll) Ll)

'<t v 0 I'

N tO Ol

t") <"i Ll) Ll) '<t v CXl tO (!) I") N I")

c:i ci I I

Km 0+106.417 m COT A " 452.156 m

pi%" -2.6% pe%"-9.2% m"-6.64 7% R"550.000 L"3 6.556 9"0.304

I") Ll)

~ lO '<t

tO

OCi

lO '<t

ci

.. 3 .08 .7

I' tO v ci Ll) v N Ll) 0 ci Ll) '<t

ci

~ '<t ,...: v v N Ol I")

,...: '<t '<t

0 Ll) 0 ci

Km 0+16 7.063 m CO TA " 446.552 m

pi%"-9.2% pe%"-7.2% m" 2.026% R"950.000 L"19.245 9"0.049

0 tO u:i v v

~ '<t t:D '<t '<t

Ol Ll)

ci

co Ll) co Lt) v v Ll) co tO Lt) v '<t

ci

Km 0+ 235.7 I COTA" 44 1. ~

pi%"- 7.2 pe%"- 11.5 . m"- 4.317 R"400.00 L"17 .2 70 9"0.093

N N N t'J v v v 0 0 t'J '<t '<t

co N ci

tO 0 Ll)

~ v I' I' ~ ~ '<t

co N

ci

~-2- ~ 36.56 ~ ~2. '/A 19.24 ~, Jq ~ -------- '·s~ 55o.oo '""9.~~ '"'=7.~ 400.o

L= 23.66m L=14.88m L= 24.10m I L= 11 .17 K" :>l .l:!Um 1 ~=?~·~~m

C= 14.83m L--~""" 'h~'"'U."~··· ---1

L= 21.05m I L=28.85m L-75.14m R=24.11m R= 59.59m L= 17.51 R= 1091.80m C=20.39m C=28.57m c: • t:>~l~IT) ~~~~·~~~ I

L= 21 .00m L R=23.77m C=20.32m

T= 11.24m T=7.49m T=1 2.12m U- 181.7417 ° U- 183.7681 °

T= 11.25m I• 'l4.llm T= 37.58m U= 144.4190o U- 169.1783° U- 195.6189 °

• ~ CONSDATA PROIECT SRL, PRAHOVA Beneficiar: , ROIECT Consultanta, servicii pro iectare drumuri ~ ~ poduri, retele edilitare

TeL/Fax: 0244/330071; E:m<Jil : office@csdp.ro d;;:·c;3;'-:· .

T=11.88m U- 184.8433°

COMUNA PROVITA DE JOS

SPECIFICATIE NUME ~ [~«~:.;. Scara: Titlu proiect: l ~~~.t;! ··'- . 1 ·.1000 d . d . . p 't ~;; ~:;uNs ... . Mo erntzare rumun satest1, comuna rov1 a

SEF PROIECT ing. Mihaillordach~ t"!\_o!fc! :/ 1 : 100 de sus, judetul Prahova

PROIECTAT ing. Mihaillordache~~7~~f/ Data: Titlu plansa: Profil Longitudinal DESENAT ing. Mihaillordache ' j 2019 DS 1867 MARINESCU

I

U-143.7585 °

Proiect nr.

2/2019

Faza

P.Th.

Plansa nr. 3.1

)

n

I ~ I ~

r--0

I ll"? 0

_!

J

'<t '<t

L=20.5

00 N N

" n '<t

00 n Ol c.O n v

Ol 00 N c)

, ROIECT

SPECIFICATIE

Km 0+292.368 m COT A ~ 435.065 m

p i %~-11.5%

pe%~-2. 2%

m~9 .371%

R~400.000

Ld 7.SOB 8~0 . 440

'<t 0 I()

Lri n '<t

N I() n Lri n '<t

n I()

c)

NUME

SEF PROIECT ing . Mihaillordach PROIECTAT ing . Mihaillordache

DESENAT ing. Mihaillordache

0 <0 <0 -.i n '<t

Oi '<t -.i n v

Ol lO

PROFIL LONGITUDINAL

Scara: 1 : 1000 1 : 100 Data: 2019

J

(J I I

I

Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS

Titlu proiect: Modernizare drumuri satesti , comuna Provita

de sus, judetul Prahova

Titlu plansa: Profil Longitudinal DS 1867 MARINESCU

Proiect nr.

2/2019

Faza

P.Th.

Plansa nr. 3.2

l

r J

. J

J J

456.00 P1 : km 0+025.00 v

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DISTANTE PARTIALE (m)

450.00 P3: km 0+075.00 v

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DISTANTE PARTIALE (m)

r

"" U1 ())

~ 0 N

-

~ U1 ~ ())

0.1 N

. '· . ...... .. . .. •' ~ ·· . .. ,

l ltL R~

"" "" "" "" "" (}1 (}1 (}1 (}1 (}1

!" !" Ol Ol Ol (}1 (}1 a. (, (, ()) <0 "" <0 ())

"" <0 "" <0 "" ~ ~ U1 U1 ()) ~ U1 0.1 (X) (!)

~ (X)

N 0 !'V c) (}1 0 (}1 0 0 0 0 0 0

·····"" , .. ·· ~ I!D' FCRRRJO. RRR

"" "" "" "" "" (}1 (}1 (}1 (}1 (}1

!'V !'V !'V N N

~ <0 <0 iD ~ N ..... N u ()) u ()) u

~ ~ U1 U1 N ~ (!) ~ 0 0 N N

!'V 0 !'V 0 (}1 0 (, 0 0 0 0 0 0

/

r 453.00 P2:km 0+050.00 _\1

COTA PROIECTATA (m)

~ U1

CO TA TERE N EXISTENT (m) 0.1 (X) N N

DISTANTE PAR TIALE (m)

-450.00

P4: km 0+ 1 00.00 \1

COTA PROIECTATA ( m)

~

~ CO TA TEREN EXISTENT (m ) io

U1 ~

DISTANTE PARTIALE (m)

'~ CONSDATA PROIECT.SRC'PRAHOVA , ROIECT Consultan\ii , servicii pro iectare drumuri ~ i poduri , re\ele ed ilitare

Tei./Fax: 0244/330071; E-mail : office@csdp.ro

SPECIFICATIE NUME SEMNATYRA

SEF PROIECT ing. Mihaillordache L""\ j PROIECTAT ing . Mihaillordache iL---<-y ~ -~

DESENAT ing. Mihaillordache j I

Scara: 1 : 500

Data: 2019

....... .. '· ... , . . ]C;

"" "" "" "" "" (}1 (}1 (}1 (}1 (}1

~ ~ ~ ~ ~ N ()) <0 "" <0 ()) 0 (}1 0 (}1 0

~ ~ U1 U1

:"" ~ 9 (!)

(!)

0 N

!'V 9 !'V 0 (}1 0 (}1 0 0 0 0 0 0

. ' · . ·····"' ... ' . .. , qJ:'"I_

...---- ·- ....

~ ... "' ; ·~ o-l' 'i;);~.;..,_.

"" "" "" ~-,..1 ' ~-' N -~~- , ,

(}1 (}1 (}1 I ~·\

~ ~ ~ /7~·,;\ .,., u (}1 <0 (\ \ (}1 0 (}1 .. I~ I tao-i

~ {~n ~~ 4::; ~N \ G')) U1 ~ ~ \ io ·~ 1 Ol to -c/ _:,,,' U1 t.J l ()/

"

~~J I N '<I !'..---' '-"I !'V 9 -- 0. 0 (, 0

0 o-~bf .:l s~~/·' 0 0 0

---- --·- ----

Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS Proiect nr.

2/2019

Titlu proiect: Modernizare drumuri satesti , comuna Provita

de sus, judetul Prahova

Titlu plansa: Profile Transversale DS 1867 MARINESCU

Faza

P.Th.

Plansa nr. 4.1

• 1

I l

. j

J J

447.00 P5: km 0+ 125.00 '\7

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DISTANTE PARTIALE ( m )

444.00 P7: km 0+175.00 'J

COTA PROIECTATA (m)

COTA TERE N EX ISTENT (m)

DISTANTE PAR TIALE ( m )

_/

~ (J1

p 0 N UJ

-l'" -l'" !-" co UJ -....J

--.. . ....... ·: t , .. . .. . .... ... 7'[_ w

~ ~ ~ ~ ~ (11 (11 (11 (11 (11

!=> !=> !=> !=> !=> VI VI ~ VI VI -...J <D VI <D -...J <D ~ <D ~ <D

~ -l'" (J1 (J1

p p 0 (J1 N 0 UJ m

"' 0 "' 0 (11 0 (11 0 0 0 0 0 0

. • ... ~ IC(RRR w

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ (11 !-" (11 !-" (11

io <D io <D io ~ VI ~ VI ~ C1> C1>

-l'" -l'" -l'" -l'" !-" !-" co ':::1 -l'" -l'" m

"' 0 "' 0 (11 0 (11 0 0 0 0 0 0

' , .. ,, . . .. .

l ~

P6: km 0+150.00 447.00

'\7

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

COTA PROIECTATA ( m ) fXl fXl fXl fXl 00 0 0 0 0 C1> 00 "' 00 C1> <D ~ <D ~ <D

-l'" -l'" -l'" -l'" ~ -l'"

COTA TEREN EXISTENT (m) !=Xl !=Xl ;--.! 0 0 !D

':::1 N N -....J co

tv !=> "' DISTANTE PARTIALE (m ) 0 (11 0 <.n 0 0 0 0 0 0

-·>i>l- \foj ~3:-#0 'N 0 "'"I ~ ~ ---- / o-' ······

. ....., /~' ?l:l'~>~>- ~;.\ ~

. . f ,, A - , ~~ RRR ~ • ( ~~' ll: ) •) A. ~~i \ ~ t;)l I 0/ . v rv v ~- ... .~ ~ --- ~· '- ;_;'.

P8: km 0+200.00 441.00 ~- ~ ·~ ~·..:·~,0

'\7 ....• J . .. .

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

COTA PROIECTATA (m) ~ ~ ~ ~ ~

~ -...J ~ C1> C1> C1>

-l'" -l'" -l'" -l'" -l'" -l'" -l'" -l'"

COTA TEREN EXISTENT (m) ;1>- ;1>- !-.J !-.J 0 0 co -....J N ~

!D (J1

-....J N m

"' 0 "' DISTANTE PAR TIALE (m) 0 (11 0 (11 0 0 0 0 0 0

~..:..~. ··.

,,•'""'~~ ,.,ceo '1> ,. ~ }(S/) ~ ~. ~o, . ••• ~ -~s- ~ ~ c,. ~

. ·I.. • . ,,:~~

'c::::JI}i CONSDATA PROtECT SRL,.PR.\HOVA Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS Proiect nr. , ftOIECT Consultanjii , serv ici i proiectare drumuri ~ i poduri , rejele ed ili tare

Tei./Fax: 0244/330071 ; E-mail : office@csdp.ro 2/2019

SPECIFICATIE NUME SEMNATjJRA Scara: Titlu proiect: Faza

1 : 500 Modernizare drumuri satesti , comuna Provita

SEF PROIECT ing. Mihaillordache V"'\ j de sus, judetul Prahova P.Th.

PROIECTAT ing. Mihaillordache ~ 11 I Data: Titlu ~lansa : Profile Transversale Plansa nr. DESENAT ing. Mihaillordache I' 2019 DS 1867 MARINESCU 4.2

'l

• 1

j

J

J

441 .00 P9: km 0+225.00 \7

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DISTANTE PARTIALE (m)

435.00 P11: km 0+275.00 \7

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DISTANTE PARTIALE (m)

432.00 P13: km 0+325.00 \7

COTA PROIECTATA (m)

COTA TEREN EXISTENT (m)

DI STANTE PARTIALE (m)

.. ~

"" "" !'> ~

"' .f:o. .f:o. .f:o. .f:o. !'V N 0 0 (.11 (£)

O'l 0

!'> 0 0

~

"" VI :--1 ~ 0

.f:o. VJ O'l

co -...1 0

"' 0 0

. . R:

"" VI

"" u ~

.f:o. VJ ;I>-~

~

co

"' 0 0

. ......... ... •• 1, ' . .. ~

"" "" "" "" "" "" "" "" "' "' !'> "' u u VI ~ "' -.J "' -.J "' -.J "' .f:o. .f:o. .f:o. .f:o. !'V !'V ~ 0 VJ O'l O'l O'l

~ 0 "' u. 0 u. 0 0 0 0 0

.. "W

"" "" "" "" VI VI VI VI :--1 -.J :--1 -.J 0 0 0 g "' -.J "' (}1 0 (}1 0

.f:o. .f:o. VJ VJ ~ O'l

(£) co g N

N

0 N u. 0 (}1 0 0 0 0 0

. • . ... . .... 1 . '' . ' .. •: .

~ "W

"" "" "" "" VI VI VI VI

"" "" ;- ;-~ u ~ VI

~ ~ Ol Ol

.f:o. .f:o. VJ VJ ;I>- ~ g co

O'l ~ 0

0 N (}1 0 (}1 0 0 0 0 0

/

. - ····· .. J:'i' R'~ ICi

P1 0: km 0+ 250.00 438.00

\7

"" "" "" "" "" VI VI VI VI VI

COTA PROIECTATA ( m) !0 !0 !0 (!) (!)

00 (!) (!) (o i:x> ~ 0 ~ 0 ~ Ol Ol

.f:o. .f:o. .f:o. VJ VJ VJ

COTA TEREN EXISTENT (m) (£) (£) (£)

co co (.11 VJ (.11 (£) .f:o. O'l ~

!'> ~ "' DISTANTE PARTIALE (m) 0 (}1 0 u. 0 0 0 0 0 0

' . .... ' ' 15' ~ r------

432. 00 P12: km 0+300.00 \]

"" "" "" "" "" VI VI VI VI VI

COTA PROIECTATA (m) "" (}1 ~ (}1 ;-(o g 0 9 (!) (!) (}1 (!) (}1 0 (}1 0 (}1

_ _. :-: ..... "' - -- · .f:o. .f:o.

// ~Oli~ ~-'~.[~~, VJ VJ ( ~ COTA TEREN EXISTENT (m) ;I>- ;I>- ,A " ..., .f:o. ,") v/.. co (£)

"'" ,. ~l9~..y ,."/~\~ ~~ (£) .f:o. 0 0

I ) 7\\ l~ "' I N 0

\~ .. g ~ ~s~~N ·); DISTANTE PARTIALE (m) 0 (}1 0 0 0 0

\\"~ %".,.oo/ ~1

'.'~. - ~ ".9 ~"')j o::?/ ___ .. -·

/ ' ........ .. . . .... "•

~ RJo J-;

P14: km 0+ 350.00 432.00

\7

"" "" "" "" "" VI VI VI VI VI

COTA PROIECTATA ( m) VI !->' VI VI VI ~ -.J i:x> ~ ~ Ol -.J N -.J Ol N -.J N -.J N

.f:o. .f:o. .f:o. VJ VJ VJ

COTA TERE N EXISTENT (m) ~ ~ ~ ~ (.11 ~

~~ (.11 VJ ..,1A• £·, •\- -...1 0 N

. / . ·'· r. .,c " .... 0+ ~., (IIJ .0~ .s~ ~ "' ~ N

DISTANTE PARTIALE (m) I ... 0 !:! · 0 (}1 0 u. 0 ' \ .$' "<' ... ,.'4* ! 0 0 0 0 0

· . . ~, c,. 4 /

'~ CONSDATA PRdl~l, PRAHOVA Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS Proiect nr. , ROIECT Consultan\ii, servicii pro iectare drumuri ~ ~ poduri , re1e1e edilitare Tei./Fax: 0244/330071; E-mail: office@csdp.ro 2/2019

SPECIFICATIE NUME SEMNAJ URA Scara: Titlu proiect: Faza 1 : 500 Modernizare drumuri satesti, comuna Provita

SEF PROIECT ing. Mihaillordache I de sus, judetul Prahova P.Th. r-....

PROIECTAT ing. Mihaillordache H / "-; Data: Titlu ~!ansa: Profile Transversale Plansa nr. DESENAT ing . Mihaillordache 1 I 2019 DS 1867 MARINESCU 4. 3

I

....,

I J

l .I .1

. ! J J J J

PROFIL TRANSVERSAL TIP I Scara 1:50

~ I I

Se aplica pe: OS 1867 ( MARINESCU)

~--------- 4loo -------1 Car sabil

6 em beton asfaltie tip, EB 1,6 rul50/70 12 em strat de funda · ~ piatra!:Spa '

/ • ~ :1 AJ IY 10 em strat de fun~1 dirl balast D v reprofilarea , cof ir etar~a si cpiijpactar~a~

balastului existeHt; / J>. ~\ ( Gl>(j ~ . c( 'AI •

\~. /"' ~ '~-o / .,...6- ~ 0 " . ~

v svM oc::>'

CONSDATA PROIECT SRL, PRAHOVA Beneficiar: COMUNA PROVITA DE JOS Proiect nr.

2/2019 , ROIECT Consultan\ii , servicii proiectare drumuri ~i pod uri, re\ele edilitare

Tei./Fax: 0244/330071; E-mail: office@csdp.ro

SPECIFICATIE NUME

SEF PROIECT ing. Mihaillordach PROIECTAT ing. Mihaillordach

DESENAT ing. Mihaillordache

Scara: 1 : 500

Data: 2019

Titlu proiect: Modernizare drumuri satesti , comuna Provita

de sus, judetul Prahova

Titlu plansa: PROFIL TRANSVERSAL TIP I

Faza

P.Th.

Plansa nr. 5