Ft Capitolul I

I Plec la StvlesF'rIo'F, Interesul puternic stArnit in rdndul opiniei publice de asa.

I numitul ,,Caz Styles" incepuse si scadi. Cu toate astea, SinAndI seama de fairda mondiali pe care o cdpltase, am fost nrgat,

atAt de prietenul meu Poirot, cit;i de cei din famfie, sd relatez

intreaga poveste. Asdel, nutrearn credinla ferml ci zvonurile

senzagionale care inci mai persistau aveau si fie reduse la tdcere.

Prin urmare, voi descrie in citeva cuvinte imprejurdrile

care au dus la implicarea mea in aceasti afacere.

Rinit pe front, fusesem trimis acasi gi, dupi o perioadi

de convalescenli intr-un sanatoriu cam deprimant, mi s-a

acordat o lund de concediu medical. Cum nu aveam nici o rudd

apropiati ;i nici prieteni, ciutam o cale de a-mi petrece acest

timp, cAnd l-am intilnit intimpldtor peJohn Cavendish. Nulmai vizusem de ani buni. De fapt, nu ar,useserim niciodatio relagie strAnsi. in primul rAnd, era mai mare decAt mine

cu peste cincisprezece ani, deqi nu-;i ardta v6,rsta reali, de

patruzeci qi cinci de ani. Cu toate astea, in copilirie stitusem

adeseori la Styles, regedinla din Essex a mamei lui.

Dupd ce am in;irat wute qi newute despre wemurile de

altidati, mi-a adresat cu multi amabilitate invitagia de a-mi

petrece concediul medical la Styles.

' A'^6td*'frMama va fi inc6:ntatX si te revadi dupi atAta timp,

adiugd el.* Mama dumitale e bine, sinitoasi? am intrebat eu.- A, da. Cred cd ;tii ci s_a recisitorit. nu?

- M; tem cd surprinderea mea a fost destul de vizibili.

Doamna Cavendish, care se cisitorise cu tatil luiJohn pe cAndacsta era v5duv, cu doi copii, fusese, asa cum mi_o aminteam,o femeie frumoasi de vArsti mijlocie. Cu sigurantd, acum eraseptuagcnard. tmi fic,rse impresia urr.i i.rrourre energice;i despotice, inclinate intr_o oarecare misuri ,pr. op..."d.caritate gi activitili sociale de prestigiu, adorAnd sdorganizezetdrguri dc binefacere si si b facd pe Lady Bountifulr. Era ofemeie mirinimoasi qr, in plus, dispunea de oavere considerabill.

Locuinta lor de Ia ;ari, Styleg Courr, frr.r. .";;;;;de domnul Cavendish la inceputul cisniciei. pentnr ci triisecomplet sub influenta dominantd a sogiei sale, inainte dea se stinge i-a ldsat acesteia, pentm intreaga duratd. a viegii,atat reqedinga, cit ;i o parte substanliali din venitur siu; unaranjament categoric nedrept pentru cei doi fii ai lui. Cu toateastea, doamna Cavendish fusese mereu foarte generoasd cuei; pe deasupra, in momentul cind tatil lor se recisitorise,amAndoi aveau o vArsri. fragedi, astfel ci totdeauna o priviserica pc mama lor bund.

Lawrence, cel mai mic, fusese un adolescent delicat. Ficusestudii de medicini, dar renuntase in scurt timp la ideea dea profesa qi rimd.sese acasd ciutind si_;i reafizeze ambi$ileliterare, cu toate cd. poeziile lui nu inregistrur.ri nici un successpectaculos.

John practicase o vreme ca zvocat.pledant, dar intr_unfinal se dedicase vielii mai pldcute de mogier. Se cisitorisein urmi cu doi ani gi iqi adusese sogia si locuiascd la Styles,

-

I Doamnd generoasa, mai ares una care diruieste ostentaciv; denumiret:spirate de personajul cu acest nume din .o-.diu lui George FarquharThe Beaux'Shatagm (1707). (n.t:.)

Misterioasa afacere de la Styles 9

deqi eu avearn subtila binuiali cd ar fi preferat ca mama lui

si-i mdreasci renta pAni acolo incAt si-gi permiti o casi

proprietate personal5. TotuEi, doamna Cavendish era o Per-soani cireia ii pldcea sd-qi faci planuri qi se aqtepta ca tofi

ceilalgi si fie de acord cu eJe, i4r in acest caz era neindoielnic

stipAni pe situagie, cu alte cuvinte, pe biierele pungii'

John imi remarci surprinderea la auzul vestii cd mama lui

se recisitorise Ei zArnbi mAhnit.

- Peste misurd de pargiv micul nemernic! zise el furios.

Crede-mi, Hastings, ne face viala teribil de grea.'Cit despre

Elae - ip aduci aminte de Evie?tt - N.r.

- Ah, cred cd a apirut dupi ce ai plecat. Pentru mama)

Evie este un fel de factotum, dama de companie si omul ei de

incredere. O'prieteni deosebitd - draga de Evie! Nu tocmai

tAniri qi frumoasS, dar o femeie pe care te pof hizrri.

Aveai de gAnd si spui...

- A, individul ila! $i-a ficut aparilia de niclieri sub

pretextul ci ar fi vdr de-al doilea sau ceva de genul dsta cu

Evie, deqi ea nu s-a ardtat deosebit de entuziasti si recunoasci

inrudirea..Ipochimenul este nepoftitul perfect, se vede cu

ochiul liber. Are o barbi mare Ei neagri si poartd cizme de

lac, indiferent de weme! Dar mama s-a inleles cu el imediat

gi l-a angajat ca secretar - 1ii minte cum avea mereu o suti de

societifi de administrat, nu?

Am dat din cap aprobalor.

- Ei, bineinfeles, rizboiul a preschimbat sutele in mii.

Firi indoiall, individul i-a fost foarte util. Dar am rimas cu

gura ciscati cAnd, in urmi cu trei luni, mama ne-a anun+at

pe neagteptate c5" ea si Alfred s-au logodit! Tipul trebuie si fiecu cel pugin douizeci de ani mai tAn5r decAt ea. Este pur qi

simplu un vAnitor de zestre impertinent; dar gata mama e

stipAni pe propria-i soarti, aqa ci s-a cisdtorit cu el.

- Trebuie si fie o situalie dificili pentru voi to1i.

t0

Dificili? ingrozitoare!

Q"Z'-d*'E

Cam asta a fost discutia; trei zile mai tdrzir, coboram din'tren Ia Styles Sr. Mary o gard ridicol de mici, Idrd nici unmotiv aparent de a exista, cocotati in mljlocul cAmpurilorverzi qi al potecilor de fari.John Cavendish, care md" asteptape peron, md conduse la masina sa.

- Mai am un strop de benzini, intelegi, remarci el. Maiales datoriti activitililor mamei.

Satul Styles St. Mary era situat cam la trei kilometri degar5, iar Sqdes Court se gdsea la un kilometru ;i jumdtate maideparte. Era o zi lin\titi;i caldd de inceput de iulie. CAndpriveai la suprafala vast; a qinutului Essex, care se intindeafoarte verde si extrem de linistit5, pirea aproape imposibil decrezut ci, la mici distanti, un rdzbdi mondial isi urma cursulstabilir. Am avut impresia c5, dinrr-oclatd, mi ritdcisem intr-oalti lume. CAnd am ajuns la por{ile resedintei,John spuse:

- Mi tem ci vei gisi prea multd liniqte aici, Hastings.Dragul meu amic, asta-i exact ceea ce imi doresc.

- A, este locul perfect daci vrei si duci o viagi tihniti. Eufac exercilii cu voluntarii de doud ori pe sdpti.mAni si dau omAnd de ajutor la ferme. Sotia mea lucreazi. in mod curent,,pe mosie". La oracinci, in fiecare dimineati., e in picioare simuJgi vacile qi conrinui si munceascd lhrd inrrerupere pAndla vremea prAnzului. Considerind lucrurile din toate punctelede vedere, viata ar fi minunati aici daci n-ar fi la mijloc acestindivid, Alfred Inglethorp! FrAni brusc si se uiti la ceasul de lamAn5. Md intreb daci am avea timp si o ludm si pe Cynthia.Nu, a plecat de la spital deja.

- Cynthia! E sofa ta?

- Nu, Clmthia este o protejati de-a mamei, fiica uneicolege de scoald care s-a cisitorit cu un avocat nemernic.Avocatul a dat de belea si fata a rimas orlani si firi un ban inbuzunar. Mama i-a venit in ajutor, astfel ci de aproape doi ani

Misterioasa afacere de la Styles I I

Cynthia locuiegte cu noi si lucteazl' Ia Spitalul Crucii Rogii de

la Tadminster, la weo zece kilometri depirtare de aici.

Pe c6nd rostea ultimele cuvinte, ne-am oprit in fata unei case

vechi qi frumoase. O doamni intr-o fusti groase din tlveed'

care st;tea aplecati asupra u4ui strat cu flori, i;i indrepti

spatele in momentul cdnd ne-am apropiat.

- Bund, Evie, iat5-l pe eroul nostru cel rinit! Domnul

Hastings - domniqoara Howard.

StrAngerea de mAni a domniqoarei Howard era energici,

aproape dureroasd. Am descoperit doi ochi foarte albaqtri pe o

fqli arsi de soare. Era o femeie atrigitoare de vreo patruzeci

de ani, cu o vocejoase, aproaPe birbiteasci in tonurile ei de

stentor, cu un tmp masiv gi picioare pe mdsuri incilpte cu

nlte ghete foarte groase. Felul ei de a vorbi, aveam si descopdr

curAnd, era in stil telegrafic.

-Buruienile se rispAndesc precum focul intr-un incendiu.

Nu te poli culca pe-o ureche cu ele. Te sufoci' Mai bine sd fii

cu bigare de seamil

Voi fi extrem de incAntat si mi fac util, am rispuns eu. .

- Nu spune asta. Nu o spune niciodati. Mai tArziu vei dori

sinuofispus.- Eqti cinici, Evie, ziseJohnrdzind. Unde bem ceaiul azi'

in casi sau afar5?

- Afar5.. Ziua e prea frumoasi ca sd te inchizi in cas5.

- Haide atunci, ai gridinirit suficient pentru astizi'

Lucritorul iEi meriti plata. Vino si reimprospiteazd'-p forfele'

- Ei bine, zise domnisoara Howard scofdndu-Ei minqilede gridini, sunt dispusi sI fiu de acord cu tine.

Evie o lud inainte spre terasi, unde ceaiul ne aqtepta la

umbra unui platan imens.

O persoani se ridici de pe un scaun de nuiele si veni in

intAmpinarea noastrS.

- Sofa mea, Hastings, {XcuJohn prezentirile.

12 A"a"e/,'frN-am si uit niciodati. prima impresie pe care mi_a lisat_o

Mary Cavendish. Silueta ei inalti qi zvelti proiectati pe fun_datul luminii strSlucitoare; esenta vie a focului adormit carepirea s5. giseasci expresivitate doar in acei minunati ochildprui cu tenti rosiatici, ochi iesiti din comun, diferili de ochiioricirei alte femei pe care o cunoscusem; puterea intensi acalmului pe care il poseda si care totusi transmitea impresiaunui spirit neimblAnzit intr-un trup supus conventiilor sociale _toate aceste amintiri sunt imprimate definitiv in memoria mea.Nu le voi uita niciodati

Cu o voce joasd qi clari imi adresi cAteva cuvinte pldcutede bun venit, asa cd m-am cufundat intr_un scaun de richiti,vidit bucuros ci acceptasem invitatia lui John. DoamnaCavendish md servi cu ceai, gi pulinele ei.remarci cuminti imiconfirmari ci era o femeie cu totul fascinantd. Un arc,rlt;to,talentat impulsioneazi. mereu discugia, iar eu am descris cuumor anumite incidente din perioada sederii mele la sanatoriu,intr-o manieri in care mi-a pllcut si cred ci mi_am arrruzatgrozav gazda.John, pe de alti parte, cu toate ci este un tip deispravi, nu prea sliplneste arta conversatiei.

in clipa aceea, o voce bine cunoscut; rdzbdtudinspre usavitratd din apropiere:

Arunci, dupd ccai ii vei scrie printesei, da, Altred? Eu iivoi scrie lui Lady 'fadminster pentru ziua urmdtoarea. Sau siasteptim pAni vom avea vegti de la prinlesi? in cazul unuirefuz, Lady Tadminster ar putea face deschide rea in pima zi,iar doamna Crosbie in a doua. Si atunci rdmAne ducesa _ cuserbarea qcolari-

Se auzi murmurul unei voci de birbat si apoi glasuldoamnei Inglethorp ca rispuns:

- I)a, sigr.rr. Dupi. ceai va fi foarte bine. Esti tare grijuliu,dragi Alfred.

Misterioasa afacere de la Styles 13

Uqa vitrati se deschise bmsc Ei o liumoasi doamni in vArsti,

cu pirul alb gi o expresie oarecum autoritari a trisdturilor,

piqi afari pe pajlte. O urma un bdrbat cu o atitudine refinuti.

Doamna Inglethorp mi intArnpini cu entuziasm.

- Zdu dacd. nu e incAntitor, domnule Hastings, sd te revid

dupi atAlia ani. Alfred, iubitule, domnul Hastings - sopl meu.

L-am privit cu o oarecare curiozitate pe ,,Alfred, iubitule".

Cu certitudine, Idcea o impresie exotici. Nu m-am mirat ciJohn obiectase in privinla birbii lui. Era una dintre cele mai

lungi qi mai negre birbi pe care le vezusem in viala mea. Purta

qp1 lornion cu rami de aur ;i avea o mini impasibill' Mi-a

ficut impresia cd, ar fi putut arita firesc pe o scenio dar era

ciudat de nelalocul lui in viala reali. Vocea ii era profundi gi

mieroasi. Plasi o mAni rigidi in mAna mea qi zise:

- O adevirati pllcere, domnule Hastings. Apoi, intorcdn-

du-sd spre sotia sa: Emily, dragi, cred ci perna asta este pulin

umedi.Ea ii zAmbi cu afectiune in timp ce el inlocui perna, {icAnd

demonstralia celei mai tandre griji. Pasiunea hizail a unei

femei, altcumva cu picioarele pe pimAnt!

Aparilia domnului Inglethorp piru si trezeascd intregii

aduniri un sentiment de constrAngere ;i ostfitate voalatd.

Domniqoara Howard, indeosebi, nu ficea nici un efort si-si

ascundi sentimentele. Doamna Inglethorp piru totugi si nu

observe nimic neobignuit. Volubilitatea ei, care imi amintea de

vremea cAnd o cunoscusem, nu se diminuase cAtusi de pugin

cu trecerea aniloq aqa ci sporovdia firi relinere Ei neintrerupt

despre bazarulde binefacere care urma sd aibi loc peste pulin

timp. Din cAnd in cAnd ii adresa sotului ei cAte o intrebare

referitoare la zile sau date. Atitudinea lui grijulie qi atenti

rimAnea neschimbati. De la bun inceput am simtit fap de

el o antipatie profund5, ;i imi place si cred ci primele mele

pireri sunt de obicei foarte perspicace'

14 a#4-d*"8CurAndo doamna Inglethorp se intoarse spre Evelyrr Howard

sd-i dea cdteva instnrcpiuni privitoare ra scisoril. ce trebuiatitrimise, iar soprl ei mi se adresd cu vocea lui OU*rrrUr"...,

- Suntegi militar de profesie, domnule Hastings?Nu, inainte de rdzboi am lucrat la Lloyd,s.

- $i vn vegi intoarce acolo dupi .. .. lro, termina luptele?Poate. Ori acolo, ori imi schimb total felul de trai.

Mary Cavendish se apleci inainte.- Ce profesie v-a1i alege dacl v_ati asculta inclinatiile?- Pii, depinde.

N-avefi nici un hobby secret? intreb; ea. Spunegi_mi,suntegi atras de cera? Toati lumea este _ de obicei, de ;r, ;.;.

- O sX rAdefl de mine.Ea zAmbi.

Probabil.

- Ei bine, intotdeauna mi-am dor:ir in secret sA fiu detectivl- E tur lucru grozav La scotland yard? sau sherlock Hormes?

Ah, Sherloc k Holmes, caregoric. Dar vo.bind sil, ;;;;foarre arras de asta. C6ndva, in Belgia, am intAlnir intAmpldtorun detectiv foarte renumit care m_a fascinat intru t.trf. grr";omuleg minunat. obignuia sd spuni cd toati munca de detectivestc doar o chestiune de metodi. Sistemul meu se bazeaz| peal lui - degi, bine ingeles, eu am progrer", o"...u* Or;;;..;Itu,rrtr

omule! ciudat, un adevirat dandy, dar nemaipomenitde deqtept.

- Si mie imi plac romanele poli$ste bune, remarci domni_qoara Howard. Totqi, o grimadi de aiureli. Criminalul des-coperit in ultimul capitol. Toati lumea uruiti, La crimereadevirate - te prinzi imediat.

- Existi un mare numir de crime neelucidate, am pledat eu.- Nu mi refer la polifie, ci la persoanele direct implicate.Familia. Nu-i pogi imbrobodi pe to$ isi dau seama.

i,lister:ioasa afucere de la Styles 15

Atunci, am spus eu foarte arnuzat, credeti ci dac6 agi

fi amestecatd intr-o infracliune, si-i spunem asasinat, ati ficapabili si identificali criminalul pe dati?

- Sigur bd ag fi. Poate ci n-ag fi in stare s-o dovedesc in fala

unei armate de avocali. Daq neindoielnic, ag;ti' Aq sim$ pdnn

in vArlul degetelor dacd el s-ar apropia de mine.

Ar putea fi o ,,ea", am sugerat eu.

- Se poate. Dar asasinatul este o infracgiune violenti.

Asociati mai degrabi cu un birbat.

- Nu qi intr-un caz de otrivire. Vocea clari a doamnei

Cavendish mi {dcu si tresar. Doctorul Bauerstein spunea ieri

ci*hecuto4terea de citre medici a unor otrdr,uri face si nu se

poati identifica nenumirate cazuri de otrivire.Vai, Mary ce conversatie macabrd! strigi doamna

Inglethorp. Sirt4 cum md trec fiorii. Ah, iat-o pe Cynthia!

O.tAniri in uniforma V:tDr venea alergAnd uqor pe peluzi.

- Vai, Cynthia, ai inldrziat astdzi. Acesta este domnul

Hastings domni;oaraMurdoch.Cynthia Murdoch era o tindrd. veseli, plini de viatn ;i

energie. t;i scoase boneta cu inscriplia Vr\D, in timp ce eu iiadmiram bogigia de bucle ardmii, precum qi mina mici Ei

albi pe care o intinsese si-qi ia cea;ca de ceai. Cu ochi negri gi

gene la fel ar fi.fost o frumusete.

Se trAnti pe iarbi alituri deJohn gi imi surAse in timp ce iiofeream platouJ cu sendv\uri.

Stagi aici, pe iarbi. Este mult mai plicut.M-am ldsat jos ascultitor.

- Lucrati la Tadminster, nu-i aEa, domn\oari Murdoch?

Aproba din cap.

- Pentru picatele mele.

1 VAD lvolu.rtary Aid Detachment) organizatie sanitar[ pe bazi de

voluntariat fondati in 1909, cu sprijinul Crucii Rogii ;i al OrdinuluiSurorilor Sfl Ioan din Ierusalim, si activi in Regatul Unit;i in diverse alte

pri din Imperiul Britanic in timpul celor doui rlzboaie mondiale. (n.tr.)