drum rural

7/24/2019 Drum Rural

1/7

2.4. Elemente caracteristice in profil transversal

Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan

perpendicular pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv.

Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4)

Fig.1.4

parte carosabila= calea, este partea principala din platforma drumului destinata

circulatiei veiculelor latimea ei fiind suma latimilor ben!ilor de circulatie acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a

platformei drumului ."le servesc la

- incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din

corpul drumului- asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-# $

- circulatia pietonilor, stationarea veiculelor defecte, depo!itarea materialelor de

intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii( borne, parapete, table indicatoare )

benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea

carosabila. %u intre &'-' cm latime, si au rolul de a protea partea carosabila dedefectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in ca!ul intilnirilor sau al

depasirilor benzi de consolidare = inlocuiesc uneori ben!ile de incadrare, repre!inta

consolidari mai slabe

1

*ona drumului (*n)

1 m

+igola

.i

*ona siguranta*ona siguranta

anda circulatie (c)

%costament

latforma drumului (e)

%mpri!a drumului (%!)

anda circulatie (c)

alu! de debleu

1/ m

1/ m

%costament

.i

arte carosabila

repte de infratire

alu! de

rambleu


2/7

platforma =suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa

ca!, trotuare, piste de ciclisti, !one ver!i ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului /parte

carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, talu!uri,

bancete, santuri de garda, !iduri de spriin si alte lucrari de arta.

taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural caremargineste lateral un rambleu sau debleu

santuri= constructii anexe drumului sub forma de canal descis ,cu sectiunea

trape!oidala sau triungiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platformadrumului sau talu!uri si diriarii lor la un sistem de canali!are

rigola= constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,

cu profil curent triungiular, de adincime mica, amenaata in lungul drumului saustra!ii, la marginea platformei

banchete laterale= fisii ori!ontale de '0 cm latime cu panta de 1- & $ spre sant,

preva!ute uneori intre santuri si talu!uri pentru a retine pamintul si materialele ce cad depe talu! evitind impotmolirea santurilor

gabaritul de libera trecere= spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme sidimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingerita a veiculelor cudimensiuni normale.

trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru reali!area unei conlucrari

mai bune intre acesta si corpul drumului panta transversalaeste inclinarea in raport cu ori!ontala , in profil transversal, a

suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( $ ).

Zona drumuluicuprinde/ ampri!a, !onele de siguranta si !onele de protectie

Zonele de sigurantasint suprafete de teren situate de o parte si de alta a ampri!ei

drumului, destinate exclusiv pentru semnali!area rutiera, plantatii rutiere, sau pentru

alte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesareasigurarii vi!ibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile de

consolidare ale terenului drumului.

+eali!area de culturi agricole sau forestiere pe !onele de siguranta ale drumului sintinter!ise.

Zonele de protectiesint suprafete de teren situate de o parte si de alta a !onelor de

siguranta, necesare protectiei si de!voltarii viitoare a drumului.

entru de!voltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarealocalitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de

alta a drumurilor va fi de/

min. m pentru D

min. &4 m pentru D2 min. &0 m pentru D3.

*onele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie siprin documentatiile de urbanism si amenaarea teritoriului.

n figura 1.' a) sectiunea transversala repre!inta un rambleu.Un drum sau o portiune

de drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenului

&


3/7

natural. n acest ca! , pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau alt

material de umplutura corespun!ator)

n figura 1.' b) sectiunea transversala repre!inta un debleu. Un drum sau o portiunede drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului 5

debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru construirea drumului.

Fig.1.'

rofilul transversal repre!inta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadrea!a in

definitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura ,

profilul transversal se numeste mixt 5 este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.#)

6


4/7

Fig.1.#

CAPI!"#" $

$.%.C!&'!"I(A)EA 'I P)!E*A)EA E)A'A+E&E"!)

7ucrarile respective sint/- 3olectarea si evacuarea apelor

- 3onsolidarea si protearea talu!urilor

- %pararea malurilor

- 8priinirea masivelor de pamint

$.%.%. Colectarea si evacuarea apelor7ucrarile au scopul de a evita degradarea corpului drumului, reducerea capacitatii

portante9 a terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin stagnari de ape,

spalari, baltiri.(9 capacitatea portanta = caracteristica de baza a complexului rutier dea prelua incarcarile de trafic).

:rice lucrare are la ba!a datele idrologice, studiile topografice si geotenice precum si

a datele culese de pe teren.%ceste lucrari se materiali!ea!a in constructii anexe care se impart in functie de

destinatie in/

3.1.1.1. Lucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice:

- santuri la marginea platformei

- santuri de garda

- rigole la marginea platformei

- rigole la bordura trotuarului

4


5/7

- rigole de acostament

- casiuri

- lucrari de canali!are

- canale de evacuare

- puturi

3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si

strazilor/- drenuri transversale de acostament

- drenuri transversale de interceptie

- drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole- strat drenant continuu

3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului:

- drenuri de adincime ( drenuri longitudinale, transversale, spice, forate , etc. )

-drenuri de talu!

- masti drenante

$.%.2. "ucrari de consolidare si protectie a taluzurilor3.1.2.1.Lucrarile de consolidaresint cele care asigura stabilitatea corpului drumului. 8e

proiectea!a in functie de conditiile topo si geotenice.3onstau in/a.lantari, insamintari( protectie vegetala)

nsamintarea si creerea unui covor vegetal consta in insamintarea talu!ului cu ierburi

alese in functie de regiune, clima, sol. lantele maresc coe!iunea, reduc vite!a de curgerea apei si efectul vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare.

1) Insamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. 8eadopta pentru talu!uri cu pante maxime 11,' si inaltimi mai mici de ',0 m. erenul

vegetal se asea!a in trepte pe grosimi de 10&0 cm.

Unele tipuri de soluri impun imbracarea talu!ului cu pamint vegetal.

2). Plantari de arbustise recomanda pe terasamente uscate din cau!a expunerii la vint sisoare. 8pecia arbustului se stabileste impreuna cu unitatile silvice din !ona.

3). Brazduirea simpla sau cu gardulete.

a. ra!dele se pot ase!a pa lat sau pe mucie la talu!uri cu pante maxim 11 pentru

deblee si maxim 11,' la ramblee. ra!dele se fi!ea!a cu tarusi de lemn moale.

4). Consolidarea cu nuielese foloseste cind malul talu!ului este in permanenta sub apa

3.1.2.2 .Lucrarile de protectie

a. ardulete din impletituri de nuiele pe tarusi batuti in pamint ( 1'-&0 cm

inaltime).8unt provi!orii si protea!a talu!ul pe timpul necesar ca plantele

insamintate sa se de!volte suficient.

'


6/7

b. Cleiona!e !aponezesint prefabricate din c 1' armate constructiv si montate in sistem

patratic, se fixea!a in pamint cu tarusi din c 1'. 8uprafata se insamintea!a sau se

bra!duiesc.;etodele asi b. se aplica pe talu!urile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate de

apele meteorice.

entru debite mari, se folosesc gardulete de 11' cm inaltime din nuiele, intre care seasea!a pamant vegetal.

$.%.$. "ucrari de aparare a malurilor

8e executa in talu!uri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra.

a. "pararea cu fascinese aplica in !one permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda

ba!a terasamentului. n functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem- gard simplu sau dublu ase!at pe fascine

- anrocamente de 1'0-600 0, 100 cm umplute cu bolovani

$.%.4. 'pri,inirea terasamentelor"ste necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii ecilibrului natural alterasamentului si pentru asigurarea stabilitatii rambleelor ase!ate pe terenuri cu inclinare

mare sau ramblee inalte.8e reali!ea!a prin/

3.1.4.1.Contrabanchete= constructii de pamint folosite la spriinirea rambleelor inalte

sau executate pe coaste abrupte sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la ba!a

talu!ului. ot fi exterioare , la ba!a rambleului sau cuprinse in corpul rambleului.

3.1.4.2 Zidurile de sprijinsint constructii ce asigura spriinirea unor masive de pamint.

8e executa din !idarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, beton

armat monolit sau prefabricat.ot fi - de debleu sau de rambleu.

3.1.4.3. Pamintul armat este un material de constructie re!ultat din asocierea si

conlucrarea unui material necoe!iv sau slab coe!iv, capabil sa suporte eforturi decompresiune si de forfecare , cu un material de armare capabil sa preia eforturi de

intindere. %rmaturile sint din otel, beton, beton armat sau precomprimat, geosintetice, etc.

Un masiv de pamint armat este alcatuit dintr-o succesiune de straturi ori!ontale dematerial granular ( natural sau artificial ) cu grosimea de &'-#0 cm, intre care sint

intercalate armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire numit ecran sau

parament. ( reali!at din elemente prefabricate din beton, beton armat, metal, materiale

sintetice rigide ) si cu o lungime suficienta pentru a nu se produce smulgerea lor din

masiv.amintul armat se incastrea!a in terenul de fundare pe adincime relativ redusa =0,10-0,&0 ? ( ? este inaltimea spriinirii reali!ate ), iar fundatia ecranului se poate

reali!a din grin!i de beton simplu cu latimea de 0,6'-0,40 m si grosimea de 0,1'-0,&0m.7a partea superioara se reali!ea!a un coronament prin intermediul caruia se fixea!a si

capatul superior al ecranului de terasament spriinit.8e va executa un strat drenant intre

terasamentul spriinit si masi si , daca este ca!ul , sub talpa masivului."ste o solutie economica, fiind de &-6 ori mai ieftin decit !idurile de spriin din beton.

#


7/7

drum rural

Documents