drept constitutional ,subietce-raspunsuri (1)

7/27/2019 Drept Constitutional ,Subietce-raspunsuri (1)

1/12

Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept:efiniti notiunea ram drept constit:drept.constitutional-ramuracipala a sistemului de drept alcatuita din ansamblu unitar deme juridike cuprinse prioritar in constitutie prin care selementeaza :relatii sociale fundamentale ce apar in procesultaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic

modul de organizare si functionare a instit politice si bazele instministrative si jurisdictionale.eterminati oboectul si met ramurii drept constit-obiectulortului dreptului constitutional il constituie relatiile socialeadamentale,ce apr in procesul instaurarii,mentinerii si exercitariierilor de stat; dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentaleomului sic et,modul de organizare si functionare a instit politiceazele inst administrative si jurisdictionale.Conform teoriei

nerale a dreptului orice ramura de drept are propriu obiect sitoda de reglementare a relatiilor sociale.dreptul constitutional inlementarea relatiilor sociale fundamentale foloseste in marea

oritate a cazurilor:metoda imperativa si metodapozitiva.Esenta metodei imperative se rezuma la aceea ca dreptulrocesul reglementarii relatiilor sociale fundamentale nu permiti o abatere de la dispozitiile normelor date.Esenta metodeipozitive consta in acordarea drepturilor subiectiilor de dreptnstitutional de a savarsi actiuni concrete determinate de

rdonarea manifestarilor de vointa ale acestor subiecti.Aceastatoda se aplica in cazul reglementarii statutului juridik alsoanei si ueori in cazul determinarii atributiilor unor autoritati

blice.ormulate partic distinctive ale ob si met ram dc:in lit decialitate sunt evidentiate urmatoarele partic ale Dc:*rolulsebit si importanta lord at fiind ca ele reglementeaza cele mai

port relatii sociale ce tin de oranduirea sociala.*spectrul lor derindere a sferei a problemelor de reglementare.*multitudineamelor de reglement generala.*prezenta larga a mai nultor categnorme(norme declaratii,norme principii,norme scopuri.normeinitii).*preminenta normelor imperative*forta juridika suprema a

melor constit*proced specifica de adoptare,modificare sauogare a normelor const.Raportul de drept.

efiniti raport de drept constit si not subiect raportidik:reprezinta o categorie a rap sociale reglementate demele de drept constit care se nasc ,se desfasoara si se sting in

meniul relatiilor sociale fundamentale ce apar in procesultaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic

modul de organizare si functionare a instit politice si bazele instministrative si jurisdictionale.Subiecte ale raportului de dreptnstitutional sunt oamenii luati individual ,ca persoane fizike saupati in collective,ca persoane juridike ,fie statul,reperezentat prinanele sale.numerate sub raport de drept const si clasif raport de drept

nstitutional:Subiectele generale recunoscute ale dreptuluinstitutional:*poporu;*statul*organele statului*partidele sianizatiile social-politice*cetatenii*strainii si apatrizii./istingeti tarsaturile raport de drept constit:raportul juridik are

mat trasaturi:raportul juridik este un raport social(stabilestetre oameni cu privire la anumite oboecte ,dar continutul real alstora este cel social),de suprastructura(este influentat siuenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este present inte domeniile vietii economice politice ,admini),un raportitional(el este reglementat de norme juridike care exprimanta poporului),un raport valorik(aparand valorile esentiale aleietatii),este o cat istorika(aparuta la o anumita eatapa devoltare istorika ,odata cy aparitia statului si a dreptului,raportuldik poarta pecetea epocii istorice respective),un raportologik(deoarece ianinte ca sa se formeze ,el trece prin constiintasoanelor,depinde de vointa acestora are un character subiectiv sie de continutul de idei al suprastructurii sociale).

Normele juridice constit si instit juridice constit:ef not normei juridice constit si not inst juridice:normadika-reprezinat regula de conduita generala,obligatory si

personala,instituita sau recunoscuta de stat,a acrei respectareate fi asigurata prin forta coercitiva a statului.Normele dreptului

nstit-sunt formele care reglementeaza conduita oamenilor inatiile sociale fundamentale ce apar in procesultaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat.tit juridice de drept constit-cuprinde totalit normelor juridikee reglement un anumit grup sau categorie unitara de relatiiiale fundamentale determinand o sfera aparte de rap juridike.lasif normele juridike constit si indicate sistema institidike constit:Normele de drept constit se clasif in norme deicatie mijlocita si aplicatie directa.Normele de aplic mijlocita-me care dau reglementari de principiu.Normele de aplicatieecta normele care reglementeaza direct relatiile sociale si nu auvoie de a fi precizate printr-o lege organika sau ordinara.ormulate trasat caract ale normelor juridike const si ale instidike constit-Trasaturile specifice normei juridike sunt

matoarele:*norma juridika are caractre general si impersonal-ma nu este individuala ,ea stabileste tarsaturile tipce ale

uatilor de viata,cuprinzand o generalitate de relati,apare ca undel de conduita a participantilor la relatia sociala data.*normaidika are character obligatoriu-obligativitatea normei juridike

e diktata de scopul acesteia:asigurarea ordinii publice.*normaidika are un character tipic-exprima aspecte generale sisupune subordonarea fata de o conduita-tip*norma juridika

plica un raport intersubiectiv-presupune schimbul just intresoane aflate intr-un raport juridik.stitutia politica are uramat caracteristiki:*este formata dintr-unectiv de oameni,are un character stabil,modul de constituire sibutiile institutiei politce sunt prevazute intr-un act cu valoare

nstitutionala,sunt constit pt satisfacerea unor interese socialegi,dispun de autoritate.

4.Izvoarele ramurii Dca)def notiunea de izvor al ramurii de drept const ,enum izvDc:prin izvor de drept se intelege acea forma specifica,particulara,de exprimare a normelor juridike care sunt determinatede modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat.izvoareale dc sunt:constitutia si legile de modificare,regulamentparlament,ordonantele guvernului,cutuma,legile organice,legileconstitutionale,precedentul judiciar.b)stabiliti trasaturile specifice ale izvoare ram DC si corelatadintre ele:Izvoarele dc sunt numai actele normative adoptate deautoritatile publice representative>aceste acte normative trebuie sacontina norme juridike care sa reglementeze relatii socialfundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitariiput de stat.c)Argumentati imp deosebita a Const ca izv al DC:Constitutiaare un rol important deoarece ea consfiinteste si reglementeazabazele regimului social si de stat,stabileste principiile formarii siactivitatii organelor de stat .proclama drepturile,libertatile si

obligatiile omului si cetateanului.9.DC ca disciplina de studiu:a)descrieti in linii generale despre DC ca disciplina de studiu:Dcca disciplina,se preda preponderant in facult de drept .scopulpredarii disciplinei date consta in familiarizarea si formareadeprinderilor studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cosntit sidezvoltarile ei,bazele organizarii de stat;principiile statutuui juridika persoanei,drepturile,libertatile si obligatiunile constit a omului sicet,In procesul de aplicare a disciplinei,o import majora are procesulde aplicare a cunostint de actre studenti;sa eviudentieze,saclasifice,dupa anumite principii,notiuni si categ ale drept constit,sastabileasca gradul de interactiune dintre dif elemente,institutii,inrealizarea put poporului.Diciplina DC este compusa din 2parti:generala si speciala.b)stabiliti legatura disciplinei de studio-drept constit cu altediscipline jud in cadrul fac de drept:Drept constit studiazafenomene si raport politico-juridice care partial formeaza obiectulde studiu si altor stiinte.Cel mai aproape de stiinta DC sunt acele

stiinte juridice care fac parte din dreptul public,cum ar fi:dreptadministrative,drept politienesc,drept informational,dreptmilitary,drept informational,drept ecologic.Toate ramurile stiinteidrept public au drept obiectiv cercetarea normelor juridike si arelatiilor sociale reglementate de acestea.Stiinta dewpt constit ,inprocesul de realizare a investing stiintifice ,este conditionata si deaplicarea unor date si metode unor discipline adiacente cum arfi:TGD,istoria statului si a dreptului,drept international public,dreptprivat,drept penal.10.Not si esenta Constit:

a)def not Constit si det trasaturile princip ale ei:constitutia-esteun act politic-juridic fundamental cu o forta juridika suprema fatade toate actele normative ,adoptat si modificat dupa o proceduraspeciala care reglementeaza constituirea,competenta si functionareainstitutiilor politice si bazele institutiilor administrative sijurisdictionale in conformitate cu principiul separatiei puterilor instat,fiind un act ce consfiinteste si garanteaza principiilefundamentale ale vietii sociale si de stat,precum sidrepturile,libertatile si indatoriile fundamentale ale omului si

cet.Trasaturile constit:*character politic:*character normativ.b)Argumentati trasat principale ale const:Conditiile de fond alelegii fundamentale sunt caracterele sale:character politic sicharacter normative.Caracterul normative decurge din necesitateade a conferi character general obligatoriu normelorconstitutionale,precum si de a asigura respectarea acestora subsanctiunea legii.Atata vreme cat Contitutia este in vigoare ,eaconstituie baza cadrului juridik al societatii,adika dreptuluipozitiv.Definitorie pt Constitutie este forta sa juridika,ea are o fortajuridika suprema ,ceea ce o plaseaza ierarhiei izvoarelor dreptului siimpune regula conformitatii intregului drept cu dispozitiile acesteia,

13.Forma si structura Cosntitutiei:

a)def notiunea formei si structurii Constit:Structura constitutiei-structura desemneaza elementele ce alcatuiesccorpul constitutiei.b)Determinati formele Constitutiei si comparatile:Se cunosc maimulte criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de formade exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit

nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii cenu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplicatemorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt compuse dintr-un singur act normative codificat sau din maimulte legi constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din textescrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare.2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in:*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii care stabilesc prinnormele sale constitutionale o procedura complicata de modificaresau prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fimodificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.3)in dependenta de regimulpolitic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevaddrepturile si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia puterilorin stat si drept cet de a participa si a alege organelle statale.Constitautoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologiaunui singur partid4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const

lumii*temporare-se adopt ape o anumita perioada de timp,prealabilstabilit in cazuri exceptionale.

14.Adoptarea si abrogarea Constit:a)Descrieti(det)prevederile generale privind adoptarea siabrogarea const:Suprematia Constitutiei determina o procedurascpeciala de adoptare>Adoptarea Constitutiei este un processcomplex in cadrul caruia sunt differentiate trei elemente:1.initiativaadoptarii2.organul competent sa adopte.3.modurile de adoptare.Inceea ce priveste abrogarea Constitutiei,chiar daca ea nu estestipulate,atunci cand raportul de forte politice se schimba in esentasa,in mod necesar este adoptata o noua Cosntitutie.In majoritateacazurilor constitutiile sunt abrogate in rezultatul loviturilor destat,revolutiilor sau destramarii unor state federale si aparitia unorstate independente.b)Clasificati Constit dupa modul de adoptare:Din punct devedere al modului de adoptare a constit exista :1.Constitutia acordata-reprezinta constit care este adoptata de catremonarh,ca stapan absolute care si exercita puterea sa.2.Statutul-reprezinta o carte concedata care se voteaza pe caleplebiscista.

3.Constit pact-este adopatata prin intermediul incheierii unui pactintre popor si rege,unde poporul este reprez de parlament>prin acestact guvernantii impuneau anumite conditii monarhului de care eltrebuia sa tina cont.4.Constit-conventie-este adoptata de catre o adunare denumitaconventie,aceasta adunare se alegea cu scopul de a adoptaConstitutia,5.Constit parlamentara-este adoptata de catre parlament,laadoptarea careia se parcurg mai multe etape:*initiativeconstitutionala*elaborarea proiectului*discut publica aproiectului*adoptarea proiect de catre Parlament cu o majoritcalif(2/3)*aprobarea Constit de catre popor prin referendum.c)Argumentati procedura speciala privind adoptarea siabrogarea Const Rm:constit Rm se atribuie la categ constitparlamentare,deoarece a fost adopatata de Parlament RM la 29 iulie1994 cu votul 2/3 din nr tot de deputati insa nu a fost aprobata decatre popor prin referendum.In acest context ,actuala Const a RM afost adopatata dup ace Rm a devenit un stat suveran si

independent.Constit Rm prevede dispozitii tranzitorii,art 1 ca intrain vigoare la data de 27 august 1994.La aceeasi data,Constit RMdin 15 aprilie 1978 este in intregime abrogate.

15.Revizuirea Cosntitutiilor:1.descrieti prevederile generale privind revizuirea Const:Oriceconstitutie este supusa modificarii,indiferent care ar fi forma.Unprocesul de revizuire a Cosntitutiei se determina 3 cerinte:*dreptulde a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism carea adoptato.*autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupafelul acesteia.*procedura de revizuire a Constitutiei este inprincipiu,asemanatoare celei de adoptare.2.Clsificati Constitutiile dupa modul de revizuire:1).revizuireaConstit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modificalegile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sauflexibile.In sistemul Cosntitutiilor considerate flexibile,o simplalege votata de parlament este suficienta pt a produce modificareaconstitutionala dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa dispunade o anumita majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor

,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu legileordinare,limiteaza semnificatia Constitutiei si a valorii sale de legejuridika fundamentala.2)daca modificarea Constitutiei se face dupaalte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica legile ordinare,ne aflam in fata unei Cosnt rigide . In sistemul constitutiilor rigideorice modificare constit cuprinde intotdeauna o majoritateconstitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si unreferendum popular,in acre majorit cet trebuie sa se pronunte infavoarea modif constitutionale.Constit rigide subliniaza valoarea suautorit suprematiei Constit,promovand un system de valori incadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata inanumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare.3.argumentati procedura speciala privind revizuirea Const

Rm:Const Rm se atribuie la categ const rigide.Procedyra derevizuire cuprinde 5 etape:*initiative de revizuire*dezbatereainitiativei de revizuire de catre autorit publicacompetenta*adoptarea legii de revizurire*promulgarea legii derevizuire*publicarea legii de revizuire.

17.Suprematia Constitutiei1.Definiti notiunea suprematia Constitutiei:suprematiaConstitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza in varfulinstitutiilor politico-juridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursareglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic.2.Indicati temeiurile care ii ofera suprematie Constitutiei: :1. lasf sec 18 , societatea umana a ajuns la concluzia ca pu a asigura unechilibru in exercitarea puterii , este nevoie de conferit o puterejuridica unui act ce reglementeaza drepturile si libertatilefundamnetale.: 2. C-tiei i se ofera superioritate deoarece prin ea sereglem numai relatiile fundamentale , pu a asigura echilibru insistemul de dr intern national 3. contine principii gemerale caretrebuie sa fie respectate de toti memrii societatii. Constitutia are rolde program al natiunii.3.Argumentati suprematia Constit Rm:


2/12

Controlul Constitutional:

efiniti notiunea controlului Constitutional.controlulnstitutional-este controlul asupra transpunerii in viata anstitutiei,legilor constitutionaleice.Controlul constitutionaleamna verificarea actelor emise de organelle de stat,process prine organul ce verifica poate anula actele organului controlat.eterminati tipurile de control constitutional:doctrina Dc

noaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta depul in care se efectueaza controlului constitutionalitatiiilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza deiect al legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercitapra legilor deja adoptate.2)In dependenta de forma controlul

nstit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unuinormativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc

mai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unuinormativ a carui constitutionalitate este suspecta.3)In ependentamodul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte

*controlul explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlulplicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiulalitatii.4)In dependenta de spatial de realizare a contr constitilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis actulmative*Controlul extern se realizeaza de o alta aut statala.5)Inendenta de cintinutul contr constit legilor:*Controlul formal

age atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea siptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica

nformitatea conformitatea continutului actului cu prevederilenstitutionale.6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toateatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se referaelatii concrete.rgumentati necesitatea si existenta controlului constit in:Constitutia RM a preluat din practica constitutionala modernaemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilorConstitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catrertea Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupranstitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea

rcitat de catre cele 3 puteri in cadrul statului.Regimul politicefiniti not de regim politic si dscrieti esenta categoriilorurilor de regim politic.Regimul politic-exprima totalitateacedeelor de realizare a puterii de stat,evoca raporturile dintre

mponentele sistemului social,politic si economic,adikaerezinta ansamblul institutiilor si al mijloacelor prin care selizeaza puterea. :In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologiireregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor sic de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriularatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul

nfuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential siimul mixt.2)In fc de metodele utilizate la exercitareaerii,regimurile politice se clasifika si nedemocratice.efiniti trasaturile generale al fiecarui tip de regim politic si

mparatile:In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii aleegimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fcmetodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul

aratiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimulnfuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential siimul mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea sircitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale deura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste

ntrolul reciproc intre aut statale care exercita cele 3 fcditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimulsidential are la baza idea separarii organike accentuate aerilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor combinatii demente ce apartin unor regimuri politice diferite,in specialimului presidential si cel parmalentar..2)In fc de metodeleizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika si

democratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa sieresele maj cetatenilorCat priveste regimurile antidemocraticestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si seeaza pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si formelente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhicetranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a

pturilor omului si instituirea unui control total al statului si alvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de auenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare.valuati si argumentati regim politic in RM si propunetidif daca este nevoie:Moldova n prezent este republiclamentar. Puterea de stat este determinat de Constituiaptat de Parlament la 29 iulie 1994 i completat la 19 iulie

96 i 5 iulie 2000. n conformitate cu prevederile Constituiei,publica Moldova este stat de drept democratic, n caremnitatea omului, drepturile i libertile lui, dezvoltarea liber asonalitii, dreptatea i pluralismul politic sunt cele mai nalte

valori i acestea se garanteaz.

31.Pierderea cet RM1.descrieti modurile de pierdere a cet Rm si expuneti esentafiecaruia: Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute delegislatia nationala.In practica constitutionala fiind cunoscuteurmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei procedurideterminate-renuntarea voluntara,retragerea cet in temeiul legii saual unei hot judecatoresti cu caracter de sanctiune pt conditiacauzatoare de prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea afost obtinuta prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina si inlegatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere sau casatorie.2.determinati restrictiile legale privind renuntarea la cet sistabiliti coraportul lor cu principiile cet:Renuntarea la cet Rm seaproba persoanei care a implinit varsta de 18 ani,cu exceptiacazurilor in care:*nu va prezenta adeverinta detinerii saudobandirii cet unui alt stat sau garantia dobandirii altei cet>in cazul

cand persoana careia I s-a aprobat renuntarea la cet Rm,in pofidagarantiei,nu va dobani cet unui alt stat,adika va deveniapatrida,partea din decretul Presedintelui RM privind aprobarearenuntarii la cet RM se va aproba in modul stability.*a primit ordinde chemare sau se afla in serviciu militar in termen sau dealternativa,cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit inRM.3.Estimati cazurile prevazute de lege referitoare la retragereacet si corelatia lor cu principiile cet:Retragera cet RM apare ca osanctiune care se aplica unei persoane.Cet RM poate fi retrasaprintr-un decret al Presedintelui RM persoanei care:a)a dob cet RMin mod frabulos ,prin prezentarea inf false sau prin ascunderea unuifapt pertinent dovedit de instanta de judecata.b)s-a inrolat benevol in forte armate straine.c)a savarsit faptedeosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentialestatului,dovedite de inst de judecata.d)a dobandit voluntar cet unuialt stat cu acre RM nu a incheiat un acord care prevede recunoastreacet duble si nu renunta in termen de pana la un an la cet dintrestate.Retragerea cet nu se admite in baza temeiurilor mentionate

daca persoana va deveni apatrid =,cu exceptia cazurilor cand cetRM a fost dobandita in mod frauduos,prin prezentarea de inf falsesau prin ascunderea unui fapt pertinet,dovedit de instanta dejudecata.retragerea cet RM persoanei nu va produce niki un effectasupra cet sotului si a copiilor ei.

5. Locul si rolul dr constitutional in sist dreptului.a) descrieti locul si rolul dr const in sist dreptului:

Pu a determina locul si rolul dr const in sist dr trebuie sanem cont de 2 aspecte: importanta relatiilor sociale care

sint reglementate de dr const si de valoarea formelor j.Normele de dr const reglementeaza cele mai importanteelatii sociale, rel ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si

exercitarii puerii de stat. De aceea aceste relatii sinteglementate de C-tie ,care repr legea fundamentala a

statului.Din C-tie se desprind cele mai importante principiidupa care celelalte ramuri de dr reglementeaza indomeniile lor de activitate.Dr const apare in cadrul sist dedr intr-o dubla ipostaza: ca ramura de dr si ca factorstructurat al intregului sistem. Ca ram de dr dr const repramura principala de dr alc-ta din ansamblu unitar de n j-ce

cuprinse in C-tie ,care sint menite de a reglem relatiiundam ce apar in procesul intaurarii, mentinerii si

exercitarii puterii de stat, dr-le, libertatile si indatoririleundam ale omului si cetateanului.Ca factor structurat in

sistemul de dr: dr const guverneaza si orienteaza

reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dr, ii imprimaun anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de drisi gaseste fundamentul juridic in normele constitutiei,si deaici rezulta ca orice schimbare intervenita in dr constimpune modificari corespunzatoare ale normelor dincelelalte ramuri de dr care contin reglementari ale acelorasirelatii sociale.b) stabiliti legatura dr const cu alte ramuri de dr :Dr conststudiaza fenomene si raporturi politico-juridice care partialformeaza obiectul de studiu si a altor stiinte. Cel maiaproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care facparte din dr public, de ex ca : dr administrativ, drpolitienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. Inmod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat publicsi politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constits-au manifestat 3 tendinte:1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: #obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul deguvernamint, institutiile politice prin prisma modului deorganizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; #

obiectul dreptului const il form doar normele j careurmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementezeorganizarea si functionarea procesului politic;2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor.Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-luiconst isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale amecanismelor politice si guvernamentale.3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai

justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectulsau de studiu si metoda sa , dar intre ele existanenumarate puncte comune.Politologia are o sfera decuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeazafenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionale sinormative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeazaindeosebi normele si institutiile politice , cele prin care seexercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extindesfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice sinici asupra tuturor institutiilor politice.c) Argumentati locul deosebit al dr const in sistemul de dr:


3/12

normele de dr const reglementeaza cele mai importanteelatii sociale , relatii ce apar in procesul instaurarii,

mentinerii si exercitarii puterii de stat.acest fel de relatii reprpu popor o mare importanta.Din aceasta cauza ele sinteglementate de constitutie , care repr legea fundamentala

a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de dr.Dinnormele prevazute in C-tie se desprind principii dupa carese consuc celelalte ramuri de drept. De aici observam oegatura si anume ca orice modificare intervenita in drconstit impune modificari si in celelalte ramuri de dr.

6. Dreptul Const ca stiinta :A) Relatati in linii generale despre dr const ca stiinta( not siocul in sistemul de stiinte juridice si sociale): Stiinta drconst repr un complex de cunostinte ce apar sub forma dedefinitii, teorii, concluzii, comparatii despre normele sielatiile de Dr Const.Stiinta dr const a aparut o data cu

aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema.Drconst face parte din stiintele juridice de ramuri, careacestea la rindul lor fac parte din stiintele juridice.Sistemulstiintelor pot fi impartite in 3 grupuri mari :st despre natura,st despre societate(sociale) si st despre gindire. Cele

despre societate se impart in 4 grupuri: st de tip momotetic,storice st juridice si de cercetare.B) Determ obiectul, metoda si izv stiintei dr const: Obiectulde studiu al st dunt normele cit si relatiile de Cr const ,deoarece normele pot duce la aparitia relatiilor. Precum sielatiile pot provoca , modifica normele.Stiinta are metoda

de studiu. Met de studiu repr cale, mijloc, de a studia , de acerceta, de a explica.Metodele sint istorica (st dr constcerceteaza relatiile sociale fundam si normele de dr constcare reglementeaza aceste relatii in perspectiva si evolutiaor istorica), comparativa(compararea diferitor institutii j-ceconstitutionale, sisteme j-ce de la un stat la altul cu scopulde a gasi solutii optime pu sistemul const din tara noastra.Schimbul de experienta permite adoptarea celor mai optimesi eficiente decizii.), logica, inductiva, deductiva,statistica,met experimentala (se recurge in prealabil laverificarea noilor masuri in una sau mai multe unitati amd-erit), met analitico- sintetica ( consta in analiza diferitor

norme juridice in vigoare, cu scopul de a gasi principiuluridic ce sta la baza lor). Izvoarele stiintei dr constsintsursele unde sint plasate cunostintele sub forma deproiecte , opinii, expuneri, cunostinte; asa surse sintmanuale, reviste stiintifice,internetul, monografii,articole.C) estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dr const:stiinta dr const a aparut odata cu aparitia C-tiei dinnecesitatea de a studia legea suprema. Sarcinile stiintei dedr const la etapa actuala sunt:# de a studia , de a explica normele, si implimentarea inpractica .# de a solutiona neconcordante dintre norme si relatii, iarstiinta trebuie sa propuna solutii pu a asugura armoniadintre norme si relatii.# de a asigura armonia intre normele juridice , propunindmecanisme care sa rezolve orice conflict intre norme.# sa propuna proiecte de perfectionare a cadrului normativsi ajustarea normelor la relatiile sociale,si invers relatiilesociale sa fie ajustate la norme.7. Dezvoltarea stiintei dr const:A) Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare astiintei dr const in lume si in RM: Stiinta dr const in lume areciteva directii de dezvoltare , la etapa contemporana:

. perfectionarea sistemului electoral in vederea stabiliriiunui astfel de mod de selectare a reprezentantilor poporuluin scopul evitarii ulterioare a coruptiei, intereselor de grup,abateri de la programa electorala de catre organeleeprezentative.

2. Un mecanism de exercitare a puterii in care/ prin carevointa poporului sa fie respectata de reprezentantiipoporului, adica de organele statale.

3. cresterea rolului puterii executive in raport cu cealegislativa.4. Asigurarea independentei puterii judecatoresti.5. Asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale.6. Ajustarea legislatiei.Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia saperioada sovietica si perioada postsovietica.B) Comparati etapa sovietica si post sovietica dedezvoltare a stiintei dr const in RM: Stiinta de dr const inRm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica siperioada postsovietica. Stiinta inperioada sovietica eramarcata de ideologia unui partid , fiind un sistem totalitar.Stiinta care studia Dr Const era in cadrul disciplinelorstatale impreuna cu stiinta de Dr Administrativ, si nu erarecunoscuta ca stiinta independenta.Separatia sicolaborarea puterilor nu era respectata, pe motiv ca partidulpolitic era mai superior decit organele de stat. Drepturile silibertatile fundamentale erau limitate.In perioada sovietica

sistemul electoral nu oferea oportunitati , fiind un singurcandidat acesta fiind ainaitat de partidul comunist. Sistemulelectoral nu exprima vointa poporului ci a partiduluicomunist.In perioada contemporana, postsovietica estemarcata de o ideologie democratica.Este o stiintaindependenta, autonoma.Este marcata de democratia sipluralismul politic.C) Formulati directiile principale de dezv a stiintei dr constin RM la etapa actuala:Problemele stiintei la etapacontemporana :# perfectionarea sistemului electoral pu a inlaturapasivitatea oamenilor;# perfectionarea mecanismului de colaborare a puterilor incadrul separatiei.# perfectionarea atributiilor curtii constitutionale (controlultratatelor, accesul persoanelor direct in curte, cu drept deadresare).# armonizarea legislatiei la standarde Europene.

# perfectionarea mecanismului de revizuire a C-tiei.

8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte:A) identificati stiintele cu care se interactioneaza dr const :Stiinta de dr const .are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel maiaproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac partedin dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar,dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const esteapropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire laraporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: #obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul deguvernamint, institutiile politice prin prisma modului deorganizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; #obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sadea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea sifunctionarea procesului politic;2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Uniiautori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isiextinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelorpolitice si guvernamentale.3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa ,conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau destudiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate punctecomune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit drconstit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , dintoate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionalesi normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeazaindeosebi normele si institutiile politice , cele prin care seexercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sferaasupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si niciasupra tuturor institutiilor politice.B) stabiliti legatura stiintei dr const cu a lte stiinte sociale: Stiintade dr const .are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel maiaproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac partedin dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar,dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const esteapropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire laraporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: #obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul deguvernamint, institutiile politice prin prisma modului deorganizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; #obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sadea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea sifunctionarea procesului politic;2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Uniiautori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isiextinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelorpolitice si guvernamentale.3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa ,conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau destudiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate punctecomune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit drconstit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , dintoate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionalesi normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeazaindeosebi normele si institutiile politice , cele prin care seexercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sferaasupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si niciasupra tuturor institutiilor politice.C) evaluati si argumentati corelatia stiintei dr const cu alte stiintesociale: legatura dintre aceste stiinte se deduce prin faptul ca:1) C-tia are forta juridica suprema iar stiintele tuturor ramurilor

de dr trebuie sa faca propuneri de perfectionare a domeniuluiramurii, numai cu respectarea C-tiei si principiilorConstitutionale. 2)unele relatii de natura juridica dubla suntstudiate si de stiinta Dr Const si de stiintele altor ramuri. 3)Dacain Dr Const se opereaza o modificare aceasta este obligatoriepu restul stiintelor juridice. 4) Principiile Cost stau la baza pucelelalte stiinte juridice ale altor ramuri de dr. 5) Stiinta de DrConst coreleaza si cu alte stiinte sociale (ex : Politologia,statistica, matematica, Etc). Stiinta de dr const este un regizorpu ca stabileste regulile de comportament, iar politologia suntactorii.

11. Aparitia si dezv Contitutiei:A) Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea C-tiei: Referitor la momentul aparitiei C ca lege suprema ,stiinta este divizata in doua tabere: 1) Unii considera caC ca lege suprema a aparut cind s-a adoptat prima C-tie inlume scrisa ( 1787-17 septembrie SUA).Ei afirma ca doar Cscrisa intruneste conditiile : - reglementeaza ;- este distinsade alte acte normative; - procedura de adoptare speciala.2) C a aparut odata cu primele acte cu caracterconstitutional, de regula erau sub forma de declaratii ale dr-lor omului , prima Magna Charta Libertum 1215 (Marea B.)

Aceste acte au pus fundamentul. Primele acte au avut rolde Constitutie. Declarind unele drepturi, pu fiecare partesociala. Nu putem nega rolul istoric al primelor declaratii, puca ele au inspirat alte popoare sa adopte C-tii.Difuzarea C-tieirepr dezvoltarea C , raspindirea C, evolutiaC,cunoastem citeva etape: 1)1787- evenimentele din SUAsi prima C-tie; 2) de aici s-a inspirat si Europa 1830,1848( 2 revolutii franceze). 3) in urma acestor revolutii s-aadoptat C-tia elgiana 1830. 4) in spatiul romanesc 1866-prima C-tie Romana. 5) sf primului razb mondial care a dusla destramarea Imp Austro-Ungar.(Revolutia socialista,Prima C-tie Socialista). 6) Sf celui deal 2 razb mondial(tarile ASIA, Africa eliberinduse de regimul colonial, fiesocialiste fie capitaliste). 7) epoca contemporana- marcatade destramarea URSS si adoptarea a peste 100 de C-tiidemocratice.B) Determinati trasaturile generale ale primelor C-tii inlume:C) Estimati dezvoltarea C-tiei RM:

12. Continutul normativ al C-tiei:A) Determinati si descrieti obiectele de reglementare a C-tiei: Continutul Constitutiei este un continut complex,cuprizind principiile fundamentale in toate domeniile vietiipolitice , economice, sociale,culturale,juridice,etc.Dinaceasta cauza Constitutia este considerata deseori ca fiindlegea fundamentala care sta la baza organizarii statale sieste baza juridica a intregii legislatiei.In dependenta decontinut , intre constitutiile altor state exista deosebiriesentiale.In unele C-tii lipsesc normele care stabilescordinea de formare a organelor puterii de stat, exista doartrimitere la norma de dr ce prevede acest lucru.B) Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a C-tiei:C) Evaluati continutul normativ a C-tiei RM: Continutulnormativ al C-tiei din majoritatea statelor cuprind norme cese refera la: forma de guvernamint, structura de stat,

regimul politic a statului, fundamentele politice, economice,sociale si religioase ale statului, controlul constitutionalitatiilegilor, drepturile si indatoririle cetatenilor, iar in pream bululC-tiei RM sunt icluse si valorile supreme ale poporuluinostru , cum ar fi: statul de drept, pacea civica, democratie,demnitatea omului, drepturile si lib-le lui, dreptatea sipluralismul politic.


4/12

5) Revizuirea C-tiilor:A) Descrieti prevederile generale privind revizuirea C-tiilor:orice C-tie este supusa modificarii, indiferent care ar fiorma. Modoficarea ca si procedura de revizuire sunt

expres prevazute chiar in textul legii fundamnetale. Inprocesul de revizuire a C-tiei se determina 3 cerinte: 1) drde a revizui C-tia trebuie sa apartina aceluiasi organismcare a adoptato; 2) autoritatea competenta a revizui C-tiadifera dupa felul acesteia;3) procedura de revizuire a C-tieieste asemanatoare celei de adoptare.Procedura deevizuire a C-tiei cuprinde 5 etape:) Initiativa de revizuirecare poate apartine unui nr de cel

putin 200000 de cet ai RM cu dr de vot, a unui nr de celputon 1/3 din deputati in Parlam, Guvernului.2) Dezbaterea initiativei de revizuire de catre autoritateapublica competenta---Presedintele Parlam sauvicepresedintii lui inainteaza proiectul de lege spredezbatere si avizare Comisiei permanente sesizate in fondde competenta ce tine proiectul respectiv.3)Adoptarea legii de revizuireaceasta este activitateainala a deputatilor prin care se acorda proiectului calitatea

de lege. Votarea legii este actul care permite degajareavointei majoritatii.Legile const se adopta cu votul a 2/3 dinnr deputatilor alesi.4) Promulgarea legii de revizuire a C-tieinu este un vot ,ci este un act prin care recunoaste continutul autentic alextului care a fost votat de Parlam si se da dispozitie caegea sa fie publicata in organul de presa oficial.5) Publicarea legii de revizuire a C-tiei legile de revizuirea C se publica in Monitorul Oficial al RM editat de directia

de Stat pu asigurarea de informationala Moldpres in limbade stat cu traducere in limba rusa si alte limbi. Publicareaegilor de revizuire a C-tiei constituie atapa decisiva ceinalizeaza procesul de elaborare a legii.

B) Clasificati C-tiile dupa modul de revizuire: Dupaprocedura de modificare , C-le se impart in 1) C- tii rigide-se modofica dupa o procedura complexaspeciala.Procedura speciala pu C-tia rigida de modificarecontine:# interzicerea modificarii C-tiei pe o anumita perioada dupaadoptare sau intr-un anumit timp( in caz de razboi).# unele norme nu pot fi modificate categoric;# unele norme pot fi modificate doar prin referendum;# votul a 2/3 din deputati pu ca pu celelalte acteparlamentare nr de voturi este mai mic;# avizul obligatoriu al unei autoritai jurisdictionare;.2) C-tii flexibile nu are procedura speciala de modificare,ar Parlam o modifica dupa o procedura identica cuprocedura de modificare a restil actelor normative; deegula C-tia flexibila este C-tia cutumiara( M. Britanie).

C) Argumentati procedura speciala privind revizuirea C-tieiRM: Procedura speciala de revizuire a C-tiei RM:# Cercul de subiecte cu dr de initiativa de revizuire sunt 3poporul, guvernul, Parlamentul 2/3)

# titlul 6 din C-tie art 141,142,143 ( limitele rivizuirii, Legeaprivind modificarea C-iei).# initiativa totdeauna este concreta prin prezentarea unuiproiect.Proiectul se prezinta in Parlam cu avizul CurtiiConstitutionale, acesta fiind sustinut de minim 4 judecatoridin 6 judecat.# Proiectul de modificare a Const RM nu poate cuprinde

modificarea unei norme , daca ca rezultat se vor ingradi drsi libert fundamentale.se numesc limite materiale absolute.# Nici o modificare nu se poate face in C-tie in timp derazboi( limita de timp).# proiectul parvenit in Parlam trebuie minim 3 lecturi pu a fisupus votarii.# Dupa jumatate de an poate fi supus votului timp de unan . Daca timp de un an parlam nu voteaza proiectul estenul.

30. Dobindirea cetateniei RM:A) determinati apartenenta la cet-a RM : in lume se cunosc 2 modurigenerale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prinintermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte dedrept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a cetatenieiprin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui);si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este aplicata si in RM,precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman,care prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor saua unui din parti daca acestia au cetatenie diferita. Regula jus soli esteutilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-nieipersoanei care s-a nascut pe teritoriul statului respectiv, indiferent decet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza siambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului.

Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multemodalitati, cum ar fi:a) infiere infierea unui copil fara cet-nie sau cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-nieiadoptatorului. B) prin naturalizare dobindirea cet-niei prin naturalizareare loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilorcompetente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitorconditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani); cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de existenta sialtele. C) prin optiune , adica in virtutea anumitor circumstante obiective,persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia.B) Stabiliti modurile de dobindire a cetateniei RM si comparatile:cetatenia se dobindeste , pastreaza si pierde in conformitate cu legeaorganica.Cetatenia se poate dobindi prin urmat moduri: a)nasterebaza acestui mod de dob stau 2 principii , jus sanguinus si jus soli.Potrivit art 11 a legii cu priv la cet , este considerat cet a rm copilulnascut din parinti ambii sau unul dintre care la momentul nasteriicopilului este cet al rm in cazul dat este aplicat principiul ius sanguinus,de aici deducem ca locul nasterii nu influentiaza cetatenia copilului. Iar incazul in care pe teritoriul Rm este nascut copil din parinti apatrizi seaplica principiul jus soli, si i se acorda cet-nia RM. B) alt mod de dob a

cet-niei este prin recunoastere, si anume sunt cetateni ai RM prinrecunoastere persoanele care nu sunt cetateni ai altui stat dar care si-auexprimat dorinta de a deveni cet a RM, si anume: 1) pers nascute peterit rm sau pers unul dintre parinti sau buneii careia s-au nascut pe teritRM. 2) pers care pina la 28 iulie 1940 au locuit in Basarabia in nordulBucovinei in tinutul Herta,urmasilor daca domiciliaza legal.3) pers caredobindesc cet-nia in conditiile prezentei legi. C) prin infiere pot fi infiaticopiii a apatrizilor si ei pot fi infiati de 2 categ de parinti: 1) de catreinfietori ambii cet a RM; 2) unul din infietori este cet a RM, iar celalalt cetstrain. Alta este situatia cind unul este cet a rm iar altul este cet strain :a) parintii cad de acord asupra cet-niei copilului; b) parintii nu cad deacord asupra cet-niei copilului, in asa caz probl tine de competenta

justitiei care la stabilirea cet-niei copilului va tine cont de intereseleacestuia, iar in cazul in care copilul are implinita virsta de 14 ani, se vacere in instanta consantamintul autentificat de notar. D) prin redobindire

fiecare stat trebuie sa faciliteze pu cazurile si in conditiile prevazute dedr intern, reintegrarea in cet-nia sa a pers care domiciliaza legal siobisnuit pe terit sau.# persoane care au avut anterior cet-nia rm o poateredobindi la cerere daca intruneste anumite cinditii,de ex : domiciliazalegal si obisnuit pe terit rm timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18

ani; cunoaste limba de stat suficient pu a se indra in viata sociala; aresurse legale de existenta. # pers careia i s-a retras cet rm inconformitate cu art 23 litera c nu poate redobindi cet-nia, ia r in cazurilestipulate la art 23 , o poate redobindi in conditiile naturalizarii si numaidupa 5 ani de domiciliu legal si obisnuit pe terit rm din momentulretragerii cet-niti. E) prin naturalizare fiecare stat parte trbuie saprevada in dr sau intern pu pers care domiciliaza in mod legal si obisnuitpe terit sau posibilitatea unei naturalizari, statul parte nu trebuie saprevasa printre conditiile de naturalizare o perioada de domiciliere,depasind 10 ani, inainte de depunerea cererii. Art 17 al legii prevedeconditiile de naturalizare pe care trebuie sa le indeplineasca persoanacetatean strain sau apatrid care a implinit virsta de 18 ani si care dorestesa dobindeasca cet-nia rm , aceste conditii sint: 1) cunoaste si respecta

prevederile c-tiei, 2) cunoaste limba de stat suficient pu a se incviata sociala; 3) are surse legale de existenta; 4)pierde sau renucet-nia unui alt stat daca o are cu exceptia cazurilor cind pierderrenuntarea nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta; 5)cunoasterea prevederii C si a limbii de stat de catre solicitantul crm este verificata in modul stabilit de guvern , guvernul a creea istat o comisie parlamentara.C) evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM: Dubla cet-niecazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : indobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct dvedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in a1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devvointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent totidescendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-niromana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtineromana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor au fosai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura cnie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar alstatului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o

nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cexceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord prineste admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este osa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a cet-niei Rcare sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia stralegea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitateanii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceasteste obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din prevedacordurilor internationale la care RM este parte. Admiterea pluracet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care pacordarea dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, nacopiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de catstraini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimplaincluda in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitateanii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.

38. Notiunea si importanta alegerilor:a)definiti notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principalefunctia sociala a alegerilor: termenul de alegeri repr o actiuncare cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in conforcu anumite proceduri, persoanele care urmeaza sa faca parorganele de conducere ale unui stat, unitate terit- admin sauunei organizatii sau un partid sau organ colegial. Insa aceasnotiune vizeaza si actiunile cetatenilor, partidelor si altor orgsocial politice , organelor electorale si altor organe de stat, cca scop de a intocmi liste electorale si inregistrarea candidaefectuarea agitatiei electorale, votarea si constatarea rezultvotarii, si alte actiuni electorale interprinse in conformitate c

legislatia in vigoare.b) clasificati si determinati modurile si felurile de alegeri: alesint de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator scandidatul la postul electiv nu exista instante intermediare cmedia exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza dircandidatul la postul electiv. * indirecte electoratul alege doreprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii* generale cind se aleg reprezentantii pu toate locurile dinorganismele reprezentative sau orice tip de alegeri care au lsingura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actustabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sausuplimentare se desfasoara pu a completa o parte din locnationale se desfasoara in toata tara. * ordinare se desftermenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in lecu expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate se decazul dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organelectiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau diacestuia ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. *desfasurate intr-un singur scrutin cind rezultatele alegerilo

stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracterdifinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutineeste necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinarinvingatorilor din nr candidatilor la postul electiv. * repetatedesfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se doa fi nevalabile, din cauza incalcarii legislatiei cu privire la aleDr electoral repr totalitatea normelor j care reglem participarlor la procesul de formare a organelor de stat centrale si locelective, precum si alegerea functionarilor lor, prin intermedisi lib-lor electorale garantate de C-tia RM. Iar sistemul electprocedurile utilizate pu desemnarea de reprezentanti ai poporganismele puterii centrale si locale, fiind totdata modalitatrepartizare a mandatelor disputate in alegeri in functie de reOrice natiune poseda o anumita forma de sistem electoral,dacesta difera in functie de sistemul politic. In practica electoexista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistmajoritar si sistemul electoral al reprezentarii proportionale.celelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse proport

acestora, fiind numite sisteme electorale mixte.c) evaluati institutia de revocare ca institutie a dreptuluiconstitutional: revocarea este notiunea prin care se intelegretragerea de catre instanta de judecata a mandatului persocare ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere amandatului primarului prin referendum local. Revocarea areatunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina lcere organizarea si desfasurarea alegerilor speciale puindepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in prMotivele pu care se cere indepartarea din functie variaza deactiuni contrare legii pina la nemultumirea publica a alegatoRM revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poataplicata doar in raport cu primarii.


5/12

40. Modalitati de scrutin:a) definiti scrutinul si relatati despre diversitatea modalitatilor descrutin: scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acelade a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati deprelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrariaparind rezultatele votului. In fiecare tip de sistem, distingemdiferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale alesistemului majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.Insistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista sediferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor inParlament, principalele formule fiind: metoda celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, metoda lui dHondt, metoda unui singurvot netransferabil, met votului cumulativ sau cea a votului limitat.b) determinati particularitatile generale ale scrutinului majoritar si

scrutinului reprezentarii proportionale: Sist majoritar:deosebim 2orme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si

majoritate relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplusistem electoral , conform caruia este considerat ales candidatulcare a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iarsistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu obtinereamandatului reprezentativ este necesara acumularea majoritatiiabsolute de voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei sestabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri. Dacaacest nivel de participare nu este atins , se considera ca alegerilenu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuariialegerilor, nici un candidat nu obtine majoritatea necesara devoturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votareaalternativa.In sistemul majoritar exista : 1) scrutin uninominal- cindvotul este acordat unui singur candidat, intr-o singura circumscriptieelectorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, darputind fi practicat intr-unul sau doua tururi de scrutin. 2)Scrutinplurinominalpresupune ca electoratul alege mai multi candidati. In

scrutinul de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egalcu nr de mandate de care dispune organul reprezentativ. Scrutinulde lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votuluipreferential. Panasatul este posibilitatea alegatorului de a intocmichiar el lista candidatilor alegind din mai multe liste prezentate,iarvotul preferential numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de amodifica ordinea numerelor de pe lista de candidati. Atunci cind nueste acceptat nici panasatul si nici votul preferential, sistem inprezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica si esteobligat sa voteze lista in intregime. In sistemul reprezentariiproportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modulde reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind:met celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, metdHondt,met unui singur vot transferabil,met votului cumulativ saucea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentariiproportionale este cea mai democrata metoda de determinare aezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele diniecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in

corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid. Sistemulelect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electoralecu mai multe mandate : cu cit e mai mare circumscriptia , cu atit unmai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut.c) evaluati modalitatea de scrutin in RM si formulati propuneri:

51. Legiferarea ( procedura legislativa):a) dati definitie de procedura legislativa si identificati etapele ei:procedura legislativa cuprinde ansamblul regulilor privitoare laexercitarea initiativei , la sesizarea Parlamentului, la avizarea proiectelorde lege si a propunerilor legislative, la dezbaterea si adoptarea acestora,la medierea legislativa, precum si examinarea legii in cadrul controlului apriori de constitutionalitate, ori de reexaminare a legii la cerereaPresedintelui statului.Procedura legislativa se realizeaza in mai multeetape,care sint procedeele juridice de creare a actului normativ-juridic.Prin act legislativ se inteleg legile constitutionale, legi organice siordinare,hotaririle si motiunile Parlamentului. Elaborarea actului legislativpresupune parcurgerea urmat etape a procedurii legislative: * initiereaproiectului de act legislativ; *dezbaerea proiectului; * adoptareaproiectului; *promulgarea; * publicarea actului legislativ.b) caracterizati fiecare etapa a procedurii legislative: dreptul deiniiativ legislativ aparine deputailor, Preedintelui RepubliciiMoldova, Guvernului i Adunrii Populare a unitii teritorialeautonome Gguzia, care snt considerai autori ai proiectelorde acte legislative sau ai propunerilor legislative.

n exerciiul dreptului de iniiativ legislativ, deputaii iPreedintele Republicii Moldova prezint Parlamentului proiectede acte legislative i propuneri legislative, iar Guvernul i

Adunarea Popular a unitii teritoriale autonome Gguzia proiecte de legi i de hotrri. Proiectele de legi naintate dePreedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezint nplenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori dereprezentantul mputernicit al Preedintelui Republicii Moldovasau al Guvernului,iar cele naintate de Adunarea Popular aunitii teritoriale autonome Gguzia de Preedintele

Adunrii Populare.Deputatul exercit dreptul la iniiativ legislativ personal sau ncomun cu ali deputai.n prezentul Regulament, prin act legislativ se neleg legile

constituionale, legile organice i ordinare, hotrrile i moiunile

Parlamentului.Propunerea legislativ reprezint intenia de a se iniiaelaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizeaz oanumit problem sau un grup de probleme i care au menireade a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale.

Asupra acceptrii propunerii legislative, Parlamentul adopt ohotrre, prin care stabilete termenul de elaborare a proiectuluide act legislativ, formeaz un grup pentru elaborarea proiectuluipropus sau dispune altor organe elaborarea proiectului ncauz, stabilete modul de asigurare a activitii acestui grup.(6) Proiectul de act legislativ i propunerea legislativ se depunspre dezbatere mpreun cu o expunere a obiectivului, scopului,concepiei viitorului act, a locului acestuia n legislaia nvigoare, precum i a efectelor sale social-economice i de altnatur, potrivit cerinelor Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001. Se indic totodat persoanele careau luat parte la elaborarea proiectului i se anexeaz rezultateleexpertizelor i cercetrilor efectuate n cadrul elaborrii, precumi rezultatele consultrii publice a proiectului. n cazul n carerealizarea noilor reglementri necesit cheltuieli financiare,

materiale i de alt natur, se anexeaz fundamentareaeconomico-financiar. Dac pentru executarea actului legislativcare se adopt este necesar elaborarea altor acte legislativesau normative, se anexeaz lista acestora i/sau, dup caz, iproiectele lor.Proiectul actului legislativ se prezint n limbamoldoveneasc mpreun cu traducerea lui n limba rus.La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative seanexeaz copiile lor n variant electronic.Proiectele de actelegislative i propunerile legislative naintate de deputai seprezint n limba moldoveneasc sau n limba rus.Secretariatul Parlamentului asigur traducerea lor n limbarespectiv.n cazul n care se va constata c iniiativelelegislative nu snt perfectate conform cerinelor tehnice stabilite

de prezentul Regulament i de alte acte legislative, Biroulpermanent poate propune autorilor acestora s le aduc nconcordan cu prevederile legale respective.nregistrareaproiectelor de acte legislative i a propunerilor legislativeProiectele de acte legislative i propunerile legislative se

nregistreaz la Direcia documentare parlamentar aSecretariatului Parlamentului n ordinea prezentrii. Prindispoziie a Preedintelui Parlamentului, proiectele de actelegislative care corespund cerinelor art.47 se introduc nprocedura legislativ i se distribuie spre avizare comisiilorpermanente, Direciei juridice a Secretariatului Parlamentului i,dup caz, Guvernului, instituiilor interesate. n cel mult 5 zilelucrtoare de la data includerii n procedura legislativ,proiectele de acte legislative, propunerile legislative, precum idocumentele menionate la se plaseaz pe web site-ulParlamentului.c) evaluati legislatia referitoare la tipurile de legi si trasaturile spfiecarui tip: legea este expresia rationala si solemna a dreptului.Teoriticienii clasifica legile dupa mai multe criterii : a) in functie d

autoritatea lor juridica sau dupa criteriul fortei juridice distingem llegi constitutionale ele ocupa primul loc in ierarhia legilor,astdatorita continutului lor cit si datorita procedurii speciale de adopacestora. Ele introduc texte noi in C-tie , abroga anumite texteconstitutionale sau le modifica pe cele existente.prin legile con-lsupuse reglementarii relatiile sociale,care determina functionarestatului si societatii, fiind in mod practic mijlocul de stimulare sidirectionare a procesului reglementarii juridice in stat.2 ) legile or

reglementeaza functionarea si structura organelor statului, sistelectoral. In ierarhia legislativa, legile organice constituie esalonintermediar intre legile constitutionale si ordinare.Pot interveni ndomeniile deosebit de importante pu care legislativul consideraadoptarea de legi organice. Domeniile care reglementeaza prin lorganica sunt stabilite in C-tie, de ex: sistemul electoral, organizdesfasurarea referendumului; organizarea si functionarea Parlaorganizarea si functionarea Guvernului;regimul generel al proprietatii si mostenirii;etc.Constitutiile prevaadoptarea legilor organice , in scopul determinarii statutului juridipersoanei fizice, precum si statutul persoanei in diferite domeniisociale, ale vietii pesonale si intime,mai ales in domeniul ocrotirii

intereselor legale. Aceasta categorie de legi se adopta cu notulmajoritatii deputatilor alesi dupa cel putin 2 lecturi,iar modificarecompletarea si abrogarea lor sau ale unor dospozitii ale acestorde regula tot printr-o lege organica. 3) Legile ordinare reglemacele domenii ce nu constituie obiect al reglementarii primelor 2de legi. Legile ordinare, din punct de vedere al obiectului dereglementare normativ-juridic constituie categoria cea mai numede legi. Ele intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, cu excedomeniilor supuse reglementarii prin C-tie si legi organice. Prinprocedura simpla de adoptare , legile ordinare constituie categormai dinamica. Aceasta categ de legi este chemata sa asigure, inadesea de urgenta, principiul suprematiei legii in raport cu alte cde acte normativ- juridice. In RM se adopta cu votul majoritatiideputatilor prezenti si aceasta categorie de lege nu trebuie sa cdispozitiilor constitutionale si organice, iar modificarea, completabrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora seregula prin legea ordinara conform procedurii stabilite in acest sin functie de cotinutul lor sint: 1) legi materiale reglementeazaactivitatea subiectelor de dr, persoane fizice si pers juridice, reladintre ele. 2) legi procedurale stabilesc forma de desfasurare

actiuni sau activitati publice sau private, caile si mijloacele de alsi aparare a dr-lor patrimoniale, inclusiv forma de emitere sau inta actelor juridice si aceea in care sa fie sanctionati cei care au inlegea materiala. C) in functie de obiectul reglementarii juridice sicu caracter: constitutional, civil, penal, administrativ, fiscal,etc. dse mai diferentiaza, in dependenta de aplicarea relatiilor sociale,generale se aplica tuturor relatiilor sociale sau subiectelor deunor anumite categ de relatii sau de subiecte, fara sa-si piardacaracterul de generalitate, speciale se aplica in exclusivitate ucateg de relatii sociale sau subiecte strict determinate prin derogla regula generala, exceptionale vizeaza relatiile sociale genesituatii exceptionale. Ele deroga de la legile generale si cele specaz de divergenta intre legile generale sau speciale si legile de ecu aceeasi forta juridica se aplica legea exceptionala. E) in functdurata lor, distingem legi: permanente acele legi carora nu li scunosc data si imprejurarile incetarii aplicariui, temporare suncarora li se cunosc atot data intrarii in vigoare, cit si data si condiiesirii lor din vigoare.

19 Const rominiei care au actionat pe terit R.M

1.Const 1866 premisile:

- existenta statului- unificarea actelor cu caracter international- existent statalitatii prin tratat international- in statele vecine exist adeja o constit

Const 1923 premisele:- reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918)- revolutia socialista din basarabia- necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului

Const 1938 premise:- dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui- modificarea legii fara acordul parlamentului

2.Caracteristicile Constituiei din 1866

este prima constituie intern romneasca fost promulgat fr a se cere acordul Marilor Puteri

a fost elaborat dup modelulConstitu iei Belgiene din 1831este un act de factur liberal

proclama suveranitatea naionalguvernarea era reprezentativ i responsabilse instituia principiul separrii puterilor n statmonarhia reprezenta forma de guvernmnt n stat i era ereditarstabilea liberti i drepturi ceteneti

includea un nou sistem electoral, bazat pevotul cenzitareste prima realizare a lui Carol Ia fost considerat una din cele mai democratice constituii din Europainstituiile centrale ale statului erau:

-Monarhia era ereditar, n familie pe linie brbteasc, motenitorii tronuluiurmnd s fie crescui n religia ortodox-Guvernul reprezinta puterea executiv i era condus de primul ministru;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_cenzitarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_cenzitarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_cenzitar


6/12

mparte puterea executiv cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarearoiectelor legii Parlamentului i punerea n practic a legilor votate de

ParlamentParlamentul reprezinta puterea legislativ i era format din Senat i Camera

Deputailor structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara deA.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris"

Constituia Romniei din 1923

Potrivit Constituiei din1923, Romnia era o monarhie constituional,tat naional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituia

unificrii, cum mai e numit, consfinete realizarea Romniei Mari i are la

az constituia din1866, dovad fiind faptul c din cele 138 derticole, 78 s-au pstrat din cea de la 1866.RegeleFerdinand I(1914-1927) reprezinta elementul cheie alieii politice. El exercita puterea executiv, numea i revoca minitrii,anciona i promulga legile, era eful Armatei, avea drept de veto, puteaate moned, conferea decoraii, avea drept de amnistie i graiere, convoca

i dizolva Parlamentul, ncheia tratate (acestea devenind valabile dup cerau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativ nadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul i Adunarea

deputailor) i avea rolul de a vota legile, de a le abroga i avea drept deontrol asupra activitii guvernului.

Constituia Romniei din 1938Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cuuprematia executivului. 8 titluri. Prezenta reprezentantei nationale siamera deputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercitauterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923..

Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri sidiferite regimuri.Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separriiuterilor n stat.

Const din 1923 este numita constituia unificriiConst din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh

6 Indatoririle fundamentale.

def. de Crnandatoririle fundamentale sunt obligaii eseniale ale cetenilor

pentru a ndeplini sarcinele societii; realizarea lor se asigurprin convingerea sau la necesitate se folosete fora coercitiv atatului.

def. ioan murarundatoriile fundamentale sunt acelea obligaii ale ceteniloronsiderate eseniale de ctre popor pentru realizarea scopurilorocietii nscrise n constituie i asigurate prin realizarea lor

prin convingerea sau la nevoie prin fora de constrngere atatului.

Sub acest titlu snt nscrise acele ndatoriri corelative drepturilorare au fost considerate ca fundamentale, fidelitatea fa de ar,espectarea constituiei i a celorlalte legi, aprarea rii iontribuia la cheltuielile publice.

Domnul doctor profesor ioan muraruidentific urmtoarele criterii:

1- ndatoririle fundamentale sunt aceleobligaii crora societatea la un anumitmoment le atribuie o valoare mai mare,valoare ce se reflect n regimul juridic

special ce le atribuie .2- Aceast trstur esenial andatoririlor fundamentale duce lanscrietea lor chear ntextul constituiei,evideindule importana lor i totodatasigurndule protecia juridic sporit.3- ndatoririle fundamentale suntasigurate n realizarea lor prin convingeresau la nevoie prin fora de constrngere astatului cci ele sunt veritabile obligaieijuridice.

Aceste indatoriri includ:a) ndatorirea de a respecta Constituia i legile;b) ndatorirea de fidelitate fa de ar ;c)ndatorirea de aprare a patriei;d)ndatorirea de a satisface serviciul militar;) ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice;f) ndatorirea de exercitare cu bun credin a drepturilor iibertilor ide a respecta drepturile i libertile celorlali.

2.Drepturile si libertatile fundamentale sunt nu numai o realitate, cii finalitateaintregii activitati umane, bineinteles

a aceleia democratice. Drepturile si libertatile fundamentale suntansamblu al drepturilor si libertatilor cetatenilor consacrate prinonstitutie in vederea asigurarii si liberei manifestari a lor.

Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice faraprivilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus ca legea.Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni.Aceasta estecea mai importanta trasatura. Existenta indatoririlorfundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii

unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumiteindatoriri, anumite obligatii fata de societatea in care traiesc.Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopu

rilor societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre altegarantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.

3......CompunereIndatoririle fundamentale in rm sunt inscrise in legeafundamentala CONST, lista indatoririlor sus numite ar putea fimai vasta dar in linii generale, sunt evidentiate cele maiimportante mai inseminate indatoriri. Art 55 , 56, 57 sunt de neestimate iportanta lor, cu parere de rau ele nu sunt chear atit debine respectate cum ar fi trebuit. Dar deja e un plus ca ele suntstipulate in constitutie si cetatenii au ocazia sa-si cunoasca nudpar dr dar si indatoririle lor fundamentale.

53 Not de sef de stat si locul lui in sitem autorit publice1.NotiuneaSeful statului este persoana oficial sau organul plasat n vrful

instituiilor politico-juridice din stat. n sens larg, eful statuluireprezint un demnitar aflat formal n vrful ierarhiei instituiilorpolitice, reprezintnd statul att n relaiile politice interne, ct i nrelaiile cu alte state. El se consider simbolul unitii naiunii, statului.n opinia unor autori, denumirea de ef al statului a fost pstratpentru a desemna persoana, care este chemat s reprezinte la nivelulcel mai nalt statul ca entitate colectiv, s-i angajeze, n condiiileConstituiei i ale legilor, responsabilitatea i participarea n numelestatului la ceremonii sau festiviti oficialeFunctiile-Prima dintre functiile institutiei prezidentiale il abiliteaza pePresedintele Republicii Moldova sa reprezinte statul in relatiile cu altestate sau organisme internationale.-Cea de a doua functie ii confera Presedintelui calitatea de garant alindependentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.- Cea de a treia functie a sefului statului este de a veghea respectareaConstitutiei si buna functionare a autoritatilor publice. Exercitareaacestei functii presupune, in primul rind, obligatia Presedintelui de arespecta Constitutia si, in al doilea rind, de a veghea, in conditii strictlimitate de Constitutie, celelalte autoritati publice, iar in caz de

necesitate de a lua masuri legale pentru respectarea Constitutiei.Durata mandatului(1) Mandatul Preedintelui Republicii Moldova dureaz 4 ani i seexercit de la data depunerii jurmntului.(2) Preedintele Republicii Moldova i exercit mandatul pn ladepunerea jurmntului de ctre Preedintele nou ales.(3) Mandatul Preedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prinlege organic, n caz de rzboi sau de catastrof.(4) Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de Preedinte alRepublicii Moldova dect pentru cel mult dou mandate consecutive2.n statele cu regim politic prezidenial clasic, precum SUA, peparcursul anilor a fost creat o putere prezidenial puternic,preedintele aflndu-se nu numai n fruntea statului, ci i a puteriiexecutive, n altele, ns, precum Italia, Germania, Moldova (nprezent), cu regim politic parlamentar, funcia efului de stat esteexercitat de ctre un preedinte constituional, ns puterea executivreal este concentrat n minile Guvernului, care este responsabil nfaa Parlamentului. n republicile parlamentare menionate, cu excepiaMoldovei, ca urmare a acestei tendine, se creeaz impresia c ef al

statului este Prim-ministrul, care de facto concentreaz n minile saletoate prghiile guvernrii operative a statului. Sntem de prere c nRepublica Moldova dualitatea ntre Preedinte i Prim-ministru este ormi iluzorie a conceptului impus prin normele constituionaleexistente pn la revizuirea Constituiei n 2000. Cu timpul, n cazulmeninerii statutului constituional actual al Preedintelui, rolulinstituiei Prim-minisrului se va consolida, Preedintele rmnnd unef de stat de jure, iar Primul-ministru un ef de stat de facto. Este demenionat c aa constituii, precum cea a Franei, SUA, Germania, nuutilizeaz termenul de ef al statului.3.Preedintele Republicii Moldova, potrivit art. 77 p.2 al Constituiei R.Moldova, reprezint statul i este garantul suveranitii,

independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii.Pornind de la aceste prevederi constituionale, putem contura doufuncii prezideniale: funcia de reprezentare i funcia de garant alstatului i al Constituiei. Ca ef al statului, Preedintele e chemat sasigure buna funcionare a tuturor ramurilor puterii de stat: legislativ,executiv i judectoreasc. Iat de ce, n realizarea funcionrii sale,Preedintele Republicii Moldova ndeplinete un ir de atribuii nraporturile cu celelalte autoriti publice.Din acest punct de vedere deosebim atribuii prezideniale exercitate nraporturile cu Parlamentul i atribuii prezideniale exercitate nraporturile cu autoritile judiciare. Un rol aparte ocup atribuiilePreedintelui Republicii Moldova n sfera puterii executive, n specialn raporturile cu Guvernul, cu autoritile administraiei publicecentrale de specialitate i autoritile administraiei publice locale.Preedintele Republicii Moldova este secundat n activitatea sa de unaparat de funcionari dirijat de conductorul administraieiprezideniale care se afl n subordine direct Preedintelui. Structuraaparatului prezidenial i resursele financiare ale lui se aprob lapropunerea Preedintelui de ctre Parlament.

41 Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare1.circumscripie electoral - unitate electoral administrativ n care seorganizeaz i se desfoar alegerile i referendumurile;

Prima operaiune electoral, dup fixarea datei alegerilor, este stabilirea

circumscripiilor electorale, altfel spus, a cadrului organizatoric i teritorialn care se vor desfura operaiunile electorale . Circumscripia electoralmai estedefinit i teritoriu ce cuprinde numrul de locuitori, identificaidup un anumitcriteriu, de regul domiciliul, avnd dreptul s fiereprezentain unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacircumscripiei electorale presupune o anumit divizare a teritoriului i populaiei dup anumite criterii.organe electorale - organe care organizeaz desfurarea alegerilorParlamentului, n autoritile administraiei publice locale, precum idesfurarea referendumurilor;Un rol aparte n organizarea i desfurarea alegerilor l au organeleelectorale. Prin funcionarea lor corect organismele electorale contribuieesenial la respectarea primului criteriu al oricrei democraii moderne:existena unor alegeri libere i corecte.Secia de votare reprezint locul n care este exercitat efectiv dreptuldevot. Practic fiind dificil i tehnic aproape imposibil realizareacondiiilor pentru ca alegtorii unei uniti administrativ-teritoriale svoteze ntr-un singur loc i ntr-o singur zi, acetia sunt grupai dupanumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup se amenajeaz un locspecial n care el i exercitvotul.2.

Sistemul organelor electorale n Republica Moldova:Comisia Electoral Central organ de stat, care activeaz

permanent i care este constituit pentru realizarea politicii electorale,organizarea i desfurarea alegerilor la nivel central. Comisia esteconstituit din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat dectre Preedintele Republicii Moldova, unul - de ctre Guvern i 7 de ctreParlament.

Consiliile electorale de circumscripie organe electorale constituitecu cel puin 50 de zile nainte de alegeri de ctre Comisia ElectoralCentral. Hotarele consiliilor electorale de circumscripie corespundhotarelor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliileelectorale de circumscripie se constituie n componena a 7-11 membri cudrept de vot deliberativ, dintre care cel puin 3 persoane au studii juridicesuperioare sau studii n domeniul administraiei publice.

Birourile electorale ale seciilor de votare organe electoraleconstituite de ctre consiliile electorale de circumscripie, la nivel local, cucel puin 20 de zile nainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de votdeliberativ.3.Atribuiile generale ale Comisiei Electorale Centrale

Comisia Electoral Central:

a) studiaz organizarea i desfurarea alegerilor cu scopul de a perfecionalegislaia i procedurile electorale;b) nainteaz Guvernului i Parlamentului propuneri cu privire laoportunitatea operrii unor modificri n legislaia electoral;c) elaboreaz regulamente i instruciuni menite s perfecioneze procedurileelectorale;d) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelorelectorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publicecentrale i locale;e) ine evidena cadrelor care au participat la organizarea i desfurareaalegerilor, inclusiv a lucrtorilor calificai care pot fi desemnai n consiliileelectorale de circumscripie i n birourile electorale ale seciilor de votare;f) constituie consilii electorale de circumscripie i birouri electorale aleseciilor de votare la desfurarea alegerilor pariale ale consiliilor locale saualegerilor pentru funcia de primar;
http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1927


7/12

) conlucreaz, n procesul de organizare i desfurare a alegerilor cu:Ministerul Dezvoltrii Informaionale, la asigurarea evidenei alegtorilor,nclusiv a celor aflai peste hotarele rii, n temeiul Registrului alegtorilor,ormat n baza Registrului de stat al populaiei;autoritile administraiei publice locale, n problemele selectrii cadreloralificate antrenate n activitatea organelor electorale, ale asigurriiocalurilor seciilor de votare cu cabine, urne de vot, computere i alte

mijloace tehnico-materiale;Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei seciilor de votare i a

materialelor electorale;ntreprinderile i instituiile de stat, la ncheierea contractelor pentruervicii de tiprire a buletinelor de vot i de aprovizionare cu echipament;mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea

manifestrilor ce in de educaia civic a alegtorului i informareaopulaiei asupra desfurrii procesului electoral;

h) analizeaz structura circumscripiilor electorale din punctul de vedere alrganizrii administrativ-teritoriale a republicii;) implementeaz programe de educaie civic n perioada dintre alegeri;) pregtete programe de informare a alegtorilor n perioada electoral;

k) ofer mijloacelor de informare n mas informaii cu privire ladesfurarea alegerilor i la practica administrativ utilizat n acest sens;

) prezint anual rapoarte Parlamentului i, la cerere, Parlamentului,Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului;m) ofer spre dezbatere mijloacelor de informare n mas i publiculuihestiuni electorale;

n) stabilete contacte cu partidele, cu alte organizaii social-politice ineguvernamentale care au dreptul de a desemna candidai pentru funciiublice, asigurndu-le participarea plenar la procesul electoral;) consult asociaiile obteti locale interesate s desfoare n cadrullegerilor activiti ce in de educaia civic;) organizeaz cursuri de instruire i seminare pentru persoanele care vor luaarte la procesul electoral n calitate de membri ai consiliilor electorale deircumscripie i ai birourilor electorale ale seciilor de votare, n calitate de

membri reprezentani ai partidelor i ai altor organizaii social-politice sau aiotenialilor candidai, n calitate de funcionari ai aparatului consiliilorlectorale, de membri ai grupului de iniiativ;

q) analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerilerecute, curente sau viitoare i ia msuri pentru prevenirea lor; informeazutoritile publice despre necesitatea soluionrii unor chestiuni, nonformitate cu legislaia electoral;) organizeaz consultri prealabile cu partidele, cu alte organizaii social-olitice i cu reprezentanii mass-media i asigur semnarea de ctre acetiaCodului de conduit pn la nceperea campaniei electorale.

Atribuiile consiliului electoral de circumscripieConsiliul electoral de circumscripie are urmtoarele atribuii:

) exercit controlul asupra executrii prevederilor prezentului cod i a altoregi care conin prevederi referitoare la desfurarea alegerilor;) constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheazctivitatea lor, organizeaz instructaje pentru membrii acestora, propagrocedura votrii i importana votului;) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare mijloace financiare;

d) examineaz comunicrile ce in de organizarea i desfurarea alegerilor,osite din partea autoritilor administraiei publice locale, a efilor dentreprinderi, instituii i organizaii;) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelorlectorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publiceentrale i locale i cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltriinformaionale;) asigur aprovizionarea birourilor electorale ale seciilor de votare cuormulare pentru listele electorale i procesele-verbale, cu buletine de vottc.;) nregistreaz candidaii independeni i listele de candidai din parteaartidelor i altor organizaii social-politice, aduce la cunotin public

nformaii despre acetia;h) asigur accesul publicului la declaraiile cu privire la venituri iroprietate ale candidailor n alegerile locale;) decide degrevarea de atribuiile de la locul de munc permanent a

membrilor consiliilor i birourilor electorale pe perioada activitii lor nomponena acestora;) totalizeaz rezultatele alegerilor din circumscripie, prezint Comisiei

Electorale Centrale actele respective i asigur publicarea n presa local aezultatelor votrii;

k) adun informaii de la birourile electorale ale seciilor de votare privindrezentarea alegtorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare alelegerilor i le remite Comisiei Electorale Centrale;) examineaz cererile i contestaiile asupra hotrrilor i aciunilorirourilor electorale ale seciilor de votare i adopt hotrri executorii nrivina lor;

m) exercit alte aciuni ce in de organizarea i desfurarea alegerilor.Atribuiile biroului electoral al seciei de votareBiroul electoral al seciei de votare:

) verific listele electorale mpreun cu autoritile administraiei publiceocale, asigur integritatea acestora i a buletinelor de vot i este responsabil

de ntocmirea lor corect i deplin;) examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele electorale,fectueaz modificrile necesare i elibereaz certificate pentru drept de votlegtorilor care nu se vor afla la domiciliu n ziua alegerilor;) ntocmete listele electorale suplimentare, nscriind n ele persoanele careoteaz n baza certificatelor pentru drept de vot, precum i persoanele care,

din anumite cauze, nu au fost nscrise n listele electorale principale;d) comunic populaiei care locuiete pe teritoriul seciei de votare data iocul votrii, asigur pregtirea localului pentru votare, instalarea urnelor icab

drept constitutional ,subietce-raspunsuri (1)

Documents