Dreptul concurentei

Definitia dreptului concurentei - opinia majoritara este fundamentata pe comm ca aceasta ramura de drept are ca obiect atât reglementarile menite sa asigure comme mentina concurenta cât comme cele destinate sa reprime concurenta neloiala . - putem defini dreptul concurentei ca fiind acea ramura de drept constituita din ansamblul reglementarilor care asigura existenta concurentei, a competitiei economice si exercitarea loiala a acesteia.- Totalitatea normelor prin care se asigura protectia concurentei, prin reprimarea practicilor monopoliste formeaza dreptul anti-trust.

Obiectul dreptului concurentei- Obiectul dreptului concurentei îl constituie pe de o parte protectia pietei prin

reprimarea practicilor monopoliste, restrictive de concurenta iar pe de alta parte protectia concurentilor însisi prin reprimarea manifestarilor de concurenta neloiala, neoneste.

Trasaturile dreptului concurentei- are commercia economic deoarece interpreteaza economic institutiile si categoriile juridice, conferindu-le sensuri noi si utilizeaza numeroase concepte economice;- are o finalitate economica deoarece este un instrument commercia pentru crearea si functionarea economiei de piata, asa cum se afirma în Constitutia României- este un commercia pluridisciplinar, cuprinzând reglementari de drept material, proprii si preluate din alte ramuri de drept, si de ordin procedural;

- are un commercia interventionist si de natura commercial11ve, Consiliul Concurentei ca autoritate

publica în domeniul concurentei îndeplinind functia de „politie a pietei”

Principiile dreptului concurentei comerciale- Principiul liberei concurente , consta în aptitudinea fiecarei întreprinderi de a commer si commerc mijloacele pe care le considera optime pentru mentinerea si sporirea clientelei. - Principiul eticii concurentiale stabileste anumite limite în ceea ce priveste exercitarea liberei concurente: actele de concurenta trebuie realizate cu respectarea normelor de morala, a bunei-credinte si a ordinii publice - Principiul proportionalitatii , consta în aceea ca normele de dreptul concurentei devin incidente numai în masura în care aceasta este necesar pentru asigurarea unei concurente normale iar pe de alta parte ca sanctiunile aplicabile sunt individualizate ca natura si cuantum, in functie de o serie de elemente caracteristice ale participantului la actul sau faptul sanctionabil-gradul de implicare , puterea economica, consecintele produse, etc. - Principiul eficacitatii desi nu este consacrat expres , poate fi desprins pe cale de interpretare din mai multe dispozitii legale din commerci concurentei si ar consta în aceea ca interpretarea si aplicarea normelor de dreptul concurentei sunt commercial1 commercia obiectivelor economice ale acestuia, caracterului sau de drept economic

Legatura dreptului concurentei cu alte ramuri de drepta)Relatiile cu dreptului concurentei cu dreptul commercial- Dreptul concurentei comerciale s-a desprins din dreptul comercial. Mai mult de atât , chiar si în prezent exista specialisti care considera concurenta comerciala numai ca o institutie a dreptului comercial, negându-i autonomia si tratând exercitarea loiala acesteia numai ca o obligatie profesionala a comerciantilor.- Sub aspectul domeniului de aplicare dreptul concurentei nu reglementeaza faptele de comert ci alte categorii de fapte distincte, care scapa de sub egida dreptului comercial( denigrarea unui rival, abuzul de pozitia dominanta, etc) pe care nu numai ca nu le favorizeaza, dar le incrimineaza- Din punct de vedere al finalitatii normelor, dreptul concurentei vizeaza deontologia profesionala (comportamentul subiectelor aflate în raporturi de concurenta) pe când dreptul comercial vizeaza statutul juridic al comerciantilor. b) Relatiile dreptului concurentei comerciale cu dreptul consumatorilor.- Ca si dreptul concurentei, dreptul consumatorilor este o ramura noua de drept care s-a desprins din dreptul comercial. - Interferenta între cele doua ramuri de drept rezulta din însasi actele normative de baza în materia Concurentei - Legea 21/1996 si legea 11/1991- Practic, scopul final al celor doua ramuri de drept este acela de a proteja interesele consumatorilorc) Relatiile cu dreptul civil se evidentiaza mai ales în materia raspunderii delictuale , a nulitatii si a prescriptiei extinctive.d) Legaturile cu dreptul proprietatii intelectuale se reflecta la nivelul ambelor componente ale dreptului concurentei, acesta continând reglementari care vin sa completeze protectia acordata prin legi speciale drepturilor de proprietate intelectuala.e) Raporturile cu dreptul administrativ se reflecta în special , în faptul ca autoritatea publica care asigura aplicarea regulilor de concurenta –Consiliul Concurentei-este un organ administrativ iar raspunderea care se antreneaza în sarcina celor care încalca aceste reguli este de natura contraventionala.f) Legaturile cu dreptul penal sunt redate de consacrarea în cele doua legi sus amintite a unor infractiuni speciale precum si prin utilizarea unor institutii de drept penal si , implicit, procesual penal.f) Raporturile cu dreptul procesual civil sunt evidente, normele speciale de procedura care sunt continute de legile în materia concurentei fiind completate cu normele de procedura civila.

Izvoarele dreptului concurentei comercialeAcestea se împart în doua categorii: izvoare interne si izvoare internationale.a)Izvoarele interne. - Primele norme pe care se putea fundamenta raspunderea în materia dreptului concurentei, pâna la adoptarea legilor speciale, au fost art.998-999 Cod civil, care reglementeaza raspunderea extracontractuala. - Legea privind reprimarea concurentei neloiale L 151/1932 , abrogata prin Decretul din 1973- a fost principalul izvor de drept pâna în perioada comunismului .- Constitutia României contine prevederi pe temeiul carora s-a creat dreptului comerciale. Astfel, este consacrat la nivel constitutional principiul liberei concurente si a initiativei Principalele acte normative în materia concurentei sunt:- Legea 11/1991 privind concurenta neloiala - Legea 21/1996 privind concurenta urmareste sa asigure existenta concurentei libere

- Legea 31/1996 privind monopolul de stat - Legea 143/1999 privind ajutorul de statb) Izvoare internationale- Conventia Uniunii de la Paris pentru protejarea proprietatii intelectuale cuprinde dispozitii referitoare la concurenta neloiala.- Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT) reglementeaza dumping-ul si subventiile la export - Acordul European de asociere între România, pe de o parte, comunitatile europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte

INSTITUTII FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CONCURENTEI- Dreptul concurentei este fundamentat pe trei repere de baza- concurenta, piata relevanta si întreprinderea. CONCURENTA COMERCIALA- În absenta unei definiri legale a termenului suntem nevoiti sa apelam la punctele de vedere, exprimate în literatura de specialitate- economice si juridice - Din punct de vedere economic se spune ca exista concurenta daca consumatorul poate alege între mai multe alternative si poate astfel sa aleaga alternativa cea mai convenabila preferintelor sale.- Din perspectiva juridica concurenta este definita ca fiind confruntarea dintre agentii economici cu activitati identice sau similare, exercitata în domeniile deschise pietei, pentru câstigarea si conservarea clientelei, în scopul rentabilizarii propriei întreprinderi.

Elementele de baza ale conceptului de concurenta sunt :- confruntarea pe piata între persoane fizice sau juridice care exercita activitati lucrative - opereaza numai în sectoare ale pietei care sunt accesibile, cu excluderea domeniilor sustrase competitiei , fie prin lege fie prin contract;- scopul acestei competitii este sporirea rentabilitatii întreprinderii. Felurile/Tipologiile concurentei comercialea) Concurenta pura si perfecta este un model teoretic, abstract, ideal care priveste confruntarea ca un scop în sine. Ea prezinta o serie de trasaturi care o situeaza la polul opus monopolului : - atomicitatea pietei; - omogenitatea produsului; - transparenta ; - absenta oricaror bariere la accesul pe piata al întreprinderilor; - mobilitatea factorilor de productie ;- neinterventia statului echivaleaza cu libertatea concurentei, care înceteaza sa mai fie perfecta de îndata ce prin masuri administrative i se aduc restrângeri.- Acest model teoretic al competitie dintre agentii economici este apreciat deoarece în acest sistem economia functioneaza cu eficienta cea mai înalt posibila dar si criticat întrucât nu corespunde realitatii.b) concurenta imperfecta – eficienta sau practicabila – care considera confruntarea dintre agentii economici nu un scop în sine ci un simplu mijloc pentru atingerea altor obiective-progresul tehnic, stabilitatea fortei de munca , etc. Pentru a exista o concurenta eficienta pe piata este necesara întrunirea urmatoarelor conditii:- piata trebuie sa fie deschisa, adica întreprinderile sa poata patrunde liber, fara restrictii pe piata; - este necesar ca fiecare dintre întreprinderile aflate în competitie sa actioneze în mod liber, sa îsi poate stabili propria politica în relatiile cu ceilalti concurenti si consumatorii.- consumatorii sa se bucure de un grad mare de libertate în alegerea furnizorului si a marfi dorite.Concurenta eficienta este un model flexibil, empiric adaptabil la situatia concreta de pe fiecare piata, ceea ce a determinat adoptarea lui ca prototip de catre Uniunea Europeana în Tratatul de la Roma .

PIATA RELEVANTA

- Din punct de vedere substantial , piata este locul unde se întâlneste cererea cu oferta de marfuri, servicii si lucrari, stabilind circuitul dintre productie si consum- Dupa modalitatea de implementare piata este spatiul pus la dispozitie de administratia publica în mod periodic sau în permanenta în vederea reunirii producatorilor si consumatorilor pentru procurarea de bunuri pe care acestia le ridica de îndata.- În sensul cel mai larg piata reprezinta un sistem de relatii prin care vânzatorii si cumparatorii intra în contact pentru a schimba bunuri si servicii, actele specifice pietei fiind cele de vânzare-cumparare. Pietele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:- spatial :exista piete locale, nationale, regionale, mondiala.- temporal: pietele pot fi organizate ca activitati cu caracter permanent sau determinata- structural: piete globale , - pietele sectoriale sau piete relevante. Concurenta se exercita în mod normal în ambianta unei piete relevante.- sferei de cuprindere: piete cu regim general si piete cu regim special: : piata bancara, bursiera, zone libere, etc. Competitia ,concurenta exista numai între agentii economici care activeaza pe aceeasi piata- piata relevanta. Piata relevanta are 2 componente: piata produsului si piata geografica. a) Piata relevanta a produsului ( sau planul sectorial) cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumparatori ca interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii acestora. Aceste produse trebuie sa fie suficient de asemanatoare, astfel incat consumatorii sau beneficiarii sa le ia in considerare atunci cand iau deciziile de cumparare. - Identificarea pietei relevante a produsului presupune efectuarea unei analize care sa stabileasca produsele care fac parte din piata respectiva, luand in considerare anumiti factori determinanti, b) Piata geografica relevanta cuprinde zona in care sunt localizati agentii economici implicati in livrarea produselor incluse in piata produsului,. In mod similar, notiunea de piata geografica se refera si la servicii. - Factorii care trebuie luati in considerare la definirea pietei geografice relevante includ tipul si caracteristicile produselor implicate, existenta unor bariere la intrare, preferintele consumatorilor, diferentele dintre cotele de piata ale agentilor economici in zone geografice invecinate

INTREPRINDEREA- Notiunea de întreprindere sau agent economic este utilizata si în alte ramuri de drept dar în domeniul dreptului concurentei prezinta o configuratie speciala.- În legislatia româna incidenta în materia concurentei , notiunea utilizata pentru a desemna entitatea care exercita o activitate economica si care este dotata cu o autonomie de decizie suficienta pentru a-si determina comportamentul pe piata, fie ca aceasta entitate este o persoana fizica sau o persoana juridica, de drept privat sau de drept public, este atât cea de întreprindere cât si cea de agent economic spre deosebire de de dreptul comunitar unde este utilizat doar termenul de întreprindere.

FELURILE CONCURENTEI COMERCIALE Concurenta pura si perfecta , care se caracterizeaza : - atomicitatea pietei care presupune existenta unu numar suficient de mare de vânzatori si cumparatori, de talie medie, care actioneaza în mod independent.- omogenitatea calitativa a produselor pe care agentii economici le comercializeaza pe piata respectiva- transparenta se realizeaza daca pe piata se constata un flux informational astfel încât consumatorul are acces imediat, direct si complet la orice date semnificative ce privesc pretul si calitatea unui produs. - pluralitatea de optiuni- consumatorii beneficiaza de optiuni nelimitate de alegere între marfurile oferite spre vânzare.-mobilitatea factorilor de productie- consta în posibilitatea agentilor economici si a capitalului pe care îl detin de a se conforma cu promptitudine, din proprie initiativa.- neinterventia statului echivaleaza cu libertatea concurentei, care înceteaza sa mai fie perfecta de îndata ce prin masuri administrative i se aduc restrângeri. Concurenta eficienta – care considera rivalitatea dintre agentii economici un simplu mijloc si nu un scop in sine FORMAREA PRETURILOR ÎN CONDITIILE CONCURENTEI PERFECTE- Pretul se formeaza pe aceasta piata pe baza corelatiei dintre cerere si oferta.- Cererea unui produs este o variabila care scade pe masura ce pretul acestuia sporeste. Oferta reprezinta o variabila care creste direct proportional cu marirea pretului produsului. Pretul se fixeaza la nivelul de echilibru dintre cerere si oferta EVALUAREA CONCURENTEI PERFECTE- Acest model teoretic al competitiei dintre agentii economici , concordant cu economia liberala incipienta, se bucura de aprecieri pozitive- ca în acest sistem economia functioneaza cu eficienta cea mai înalt posibila- dar si de critici serioase- nu corespunde realitatii.- În ultimul timp între modelul teoretic al concurentei perfecte si realitate s-a produs un hiat tot mai accentuat, datorat în principal fenomenului natural al concentrarii întreprinderilor COMPONENTELE CONCURENTEI EFICIENTESe mai numeste si concurenta practicabila sau suficienta si se caracterizeaza prin 3 factori distinctivi:- piata trebuie sa fie deschisa, adica agentii economici sa se bucure de liberul acces pe piata- este necesar ca agentii economici sa se bucure de libertate de actiune pe piata- adica fiecare dintre întreprinderile aflate în competitie îsi poate stabili propia politica în relatiile cu ceilalti concurenti si consumatori.- consumatorii sa se bucure de un grad mare de libertate în alegerea furnizorului si a marfi dorite.Se observa ca concurenta eficienta este un model flexibil, empiric adaptabil la situatia concreta de pe fiecare piata CRITERII DE DEFINIRE A CONCURENTEI EFICIENTE S-a încercat si elaborarea de criterii care sa ateste existenta unei concurente eficiente pe o piata data, delimitând-o de monopol si monopson:- criterii de structura: dimensiunile pietei si gradul de desfacere ala cesteia, nr si nivelul de

concentrarea al acestora ,- comportamentul agentilor economici în raporturile dintre ei ( onestictatea, bc, agresivitatea, corectitudinea)- rezultatele obtinute de competitori, adica profitul obtinut RAPORTUL JURIDIC DE CONCURENTA - Raportul juridic de concurenta este o relatie sociala – patrimoniala sau nepatrimoniala- ivita în sfera activitatii industriale si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii. - Specific acestui raport este faptul ca el prezinta doua componente potrivit celor doua sisteme care alcatuiesc dreptul concurentei : un raport juridic de autoritate, de subordonare juridica si un alt raport juridic de egalitate juridica - în legatura cu normele care reglementeaza protectia concurentilor- concurenta neloiala.- În cadrul raportului juridic de autoritate , autoritatea administrativa în domeniul concurentei vegheaza ca agentii economici sa respecte dispozitiile imperative care stabilesc conduita pe care acestia trebui sa o aiba pe piata, pentru a nu perturba concurenta iar în cazul constatarii unor încalcari aplica sanctiuni.- Subiectele raportului juridic de concurenta sunt calificate iar stabilirea lor se realizeaza în raport de cele doua componente anterior amintite. În cadrul raportului de autoritate parti sunt, în principal, statul si agentii economici. În cadrul raportului de egalitate subiecte sunt comerciantii, iar uneori, si salariatii acestora. - Determinarea continutului raportului juridic de concurenta se realizeaza pornind de la dualitatea ce caracterizeaza acest raport: pe de o parte exista drepturi si obligatii izvorâte din necesitatea protectiei pietei iar pe de alta parte cele izvorâte din imperativul protectiei concurentilor, adica cele referitoare la respectarea principiului bunei-credinte, a uzantelor comerciale cinstite si la componentele fondului de comert.- În prima categorie sunt cuprinse drepturile si obligatiile corelative ai caror titulari sunt agentii economici: liberul acces pe piata al acestora, stabilirea în mod autonom a preturilor, alegerea partenerilor contractuali, etc. precum si drepturile si obligatiile atribuite autoritatilor administrative din domeniul concurentei- În a doua categorie regasim: drepturile si obligatii corelative privitoare la fondul de comert si la componentele acestora. Obiectul raportului juridic de concurenta - consta în actiunile sau abstentiunile, într-un cuvânt , în conduita pe care participantii trebuie sa o aiba în relatiile concurentiale. Comportamentul concurentilor unii fata de altii care trebuie sa fie un comportament loial, adica sa se încadreze în cele doua coordonate : buna-credinta si uzantele cinstite.- Exista situatii în care unele din aceste comportamente pot constitui, în acelasi timp, atât abateri de la normele care reglementeaza libertatea concurentei, cât si de la cele care marcheaza onestitatea ei. În aceasta situatie, caile procedurale prin care se vor stabili fiecare tip de act ilicit vor fi diferite iar sanctiunile se vor putea cumula.

AUTORITATEA DE CONCURENTA CONSILIUL CONCURENTEI

- Consiliul Concurentei este autoritatea nationala administrativa în domeniul concurentei care urmareste respectarea legislatiei în domeniul concurentei, lato sensu, iar în caz de încalcare va aplica sanctiunile prevazute de lege exercitând astfel forta coercitiva a statului .- Consiliul Concurentei urmareste, protectia si stimularea concurentei, pentru asigurarea unui mediu concurential normal si promovarea intereselor consumatorilor, având atributiile prevazute de lege- Consiliul Concurentei isi desfasoara activitatea, delibereaza si ia decizii in plen si in comisii cu majoritatea voturilor membrilor.- Organele de conducere si decizie ale Consiliului Concurentei sunt: plenul, comisiile si presedintele iar functiile de executie sunt: inspector de concurenta, consilier juridic, referent.- Plenul Consiliului Concurentei este un organ colegial si este format din 7 membri, numiti de de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului si al caror mandat este de 5 ani, acestia putand fi reinvestiti cel mult inca o data - Presedintele Consiliului Concurentei angajeaza patrimonial, prin semnatura sa, Consiliul Concurentei ca persoana juridica si il reprezinta ca institutie publica in fata persoanelor fizice si juridice, a autoritatilor legislative, judiciare si administrative, precum si a altor institutii romanesti si straine, Functionare- Consiliul concurentei îsi desfasoara activitatea , delibereaza si ia decizii în plen si în comisii cu majoritatea voturilor.- Presedintele Consiliului Concurentei ordona efectuarea de investigatii si desemneaza raportorul pentru fiecare investigatie.- Fiecare comisie este formata din doi consilieri de concurenta în componenta stabilita de presedintele consiliului concurentei pentru fiecare caz în parte . - In aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurentei examineaza in plen: a) rapoartele de investigatie, cu eventualele obiectii formulate la acestea, si decide asupra masurilor b) autorizarea concentrarilor economice ; c) sesizarea instantelor judecatoresti; d) punctele de vedere, recomandarile si avizele de formulat in aplicarea dispozitiilor prezentei legi; e) categoriile de intelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici si practici concertate propuse pentru exceptare; f) proiectele de reglementari propuse spre adoptare; g) raportul anual asupra situatiei concurentei; - Deciziile adoptate de Consiliul Concurentei in plen conform prevederilor legii se semneaza de catre presedinte, in numele Consiliului Concurentei; ele vor putea fi atacate in termen de 30 de zile de la publicare sau, dupa caz, de la comunicare, in procedura de contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti; sentinta va fi pronuntata fara drept de apel, impotriva ei putand fi declarat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Angajarea Consiliului Concurentei - Presedintele Consiliului Concurentei angajeaza patrimonial, prin semnatura sa, Consiliul Concurentei ca persoana juridica si-l reprezinta ca institutie publica in fata persoanelor fizice si juridice, a autoritatilor legislative judiciare si administrative, precum si a altor institutii romanesti, straine si internationale. El exercita prerogative disciplinare asupra intregului personal al Consiliului Concurentei. - In caz de absenta ori de indisponibilitate a presedintelui, reprezentarea legala a Consiliului Concurentei revine unuia dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte pentru durata absentei sau a indisponibilitatii. - Presedintele Consiliului Concurentei poate delega puteri de reprezentare oricaruia dintre vicepresedinti, consilierii de concurenta, inspectorii de concurenta sau altor persoane, mandatul trebuind sa mentioneze expres puterile delegate si durata exercitarii lor. - In vederea exercitarii atributiilor sale, Consiliul Concurentei isi elaboreaza si isi adopta regulamentul de organizare, functionare si procedura si isi constituie aparatul propriu, la nivel central si local. - functia publica de specialitate pentru Consiliul Concurentei este cea de inspector de concurenta. - Sumele reprezentand tarife, taxe si amenzi sau alte sanctiuni aplicate de Consiliul Concurentei se fac venit la bugetul de stat, in conditiile legii. Atributiile CC a) efectueaza, la initiativa sa sau in urma unei plangeri, sesizari sau notificari, investigatii b) ia deciziile prevazute de prezenta lege pentru cazurile de incalcare a dispozitiilor legale , constatate in urma investigatiilor efectuate de catre inspectorii de concurenta, in baza prevederilor legii c) ia decizii de acordare a dispenselor in cazurile de exceptari individuale de intelegeri, d) asigura aplicarea efectiva a deciziilor proprii; e) efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei; f) sesizeaza instantele judecatoresti asupra cazurilor in care acestea sunt competente; Actele adoptate de CC - Consiliul Concurentei adopta regulamente si instructiuni, emite ordine, ia decizii si formuleaza avize, face recomandari si elaboreaza rapoarte in aplicarea prevederilor prezentei legi. - Consiliul Concurentei adopta regulamente, in special cele care privesc: a) organizarea, functionarea si procedura; b) autorizarea concentrarilor economice; d) regimul dispenselor; e) constatarea si aplicarea sanctiunilor prevazute de prezenta lege; Procedura de adoptare- Proiectele de regulamente si instructiuni, precum si modificarile acestora necesita avizul Consiliului Legislativ, dupa care sint adoptate in plenul Consiliului Concurentei si puse in aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei. - Reglementarile Consiliului Concurentei pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv publicarea actului atacat. - Consiliul Concurentei intocmeste anual un raport privind activitatea sa si modul in care agentii economici si autoritatile publice respecta regulile concurentei, potrivit prezentei legi

PRACTICILE MONOPOLISTE ÎNTELEGERILE SI ACORDURILE ANTICONCURENTIALE Prin practici anticoncurentiale se inteleg : - orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare, a b) limitarea sau controlul productiei, distributiei; c) participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte; d) eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici Sanctiuni.- Legea prevede un sistem de sanctiuni complex: civile, administrative si penale- Actiunea penala se pune in miscare la sesizarea Consiliului Concurentei.- Instanta judecatoreasca poate dispune publicarea, in presa, pe cheltuiala celui vinovat, a hotaririi definitive.- Independent de sanctiunile aplicate in conformitate cu prevederile prezentei legi, dreptul la actiune al persoanelor fizice si/sau juridice pentru repararea integrala a prejudiciului cauzat lor printr-o practica anticoncurentiala prohibita de prezenta lege ramine rezervat. Exista 2 categorii de exceptii:A. Exceptarea întelegerilor care ,desi restrictive de concurenta, nu cad sub incidenta interdictiei prevazute de lege- Intra în aceasta categorie, întreprinderile mici si mijlocii, deoare aceste întelegeri nu pot avea un efect” sensibl” asupra concurentei si nu pot restrânge în mod semnificativ comertul pe piata românesca B. Exceptarea unor întelegeri care cad sunt incidenta legii Bilantul anticoncurential si bilantul eonomic. - Pot fi exceptate de la interdictia stabilita , intelegerile, deciziile luate de asociatiile de agenti economici sau practicile concertate care indeplinesc cumulativ conditiile dupa cum urmeaza: a) efectele pozitive prevaleaza asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa restrangerea concurentei provocata de respectivele intelegeri b) beneficiarilor sau consumatorilor li se asigura un avantaj corespunzator in urma intelegerii c) eventualele restrangeri ale concurentei sunt indispensabile pentru obtinerea avantajelorscontate d) respectiva intelegere, decizie luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata nu da agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici posibilitatea de a elimina concurenta e) intelegerea, decizia luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata in cauza contribuie ori poate contribui la: 1. ameliorarea productiei ori distributiei de produse, executarii de lucrari ori prestarilor de servicii; 2. promovarea progresului tehnic sau economic, imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor;

3. intarirea pozitiilor concurentiale ale intreprinderilor mici si mijlocii pe piata interna; 4. practicarea in mod durabil a unor preturi substantial mai reduse pentru consumatori. Procedura acordarii exceptarii.- Scutirile individuale. Se acorda de CC prin decizie.- Beneficiul exceptarii , se acorda prin decizie a Consiliului Concurentei pentru cazuri individuale de intelegeri, decizii luate de asociatii de agenti economici sau practici concertate si se stabileste prin regulamente ale Consiliului Concurentei pentru cazurile de exceptare pe categorii de intelegeri, Efectele exceptarii- Exceptarea acordata este valabila , daca nu intervine o modificare a clauzelor din acord, pe perioada pentru care categoria respectiva de acorduri este exceptata

Dispozitii speciale privind organele administratiei publice centrale sau locale.- dispozitiile prezentei legi se aplica actelor si faptelor care au sau pot avea ca efect restringerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei savirsite de organele administratiei publice centrale sau locale, in masura in care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementarile adoptate, intervin in operatiuni de piata, influientind direct sau indirect concurenta- In cazul in care organele administratiei publice centrale sau locale nu se conformeaza deciziei Consiliului Concurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la Curtea de Apel Bucuresti.

EXPLOATAREA ABUZIVA A POZITIILOR DOMINANTE Piata relevanta. - Prin piata se intelege piata relevanta, respectiv piata relevanta a produsului si piata relevanta geografica afectata de o intelegere, decizie luata de o asociatie de agenti economici sa practica concertata sau pe care se exercita o pozitie dominanta. Piata relevanta se defineste in legatura cu un produs sau cu un grup mic de produse si cu aria geografica in care acestea sunt comercializate.- Piata relevanta a produsului include toate produsele si/sau serviciile care sunt considerate de catre consumatori ca interschimbabile sau substituibile produselor si/sau serviciilor agentilor economici Pozitia dominanta- Prin pozitie dominanta pe piata relevanta se intelege situatia in care un agent economic este capabil, intr-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de concurentii si de clientii sai de pe aceasta piata. - Este o situatie de fapt care permite unui agent economic sau uni grup de agenti economici de a se sustrage constrângerilor pietei si de a-i obliga pe concurentii mai putini puternici sa se alieze politicii comerciale pe care o desfasoara.- Pozitia dominanta poate fi individuala dar si colectiva.- Dominatia exclusiva se realizeaza când agentul economic este în situatie de monopol, monopolul putând fi de fapt sau legal. Ambele tipuri de monopoluri sunt supuse prohibitiei abuzului de pozitie dominanta, similar cu dreptul comunitar.- Dominatia colectiva poate emana fie de la un grup de agenti economici supusi unui control comun , fie de la mai multe întreprinderi constituite într-o antanta Interesele consumatorilor.- Exemplele prevazute de lege prezinta o serie de practici abuzive care nu are caracter limitativ, ci doar exemplificativ :

a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari;b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; c) aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala;d) conditionarea incheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; f) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni; Controlul abuzului de pozitie dominanta: Exista 2 tipuri de control: a priori) si a posterior - Controlul a priori este reglemntat de art Ordinul 87 /16.04.2004: - Controlul a posteriori : efectuarea de investigatii se face de CC fie din oficiu , fie la sesizarea unei persoane fizice sau juridice interesate, fie la cererea uneia din autoritati. Sanctiuni- La fel ca si în cazul încalcarii dispozitiilor legale sanctiunile ce pot interveni sunt: civile, administrative sau penale.- Potrivit legii sint nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, conventii sau clauze contractuale raportindu-se la o practica anticoncurentiala prohibita prin prezenta lege.- Aplicarea amenzilor se face cu respectarea principiului proportionalitatii, existând individualizarea sanctiunilor aplicate.. Se pot aplica si daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.- pentru motiv de afectare grava a unui interes public major, se poate cere Curtii de Apel Bucuresti sa ordone masurile adecvate pentru lichidarea pozitiei dominante pe piata a acestuia, instanta judecatoreasca putand dispune, dupa caz: a) invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul carora se exploateaza abuziv pozitia dominanta; b) invalidarea actului sau a actelor de realizare a unei concentrari creatoare de pozitie dominanta, chiar atunci cand prin actul sau actele juridice in cauza s-ar fi constituit o noua persoana juridica; c) limitarea sau interdictia accesului pe piata; d) vanzarea de active; CONCENTRARILE ECONOMICE NOTIUNEA DE CONCENTRARE ECONOMICA Operatia de concentrare- Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui agent economic de a exercita, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti economici. - Concentrarea economica se refera la situatia in care un numar redus de agenti economici detine o pondere ridicata a activitatii economice - exprimata prin totalul vanzarilor, activelor sau fortei de munca utilizate etc. - pe o anumita piata

- O operatiune de concentrare economica are loc atunci cind: a) doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;

b) una sau mai multe persoane care detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic ori unul sau mai multi agenti economici dobindesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor agenti economici ori asupra unor parti ale acestora, Fuziunea. Fuziuni intre agenti economici anterior independenti. Partile implicate - O fuziune, poate avea loc prin contopire, prin absorbtie si de facto. - Contopirea are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici independenti se reunesc intr-un nou agent economic si inceteaza sa mai existe ca persoane juridice distincte. In cazul fuziunii prin contopire, partile implicate sunt agentii economici care fuzioneaza si grupurile din care fac parte.- Absorbtia are loc atunci cand un agent economic este inglobat de un alt agent economic, acesta din urma pastrandu-si personalitatea juridica, in timp ce primul inceteaza sa mai existe ca persoana juridica. - Fuziunea de facto este combinarea activitatilor a doi sau mai multi agenti economici independenti care, desi isi pastreaza personalitatea juridica, in absenta unui act juridic legal, creeaza un grup care se manifesta concurential ca o singura entitate economica.- In cazul fuziunii de facto, partile implicate sunt agentii economici care fuzioneaza si grupurile din care acestia fac parte. Dobândirea controlului- Controlul , reprezinta dreptul si/sau posibilitatea unor agenti economici ori persoane fizice de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici.- Dobandirea controlului , reprezinta o forma de realizare a concentrarilor economice prin care agenti economici sau persoane fizice obtin, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici, ori asupra unor parti ale acestoraA) Subiectul controlului Controlul poate fi dobandit de catre: a). un agent economic (control unic); b). o persoana fizica, ce controleaza deja, singura sau in comun, un alt agent economic (control unic); c). doi sau mai multi agenti economici actionand in comun ori o asociatie de agenti economici (control in comun); d). doua sau mai multe persoane fizice actionand in comun si care controleaza deja, fiecare in parte, cel putin un alt agent economic (control in comun).- Societatea controlata in comun, denumita in continuare, societate in comun, este un agent economic creat sau achizitionat de alti agenti economici care o controleaza.- Dobandirea controlului unic conduce la o operatiune de concentrare economica, Controlul unic - Controlul unic se exercita, de regula, prin detinerea majoritatii drepturilor de vot sau prin detinerea unei pozitii minoritare de control- Majoritatea drepturilor de vot este conferita, ca regula generala, de detinerea majoritatii capitalului social. - O exceptie de la regula o reprezinta situatia in care, datorita unor prevederi particulare din actul constitutiv al societatii , detinerea majoritatii capitalului nu confera majoritatea drepturilor de vot.

- Controlul unic, exercitat de un actionar (asociat) care detine o pozitie minoritara de control, poate fi legal sau de facto. a) controlul unic legal poate fi exercitat de catre un actionar (asociat) minoritar caruia ii sunt acordate drepturi speciale). b) controlul unic de facto este dobandit de un actionar (asociat) minoritar, daca exista o probabilitate semnificativa ca acesta sa exercite majoritatea drepturilor de vot in adunarea actionarilor (asociatilor), datorita faptului ca actiunile ramase sunt larg raspandite Partile implicate in dobandirea controlului unic - în cazul in care agentul economic este achizitionat in intregime, sunt implicati: a). achizitorul si grupul din care acesta face parte; b). agentul economic achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza. - în situatia in care controlul unic este dobandit asupra unor parti (active) dintr-un agent economic, sunt implicati: I). achizitorul si grupul din care acesta face parte; II). partea sau partile achizitionate. - în situatia in care, controlul unic este dobandit prin intermediul unui membru al unui grup, sunt implicati: 1). membrul achizitor din cadrul grupului si grupul din care acesta face parte; 2). agentul economic achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza. Controlul exercitat de un singur actionar (asociat) pe baza drepturilor de veto - Un caz special de control exista atunci cand numai un actionar (asociat) se poate opune prin veto deciziilor strategice in cadrul unui agent economic, dar acest actionar (asociat) nu are puterea proprie de a impune astfel de decizii. - In aceste situatii, un singur actionar (asociat) poseda acelasi nivel de influenta ca si cel de care se bucura in mod normal detinatorii controlului in comun, Dobandirea controlului in comun. Partile implicate - Controlul in comun exista, daca doi sau mai multi actionari (asociati), agenti economici ori persoane fizice ajung la un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic controlat, avand astfel posibilitatea sa exercite o influenta determinanta asupra acestuia. - Controlul in comun exercitat pe baze legale sau de facto poate avea forme diverse de realizare: - egalitatea in drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere, drepturile de veto, sau chiar in situatii rezultand din exercitarea obisnuita a drepturilor de vot. Drepturile de veto- Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regula, in statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre actionari (asociati). Dreptul de veto poate opera de facto si prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau in adunarea generala sau in alte organe de conducere, in masura in care actionarii (asociatii) sunt reprezentati in acestea - Controlul in comun exista chiar daca actionarii (asociatii) nu au facut uz de influenta lor decisiva conferita de dreptul de veto; este suficient sa existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice mentionate. Exercitarea obisnuita a drepturilor de vot - Controlul este exercitat, de regula, de actionarii (asociatii) care detin impreuna majoritatea drepturilor de vot. - Doi sau mai multi agenti economici actionari (asociati) minoritari la un alt agent economic pot dobandi controlul in comun chiar cand acestia nu au drepturi de veto speciale, atunci cand prevad si pun in aplicare impreuna, printr-un acord legal sau de facto mijloacele pentru controlul agentului economic

care urmeaza a fi achizitionat. - In aceasta situatie, actionarii (asociatii) minoritari vor avea majoritatea drepturilor de vot si vor actiona concertat pentru exercitarea acestora. - Atunci cand deciziile nu se iau cu o majoritate stabila - de fiecare data realizandu-se combinatii diferite intre actionarii (asociatii) minoritari, nu se poate presupune ca acestia controleaza in comun agentul economic respectiv. Partile implicate in cazul dobandirii controlului in comun - in cazul dobandirii controlului in comun asupra unui agent economic nou creat, partile implicate sunt cele care dobandesc controlul si grupurile din care acestea fac parte. - în cazul dobandirii controlului in comun asupra unui agent economic existent anterior, precum si in cazul cand in urma operatiunii se realizeaza o trecere de la control unic la control in comun, partile implicate sunt: I). agentii economici si/sau persoanele fizice care dobandesc controlul in comun si grupurile din care acestea fac parte. II. agentul economic achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza. B) Obiectul controlului Controlul se poate exercita asupra: a). unuia sau mai multor agenti economici care constituie entitati independente (control total); b). unor active ale agentului economic (control partial), cum ar fi: - una sau mai multe entitati legale separate (filiale etc); - subdiviziuni interne ale agentului economic (de ex: o sectie sau o unitate); - elemente ale fondului de comert, carora li se poate atribui o cifra de afaceri pe piata (de ex: marci de fabrica, marci de productie, licente). C)Modalitati de dobândire a controlului- În mod uzual controlul asupra unuia sau mai multor agenti economici ori asupra unor parti ale acestora, se realizeaza , fie prin luare de participare la capital, fie prin cumparare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace. - Controlul direct este controlul exercitat de persoane fizice sau de agenti economici, dobandit in mod oficial. - Controlul indirect se realizeaza in cazuri exceptionale, atunci cand detinatorul oficial al dreptului de control difera de persoanele fizice sau de agentii economici care detin puterea reala de exercitare a influentei determinante. Operatiuni de asociere concentrative si de cooperare - Agentii economici de pe o piata executa operatiuni specifice prin care se asociaza, pastrandu-si insa caracterul de entitati economice independente, in vederea realizarii unor obiective comune. - Astfel de operatiuni de asociere imbraca forme diferite, cum ar fi: coordonarea comportamentului concurential, crearea de societati in comun, cooperarea pentru activitati specifice (cercetare-dezvoltare, productie, distributie etc.). - Aceste operatiuni de asociere sunt tratate in mod diferit de lege, in functie de efectul lor asupra mediului concurential pe piata. Societati in comun concentrative - O operatiune de asociere constituie o concentrare economica daca indeplineste concomitent urmatoarele conditii: a). existenta controlului in comun; b). autonomia structurala a societatii in comun;

c). societatea in comun sa nu aiba ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al societatilor-mama si/sau al agentilor economici controlati de acestea. Controlul in comun - O societate in comun cade sub incidenta reglementarilor privind concentrarile economice, daca exista o dobandire in comun a controlului asupra acesteia de catre doi sau mai multi agenti economici. Autonomie structurala - O societate in comun are autonomie structurala atunci cand, in calitate de persoana juridica, indeplineste statornic toate functiile unei entitati economice autonome, respectiv are functionare deplina. - O societate in comun are functionare deplina atunci cand dispune de resursele financiare, umane si tehnice necesare desfasurarii pe termen indelungat a tuturor activitatilor sau functiilor indeplinite in mod normal de oricare alt agent economic care actioneaza pe piata respectiva.- O societate in comun nu va fi considerata cu functionare deplina in cazul in care preia numai o functie specifica din afacerile societatilor-mama, fara a avea acces pe piata in nume propriu. - In cazul in care vanzarile catre societatile-mama se extind pe o perioada indelungata, societatea in comun are caracter de functioare deplina, numai daca are un rol activ pe piata, adica: (i)ponderea vanzarilor catre societatile-mama in productia totala nu este substantiala; (ii) vanzarile catre societatile-mama se efectueaza in conditii normale de piata. Exceptari in baza prevederilor Legii concurentei cu privire la concentrarile economice - Legea stabileste patru situatii, in care dobandirea controlului nu constituie o concentrare economica, si anume: a). Dobandirea si exercitarea controlului de catre un lichidator, desemnat prin hotarare judecatoreasca, sau de catre o alta persoana mandatata de autoritatea publica pentru indeplinirea unor proceduri de incetare de plati b). Achizitionarea si detinerea cu titlu temporar de participari la capitalul social al unui agent economic, de catre banci si alte institutii de credit, institutii financiare si societati c). Operatiunile de restructurare si reorganizare realizate in cadrul grupului de catre agentii economici care fac parte din acelasi grup. - Pentru a se determina daca drepturile aferente participarilor dobandite la un agent economic sunt folosite de catre achizitor in scopul determinarii comportamentului concurential al agentului economic respectiv, se va urmari modul de exercitare a urmatoarelor drepturi: - dreptul de a numi sau de a se opune la numirea de membri in organele de conducere ale agentului economic; - dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea bugetului de venituri si cheltuieli al agentului economic; - dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de afaceri al agentului economic; - dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de investitii al agentului economiceRestrictii accesorii. Evaluarea restrictionarilor direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice Principii generale- O concentrare economica poate cuprinde intelegeri contractuale si acorduri care stabilesc controlul. - Pentru ca restrictionariie sa fie considerate "direct legate de implementarea concentrarii economice" nu este suficient ca un acord sa fie incheiat in acelasi timp sau in acelasi context cu concentrarea economica. - Acordurile convenite de partile la o concentrare trebuie sa fie "necesare implementarii

concentrarii economice", ceea ce inseamna ca in absenta acestora, concentrarea economica nu poate fi implementata sau poate fi aplicata in conditii nesigure - Pentru concentrarile economice care se realizeaza in etape, intelegerile contractuale referitoare la etapele anterioare dobandirii controlului, nu pot fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice - Totusi, acordurile care au ca obiect facilitarea dobandirii controlului pot fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. - Restrictionarile nu sunt direct legate si necesare pentru implementarea unei concentrari doar pentru ca partile implicate le considera ca atare. Pragul de sensibilitate - Prevederile privind controlul concentrarilor , nu se aplica operatiunilor de concentrare economica, atunci cand cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati nu depaseste echivalentul in lei a 10.000.000 euro si nu exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a 4.000.000 euro. - Daca, in cursul unei perioade de 2 ani, doua sau mai multe tranzactii de felul celor mentionate in lege au loc intre aceleasi persoane fizice si/sau juridice, ele sint considerate ca o singura operatiune de concentrare economica, realizata la data ultimei tranzactii OBIECTUL CONTROLULUI OPERATIUNILOR DE CONCENTRARE Concentrari sanctionalbile- Sint interzise concentrarile economice care, avind ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restringerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.”- În scopul stabilirii compatibilitatii lor cu un mediu concurential legea stabileste o serie de criterii: a) necesitatea de a mentine si de a dezvolta concurenta pe piata romaneasca, tinind seama de structura tuturor pietelor in cauza si de concurenta existenta sau potentiala dintre agentii economici situati in Romania sau in strainatate; b) cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si financiara; c) alternativele disponibile pentru furnizori si utilizatori, accesul lor la piete si la surse de aprovizionare d) tendinta cererii si a ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza; e) masura in care sint afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor; Concentrari benefice- Concentrarile economice susceptibile a conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia pot fi autorizate daca partile interesate in operatiunea de concentrare dovedesc indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) operatiunea de concentrare urmeaza a contribui la cresterea eficientei economice b) efectele favorabile ale concentrarii compenseaza efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei; c) de avantajele rezultate profita intr-o masura rezonabila si consumatorii, in special prin preturi reale mai reduse.

DECIZIILE CONSILIULUI CONCURENTEI Notificarea.- Sistemul adoptat de legea româna este acela al controlului a priori.- Concentrarile economice care depasesc pragurile prevazute de lege sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei. Pâna la luarea de catre CC a unei decizii privind concentrarea notificata, agentii economici implicati nu pot realiza decât acele operatiuni care nu sunt ireversibile si nu modifica structura pietei.- Concentrarile economice care se realizeaza prin fuziunea a doi sau mai multor agenti economici trebuie notificate de catre fiecare dintre partile implicate. - Procedura de notificare, termenele, documentele si informatiile de prezentat, comunicarile si prezentarea de observatii de catre agentii economici interesati se stabilesc prin regulament si instructiuni adoptate de Consiliul Concurentei.- Este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare economica pana la emiterea de catre Consiliul Concurentei a unei decizii in conformitate cu legea- Consiliul Concurentei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituita mai sus; cererea de acordare a derogarii trebuie sa fie motivata. In decizia pe care o va emite Consiliul Concurentei va tine cont de efectele suspendarii concentrarii economice asupra unuia sau mai multora dintre agentii economici implicati in operatiune, asupra unei terte parti, precum si de efectele asupra concurentei Tipuri de decizii- In termen de 30 de zile de la primirea notificarii unei operatiuni de concentrare economica, Consiliul Concurentei: a) va emite o decizie de neinterventie, cand va ajunge la concluzia ca operatiunea de concentrare economica notificata nu cade sub incidenta prezentei legi; b) va emite o decizie de neobiectiune, cand va constata ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta prezentei legi, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal; c) va decide deschiderea unei investigatii, cind va constata ca operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta prezentei legi si prezinta indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal. - In termen de maximum 5 luni de la primirea notificarii de concentrare economica pentru care Consiliul Concurentei a decis deschiderea unei investigatii datorita indoielilor privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential normal, Consiliul Concurentei: I) va emite o decizie de refuz, daca prin operatiunea de concentrare economica se creeaza sau se consolideaza o pozitie dominanta II) va emite o decizie de autorizare, daca prin operatiunea de concentrare economica nu se creeaza si nici nu se consolideaza o pozitie dominanta in sensul art. 13; III) va emite o decizie prin care stabileste obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii de concentrare economica - Inainte de emiterea unei decizii , Consiliul Concurentei poate impune , printr-o decizie masuri interimare – agentilor economici implicati - Masurile de suspendare sau de interdictie a practicilor anticoncurentiale constatate, precum si dispozitiile obligatorii date agentilor economici de a reveni la situatia anterioara vor fi dispuse de

Consiliul Concurentei, numai la constatarea unor fapte manifestate ilicit- Masurile trebuie sa fie strict limitate, atat in durata, cat si in obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei concurente.- Deciziile luate de Consiliul Concurentei vor fi comunicate de indata partilor; ele pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare. Instanta poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate. AJUTOARELE DE STAT- OUG nr. 117/2007, care transfera competentele de autorizare a ajutoarelor de stat de la Consiliul Concurentei la Comisia Europeana si armonizeaza reglementarea în domeniu cu reglementarea comunitara

ASPECTE PROCEDURALE SI SANCTIUNI PROCEDURA DE EXAMINARE PRELIMINARA, DE INVESTIGARE SI DE LUARE A DECIZIILOR Procedura investigarii Consiliul Concurentei dispune efectuarea de investigatii, potrivit atributiilor sale: a) din oficiu; b) la plangerea unei persoane fizice sau juridice afectate in mod real si direct prin incalcarea prevederilor legii c) la cererea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici interesati d) la cererea oricareia dintre autoritatile, institutiile, organizatiile sau a oricaruia dintre organele mentionate in lege Inspectorii de concurenta sunt abilitati cu puteri de inspectie, cu exceptia debutantilor, si au urmatoarele puteri de inspectie: I) sa intre in spatiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care agentii economici ori asociatiile de agenti economici le detin legal; II) sa examineze orice documente, registre, acte financiar contabile si comerciale sau alte evidente III) sa ia declaratii reprezentantilor si angajatilor agentului economic sau asociatiei de agenti economici referitoare la fapte sau documente considerate relevante; IV) sa sigileze orice amplasament destinat activitatilor agentului economic sau asociatiei de agenti economici si orice documente, registre, acte financiar-contabile si comerciale sau alte evidente legate de activitatea agentului economic , pe durata si in masura necesara inspectiei.- Inspectorii de concurenta pot proceda la inspectii, în situatia mai sus aratata,doar in baza unui ordin emis de catre presedintele Consiliului Concurentei si cu autorizarea judiciara data prin incheiere de catre presedintele tribunalului in a carui circumscriptie sunt situate locurile de controlat sau de catre un judecator delegat de acesta- Oricare ar fi imprejurarile, inspectia nu poate incepe inainte de ora 8,00 sau dupa ora 18,00 si trebuie efectuata in prezenta ocupantului locului sau a reprezentantului sau; numai inspectorii de concurenta, ocupantul locului sau reprezentantul sau pot lua cunostinta de piese si documente inaintea ridicarii acestora. - Incheierea mentionata , poate fi atacata cu recurs la curtea de apel; recursul nu este suspensiv de executare.

Examinarea plângerii- La primirea unei cereri sau plangeri denuntand, respectiv acuzand o practica anticoncurentiala, Consiliul Concurentei examineaza daca aceasta prezinta suficient temei de fapt si de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigatii.- daca cererea sau plangerea nu prezinta suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigatii, Consiliul Concurentei o respinge, comunicand decizia, in scris, autorului, cu precizarea motivelor, in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii sau a plangerii- De cate ori dispune pornirea unei investigatii, presedintele Consiliului Concurentei desemneaza un raportor, responsabil pentru intocmirea raportului asupra investigatiei, comunicarea lui partilor in cauza, primirea observatiilor si prezentarea raportului in plenul Consiliului Concurentei, daca este cazul.- Raportorul desemnat instrumenteaza toate actele procedurii de investigatie, propunand Consiliului Concurentei dispunerea masurilor care sunt de competenta acestuia.- Presedintele Consiliului Concurentei poate desemna experti si poate admite audierea autorului plangerii sau al reclamatiei, la cererea acestuia, precum si a oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevarului in cauza investigata. - Presedintele Consiliului Concurentei poate permite partilor in cauza consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurentei si obtinerea, contra cost, de copii si extrase ale actelor procedurii de investigatie. - Dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise si dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei poate decide, dupa cum urmeaza: a) in cazul unei investigatii, dispusa din oficiu sau la sesizare, poate ordona incetarea practicilor anticoncurentiale constatate, sa formuleze recomandari, sa impuna partilor conditii speciale si alte obligatii, sa aplice agentilor economici amenzi b) in cazul unei cereri , sa emita o decizie motivata de acordare sau de refuz de exceptare individuala prin dispensa pentru intelegerea, decizia luata de asociatii de agenti economici ori practica concertata in cauza.- Deciziile luate de Consiliul Concurentei vor fi comunicate de indata partilor; ele pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare. Instanta poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate. SANCTIUNI Nulitatea - Sint nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, conventii sau clauze contractuale raportindu-se la o practica anticoncurentiala prohibita prin prezenta lege. Amenda - 1.Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de pana la 1% din cifra de afaceri totala din anul financiar anterior sanctionarii urmatoarele fapte: a) omisiunea notificarii unei concentrari economice cerute de lege b) furnizarea de informatii inexacte sau incomplete prin solicitarea facuta conform prevederilor legii; c) furnizarea de informatii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau nefurnizarea informatiilor si documentelor solicitate conform legii d) furnizarea de informatii, documente, inregistrari si evidente intr-o forma incompleta in timpul inspectiilor desfasurate conform legii

e) refuzul de a se supune unei inspectii desfasurate conform legii.

- 2. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar anterior sanctiunii urmatoarele fapte: a) incalcarea prevederilor legii b) punerea in practica a unei operatiuni de concentrare economica cu incalcarea prevederilor legii c) inceperea unei actiuni de concentrare economica declarata incompatibila cu prevederile prezentei legi printr-o decizie a Consiliului Concurentei, - 3.Prin exceptie , Consiliul Concurentei va stabili, prin instructiuni, conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa, care poate merge pana la absolvire de raspundere pecuniare Amenzi cominatorii - Consiliul Concurentei poate obliga, prin decizie, agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii, in suma de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar anterior sanctionarii, pentru fiecare zi de intarziere, calculata de la data stabilita prin decizie, - Contraventiile prevazute in prezenta lege se constata si se sanctioneaza de catre Consiliul Concurentei in plen, comisii sau prin inspectorii de concurenta.- In baza deciziei Consiliului Concurentei profiturile sau, dupa caz, veniturile suplimentare realizate de agentii economici ca urmare a savarsirii contraventiilor prevazute si sanctionate de prezenta lege vor fi confiscate si varsate la bugetul de stat. Prescriptia- Dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarile prevederilor prezentei legi se prescrie dupa cum urmeaza: a) in termen de 3 ani, in cazul incalcarii prevederilor legii b) in termen de 5 ani, in cazul tuturor celorlalte incalcari ale prevederilor prezentei legi.- Prescriptia dreptului la actiune al Consiliului Concurentei incepe sa curga de la data incetarii practicii anticoncurentiale. In cazul incalcarilor legii, ce au caracter de continuitate sau de repetabilitate, prescriptia incepe sa curga de la data incetarii ultimului act sau fapt anticoncurential in cauza.- Actiunile ce pot fi intreprinse de catre Consiliul Concurentei si care intrerup cursul termenului de prescriptie includ, in principal, urmatoarele: a) solicitari de informatii, in scris; b) ordin al presedintelui Consiliului Concurentei de declansare a unei investigatii; c) inceperea procedurilor legale. - Intreruperea termenului de prescriptie isi produce efectele fata de toti agentii economici sau asociatiile de agenti economici care au participat la savarsirea incalcarii legii. - In cazul intreruperii termenului de prescriptie, un nou termen, cu o durata similara, incepe sa curga de la data la care Consiliul Concurentei a intreprins una dintre actiunile mentionate . Infractiuni - Participarea cu intentie frauduloasa si in mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de lege care nu sint exceptate conform prevederilor legii constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda. - Actiunea penala se pune in miscare la sesizarea Consiliului Concurentei.

- Instanta judecatoreasca poate dispune publicarea, in presa, pe cheltuiala celui vinovat, a hotaririi definitive. - Independent de sanctiunile aplicate in conformitate cu prevederile prezentei legi, dreptul la actiune al persoanelor fizice si/sau juridice pentru repararea integrala a prejudiciului cauzat lor printr-o practica anticoncurentiala prohibita de prezenta lege ramine rezervat. CONCURENTA NELOIALA ASPECTE INTRODUCTIVE- Concurenta libera în mod absolut genereaza dezordine si sfârseste prin a se distruge pe ea însasi. - Expresia „concurenta neloiala” este mai mult o imagine sugestiva decât un concept.. Ea evoca faptul ca , în plan micro economic concurentii trebuie sa se abtina de la anumite practici, profitabile poate dar care contravin obligatiei de lealitate. Concurenta neloiala si concurenta anticontractuala. Clauze de nonconcurenta.- Concurenta anticontractuala este cea care înfrânge o clauza stipulata într-un contract (de munca, de închiriere sau vânzare a unii fond de comert) Conditiile de validitate a clauzelor de nonconcurenta sunt:- existenta unui interes legitim al beneficiarului;- mentinerea libertatii economice a debitorului obligatiei de nonconcurenta. Concurenta neloiala si concurenta ilegala..- Concurenta ilegala este aceea care înfrânge o interdictie formulata prin lege sau un alt act normativ.- Comerciantul lezat îl poate actiona în judecata pe cel culpabil, în temeiul raspunderii civile delictuale, solicitând daune materiale si/sau morale ori chiar numai încetarea actelor neleale.- Spre deosebire de concurenta anticontractuala, care exclude incidenta normelor care sanctioneaza concurenta neloiala, concurenta ilegala este constitutiva de concurenta neloiala. Concurenta neloiala si contrafacerea.- Contrafacerea înseamna violarea unui drept absolut, exclusiv, în timp ce concurenta neloiala – violarea unei îndatoriri de respectare a bunelor moravuri în afaceri. În consecinta, actiunile care le sanctioneaza sunt fundamental diferite; ele au izvoare si finalitati diferite- Actiunea în contrafacere are un caracter special si nu se poate exercita decât în interiorul frontierelor care-i sunt trasate de dreptul de proprietate intelectuala.. Actiunea în concurenta neloiala – complement al actiunii în contrafacere.- Actiunea în concurenta neloiala a devenit un complement regulat al actiunii în contrafacere.- Actiunea civila în concurenta neloiala, poate fi promovata alaturi de actiunea în contrafacere- Actiunea în concurenta neloiala – substitut al actiunii în contrafacere.- Jurisprudenta a admis aceasta substitutie în ipotezele în care actiunea în contrafacere nu poate fi promovata, datorita neîndeplinirii conditiilor sale specifice.

RASPUNDEREA PENTRU CONCURENTA NELOIALA Raspunderea civila- Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale consacra drept fundament al actiunii în concurenta neloiala raspunderea civila delictuala. Raportul de concurenta.- În mod clasic s-a considerat ca actul de natura sa antreneze acest tip de raspundere trebuie sa fie savârsit în cadrul unui raport de concurenta între parti sau, cel putin, acestea sa activeze într-un acelasi

context concurential.

Fapta ilicita.- Nu este posibila o lista a actelor de concurenta neloiala. Comportamentele prin care se exprima aceasta sunt în consecinta numeroase si variate, pe masura inventivitatii umane. Determinarea lor se poate face prin doua precizari negative.- Faptele de concurenta neloiala nu constituie violarea unei îndatoriri generale de a nu aduce altora prejudicii.- Faptele de concurenta neloiala nu pot fi reduse numai la depasirea uzantelor profesionale. Vinovatia.- Forma de vinovatie este, la fel ca în cazul raspunderii civile delictuale clasice, indiferenta. Prejudiciul concurential.Prejudiciul se poate manifesta, în esenta, sub urmatoarele forme:a) Deturnarea clientelei – însemna prejudiciul clasic.Consta în pierderea clientelei suferite de întreprinderea victima a practicilor neloiale.b) Uzurparea unei valori economice. – reprezentata în primul rând prin notorietatea întreprinderii victima. Diversitatea consecintelor prejudiciului.- Înseamna ca acestea se pot produce în plan material sau/si în plan moral, corespunzator formelor prejudiciului patrimonial si nepatrimonial (moral) din cadrul raspunderii civile delictuale clasice.- Ceea ce trebuie indemnizat este doar prejudiciul cert, adica cel actual si cel virtual, ambele fiind susceptibile de o evaluare imediata. Raportul de cauzalitate.- Repararea prejudiciului produs prin fapte de concurenta este conditionata si de probarea acestui element al raspunderii, chiar daca, adeseori, în practica, el se bucura de o atentie mai redusa. Aspecte procesuale privind actiunea în concurenta neloiala.A) Actiunile civile în materie de concurenta neloiala. Actiunea în încetarea tulburarii.- Legea nr. 11/1991 consacra în termeni generali aceasta actiune, impunând comerciantului care savârseste un act de concurenta neloiala sa înceteze sau sa înlature actul, precum si sa restituie documentele confidentiale însusite în mod ilicit de la detinatorul lor legitim.- Actiunea în încetarea tulburarii, sprijinita, daca este cazul, de ordonanta presedintiala, este considerata în doctrina a fi cea mai importanta actiune în concurenta neloiala. Actiunea în constatare. - o actiune în constatarea caracterului neloial al actului de competitie economica, promovata independent de orice alta actiune, nu este admisibila. Actiunea în daune interese- este supusa , în principiu, probarii conditiilor generale ale raspunderii civile delictuale. Actiunea în repararea prejudiciului moral. - Legea 11/1991 recunoaste posibilitatea acordarii despagubirilor pentru prejudiciul moral, fara nici o referire la natura drepturilor sau intereselor lezate. Calitatea procesuala:

- activa: comerciantul-victima, consumatorii-dar numai pentru actiunile reparatorii., în masura în care au suferit un prejudiciu direct, asociatiile pentru protectia consumatorilor, asociatiile profesionale- pasiva: autorul comportamentului neloial.

Termenul de prescriptie: un an de la dat la care pagubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel care a savârsit-o dar nu mai târziu de 3 ani de la data savârsirii faptei. Raspunderea penala- Legea 11/1991 incrimineaza ca infractiuni un numar de sapte fapte, considerate ca prezinta un grad de pericol social mai ridicat decât celelalte delicte civile si contraventii.:- Actiunea penala poate fi însotita de actiunea civil – în daune-interese sau pentru repararea prejudiciului moral. Raspunderea administrativa.- Acopera un spatiu foarte larg între raspunderea civila- care este dreptul comun si raspunderea penala, care constituie exceptia.

ACTELE DE CONCURENTA NELOIALA- Potrivit clasificarii clasice, concurenta neloiala se poate manifesta sub 3 forme: imitatia, dezorganizarea si denigrarea. La care s-ar mai putea adauga ruperea egalitatii de concurenta.

IMITATIA1. Imitarea produsului- Se poate realiza prin ceea ce se numeste copia servila, o imitatie profunda, care atinge produsul, dincolo de aspectul sau exterior, în specificitatea sa tehnica, în caracteristicile si functionalitatea sa. Copierea poate fi si cvasi servila- realizându-se doar o asemanare între cele 2 produse .- Este necesar sa se probeze confuzia în spiritul consumatorilor sau numai riscul unei asemenea confuzii.. În consecinta trebuie sa se probeze similitudinea celor 2 produse si faptul ca se adreseaza aceleiasi clientele.Imitatorul poate fi exonerat de raspundere prin invocarea a 3 justificari:- natura produsului. Atunci când imitarea rezulta din natura produsului, nu este condamnabila- de exemplu copia servila a unei publicatii cu programe de televiziune.- banalitatea produsului. Daca produsul este banal, el poate fi imitat, neavând relevanta posibilitatea confuziei. - imitarea impusa de exigente tehnice. 2. Identificarea cu întreprinderea- Comerciantul neloial poate merge mai departe si sa urmareasca sa fie el însusi identificat de public cu un alt comerciant concurent, notoriu, astfel încât confuzia sa priveasca proveninta produsului respectiv. Imitarea numelui comercial se poate realiza prin: - omonimie- care este libera dar poate genera probleme,- utilizarea comerciala a numelui altuia- care nu este libera.Confuzia depinde de doua elemente:- cele doua întreprinderi trebuie sa desfasoare activitati concurentiale;- cele doua întreprinderi actioneaza în apropiere una de cealalta;

Uzurparea prestigiului altei întreprinderi. Parazitismul economic.- Termenul de parazitism economic semnifica acele acte de concurenta neloiala prin care comerciantul neonest urmareste sa obtina avantaje concurentiale cu minimum de efort, prin uzurparea prestigiului altor întreprinderi. Concurenta parazitara.- Comerciantul parazit creeaza confuzie prin raportarea sa la o întreprindere notorie, cautând sa profite de prestigiul ei, pentru a exploata acelasi tip de clientela si a determina, în cele din urma, deturnarea acesteia în profitul sau.- Legislatia interna româneasca, interzice publicitatea comparativa când „se profita în mod incorect de renumele unei marci de comert- Este obligatorie proba confuziei asupra originii bunului: publicul nu cunoaste care întreprindere a fabricat bunul si îl atribuie, eronat, întreprinderii notorii. Dezorganizarea.Doctrina distinge între dezorganizarea întreprinderii concurente si dezorganizarea pietei. - Dezorganizarea pietei aduce atingere nu numai unei anumite întreprinderi concurente, ci ansamblului concurentilor care fabrica sau distribuie un produs. .În functie de scopul urmarit, dezorganizarea unei întreprinderi este de doua feluri: directa si indirecta Dezorganizarea directa.- Aceasta include în primul rând dezorganizarea activitatii adversarului prin mijloace brutale, chiar primitive, cum ar fi deturnarea comenzilor sau suprimarea publicitatii acestuia. Dezorganizarea indirecta.Aceasta poate consta în:a). utilizarea personalului întreprinderii rivaleb). obtinerea de informatii în conditii anormale. a. Utilizarea personalului întreprinderii rivale.- Legea nr. 11/1991 contine câteva norme centrate pe aceasta tema, instituind în sarcina celor vinovati raspunderea contraventionala, din care exemplificam:- oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori de alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa.- concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant, în scopul înfiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant în scopul dezorganizarii activitatii sale. b. Obtinerea în conditii anormale a secretelor de afaceri sau a savoir-faire-lui.În literatura de specialitate, savoir-faire-ul este caracterizat astfel:a) Este un ansamblu de cunostinte tehnice privind capitalul tehnologic al unei întreprinderi, respectiv fabricarea unui produs, exploatarea sau gestiunea unei întreprinderi, sau un ansamblu de cunostinte netehnice, comerciale, importante mai cu seama în domeniul francizeib) Are caracter transmisibil, ceea ce înseamna ca elementele sale, cunostintele care- l alcatuiesc pot fi comunicate unor tertic) Are un caracter relativ secret, ceea ce înseamna ca informatiile care alcatuiesc savoir-faire-ul nu sunt în mod liber accesibile publiculuid) Ansamblul de cunostinte care alcatuiesc savoir-faire-ul nu face obiectul unui brevet, fie ca respectivele cunostinte nu îndeplinesc conditiile pentru a fi brevetate, fie ca nu se doreste obtinerea unui brevet. Dezorganizarea retelelor de distributie prin importuri paralele.

- Chestiunea este de a sti daca distribuitorul paralel, care ignora în mod constient un contract de exclusivitate sau de distributie selectiva, comite un act de concurenta neloiala. Mai precis, este vorba de un delict de concurenta neloiala, deoarece concurentul nu este autorizat sa comercializeze produsele în cauza. Denigrarea. - Denigrarea consta în raspândirea de informatii peiorative si rauvoitoare cu privire la persoana, întreprinderea sau produsele unui concurent ori la produsele unui grup determinat de concurenti. Scopul acesteia este diminuarea fortei concurentului/concurentilor si, simetric, cresterea propriului prestigiu.- Denigrarea indirecta: comunicarea sau raspândirea în public de catre un comerciant de afirmatii asupra întreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca în eroare si sa-i creeze o situatie de favoare în dauna unor concurenti. - Pentru retinerea savârsirii unui act de concurenta neloiala sub forma denigrarii este necesara îndeplinirea urmatoarelor conditii:a) între denigrator si denigrat sa existe un raport de concurenta, cel putin indirect;b) sa existe o discreditare continuta într-un mesaj;c) tinta discreditarii sa fie un concurent identificat sau identificabil, ori mai multi asemenea concurenti;d) mesajul sa fie difuzat. Existenta unui raport de concurenta.- Întreprinderea vizata prin actiunea de denigrare trebuie sa fie într-un raport de concurenta direct sau indirect cu autorul faptului ilicit. Ei se pot situa la nivele economice diferite, de pilda, un producator si un distribuitor. Este obligatoriu însa ca cele doua întreprinderi sa se adreseze, cel putin partial, aceleiasi clientele. Continutul mesajului: discreditarea.- Discreditarea reprezinta diversitatea afirmatiilor calomnioase sau numai rautacioase imaginate de competitorii neloiali. Discreditarea unui concurent determinat.- Pentru a fi vorba de denigrare, informatiile trebuie sa vizeze persoana, întreprinderea sau produsele unui concurent – sau grup de concurenti – identificat sau identificabil.- Nu este necesar ca desemnarea sa fie expresa; aceasta poate sa nu fie decât implicita, dar suficient de clara si transparenta.- Este posibila si denigrarea colectiva, prin care se aduce atingere unui ansamblu de comercianti sau de producatori dintr-un sector economic determinat Mesajul trebuie sa fie difuzat.- Mesajul denigrator trebuie adus la cunostinta clientelei prezente sau potentiale a concurentului, prin orice mijloc, public sau confidential: cuvânt, scris, imagine. Denigrarea prin publicitate.- Doua sunt problemele speciale care trebuie sa fie dezvoltate prin perspectiva acestui subiect: publicitatea laudativa si publicitatea comparativa. a) Publicitatea laudativa.- Este vorba despre denigrarea publicitara care se realizeaza prin elogiile pe care comerciantul le aduce propriilor sale produse. În general, se considera ca reclama superlativa este permisa.

- Legislatia româna contureaza precis limitele liceitatii publicitatii laudative. Legea nr. 11/1991 impune ca afirmatiile publice pe care un comerciant le face cu privire la întreprinderea sa si produsele acesteia sa nu dauneze concurentilor. b) Publicitatea comparativa.- Publicitatea comparativa consta în confruntarea propriilor produse sau servicii cu cele ale unui concurent, într-o maniera de natura sa evidentieze publicului avantajele celor dintâi fata de celelalte.