1.DEFINITIA SI CONCEPTIA DREPTULUI Dreptul este un ansamblu de norme de conduit obligatorii ce ncorporeaz o serie de drepturi, liberti i obligaii ale oamenilor n relaiile lor reciproce, instituite de stat sau acceptate de stat, a cror respectare se realizeaz la nevoie prin intermediul forei de coerciie a statului. Regula de baz n aplicarea dreptului, n respectarea i conformarea cu normativitatea instituit o reprezint contiina juridic a societii i a fiecrui cetean. Dar dreptul este un fenomen social, el se manifest n cadrul unei societi date. Prin drept se ordoneaz relaiile interumane. Societatea este la rndul ei organizat statal. Statul i dreptul sunt fenomene sociale globale, care se manifest n ntreaga societate. Ele se afl ntr-o legtur organic.2.ACCEPTIUNI ALE NOTIUNII DE DREPT.. Dreptul obiectiv ca totalitate a normelor juridice, adic a regulilor de comportament instituite n societatea, conduita legiferat. Acest termen se mai numete i drept reglementar, sau drept pozitiv. El are misiunea de a stabili modalitile extrem de variate impuse de viaa social n care indivizii s se comporte i accepte nevoile sociale proprii i ale celorlali indivizi. Acest ansamblu de reguli trebuie s creeze o armonie ntre nevoie i libertate, un echilibru al celor dou elemente. Nevoia sau necesitatea social este impus de societatea uman care, pentru a se dezvolta coerent are nevoie de ordine, de reguli precise. Statul, cel care d natere, formal dreptului acioneaz n aa msur nct prin regulile de drept ce le instituie s mbine armonios i eficient necesitatea cu libertatea. Dreptul subiectiv, semnific facultatea, prerogativele, obligaiile ce-i revin unei persoane i totodat posibilitile acesteia de a-i apra mpotriva terilor anumite drepturi sau interese recunoscute i protejate juridic. Se numete drept subiectiv, al subiectului relaiei juridice ipotetice sau consumate. Dreptul subiectiv i are izvorul n dreptul reglementar, obiectiv. Dreptul ca tiin sau tiina dreptului, este acea activitate de cercetare a nevoilor sociale i a reglementrilor juridice. Obiectul tiinei dreptului l constituie pe de o parte normele juridice, dreptul obiectiv, dar i cerinele sociale care au impus Statului s reglementeze, s adopte norme juridice3.NORMATIVITATEA JURIDICANormativitatea juridic n societate are caracter obligatoriu, impus, de multe ori nevoi imperative. Ea stabilete raportul dintre cum este i cum trebuie organizat viaa societii. Fenomenul juridic a aprut odat cu oamenii, dar nu s-a putut manifesta ct timp nu a existat statul. Odat cu mplinirea acestei nevoi, fenomenul juridic a nceput s se manifeste deschis. Exist structuri ale statului care urmresc permanent cum sunt respectate legile n vigoare (dreptul pozitiv) ce relaii sociale mai trebuie reglementate, ce trebuie abrogat ca fiind de prisos ca urmare a evoluiei vieii sociale. Apariia unor schimbri n societate pune problema dac se impune intervenia statului pentru a stabili cum s se desfoare relaiile sociale noi, cum s se integreze comportamentul oamenilor n ordinea de drept existent.Din caracterul obligatoriu al normelor juridice se nate ideea de sanciune. De fapt, ntre obligaie i sanciune exist o legtur total: orice obligaie trebuie s aib ca mijloc de asigurare a executrii sale, posibilitatea de a aplica sanciunea. Numai regulile de drept au acest avantaj ca la nevoie s fie asigurat conformarea subiectelor prin aplicarea sanciunilor. Toate regulile din societate sunt prin ele nsele obligatorii, pentru c altfel nu ar mai fi reguli. Diferena dintre regulile juridice i celelalte reguli ale sistemului social const n faptul c aplicarea normelor juridice este asigurat, la nevoie prin constrngere, iar celelalte reguli social-etice, religioase, politice etc., nu pot fi impuse.Cnd conduita uman este circumscris unor norme juridice, oamenii nu au posibiliti apreciative, dac respect sau nu regulile impuse. 4.ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE STATULUI.Fiecare stat n parte, se caracterizeaz prin elementele sale eseniale, definitorii i obligatorii, unanim recunoscute i anume: un element personal; un element material i un element formal-instituional.Elementul personal. Este reprezentat de populaie, denumit generic colectivitate uman, social, cea asupra i pentru care acioneaz statul. ntre populaia determinat generic i fiecare membru al acesteia i statul ca instituie exist de la nceput o strns legtur juridic (cetenie), moral i uneori religioas.Teritoriul. Este un al doilea element constitutiv i indispensabil al statului. Teritoriul delimiteaz n spaiu puterea statului, ntinderea n spaiu a competenelor sale. Suveranitatea (puterea public). Toi indivizii unui stat sunt legai ntre ei printr-o serie de drepturi i obligaii corelative, determinate de o putere suprem, unitar, care este tocmai subiectul ordinii juridice. Statul este cel care ordon comportamentul indivizilor, extinde sau limiteaz libertile acestora i tot el este cel care constrnge, oblig i sancioneaz pe toi aceia care i se mpotrivesc.5.SEPARATIA PUTERILOR IN STATn general, se recunoate existena a trei forme de manifestare a puterii publice, de separare a acestei puteri, i anume:puterea legiuitoare sau legislativ; puterea executiv sau administrativ; puterea judectoreasc sau justiia.Funcia legiuitoare (legislativ). Reprezint manifestarea direct a suveranitii poporului i se caracterizeaz prin aceea c statul stabilete reguli de conduit social obligatorie, care sunt respectare, n principiu de ctre cei vizai, iar n situaia nclcrii lor, prin fora de coerciie (constrngere) a autoritilor specializate ale statului. Statul legifereaz continuu pentru a menine echilibrul dintre nevoile sociale i ordinea juridic necesar, dar niciodat exercitarea puterii de legiferare pe principiul c statul poate face orice poate legifera oricum nu poate fi acceptat. Funcia executiv are ca obiect organizarea aplicrii i aplicarea n concret a legilor i altor acte normative i cu caracter individual adoptate sau emise n executarea legilor (ca acte ale Parlamentului). Funcia jurisdicional, de aplicare a justiiei ndeplinete misiunea de soluionare a litigiilor care apar n societate ntre indivizi, ntre acetia i stat sau ntre grupuri de indivizi constituii i recunoscui ca persoane juridice (persoane morale spre a-i deosebi de persoanele fizice).

6.Forma de stat : forma de guvernamant,regimul politic.NotiuneForma de guvernmnt .Desemneaz modul n care sunt constituite i funcioneaz autoritile supreme.Ea se raporteaz cu precdere la trsturile definitorii ale efului statului, cum este desemnat acesta, raporturile sale cu puterea legiuitoare.Din punct de vedere al formei de guvernmnt, statele se mpart n monarhii i republici.n ara noastr, asupra acestei probleme s-au emis mai multe puncte de vedere, unele similare cu tradiia republic i monarhie, altele mai nuanate, precum:democratia ,monocratia ,oligarhia,forme mixte, forme specifice(stalinismul maoismul sau ceausismul ). Monarhia. Se caracterizeaz prin transmiterea efiei statului (a tronului) de la un monarh la altul pe linie de rudenie sau n alte condiii stipulate n Constituie. Republica reprezint forma de guvernmnt n care cetenii se guverneaz singuri, desemnnd sau alegnd un ef de stat, denumit de regul preedinte. Regimul politic reprezint ansamblul metodelor i mijloacelor de nfptuire a puterii, a relaiilor existente ntre autoritile care alctuiesc sistemul social-politic, relevnd mai ales regimul drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor Regimul parlamentar, caracterizat prin necesitatea ca guvernul s dispun n orice moment de ncrederea Parlamentului. Regimul politic parlamentar se caracterizeaz prin poziia preeminent a Parlamentului;responsabilitatea politic a Guvernului i dizolvarea acestuia cu ajutorul moiunii de cenzur i cu dreptul efului statului de dizolvare a Parlamentului dac nu se ajunge la formarea unui nou guvern ntr-un termen, de regul 45 sau 60 de zile;colaborarea dinte Guvern i Parlament i totodat rspundera politic a Guvernului numai n faa Parlamentului. Regimul prezidential.A fost inaugurat n SUA, avnd ca element esenial echilibrul dintre Executiv i Legislativ, determinat de independena reciproc a celor dou puteri i de certitudinea rmnerii n funcie pn la expirarea mandatului. Din aceasta rezid dou caracteristici fundamentale, i anume: monocefalismul executiv i autoritatea preedintelui i, independena reciproc a preedintelui i a parlamentului. Nu exist astfel funcia de prim-ministru, nici de guvern ca subiect de drept public, exist numai preedintele i minitrii si.Regimul semiprezidential sau mixt n care se mbin existena Guvernului care rspunde colegial i solidar n faa Parlamentului ales prin vot universal i direct, existena instituiei preedintelui ales prin sufragiu universal i care n raporturile dintre Preedinte Parlament Guvern duc la tendine prezidenialiste sau parlamentariste.7.NORMA JURIDICA- o regul de conduit general, impersonal i obligatorie instituit sau acceptat de stat, a crei ndeplinire se realizeaz voluntar, prin contiina juridic a oamenilor iar la nevoie prin intervenia forei de constrngere a Statului. Norma juridic este o porunc a Statului asupra membrilor societii ceea ce implic faptul c, din momentul intrrii n vigoare a normei juridice, n mod nemijlocit, continuu i necondiionat, orice abatere de la aceste comandamente stabilite de norm, presupune o nesocotire a dreptului, a ordinii juridice sociale i implic intervenia forei de constrngere a statului. Normele juridice reglementeaz raporturile dintre oameni i nu raporturile dintre om i bunuri aa cum s-a susinut n doctrin pornindu-se de la normele juridice care reglementeaz dreptul de proprietate. Structura intern sau logic a normei juridice relev elementele intrinseci (de logic) care compun norma respectiv: ipoteza, dispoziia i sanciunea. Ipoteza este acea parte a normei juridice care stabilete mprejurrile n care se va aplica norma juridic. Dispoziia este elementul esenial, fundamental al normei juridice, fr de care un text de lege nu poate constitui, de sine stttor o norm juridic. Sanciunea normei juridice, reprezint acea parte a normei juridice care stabilete consecina nerespectrii conduitei prescrise de dispoziie sau de ipotez. Normele juridice n vigoare trebuie sistematizate, aranjate dup o anumit logic, pentru a putea fi nelese de ctre toi cei crora li se adreseaz. Este ceea ce se numete structura exterioar a normelor juridice pe care autoritatea emitent trebuie s o utilizeze n aa msur nct forma de exprimare a noilor norme juridice s se armonizeze cu normele juridice existente i s poat fi utilizat i ulterior de ctre autoritile ce vor emite alte noi norme juridice.8.Notiunea de drept constitutional si institutii politiceActivitatea de dobndire i exercitare a puterii publice n orice stat, relaiile permanente dintre stat i cetenii si, de fapt dintre guvernani i guvernai pornete de la identificarea unor criterii constante, a unor principii generale, pe care Adunarea constituant trebuie s le identifice i s le ncorporeze n textul Constituiei. De aceea, n mod constant, mai nti se elaboreaz Teze ale viitoarei Constituii i dup aprobarea acestora se trece la construirea edificiului tehnico-juridic al viitoarei Constituii. Aceeai este situaia i n cazul legilor de revizuire a Constituiei.

9.Specificul normelor de drept constitutionalNormele de drept constituional au o pondere foarte important n definirea i fundamentarea statului de drept, a regimului politic i a formei de guvernmnt. La baza existenei, i a funcionrii ntregului sistem politico-instituional stau normele de drept constituional. Nu fr temei, ramura de drept constituional a fost uneori definit ramur conductoare a dreptului, un element de referin pentru toate celelalte norme de drept care se adopt ori exist deja n vigoare la momentul adoptrii ori revizuirii unei Constituii. .n acelai timp dreptul constituional, ca ramur a dreptului este legat de apariia constituiilor, altfel nu am putea afirma c el cuprinde norme de referin pentru toate celelalte ramuri ale dreptului, fiindc s-ar confunda ori s-ar transfera n cadrul altor ramuri ale dreptului.

10.Subiectele raportului de drept constitutionalParticipanii (subiecte) ale raporturilor de drept constituional, nu pot fi dect oamenii privii n individualitatea lor natural, ca persoane fizice sau organizai n diferite asociaii ca persoane juridice. Poporul. Noiunea de popor cuprinde totalitatea oamenilor, comunitatea naional statornic din punct de vedere spiritual, economic, lingvistic i juridic pe teritoriul statului. ntre popor i stat exist cetenia, legtura juridic permanent. Statul. n principiu, din punct de vedere al structurii de putere statele sunt unitare sau federale. n statele federale, statul federal apare ca subiect de drept constituional n raport cu statele federate, (componente) ce formeaz federaia. Statele unitare sunt la rndul lor subiecte ale raporturilor de drept constituional. Statul ca ntreg, ca subiect de drept constituional se manifest de regul prin autoritile i instituiile publice. Organizaiile politice i sociale. Din aceast categorie fac parte partidele politice, organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale, alianele politice, care au dreptul de a participa la alegeri parlamentare sau locale propunnd candidai n acest sens. Cetenii romni. Ca persoane fizice, cetenii pot aprea n raporturile de drept constituional cnd urmresc realizarea drepturilor i libertilor fundamentale. Strinii i apatrizii. Romnia ca stat de drept, democratic i-a deschis larg porile strinilor i apatrizilor care, n condiiile legii romne i a acordurilor internaionale la care ara noastr este parte, doresc s obin cetenia romn, protecie juridic prin azil politic sau drept de edere ndelungat la noi, iar n perspectiv s devin ceteni romni, cnd vor ndeplini condiiile legale n acest domeniu i i exprim opiunea respectiv.

11. Izvoarele dreptului constitutional.Prezentare succintaConstituia este izvorul principal al dreptului constituional. Normelor cuprinse n legile de revizuire a Constituiei se integreaz organic n textul Constituiei aa cum s-a ntmplat cu prilejul primei revizuiri a Constituiei, n anul 2003 cnd s-a dat articolelor o nou numerotare.Legea ca act juridic normativ al Parlamentului-Fundamentul juridic al statului de drept are la baz o Constituie democratic adoptat i o legalitate fundamentat pe constituionalitatea legilor. Camera Deputailor i Senatul adopt legi, hotrri i moiuni, n prezena majoritii membrilor, iar art. 75 stabilete categoriile de legi care pot fi adoptate de Parlament: legi constituionale, legi organice i legi ordinare. Regulamentele Parlamentului-n Constituie, cu privire la Parlament, sunt trecute numai elementele eseniale, definitorii, revenind acestuia ca prin Regulament fiecare Camer sau Regulamentul Camerelor reunite s se stabileasc n detaliu structura organizatoric, procedurile de funcionare etc. Ordonanele Guvernului, Tratatele internaionale-tratatele internaionale reprezint acte normative ncheiate de dou sau mai multe state cu posibilitatea de aderare i a altor state ulterior, dac n cuprinsul acestora se prevede expres o astfel de posibilitate, Acquis-ul comunitar.

12.Suprematia ConstitutieiSupremaia Constituiei. Acest concept s-a impus nc de la primele constituii nescrise (cutumiare) explicndu-se prin aceea c se recunoate acestor norme constituionale valoarea juridic cea mai mare n stat. Aceste norme devin de la nceput norme principii, sau norme de referin. Prin coninutul su reglementar, Constituia cuprinde n general normele care reglementeaz modul legal i democratic de instituire a puterii, de exercitare i de meninere a acesteia. Ca lege fundamental, Constituia trebuie s se situeze deasupra celorlalte legi al cror coninut este obligatoriu subsumat ei. Constituia oblig autoritatea suprem de legiferare s adopte legi conforme coninutului su. Supremaia se manifest prin faptul c normele cuprinse n Constituie nu urmresc o reglementare n detaliu a vieii societii, a comportamentului uman cruia i se adreseaz de regul normele juridice ci, faptul de a crea un edificiu, o coloan vertebral a dreptului, pe care trebuie s o respecte mai nti autoritile i instituiile publice att prin adoptarea unor legi sau altor acte normative conforme cu Constituia ct i prin asigurarea garaniei c normele principiale din Constituie vor dobndi un coninut legal i formal.

13.Specificul constitutiei din 1938Constituia dictaturii regale, din 1938, aduce modificri majore n viaa politico-social a Romniei avnd un caracter profund antidemocratic. Reguli noi pe care le regsim n Constituia lui Carol al II-lea: desfiinarea partidelor politice; restrngerea drepturilor i libertilor fundamentale;preluarea ntietii n cadrul puterii legislative i a celei executive de ctre rege transferul responsabilitii actelor regelui ctre minitrii care aveau obligaia de a contrasemna actele regelui;regele putea emite decrete cu putere de lege, ceea ce nseamn, substituirea Adunrii Reprezentanei Naionale, similar unui Parlament,Reprezentana Naional era format din dou Adunri: Senatul i Adunarea Deputailor (art. 31). Se poate constata c modul de elaborare i de adoptare se aseamn cu cel folosit de Cuza n privina Statutului Dezvolttor din 1864. Carol al II-lea instaureaz, la 10 februarie 1938, dictatura personal.

14. Organizarea constituional n perioada septembrie 1940 august 1944Pierderea unei mari pri a teritoriului naional n vara anului 1940, a condus la o serie de msuri n plan constituional din partea Capului Statului regele Carol al II-lea care prin Decretul-lege nr. 3052 din 5 septembrie 1940 a suspendat Constituia din 1938 i a dizolvat Parlamentul. n aceeai zi, prin Decretul-lege nr. 3053, Generalul Ion Antonescu este investit ca Preedinte al Consiliului de Minitri i primete puteri deosebite pentru conducerea statului romn, reducndu-se prerogativele regelui. Preedintele Consiliului de Minitri devine astfel Conductorul Statului. La 6 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea abdic de la Tronul Romniei, fiind urmat la tron de ctre fiul su, cunoscut ca Regele Mihai I. Acesta reconfirm actele regale ale tatlui su n privina puterilor ncredinate Generalului Ion Antonescu i restrnge nc din puterile regelui.Rolul noului rege, Mihai I devine unul de protocol, era capul otirii, conferea decoraii, avea drept de graiere, amnistie ori reducere a pedepselor, acredita i primea ambasadori, ncheia tratate n numele regatului Romniei, numea minitri i subsecretari de stat cu contrasemntura Preedintelui Consiliului de Minitri (Conductorul Statului), putea modifica legile organice ori btea moneda.Dup 6 septembrie 1940 au loc evenimente deosebite n planul vieii Romniei, Statul romn este declarat ca fiind Stat naional Legionar (conform Decretului regal nr. 3151 din 14 septembrie 1941, ceea ce nseamn c Garda de Fier, era recunoscut ca organism politic social de excepie, avnd rolul de a ridica moral i material poporul romn .... Conductorul Statului care era Preedintele Consiliului de Minitri devenea, n acest mod, Conductorul Statului Legionar i eful regimului legionar, avnd ascenden n modul de organizare al Germaniei.Pe fondul ascensiunii micrii legionare i a evenimentelor tragice din 21 24 ianuarie 1941, n luna februarie 1941, este abrogat decretul regal din 14 septembrie 1940 privind Statul Naional Legionar i s-a revenit la organizarea statului de la 6 septembrie 1940.Actele cu caracter constituional dar contrare spiritului democraiei constituionale, din 5 6 septembrie 1940 au fost supuse aprobrii unui plebiscit la 2 martie 1941, devenind n acest mod ca acte fundamentale ale Statului Romn i vor rmne n vigoare pn la cderea regimului antonescian.Pe aceste realiti politico-juridice se va desfura viaa politic a Statului Romn pn la 23 august 1944 cnd este demis i arestat ntreg Guvernul Antonescu, iar prin Decretul regal nr. 1626 din 31 august 1944 este repus n vigoare Constituia din 1923 cu unele texte revizuite care va rmne n aplicare pn la 30 decembrie 1947. La aceast dat, urmare unei lovituri de stat, este nlocuit instituia monarhiei cu republica i regele forat s abdice. Din punct de vedere legal Constituia din 1923 nu a fost abrogat prin Legea nr. 363/30 decembrie 1947 pentru c abrogarea unei Legi fundamentale nu se poate face dect prin alt lege cu aceeai for juridic.

4. Constituiile socialistea) Constituia Republicii Populare Romne din 13 aprilie 1948Dup schimbarea formei de guvernmnt n urma loviturii de stat din 30 decembrie 1947, noul regim politic de sorginte marxist a procedat la adoptarea unei noi Constituii care s consacre realitatea din Romnia de la acea dat. Prin aceast Constituie se ntrerupe istoria constituional-democratic a Romniei. Din punct de vedere al coninutului, aceast constituie se remarc prin instituirea unui control total al statului asupra individului, restrngerea drepturilor i libertilor ceteneti, instituirea principiului unicitii puterii, desfiinarea controlului judectoresc asupra actelor administrative (contenciosul administrativ). Dispare pluripartitismul politic etc., iar funcionarii publici devin funcionari de stat, fiind supui normelor dreptului muncii.

b) Constituia Republicii Populare Romne din 24 septembrie 1952

Dei nu trecuser dect 4 ani de la prima Constituie republican (din 13 aprilie 1948) n 1952 este adoptat o nou constituie care consacr rolul fundamental al partidului unic, impune n organizarea administrativ a teritoriului sistemul sovietic al regiunilor i raioanelor, cel al sfaturilor populare ca organe ale puterii de stat n plan teritorial, crora li se recunoate personalitate juridic.Aceast Constituie consacr formal o serie de drepturi i liberti fundamentale, dar modul n care ele puteau fi efectiv exercitate era unul restrictiv. Spre exemplu, dreptul de asociere al cetenilor era recunoscut dac scopul urmrit nu este ndreptat n contra ordinii democratice stabilite prin Constituie. Orice asociaie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzis i pedepsit prin lege. Dac o persoan exprim opinii mpotriva ordinii democratice, asociaia putea fi considerat ca fascist i mpotriva ordinii sociale. Se poate observa c nu statul era cel considerat ca fiind n pericol, ci ordinea intern, clasa conductoare, partidul unic etc., ceea ce pune n lumin o evident limitare a drepturilor fundamentale.

c) Constituia Republicii Socialiste Romnia din 21 august 1965i aceast lege fundamental continu tradiia celor dou Constituii adoptate dup schimbarea formei de guvernmnt, n sensul c menine consacrarea, rolului fundamental al Partidului Comunist (partid unic), stabilete formal unele din drepturile i libertile fundamentale, menine sistemul unicitii puterii i al aezrii pe principiul subordonrii ierarhice a tuturor organelor statului, n vrful acestei piramide a sistemului statal aflndu-se Marea Adunare Naional. Instanele judectoreti sunt formate din judectori numii de organele puterii de stat, i au obligaia s apere ornduirea socialist. n fapt, judectorii nu erau inamovibiliUn progres de remarcat al Constituiei din 21 august 1965 const n aceea c, formal, li se d posibilitatea cetenilor s se plng autoritilor de justiie mpotriva actelor abuzive ale organelor statului, principiu consacrat prin art. 35 din Constituie n urmtorii termeni: cel vtmat ntr-un drept al su printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, n condiiile prevzute de lege, anularea actului i repararea pagubei. n temeiul acestei norme constituionale a fost adoptat Legea nr. 1/1967 care s-a dovedit neeficient, pentru c nu rspundea nici pe departe cerinelor art. 35 i nici art. 103 din Constituie care stabilea c Tribunalele i judectoriile judec cererile celor vtmai n drepturile lor prin acte administrative, putnd s se pronune, n condiiile legii, i asupra legalitii acestor acte.De remarcat c dup 30 decembrie 1947 n structura puterii de stat a aprut o instituie nou, Prezidiul Republicii, apoi Prezidiul Marii Adunri Naionale care se va menine pn n 1961 cnd s-a transformat n Consiliul de Stat dup modelul celorlalte ri socialiste europene. Consiliul de Stat era format din parlamentari (deputai) fiind un miniparlament ce putea emite decrete cu putere de lege. Consiliul de stat i anterior Prezidiul, au jucat rolul instituiei efului de stat organ colegial.Consiliul de Stat a continuat s existe i dup martie 1974 cnd a fost instituit funcia de Preedinte al Republicii. Preedintele Republicii, pe fondul sistemului dictatorial, era i preedintele Consiliului de Stat, i emitea decrete prezideniale, ca ef al Statului i semna Decretele adoptate de Consiliul de Stat.

15. Adoptarea, revizuirea, suspendarea i abrogarea Constituiei

Exist practic dou situaii: care determin adoptarea unei Constituii.nu exist Constituie pentru c ea a fost nfrnt de o schimbare brusc n evoluia societii printr-o revoluie, lovitur de stat, etc. sau,exist o Constituie i ceea ce se urmrete printr-o alt constituie s se realizeze schimbri majore ca fundament, concepie i coninut pe plan constituional.Revizuirea (modificarea) Constituiei.Prin revizuire sau modificare a Constituiei se urmrete punerea de acord a textului Constituiei n vigoare cu noile realiti i evoluii sociale, cu izvoarele materiale ale normelor juridice constituionale cu orientarea politic a rii. n acelai timp cu prilejul revizuirii vor fi nlturate unele imperfeciuni constatate n procesul de aplicare a Constituiei pn la acel moment. Revizuirea poate consta n abrogarea unor norme, modificarea altora sau completarea textului iniial cu alte norme, n concordan cu evoluia i necesitile realitilor sociale.Suspendarea Constituiei.Unele Constituii conin dispoziii care interzic suspendarea acestora sau a unor norme din coninutul lor ceea ce nseamn c oprirea cursului efectelor Constituiei poate interveni numai prin abrogare. n practica constituional a statelor, suspendarea legii fundamentale este generat de crize politice majore care impun autoritilor statului luarea unor msuri dure, ce pot conduce la suspendarea unora dintre drepturile politice fundamentale. Crizele politice pot conduce la declararea strii de asediu, a strii de urgen, instituirea legii mariale, lovitur de stat etc., cnd eful statului, al Guvernului sau Administratorul legii mariale guverneaz prin Decrete-legi. Abrogarea Constituiei.Abrogarea are drept consecin ncetarea efectelor juridice ale unui act normativ. Ea poate fi expres sau tacit potrivit doctrinei i reglementrilor uzuale. Cum constituia reprezint un ansamblu juridic armonios structurat, este necesar ca abrogarea s se realizeze expres printr-o alt Constituie sau printr-o lege constituional de revizuire (modificare) a Constituiei.

16. Legea ca act juridic normativ al ParlamentuluiFundamentul juridic al statului de drept are la baza o Constitutie democratic adoptata si o legalitate desavarsita fundamentata pe constitutionalitatea legilor .Imediat dupa Constitutie , ca forta juridica , se situeaza legea.Potrivit art.64 din Cons. Romaniei, Camera depu. si Senatul adopta legi,hotarari si motiuni in prezenta majoritatii membrilor iar art.75 stabileste categoriile de legi care pot fi adoptate de Parlament : legi constitutionale , legi organice si legi ordinare.Legile constitutionale sunt izvoare de dr.constitutional numai in masura in care reglementeaza relatii sociale esentiale care privesc actiuni de instaurare , exercitare si mentinere a puterii in stat.

17.Controlul constitutionalitatii legilorGarantia mentinerii suprematiei Constitutie in cadrul sistemului juridic al statului se asigura prin instituirea controlului de constitutionalitate pentru legi si alte acte normative cu continut de reglementare primara.Din perspectiva controlului de constitutionalitate se are in vedere in primul rand controlul asupra legilor cat si a altor acte normative ale Parlamentului.Prin instituirea controlului constitutionalitatii legilor se asigura garantarea suprematiei Constitutiei in conditiile in care opozitia parlamentara are posibilitatea sa sesizeze autoritatea de jurisdictie constitutionala daca in cadrul procedurii de adoptare a unei legi s-a opus ori amendamentele propuse de ea au fost nesocotite de majoritatea parlamentara.

18.Cetatenia romanaNotiunea de cetatenie se afla in stransa legatura cu o colectivitate umana organizata statal.Notiunea de cetatenie are in vedere 2 sensuri : un sens juridic- ce priveste drepturi si obligatii juridice si un sens politic de apartenenta a individului la o colectivitate umana , popor , natiune.Cetatenia reprezinta o legatura juridica, politica si morala intre individ si stat , acesta din urma fiind inteles ca institutia politica cea mai inalta a unei colectivitati umane , popor , natiune.Aceasta legatura juridica-politica-morala este una permanenta , nu conjucturala, ea da nastere unor drepturi si obligatii care se manifesta atat in interiorul granitelor statale permanente cat si in exteriorul acestora oriunde s-ar afla cetateanul la un moment dat.Cetatenii romani din strainatate se bucura de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile cu exceptia celor ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.Raportul de cetatenie da nastere la fidelitate, armonie, patriotism,devotament fata de binele comun si de interesul general.Nu intamplator , strainul sau apatridul care doreste acordarea cetateniei romane este obligat sa cunoasca limba romana si sa posede notiuni suficiente de cultura si civilizatie romaneasca in masura sa-l ajute sa se integreze rapid si deplin in viata sociala.

19.Dobandirea cetateniei romane la cerere

D.p.d.v al frecventei cazurilor , dobandirea cetateniei romane la cerere se situeaza dupa primul mod , cel prin nastere.Legea romana reglementeaza acest mod de dobandire a cetateniei prin acordare la cerere si el priveste pe cetatenii altor state si pe apatrizi care isi manifesta dorinta de a se integra in societatea romaneasca.Pt. acordarea cetateniei romane fiecare persoana din cele 2 categorii de persoane trebuie sa indeplineasca mai multe conditii :s-a nascut si domiciliaza la data formularii cererii pe teritoriul Romaniei sau desi nu s-a nascut in Romania domiciliaza legal in Romania in mod statornic si continuu de cel putin 8 ani sau cel putin 5 ani in situatia in care este casatorit cu un cetatean roman.Aceste termene se pot reduce in cazuri speciale.A implinit varsta de 18 ani.Are un comportament , atitudine si actiuni ce dovedesc loialitate fata de statul si natiunea romana si declara ca nu a intreprins si nu va intreprinde in viitor actiuni impotriva ordinii de drept sau sigurantei nationale a statului roman.Are asigurate mijloacele legale pentru a trai decent , respectand legislatia privind regimul strainilor in Rom.Cunoaste prevederile Constitutiei si imnul nationalPoseda notiuni minine despre cultura si civilizatia romaneasca , cunoaste limba romana suficient de bine Este cunoscut ca avand o buna purtare , nefiind condamnat in tara sau strainatate care sa-l faca nedemn de a fi cetatean roman. Juramantul de credinta fata de Romania este momentul din care incep a curge si efectele ce se nasc din calitatea de cetatean roman.

20. Pierderea cetateniei romane Retragerea cetateniei este un mod de pierdere a cetateniei romane a celor care nu au dobandit cetatenia romana prin nastere.Ea se face printr-un act unilateral de putere si reprezinta o sanctiune aplicata celui in cauza , in situatii cum ar fi : Cel care aflandu-se in strainatate , savarseste fapte deosebit de grave prin care lezeaza prestigiul Romaniei.Cel care aflandu-se in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboiCel care a obtinut cetatenia in mod fraudulosCel care este cunoscut ca avand legaturi sau a sprijinit in orice forma grupari teroriste ori a savarsit fapte ce au pus in pericol siguranta nationala.Renuntarea la cetatenia romana este un alt mod de pierdere a cetateniei.Se poate renunta la ea pe calea amiabila indiferent de modul in care a fost obtinuta aceasta.Cel care solicita renuntarea la cetatenie trebuie sa faca dovada ca nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala sau nu are de executat o pedeapsa penala, nu este urmarit pentru debite catre stat , persoane juridice sau persoane fizice din tara , a dobandit sau are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.Cererea se face in mod individual si trebuie insotita de actele doveditoare ca indeplineste conditiile prezentate mai inainte.Cererea este analizata de care Comisia pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei.

21.Definitia drepturilor si indatoririlor fundamentaleDrepturile fundamentale reprezinta acele drepturi subiective esentiale pentru viata ,libertatea si demnitatea cetatenilor de neconceput pentru dezvoltarea libera a personalitatii umane, reglementate si garantate prin Constitutie, legile nationale Tratatele si pactele internationale semnate de Romania sau la care aceasta a aderat.Indatoririle fundamentale sunt obligatii esentiale ale cetatenilor in vederea realizarii intereselor generale ale natiunii care sunt inscrise in Constitutie si a caror realizare este asigurata prin convingerea generata de constiinta civica si juridica a individului, iar la nevoie prin interventia fortei de constrangere a statului.

22.Extradarea si expulzareaExtradarea este o institutie juridica in temeiul careia un stat poate sa ceara altui stat pe teritoriul caruia unul din cetatenii sai s-a refugiat ca sa i-l predea.In fapt cererea de extradare este un act de asistenta judiciara interstatala in materie penala si nu trebuie vazuta ca o sanctiune.Expulzarea permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige o persoana (cetatean strain sau apatrid ) sa paraseasca tara.Priveste exclusiv pe cei care nu sunt cetateni romani.Este o masura de siguranta si intra in competenta de solutionare a autoritatii judecatoresti.Expulzarea colectiva sau individuala nu poate fi motivata de religia , rasa, culoarea sau alte elemente individuale ale celor in cauza ci de motivele de oportunitate pe care judecatorul nu le poate cenzura fiind apanajul autoritatii executive.

23.Accesul liber la justitie.Dreptul la aparareStatul de drept si democratia in general nu pot fi concepute fara asigurarea libera si neingradita a fiecarui cetatean de a se adresa autoritatii judecatoresti ori de cate ori considera ca i-a fost incalcat un drept sau un interes legitim de catre alti cetateni sau de catre autoritatile si institutiile publice.Justitia se realizeaza in numele legii ceea ce inseamna ca este asigurata independenta magistratilor si nesupunerea lor decat legii.Misiunea justitiei a autoritatilor judecatoresti se circumscrie activitatilor de interpretare si de aplicare a legilor la cazuri concrete de a judeca si stabili sanciuni penale contraventionale civile si altele impotriva celor gasiti vinovati de nesocotirea legilor.Art.21 ce reglementeaza accesul liber la justitie a fost imbunatatit in sensul art.6 din Conventia Europeana a Dr. Omului care prevede ca orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil , in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala , instituita prin lege.Tot cu ocazia revizuirii s-a stabilit ca jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite.Dreptul la aparare este conceput ca o garantie in temeiul caruia persoana fizica poate sa conteste acuzatiile ce i se aduc , sa se apere impotriva acetor acuzatii si sa evidentieze nevinovatia sa.Indeplinirea acestui drept la aparare se materializeaza prin dreptul persoanei de a-si alege un avocat sau dreptul de a fi aparata de un avocat din oficiu de catre instanta de judecata.Incalcarea dreptului la aparare in faza de urmarire penala sau de judecata are drept consecinta juridica nulitatea actelor savarsite de autoritatiele publice care au efectuat sau dispus masurile.

24. Dreptul la libera circulatie.Inviolabilitatea domiciliuluiPrin recunoasterea si garantarea acestui drept se asigura libertatea de miscare a cetateanului care se raporteaza atat la teritoriul national cat si in afara acestuia cu respectarea legislatiei in domeniu.In plan intern , libera circulatie consta in garantia ca fiecare cetatean poate merge in orice loc din Romania isi poate stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate.In afara teritoriului statului roman, dreptul la libera circulatie presupune posibilitatea de a se deplasa ca turist, om de afaceri , reprezentant oficial al statului roman, de a emgira oriunde si de a reveni oricand in tara.Ocrotirea domiciliului prin garantarea inviolabilitatii lui inseamna interdictia patrunderii in domiciliul unei persoane , a altei persoane sau a unei autoritati publice fara acceptul titularului domiciliului, in afara situatiilor de necesitate.

25.Dreptul de proprietate privata.Dreptul la proprietate privata face parte din categoria drepturilor naturale cu cea mai mare vechime in peisajul juridic.El priveste dreptul persoanelor fizice de a dobandi bunuri in proprietate de a le folosi si dispune liber de acestea inclusiv sa le instraineze.Statul garanteaza proprietatea ce a fost obtinuta pe cai legale iar nationalizare unor bunuri proprietate privata este total interzisa.Nationalizarea este o procedura politica si juridica de trecere silita din proprietata privata in proprietatea publica a unor bunuri fara despagubire si fara o justificare temeinica juridica si morala.De regula nationalizarile au la baza criteriul etnic social religios politic.Un aspect al dreptului fundamental de proprietate priveste pe cetatenii straini si apatrizii care in momentul de fata nu pot dobandi drept de proprietate asupra terenurilor , in schimb pot dobandi acest drept prin mostenire legala nu si prin mostenire testamentara.Pentru romani dreptul la mostenire este garantat.

26.Indatoririle fundamentale ale cetatenilor romaniFidelitatea fata de tara ( declarata sacra) ; apararea tarii ; obligatia de a contribui la cheltuielile publice ;buna credinta in exercitarea drepturilor si a libertatilor fundamentale.

27.Notiunea de putere politica si putere de stat.Cele doua notiuni putere politica si putere de stat au un inteles complex.Puterea politica si puterea de stat se pot manifesta numai in cadrul relatiilor sociale ce se stabilesc in cadrul statului intrucat numai statul ofera acel cadru institutional prin care se exercita forta puterii publice.Puterea politica este o relatie sociala in cadrul careia poporul dispune de dreptul sau la autoconducere si de a incredinta propria conducere unei anumite ordini sociale.Puterea de stat apare si se manifesta dupa trecerea unei anumite perioade de timp dupa aparitia statului.Puterea de stat se naste din puterea politica ,este forma institutionalizata de manifestare a acesteia.Puterea publica este puterea de previziune , de impulsionare de decizie si de coordonare care apartine aparatului conducator al tarii in principal statal.Cele doua notiuni se afla intr-o relatie de interconditionare bazata pe cele doua elemente care le genereaza respectiv elemntul institutional si elementul formal ca manifestare ca fenomen.

28.Trasaturile generale ale puterii de statCaracterul social al puterii (puterea politica este rezumatul manifestarii si al evolutiei puterii politice )Caracterul organizat al puterii de stat ( structuri de putere care pot fi controlate sau se controleaza unele pe altele in f-tie de regimul politic exsitent in stat)Caracterul oficial de constrangere ( puterea se naste din suveranitate iar suveranitatea pt a fi exercitata in interesul grupului social trebuie organizata)Puterea de stat- putere unica in stat ( o singura voce de putere ca rezultat al vointei generale a poporului)

29.Statul de dreptTrasatura fundamentala a statului de drept este una complexa si anume statul de drept se bazeaza pe separatia puterilor ,pe egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si pe suprematia legii ca singur reper de masurare a ordinii sociale.La baza functionarii statului de drept trebuie sa stea :legitimitatea puterii , constitutionalitatea acesteia , separatia puterilor , garantarea drepturilor si a libertatilor fundamentale , pluripartititismul

30.Notiunea de partid politicPartidele politice sunt asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste pe baza unei platforme definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor asociati care au si isi afirma clar si deschis vocatia si aptitudinea guvernarii.Partidele pot fi de stanga , de dreapta de centru sau intermediare :centru-stanga , centru-dreapta.Dupa criteriul apartenentei membrilor partidului pot fi partide confesionale, regionale , de clasa,etnice , nationale.Sisteme de partide politiceBipartitismul-un sistem format din doua partide care de regula se succed periodic la putere.Multipartitismul presupune existenta a mai mult de doua partide care au fosrta de a promova la puterea ceea ce inseamna ca atunci cand un singur partid nu detine majoritatea parlamentara trebuie sa apeleze la coalitie de partide.Partid unic partid stat. Sistem nociv pentru ca elimina opozitia politica si parlamentara.

31.Drepturile electorale ale cetatenilor romaniConstitutia reglementeaza 2 drepturi fundamentale electorale : dreptul la vot si dreptul de a fi ales.Exercitiul puterii in mod direct se realizeaza prin alegeri libere si prin referendum.Dreptul de a alege denumit in art.36 din Constitutie dreptul la vot.Acesta este specific situatiei cand cetatenii aleg membrii unei autoritai publice.Dreptul de a fi ales stabileste cine poate fi ales si in ce conditii prevazute de Legea fundamentala sau alte legi.Acest drept se naste la 23 ani pt a fi ales in Camera deputatilor , 33 ani pt senat si la 35 ani pt Presedintia Romaniei.Dreptul de revocare prevede posibilitatea ca un parlamentar sa fie revocat de catre alegatori iar altele prevad posibilitatea excluderii unui parlamentar din Parlament de catre ceilalti membrii ai autoritatii legiuitoare.

32.Functiile ParlamentuluiFunctia legislativa exclusiva( unica autoritate legiuitoare).Doar Parlamentul poate adopta legi cu forta juridica cea mai mare si din toate categoriile consacrate de Constitutie.Functia constituanta ( Parlamentul nu mai functioneaza ca o autoritate legislativa at cand analizeaza proiectul unei Constituii sau al unei legi de revizuire a Constitutiei.Functia juridictionala analizeaza , cerceteaza si dispune suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau in demiterea Guvernului pe baza unei motiuni de cenzura.Functia de control exercita un control asupra tuturor autoritatilor publice.

34.Structura ParlamentuluiParlamentul poate fi unicameral sau bicameral .Parlamentul bicameral este format din Senat Camera superioara si Camera Deputatilor.(Camera inferioara ).Organizarea interna a Parlamentului.Fiecare camera a parlamentului este formata d p d v politic din majoritate si din opozitie.Membrii parlamentului se constituie in grupuri parlamentare care sunt grupuri politice.Pt. constituirea unui grup parlamentar este nevoie de un nr minim de deputati sau senatori care se stabileste prin Regulamentul fiecarei Camere.Fiecare Camera a Parlamentului isi constituie un birou permanent ale carui atributii mod de organizare si functionare sunt stabilite prin Constitutie si prin regulamentele Camerelor.Biroul permanent este format din deputati respectiv senatori ,se alege pe durata unei legislaturi sau a unei sesiuni si este format din Presedinte vicepresedinti secretari si chestori.Presedintele biroului permanent este presedintele Camerei, el se alege prin vot secret, cu buletine de vot.Comisiile parlamentare reprezinte forme institutionalizate de lucru care au atributii principale .Ele pot fi permanente sau temporare.( de ancheta).Sunt formate din reprezentanti ai fortelor politice reprezentate in fiecare Camera.

35. Initiativa legislativaInitiativa legislativa apartine in primul rand Guvernului , deputatilor , senatorilor sau cetatenilor.Aceasta inseamna dreptul de a propune proiecte de lege sau propuneri de legi si obligatia Parlamentului pe fiecare camera in parte de a le lua spre dezbatere si adoptare. Pentru Guvern si pentru membrii autoritatii legiuitoare nu exista nici o restrictie a domeniilor in care se pot face propuneri de legiferare.Initiativa cetatenilor este permisa cu conditia ca cei minim 100.000 sa provina din cel putin 11 judete inclusiv Bucuresti si sa fie cel putin 5000 de semnaturi din fiecare circumscriptie teritoriala judeteana in sprijinul initiativei.Guvernul isi exercita dreptul de initiativa legislativa prin redactarea si transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta a Parlamentului dupa ce acesta a fost aprobat in sedinta de Guvern.Deputatii, senatorii sau cetatenii au dreptul de a face propuneri legislative cu respectarea legii privind tehnica legislativa sub forma unui proiect de lege.Proiectul de lege trebuie insotit de o expunere de motive ca un preambul la textul legislativ ce se doreste a fi adoptat care justifica de ce a trebuit sa se legifereze.

36.Procedura de adoptare a legilor .Rolul comisiilor parlamentare in procesul legislativInitial proiectele de lege parcurg un traseu complicat fie in Camera Deputatilor sau la Senat. Sunt discutate de parlamentarii care fac parte din comisiile de specialitate, dupa care se acorda in plen vot pe articole.Cel mai important vot este cel pe proiectul final de lege, dupa ce a fost dat votul pe toate articolele care o compun. Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor Parlamentului, (Camera Deputatilor si Senat) se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.Dupa vot, daca este aprobata, legea trebuie promulgata.Comisiile parlamentare examineaza proiectele de lege trimise Camerei prime sesizate si pot propune adoptarea ori respingerea proiectului ori aduce amendamente fara a-l schimba cu un text nou.37. Promulgarea, publicarea si intrarea in vigoare a legilorDupa ce propunerea este adoptata ,Presedintele fiecarei Camere sau inlocuitorii acestora semneaza legea si este trimisa prin grija Secretariatului General al Camerei Deputatilor, Presedintelui Romaniei care trebuie sa o promulge in termen de 10 zile de la primire daca nu intervine vreo situatie de neconstitutionalitate caz in care Presedintele va trebui sa amane promulgarea pana la realizarea controlului de constitutionalitate de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.Dupa ce legea a fost promulgata prin Decret al Presedintelui Romaniei , urmeaza publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei.Legea poate intra in vigoare dupa 3 zile de la publicare la o data fixa stabilita prin textul legii sau dupa scurgerea unui termen de la data publicarii.38.Pozitia sefului statului in cadrul sistemului constitutional actualPresedintele reprezinta statul roman in relatiile internationale si incheie tratate in numele Romaniei pe care le supune la ratificare Parlamentului in 60 de zile de la semnare.Presedintele este garantul Constitutiei indeplineste o functie de mediere intre puterile statului si intre stat si societate , este comandantul fortelor armate si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.39. Puterea judecatoreasca si autoritatile prin care acestea se realizeazaActivitatea de justitie ( de solutionare a litigiilor ) care apar in orice activitate umana , intre membrii acesteia sau cu autoritatile publice a existat din totdeauna dar in diferite forme.Puterea judecatoreasca se exercita cu ajutorul instrumentelor practice de exercitare a puterii.Acestea sunt autoritatile publice prin care se exercita puterea judecatoreasca.Manifestarile autoritatilor de justitie in viata societatii sunt diferite de ale celorlalte autoritati.Acestea pornesc de la realitatea ca toti membrii societatii sunt egali in drepturi si obligatii , de unde si egalitatea in fata legii.Autoritatile prin care se realizeaza puterea judecatoreasca :Instantele judecatoresti sistemul organelor judecatoresti este format din judecatorii, tribunale, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie.Sistemul organelor judecatoresti este reglementat prin lege organica.Curtea de Apel verifica legalitatea hotararii pronuntate de instanta de fond .Nu toate hotararile judecatoresti pronuntate de instantele de fond se prounta cu apel.Consiliul Superior al Magistraturii care este format din 9 judecatori , 2 reprezentati ai societatii civile si ministrul justitiei.40.Raporturile dintre puterile statului.Elementele de convergenta dintre Parlament si autoritatile ce realizaeaza functia juridictionala in stat realizeaza raporturi de subordonare ierarhica .Ele sunt rezultatul separatiei puterilor si al statului de drept .Fiecare putere a statului are stabilit domeniul sau de activitate.Intre puterea judecatoreasca si cea administrativa nu pot exista raporturi de subordonare nici de autoritate ci de complementaritate constand in faptul ca autoritatile administratiei publice adopta acte normative prin care sunt create , recunoscute sau explicitate drepturi subiective.