SISTEMUL JURIDIC ISRAELIAN

Ajungem la problema sistemului juridic israelian si a democratiei israeliene. Trebuie sa

mentionam ca in statul Israel exista un element juridic specific. Este vorba de coexistenta

paralela a sistemului juridic laic bazat pe normele dreptului european de origine romana cu

dreptul traditional iudaic bazat pe normele halahice. Deci, exista o Curte Suprema laica (repet

afirmarea acestui termen) sau un Tribunal Suprem care judeca procesele pe baza legislatiei

civile, penale, administrative, publice, precum si o Curte Suprema Rabinica, religioasa,

alternativa la cea laica, bazata pe normele dreptului traditional iudaic, halahic. Ambele sunt de

stat si functioneaza pe baza legilor statului. Casatoriile sunt oficiate de Rabinatul de stat, in

cazul in care ambii parteneri sunt evrei din punct de vedere juridico-halahic. Divorturile sunt

decise de Curtea Rabinica, desi exista posibilitatea unui acord de casatorie incheiat de ambele

parti la un avocat sau a unei casatorii civile in strainatate, in special in cazul in care unul

dintre parteneri nu este evreu din punct de vedere halahic. In privinta proceselor de alta

natura, ele sunt judecate de obicei de Tribunalul Civil, desi pot fi judecate si de Tribunalul

Rabinic in cazul in care ambele parti solicita acest lucru. Tribunalele Rabinice, atat cele

locale, cat si cel suprem judeca pe baza normelor halahice, luand insa in consideratie si legea

civila. Este un sistem juridic traditional, insa normele halahice sunt adnotate si adaptate

necesitatilor sociale si juridice contemporane (“Dina demalkhuta dina”, legea statului este

lege). Deciziile Tribunalelor Rabinice, bazate pe interpretarea normelor halahice si pe

jurisprudenta, au putere legala datorita legii statului care confera putere judecatoreasca acestor

tribunale si decide asupra recunoasterii si punerii in aplicare ale hotararilor lor. Trebuie sa

adaugam ca, in urma cu circa jumatate de an, ministrul israelian al justitiei, juristul profesor

universitar Yaacov Neeman, a afirmat ca in justitia israeliana trebuie pus accentul mai mult pe

dreptul iudaic sau de origine iudaica, subliniindu-se originea iudaica a numeroase legi si

norme juridice contemporane, in loc a se sublinia originea lor din dreptul roman. Studii si

cercetari academice comparative intre dreptul iudaic si dreptul roman au demonstrat ca

numeroase aspecte sunt asemanatoare. Afirmatia conform careia existenta tribunalelor

rabinice in paralel cu existenta tribunalelor civile ar reprezenta un act antidemocratic sau un

element de fanatism si fundamentalism religios este lipsita de baza reala. Sa ne amintim ca

legislatia biblica si talmudica traditionala este bazata pe norme morale profunde, neatinse de

alte scrieri filosofice, teologice, morale si legislative. In acest sens putem aduce ca exemplu

cele Zece Porunci.

TRIBUNALUL RABINIC AL COMUNITATII ULTRARELIGIOASE

Aici trebuie sa specificam si existenta unui Tribunal Rabinic Suprem al comunitatii

ultrareligioase. Acest tribunal judeca procese – in mod optional – pe baza normelor halahice

pentru membrii comunitatii ultrareligioase care aleg acest lucru, pe baza acordului intre parti,

in cazul in care ele prefera decizia acestui tribunal in locul deciziei tribunalului civil sau a

tribunalului religios de stat. In cazul lui, preponderenta este a normelor halahice vizavi de

legile statului, dar numai in cazuri strict exceptionale deciziile lui sunt diferite de cele ale

tribunalului civil . Deciziile lui nu pot fi puse in aplicare pe cale coercitiva: in marea

majoritate a cazurilor, ele sunt acceptate de ambele parti de buna voie.

DREPTUL RABINIC IN CADRUL DEMOCRATIEI ISRAELIENE

Existenta dreptului rabinic in statul Israel poate fi comparata cu cea a dreptului

canonic in tarile crestine. Pentru punerea in aplicare a deciziilor unui tribunal rabinic de stat,

acestea trebuie sa fie conforme legislatiei civile. Existenta dreptului rabinic in paralel cu

dreptul civil in statul Israel nu se datoreste numai intereselor unor partide politice si

“santajului” facut de ele. Ea se datoreste in primul rand traditiei juridice iudaice, element

specific in istoria evreiasca. Guvernul israelian a acceptat aplicarea dreptului traditional iudaic

datorita necesitatii pastrarii acestei traditii juridice. Confuzia s-a nascut deoarece in statul

Israel exista o majoritate evreiasca laica, ai carei membri nu cunosc normele halahico-juridice

traditionale iudaice, nici nu sunt interesati in cunoasterea si aplicarea lor.