tursim rural completare
DESCRIPTION
prezentareTRANSCRIPT
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Facultatea de Comerţ
Master Administrarea Afacerilor în Turism
Proiect turism rural
Bucureşti
2014
Cuprins
Inventarierea resurselor turistice, neturistice şi baza tehnico-materială........................3
Analiza SWOT a comunei Corbu.......................................................................................8
Propuneri de dezvoltare a activităţii de turism rural......................................................12
Estimarea unor urmări economice ale propunerilor făcute...........................................14
Concluzie
Bibliografie
2
1. Inventarierea resurselor turistice, neturistice şi baza tehnico-materială
Resurse turistice
- Plaja Corbu
Datorită aşezării ei la mică distanţă de Staţiunile Mamaia şi Năvodari la Sud şi rezervaţia
Delta Dunării la Nord, cât şi datorită investiţiilor făcute în ultimii ani, zona Corbu s-a dezvoltat
foarte rapid şi tinde să devină cea mai nouă staţiune la nivel european de pe litoralul Românesc.
Atât plaja lată, lacurile aflate în imediata vecinătate, adăugând la acestea ultimele investiţii în
infrastructura şi în unităţi turistice adauga un plus de atractivitate pentru turiştii romani şi străini.
Pentru petrecerea unui sejur turiştii pot opta atât pentru odihnă pasivă beneficiind de o plajă
foarte mare şi mult mai puţin aglomerată decât plajele din staţiunile învecinate, şi totodată de
reţeaua de lagune şi lacuri ce fac parte din rezervaţia Deltei Dunării ca şi de odihnă activa prin
noile locuri de agrement aflate pe raza comunei Corbu.
Lacul Corbu din judeţul Constanţa este gazda unui eveniment în premieră pentru România: ediţia
a XIV-a a Campionatului Mondial de Pescuit la Crap.
- Plaja Vadu
Plaja de la Vadu este una din ultimele plaje sălbatice din România. În timp ce unii o
laudă, alţii vor să o ţină cât mai ascunsă turiştilor de pe litoral, ascunsă de manele,
de jeepuri, atv-uri şi de familii care îşi fac weekendul pe plajă alături de copii. Aici nu există nici
o amenajare turistică, doar soarele, nisipul şi apa mării.
Plaja Vadu este încă o plajă virgină pe Litoralul Românesc. O limbă uriaşă de nisip fin, dar şi
granulos pe alocuri şi o Mare Neagră, ceva mai curată, fără alge şi gunoaie. Este un loc pentru
cunoscători, care fug de confort şi aglomeraţie, alegând bucuria liniştii depline şi a sălbăticiei
zonei.
- Grindul Chituc
Grindul Chituc este un grind nisipos de tip marin - lagunar, constituit din formaţiuni
sedimentare de vârstă holocenă: cordoane litorale marine. Promontoriul din extremitatea nord-
estică a zonei este format din şisturi verzi. Grindul cuprinde lacuri cu schimb redus de ape,
acoperite parţial cu vegetaţie plutitoare, arii depresionare cu stuf şi papură, pajişti de grinduri
3
marine joase şi pajişti litorale puţin consolidate. Speciile care dau o importanţă faunistică
deosebită acestei zone sunt cele de păsări, din care un număr foarte mare sunt specii protejate.
Situl este un important loc de iernare şi pasaj pentru numeroase specii de păsări, cum ar fi gâsca
cu gât roşu (Branta ruficollis).
- Parcuri si spatii verzi
În localitatea Corbu există o cişmea, construită cu 700 de ani în urmă, pe bază de apeducte,
care oferă apă rece şi limpede pentru locuitorii din zonă. În jurul acestui monument,
administraţia publică a construit un loc de recreere, locuri de joacă pentru copii, bănci şi mese,
umbrare, pentru a pune în valoare acest loc.
In jurul acestui monument, administraţia publică a construit un loc de recreere, locuri de
joacă pentru copii, bănci şi mese, umbrare, pentru a pune in valoare acest loc.
Parcul se intinde pe o suprafaţă de 1,7 ha şi a fost amenajat cu finanţare din partea Ministerului
Mediului, lucrare demarată şi finalizată in anul 2008. De asemenea, in faţa căminelor culturale
din localitate sunt amenajate parcuri de recreere, dotate cu banci, iluminat stradal, fiind locurile
de intalnire şi recreere preferate de tinerii din comună.
Pădurea Vadu se intinde pe o suprafaţă de 144 ha. Fiind formată din salcami şi arbusti, oferă
umbra, răcoarea şi liniştea atat de căutate de cei ce au nevoie de o clipă de relaxare.
- Cetăţi
În apropierea comunei Corbu se afla Cetatea Histria cea mai veche aşezare grecească
de pe teritoriul României, întemeiată în 657 i.Hr, de coloniştii greci veniţi din oraşul Milet. Tot
în zonă se află Cetatea Enisala ridicată de puterea imperială bizantină şi de cea comercială
genoveză la sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul secolului al XIV-lea.
Se poate face o excursie cu vaporul de o zi in Delta Dunarii cu plecare de la Tulcea ori din
localitatea Jurilocva.
- Biserici
În comuna Corbu cea mai veche biserică poată hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi
Elena şi este veche de peste 100 de ani, ea a fost construită de către bulgarii care au locuit pe
4
aici, pe locul unei vechi biserici. Pe locul altarului vechii bisericii se află astăzi un monument în
cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale.
Cazare
Chiar pe faleza plajei Corbu se afla Pensiunea Corbu cu camere de 2-3 paturi cu dus şi
bucătărie. Deasemenea pensiunea are un teren pentru camping amenajat cu toate utilităţile
necesare.
În comună Corbu se afla deasemenea mai multe pensiuni cu diferite grade de confort.
Pe lacul Corbu se afla Tabăra de tineret ce adăposteşte o pensiune, un stadion de fotbal cu
gazon artificial, unul de volei şi două de tenis şi un complex pentru practicanţii de tir cu arcul.
Vară se organizează tabere de copii şi cursuri de pregătire şi training atestate european pentru
practicanţii sporturilor nautice.
În grindul Chituc se afla Cabana Periboina, o construcţie în stil tradiţional dobrogean,
primitoare, putând adăposti 16 persoane în condiţii excelente cu camere spaţioase de două sau
trei persoane, restaurant climatizat cu specific pescăresc, cu vedere spre mare.
Pensiunea Socrita oferă şase camere [trei camere duble şi trei camere triple] fiecare dotată cu
pat matrimonial, LCD şi cablu TV, grup sanitar şi cabina de dus, aer condiţionat, minibar,
internet wireless. La cerere oferă şi alte servicii cum ar fi mic dejun, prânz sau cină, spălătorie,
pat suplimentar pentru un copil.
Casa Emaus din Corbu este locul te ne putem bucura de o vacanţă liniştită la mare. Aceasta
pensiune se transformă în locul de ideal de petrecere a unui sejur pe malul mării datorită
condiţiilor de cazare ce te fac să te simţi ca acasă, dar şi a plajei din localitate, unde vom găsi o
linişte şi o curăţenie pe care o aşteptaţi demult pe malul mării.
Pensiunea Anthonyo&Anca este o pensiune mică, familială, într-un cadru liniştit, în centrul
comunei Corbu, la 100 m de la şoseaua principală, între Marea Neagră şi lacul Corbu.
Pensiunea pune la dispoziţia dumneavoastră 4 camere duble foarte confortabile. Fiecare cameră
este dotată cu 2 paturi de 90*190 cm, şifonier, măsuţă, calculator şi internet, baie cu apă caldă
nonstop, wc.
Pensiunea Cristiana este compusă din patru camere spaţioase, cu bai proprii, Tv în cameră, aer
condiţionat, living, acces la bucătărie complet utilata. Terase spaţioase, loc de joacă pentru copii,
5
grătar, grădină, livadă, loc de parcare. În curtea vilei, vă puteţi relaxa într-un spaţiu verde, spaţios
cu livada şi grătar.
Pensiunea Casa cu flori situată la o distanţă relativ apropiată de plajă Corbu, la 4500 m de plajă Vadu şi aproximativ 500 m faţă de Lacul Corbu, reprezintă punctul ideal de cazare pentru persoanele doritoare de cât mai multe experienţe plăcute în locaţii diferite.
Casa pune la dispoziţie 14 locuri de cazare dispuse după cum urmează:- 2 camere duble cu baie proprie;- 3 camere cu pat matrimonial ce au baie proprie;- 2 camere triple cu pat matrimonial şi baie proprie.Toate camerele au în dotare frigider, Tv şi aer condiţionat.
Cazare la căsuţe
Căsuţa - 2 paturi 50 lei/noapte, Număr paturi - 2, Dulap - etajera 1, Priză 220 V, Acces grătar
Acces cabine dus
Dotările căsuţelor sunt minime, oferind strictul necesar pentru şederea dumneavoastră pe litoral.
În schimb, peisajul, sălbăticia şi liniştea locului sunt adevărata atracţie a unei vacanţe reuşite la
malul mării.
Alimentaţie
La casa Veche
Complexul "La Casa Veche" cuprinde un salon de 40 de locuri, doua terase acoperite de cate
100 de locuri fiecare si doua terase in aer liber fiecare avand cate 50 de locuri.
Restauantul are o priveliște minunată la mare , iar de anul acesta este deschis si în perioada de
iarna .
Distractii
- Windsurfing si Kitesurfing
Plaja Corbu este un loc unde se aduna de mult timp practicanti al acestor gen de sporturi
o mana de ajutor dand si scoala de windsurfing aflata langa lacul Corbu.
6
- Sporturi cu vele
Pe lacul Corbu se afla singura scoala cu atestare europeana de sporturi nautice cu vele, tot
aici putandu-se inchiria acest gen de ambarcatiuni.
- Scufundari si Snorkeling
Deoarece apa marii este mult mai curata in aceasta zona a litoralului multe scoli de
scufundari isi aleg acest loc pentru a-si instrui cursantii.
- Pescuit Sportiv
Lacul Corbu este cunoscut de mult de catre pescari ca un lac foarte bun de pescuit cu
multe specii de pesti.
Dar marele avantaj al viitoarei statiuni este apropierea de Grindul Chituc si de salba de
lacuri ce il delimiteaza, printre cele mai importante specii de pesti ce pot fi pescuiti fiind
labanul, cambula, calcanul, lufarul, salaul, somnul si crapul.
- Birds Watching
Lacul Corbu impreuna cu grindul Chituc se afla intr-o zona strict protejata, unde chira de
balta (Sterna Hirundo, engl. Commontern) isi are locul preferat de pescuit si clocit, la
intrecere cu pescarusul argintiu (Larus Argentus, engl. Heringgull) si pescarusul rizatoar
(Larus Ridibundus, blackheaded gull). Cu adevarat ornitologii de pretutindeni gasesc in
acest loc un teren de cercetare si observatie. Iar daca faci o plimbare cu barca pe lacul
Sinoe poti sa admiri in voie singuraticul lopatar (Platalea Leucorodia, spoonbill), ratele
cu ciuf (Netta Rufina, engl. Red crested pochard), grupurile de pelicani (Pelecanus
Onocrotalus, engl. White pelican).
- Circuite de ATV motocross si biciclism
Pasionatii de ATV si motorcross sunt la ei acasa. Loc ideal pentru ture de supravietuire
pe grindul Chituc datorita lungimii sale de aproximativ 30 Km. Totodata o tura facuta cu
bicicleta testeaza la maxim rezistenta oricui.
7
2. Analiza SWOT a comunei CorbuPuncte tari
- Amplasare bună, cu ieşire la Marea Neagră
- Accesul rapid la drumul naţional DN2A
- Apropierea de municipiul Constanţa
- Calitatea factorilor de mediu
- Cadrul natural relativ variat
- Clima specifică zonei de litoral
- Existenţa unor terenuri relativ ieftine pentru construit
- Creşterea numărului de persoane care îşi construiesc case în comună
- Existenţa lacului Corbu, pentru practicarea pescuitului sportiv, dar şi pentru
popularea, creşterea şi valorificarea diverselor tipuri de peşte
- Existenţa unei suprafeţe agricole mari
- Existenţa unui pământ bun pentru culturile mari
- Existenţa unor terenuri pentru înfiinţarea unor ferme de animale
- Zonă optimă pentru creşterea animalelor
- Existenţa unor resurse naturale
- Administraţie publică locală receptivă la accederea de fonduri europene
- Existenţa infrastructurii sociale: 3 grădiniţe, 3 şcoli, un cabinet medical, un cabinet
stomatologic, 2 oficii poştale, 3 cămine culturale, un centru cultural , un parc, o bază
sportivă şi un centru pentru persoane cu dizabilităţi
- Extinderea serviciului de salubritate din municipiu în comună
- Acoperirea teritorială bună a reţelei de distribuţie cu energie electrică
- Reţele de televiziune, telefonie şi internet
- Existenţa iluminatului public în toate satele
- Existenţa unor obiective turistice, plaja Vadu, parte din Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării
- Tradiţii cultural-artistice specifice
8
Puncte slabe
- Lipsa spaţiilor verzi (parcuri)
- Lipsa reţelei de canalizare
- Lipsa investitorilor în comună
- Lipsa interesului populaţiei pentru agricultură
- Capacitatea financiară relativ redusă
- Capacitate relativ redusă de management şi implementare a proiectelor
- Lipsa iniţiativelor din partea tinerilor
- Buget local insuficient pentru a susţine infrastructura
- Lipsa unei promovări susţinute prin pliante informative sau prin alte mijloace
- Lipsa unor pensiuni cu specific turistic pe teritoriul comunei care să ofere pe lângă
condiţiile necesare de masă şi cazare şi servicii de agrement
- Promovarea slabă a legendelor locale
- Colectare neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau
valorificării lor
- Lipsa staţiilor de benzină
- Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire
la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care
ar putea beneficia
- Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă
de circulaţie internaţională
Oportunităţi
- Existenţa Programelor de finanţare ale Uniunii Europene destinate zonelor rurale
- Creşterea interesului investitorilor pentru zona de nord a litoralului
- Existenţa Fondurilor Europene şi guvernamentale pentru programe de calificare /
firme, asociaţii agricole, etc.
- Posibilitatea construirii de drumuri în vecinătatea comunei, cu influenţe economice
pozitive
9
- Existenţa programelor europene şi guvernamentale care vizează dezvoltarea
infrastructurii
- Existenţa Strategiei Judeţene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de utilităţi
publice
- Creşterea nivelului de calificare prin participarea în programe regionale, naţionale şi
internaţionale (cursuri pentru mici fermieri)
- Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, în sensul unei atitudini active pe
piaţa muncii, de căutare a unui loc de muncă şi de reconversie profesională
- Legislaţie în favoare intelectualilor din mediul rural (avantaje pentru profesorii care
se stabilesc la sat)
- Gospodărirea eficientă a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la protejarea mediului
- Încurajarea creării, de noi zone verzi şi parcuri pentru îndeplinirea rolurilor
de antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile ecologice în raport cu cele estetice
- Produse agricole ecologice care pot fi valorificate corespunzător
- Înfiinţarea unor centre de consultantă agricolă si posibilitatea IMM care există în zonă
de a se extinde, susţinute fiind de resursele existente în zonă
- Dezvoltarea infrastructurii fizice în mediul rural ar duce la revigorarea spaţiului
- Dezvoltarea serviciilor sociale ar duce la ridicarea calităţii vieţii
- O mai bună informare a cetăţeanului prin crearea unui birou de consiliere locală
(asistenţă socială, medicală, protecţia muncii, alte informaţii utile)
- Înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice din fondurile structurale
- Posibilităţi de a organiza tabere de vară pentru elevi, studenţi, străini într-un mediu
plăcut şi nepoluat
- Prezentarea comunei pe pagina de internet şi reînoirea permanentă a acesteia
- Amenajarea micro-fermelor/fermelor pentru creşterea animalelor
- Amenajarea locurilor de depozitare cu destinaţie agricolă
- Înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare agricolă
- Crearea unei reţele de distribuţie pentru produsele agricole
Ameninţări
- Posibila amplificare a poluării mediului
10
- Posibila extindere a fenomenului de eroziune a solului
- Incapacitatea infrastructurii de a face faţă
- Atracţia tinerilor către mediul urban şi Uniunea Europeană
- Creşterea muncii la negru, cu efecte asupra economiei locale
- Întârzierea dezvoltării economice a comunei
- Interes relativ scăzut al investitorilor de a demara afaceri în comună
- Schimbarea frecventă a legislaţiei
- Competiţia altor comune în obţinerea de fonduri europene
- Lipsa unor instalaţii de prevenire a poluării şi calamităţilor naturale
- Inexistenţa în cadrul comunei a unor puncte de lucru ale sistemului financiar-bancar
- Lipsa unor ONG şi a altor investitori care să fie interesaţi de această zonă în mod
direct
- Schimbarea destinaţiei terenurilor
- Reducerea ponderii populaţiei active
- Creşterea şomajului în rândul tinerilor
- Surse financiare nesuficiente pentru susţinerea proiectelor de modernizare
- Circulaţia redusă a informaţiei economice
- Reducerea sau eliminarea unor facilităţi
- Orientarea spre alte zone de interes
- Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local
- Costul ridicat al investiţiei
- Starea precară a unor drumuri de pe raza comunei
3. Propuneri de dezvoltare a activităţii de turism rural
Turismul rural reprezinta, in continuare, prima optiune turistica a romanilor pentru tara
noastra, conform informaţiilor transmise de către dailybusiness.ro, astfel cei care vin la pensiuni
pun baza pe serviciile de agrement de care pot beneficia. (http://www.dailybusiness.ro/stiri-
turism/turism-rural-care-au-fost-cele-mai-vizitate-regiuni-de-paste-100331/)
La nord de Constanţa, comuna Corbu este una dintre comunele propice pentru dezvoltarea
turismului rural. Aici se poate practica pescuitul sportiv pe lacul Corbu, unde ferma piscicolă are
11
amenajate trei bazine, pescuitul fiind permis în “bazinul mare” de 437 ha şi “bazinul mic” de 8
ha. În cadrul fermei găsim 18 adăposturi pentru pescari, construcţii din lemn prevăzute cu 2
paturi. Fiecare ponton cu adăpost pentru pescari este prevăzut cu masă pentru lucru,
scaune/buturigi lemn, coş de gunoi, umbrele. Pe digurile şi malurile bazinului mare sunt
amenajate 75 de standuri conform cerinţelor regulamentului internaţional de pescuit sportiv la
crap.( http://www.pescuitul.eu/balti-corbu-mare-2-constanta-812.html). Presupunem că cei care
vor veni în comuna pentru această activitate pot fi turişti din orice colţ al ţării, în special bărbaţi
pasionaţi de pescuit, de competiţii, dar şi familii cu sau fără copii care pe lângă pescuit caută să-
şi petreacă concediul într-un loc nepoluat şi liniştit în special în sezonul estival, în intervalul 1
mai- 1 octombrie. Administratorul bălţii este compania RIG SERVICE S.A ce a fost desemnată
oficial de către Comitetul Director al FIPS – Federaţia Internaţională de Pescuit Sportiv în ape
dulci, ca organizator al Campionatului Mondial de Pescuit Sportiv la Crap 2012 pe lacul Corbu
2, sub directa coordonare a AGVPS România.
Pentru petrecerea unui sejur într-o zonă linişitită, curată şi aproape de Marea Neagră
turiştii putând opta atât pentru odihnă pasivă beneficiind şi de o plajă foarte mare şi mult mai
puţin aglomerată decât plajele din staţiunile învecinate, şi totodată de reţeaua de lagune şi lacuri
ce fac parte din rezervaţia Deltei Dunării, precum şi de odihnă activă prin noile locuri de
agrement, vom amenaja un complex de vacanţă specific dobrogean( Complexul dobrogean
Corbu) ce va dispune de un restaurant cu cramă, case de odihnă, un atelier, spaţii verzi şi locuri
de joacă pentru copii.
Vom amenaja acest complex deoarece suntem de părere că cele 306 locuri de cazare
(http://www.plajacorbu.ro/anunturi.htm) existente nu pot acoperi în totalitate cerinţele pentru
cazare, masă şi servicii conexe de care doresc turiştii să beneficieze într-un concediu.
Vom amenaja 11 case de odihnă în stilul caselor dobrogene vechi. Astfel vor exista două
tipuri de case:
Primul tip este cel bicelular, cu tindă şi odaie, dominant în aşezările rurale dobrogene din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. Acest tip de case se mai păstrează şi astăzi în localităţile Ostrov,
Dunăreni, Vlahi, Rasova.
Al doilea tip este cel al locuintei tricelulară, cu tindă mediană şi două camere, succede primul tip
de case şi este întâlnit la Oltina, Seimeni, Seimenii Mici, Aliman.
12
Din arhitectura caselor nu va lipsi prispa. Aceasta se va desfăşura pe toată faţada cum erau în
general în trecut. Arhitectura dobrogeană este variată, datorită etniilor. Astfel, pentru a se întregi cu
specificul zonei vom opta pentru case de influenţă balcanică, specifică populaţiei bulgăreşti şi greceşti.
Din primul tip de casa vom construi 5 case, cu pat dublu, iar din cel de-al doilea tip vom construi
4 case cu pat dublu şi pat de o persoană, şi încă 2 cu 2 paturi duble.
Materialele folosite pentru construirea caselor vor fi : piatra pentru temelie, chirpicii şi ceamurul
(amestec de lut, paie, apa şi nisip) pentru pereţi, lemnul pentru tâmplărie şi şarpantă, stuful pentru
acoperiş.
Mobila, obiectele de decor şi ţesăturile popular artizanale pe specific dobrogean, vor fi în ton cu
stilul rustic și se vor potrivi perfect în ambientul camerelor cu finisaje simple: zugrăveală albă și pardoseli
de teracotă. În case se vor regăsii obiecte de mobilier din lemn, piatra şi lut.
Casele vor dispune de paturi duble sau simple, masă şi scaune, noptiere, oglindă, un cufăr şi
dulap, precum şi alte obiecte din lut sau paie. Pe pereţi se vor regăsi ţesaturi dobrogene iar pe jos carpete
(vezi Anexa). În cadrul caselor turiştii vor putea regăsi: papuci din paie, săpun de casă, perne din puf de
gâscă şi lumânări din ceară naturală.
Astfel de gospodărie poate fi regăsită şi în cadrul Muzeului Satului Dobrogean de lângă
Mănăstirea Dervent (Sat Galiţa, Com. Lipniţa, Jud Constanţa), unde este construită o gospodărie
dintr-o aşezare veche a Dobrogei, Oltina, menţionată pentru prima dată în defterul (registru turcesc) de
la 1573.
Singurele diferenţe dintre casele dobrogene de odinioară şi cele pe care dorim să le construim vor
fi legate de amenjarea caselor în aşa fel încât să ofere un confort sporit turiştilor. Astfel casele vor fi
dotate cu utilităţi, vor dispune de băi (fiecare casa va dispune de o baie propie cu duş sau cada, amenajate
astfel încât să se întregească cu restul locuinţei(vezi Anexa) tv, mini bar şi WiFi.
Restaurantul va avea o capacitate de 30 de persoane. Va dispune de preparate pescăreşti,
specific dobrogene şi nu numai. Acesta va fi amenajat în acelaşi stil ca şi casele, mobilierul fiind
din lemn. Acesta va dispune de o terasă unde clienţii pot servi masa în aer liber. Peştele va fi
asigurat de ferma piscicolă Corbu care asigura popularea creşterea şi valorificarea speciilor de
peşte specific bălţilor cu apă dulce: caras, crap roşioară, guvid şi platică, iar ouăle folosite în
prepararea mâncărurilor de la ferma de găini pentru producerea ouălelor din Corbu.
În incinta restaurantului se va găsi şi o cramă ce va deţine o gamă largă de vinuri
dobrogene de la potgoriile Murfatlar, Istria Babadag şi Sarica-Niculitel, cu soiuri precum
Cabernet, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, ş.a.
13
În cadrul resturantului turiştii vor avea posibilitatea să participe la diverse cursuri
culinare unde vor putea învăţa cum se prepară diverse preparate specifice, cum ar fi tochitura
dobrogeană, plăcinta dobrogeană, salate dobrogene, halvaua de casă şi turta dulce, ciorba alba,
ş.a.
Atelierul va oferi turiştilor (adulţi şi copii) ocazia de a afla mai multe despre
meştesugurile dobrogene: olărit, împletituri din rachită și papură şi prelucrarea stufului,
confecţionarea de ţesături și cusături manuale, precum şi despre sculptura în lemn. Turiştii vor
putea practica şi învăţa aceste activităţi în cadrul atelierului şi îşi vor putea confecţiona propriile
obiecte realizate din nuiele, paie, pănuși, papură, stuf, răchită, lut sau ţesături pe care le vor putea lua ca
suvenir.
Aceştia vor avea şi posibilitatea de a achiziţiona astfel de obiecte gata realizate de meştesugari
pricepuţi.
O importantă metodă de promovare a turismului rural în general şi a complexului în
particular este însăşi calitatea serviciilor oferite, servicii care determină satisfacţia turiştilor, ceea
ce îi poate transforma în clienţi fideli, de acea serviciile oferite în cadrul complexului sunt
gândite în acest sens.
O alta metodă de promovare a complexului constă în remarcarea acestuia în revistele sau
emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul. De asemnea o altă modalitate de promovare
târgurile şi festivalurile, sărbători folclorice care păstrează şi prezintă datinile străvechi.
Nu în ultimul rând prezenţa complexului pe internet prin intermediul unui site bine pus la
punct este o metoda ce poate face cunoscută locaţia în rândul turiştilor.
Propunem construirea acestui complex a cărui activitate se va desfăşura pe perioada
sezonului estival, 1 mai-1 octombrie, care doreşte să atragă turişti români şi străini, tineri sau
bătrâni, familii sau persoane singure, elevi, studenţi, pensionari etc. care îşi doresc să descopere
locuri noi, un loc în care se păstreză vie atmosfera vieţii dobrogene de odinioară şi.............
Turiştii români sunt cei majoritari, iubitorii de natură care doresc petrecerea timpului în
linişte, departe de agitaţia oraşelor, într-un cadru mai străveci dar totuşi modern. Pe de altă parte
turiştii străini sunt de asemenea o sursă importantă, în special cei din Europa care sunt în cautare
de linişte, curiozităţi, care vor să descopere urme ale vechilor civilizaţii, care vor să înveţe
mesteşugăriile altor popoare sau….
14
4. Estimarea unor urmări economice ale propunerilor făcute
Activitatea turistică în cadrul comunităţii locale poate conduce la o serie de beneficii socio-economice, respectiv:
generarea unor locurilor de muncă pe plan local, astfel în cadrul complexului se vor crea
locuri de muncă pentru bucătari, ospătari, cameriste etc
stimularea economiei locale prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor turistice
(servicii de cazare, alimentaţie, transport, facilităţi recreative, produse meşteşugăreşti şi
servicii de ghidaj, suveniruri);
stimularea economiei naţionale
impulsionarea dezvoltării infrastructurii, fapt ce aduce beneficii în egală măsură
populaţiei locale;
stimularea dezvoltării regiunilor periferice
stimularea îmbunătăţirii relaţiilor interculturale dintr-o regiune. Adesea turiştii caută să
cunoască tradiţiile şi obiceiurile specifice unei regiuni etnografice, iar comunitatea gazdă
este astfel stimulată să revigoreze tradiţiile populare;
creşterea interesului investitorilor
Creşterea atractivităţii turistice şi dezvoltarea serviciilor turistice în comuna Corbu va urmări
impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea în evidenţă a potenţialului
existent pe teritoriul comunei şi valorificarea acestui potenţial prin îmbunătăţirea infrastructurii
necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună organizare a activităţilor turistice din punct de
vedere administrativ.
Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) estimează o creştere
de circa 15% a turiştilor români care optează, în 2014, pentru pensiunile rurale, în contextul unei
creşteri generale a turismului intern.
Dacă anul trecut a fost mai dificil pe partea de incoming (export de servicii – deci primirea
de turişti străini), în acest an va fi înregistrată şi pe acest segment o creştere cuprinsă între 5 şi
7%. Majoritatea turiştilor străini care aleg pensiunile rurale din România provin din ţări vecine
precum Ungaria, respectiv din Germania, Franţa (mai ales în mod individual), Israel şi Japonia
(în grupuri). ( http://www.capital.ro/179661.html)
15
Concluzii
Loc unde istoria se împleteşte cu legenda, Corbu parte din Dobrogea străveche, a păstrat şi încă păstrează mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri. Corbu este una dintre comunele care are în administrare zone protejate ale biosferei, mai exact plaja Corbu de care ştim că face parte din Rezervaţia Naturală Delta Dunării şi care este considerată una dintre ultimele plaje virgine ale României. Din păcate, rata şomajului, sporul natural, ineficienţa, dar şi insuficienţa investiţiilor din această zonă, duc la plasare comunei, pe ultimele locuri în formarea PIB-ului judeţului Constanţa şi de aici la plasarea în vârful clasamentului ca una dintre cele mai sărace comune. Resursele de care dispune localitatea Corbu reprezintă un punct forte si poate atrage foarte mulți turiști. Acestea ar trebui promovate cât mai mult pentru a putea fi cunoscute în cât mai multe părți ale tării. Ar trebui să fie o publicitate masivă, care să facă cunoscute locurile superbe din comuna Corbu. Investiţiile în turism, în această comună, sunt în mare parte absente, cei de aici bazându-se pe agricultură, creşterea peştelui etc. ceea ce nu presupune o concentrare majoră pe forţa de muncă şi pe dezvoltare. Prin propunerile de de dezvoltare a activităţii de turism rural, prin construirea celor 11 case de odihnă şi a spaţiilor aferente complexului pe care l-am gândit urmărim dezvoltarea şi promovarea comunei care dispune de o mare parte din utilităţile necesare pentru o bună gospodărire.
16
Bibliografie
1. Ro-Geo, n.d., Comuna Corbu, Constanta, [Online], disponibil la:
<http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Constanta/Corbu/*/>, accesat la data de 04.03.2014
2. Ghidul Primariilor, n.d., Primaria Corbu, [Online], disponibil la:
<http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA
%2BCORBU/88033>, accesat la data de 04.03.2014
3. Primaria Corbu, n.d, Monografia comunei Corbu, [Online], disponibil la
<http://www.primaria-corbu.ro/ro/static/monografia-comunei>, accesat la data de
04.03.2014
4. http://traditiidobrogene.ro/mestesuguri-dobrogene/sculptura-in-lemn/
5. http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/cum-aratau-in-vechime-casele-dobrogene-
278795
6. http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/cum-aratau-in-vechime-casele-dobrogene-
278795
7. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism, Strategie naţională de dezvoltare a
ecoturismului în România, Bucureşti, 2009
8. Programul naţional de dezvoltare rurală 2014-2020
17
Anexe
18
19
20
21