AVANSARE manuală !

Carol Szathmari, primul mare fotograf din Ţara Românească s-a născut la Cluj, la 11 ianuarie

1812. Deşi avea cetăţenie austriacă, Szathmari a preferat să lucreze în România şi a surprins

schimbările prin care a trecut ţara sub conducerea a trei domnitori diferiţi.

El a urmat cursurile Colegiului Reformat din Cluj. Cu toate că lucra la Vistierie şi la Gubernia Ardelenească din Sibiu, unde făcea naveta de

două ori pe săptămână, a devenit şi ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu şi considerat, în acea perioadă, cel mai bun pictor transilvănean. În atelierul lui a studiat portretistica,

iar modelele sale au fost burghezii înstăriţi şi moşierii din împrejurimi.

După o perioadă de aproape 10 ani, în care a călătorit prin Europa, Szathmari s-a stabilit

definitiv în Bucureşti în 1843 şi şi-a deschis primul atelier foto pe uliţa Vergului. El a creat aici unul dintre cele mai moderne ateliere din Europa.

Autoportret.

Din păcate, la patru ani după ce a deschis studioul, acesta a ars în întregime în cel mai

devastator incendiu care a avut loc în Bucureşti. Fotograful a luat-o de la capăt şi a deschis un alt studio, pe un teren de la Podul

Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei). Aici avea vitrine şi draperii care îl ajutau să

regleze lumina naturală ce pătrundea în interior.

El a fost primul fotograf de războiEl a fost primul fotograf de război din din lumelume şi a surprins în imagini atât Războiul

Crimeii (1853-1856), cât şi Războiul de Independenţă (1877-1878). În 1853, Szathmari a început să speculeze în scopuri artistice şi comerciale

Războiul Crimeii: el a adunat o întreagă galerie de portrete de militari pe care îi invita

la el în studio sau care veneau din proprie iniţiativă. O parte dintre aceste imagini se află

la Cabinetul de Stampe al Academiei Române.

Autoportret.

Războiul Crimeii. (1855)

Ifanterişti turci. (1854)

Trupe ruseşti cantonate.

Ifanterişti turci.

Muzicanţi din trupele turceşti.

Cu toate că atunci când a început Războiul de Independenţă avea 65 de ani,

Szathmari a plecat pe front şi a însoţit cartierul general al domnitorului Carol I.

A urmărit să imortalizeze efectele bombardamentelor otomane, scenele de luptă şi marşurile armatei, iar imaginile le trimitea mai multor publicaţii româneşti şi

occidentale

Cazac de Don. (1877)

Războiul de Independenţă, al II-lea cartier general. (1877)

Războiul de Independenţă, Statul major al Domnitorului. (1877)

Carol I în timpul Războiului de Independenţă.

Războiul de Independenţă, trupele de Călăraşi.

Războiul de Independenţă, baterie de mortiere.

Încă din perioada Războiului Crimeii, când fotografiase în special militari, Carol Szathmari începuse să facă şi portrete etnografice. În Albumul CrimeiiAlbumul Crimeii, primit cu entuziasm la Expoziţia Universală de la Paris, din 1855, fotograful a inclus şi câteva imagini specific

româneşti, strecurate printre paginile cu portrete de soldaţi şi ofiţeri.

Fotograful îşi alegea modelele în zilele de târg şi aducea în studio negustori şi ţărani,

îmbrăcaţi în portul de zi cu zi sau în cel de sărbătoare. În câţiva ani, Szathmari a reuşit să

strângă chiar o bogată colecţie de costume populare din diferite zone alte ţării.

Port din Râmnicul Vâlcea. (1860)

Port femeiesc din Bucureşti. (1860)

Joagărul Dâmbovicioara. (1866)

În 1862, el i-a făcut cadou principesei Elena Cuza un album în care a strâns o parte dintre aceste fotografii – Souvenir de la Roumanie. Dedié à Son Altesse Sérénissime Hélène,

Principesse Régnante de la Roumanie, par Charles Pap de Szathmari, peintre et

photographe de la Cour de son Altesse Sérénissime le Prince Régnant.

Acesta este cel mai vechi album de fotografii, al lui Szathmari, păstrat în ţară (se

găseşte la Cabinetul de Stampe al Academiei Române) şi conţine imagini cu valoare

etnografică, peisaje şi vederi panoramice din Bucureşti.

Bragagiu. (1870)

Tăietori de lemne. (1870)

Sacagiu. (1870)

Lăptăreasă. (1870)

Carol Szathmari a început să facă în jurul anului 1860 o serie de vedute (peisaje cu natura din România sau

imagini de tip vedere cu hanuri, biserici, poduri, gări sau diferite

cartiere din Bucureşti).

Malul Dunării. (1866)

Mănăstirea Bistriţa. (1867)

Piatra Neamţ. (1866)

Valea Dâmbovicioarei. (1866)

Vărsarea Lotrului în Olt. (1868)

Bucegii. (1866)

Bucegi, Jepii văzuţi din Sinaia. (1867)

Ţigancă. (1860)

Oltean vânzător de iaurt. (1860)

El a fost primul care a realizat imagini panoramice şi a căutat unghiuri care să îi permită o vedere de ansamblu. Szathmari mergea adesea în Turnul Colţei, pe Dealul Mitropoliei, pe

Dealul Spirii sau pe Dealul Filaret.

Bucureşti, panoramă de pe Dealul Spirii. (1866)

Bucureşti, (1864)

Bucureşti, (1864) =Panorama anterioară, detaliu=

Dincolo de importanţa documentară a imaginilor, Szathmari a reuşit să

facă nişte fotografii valoroase în sine prin care a reuşit să transmită

atmosfera din Ţara Românească a secolului al XIX-lea.

Alexandru Ioan Cuza. (1863)

Carol I.

Primirea lui Carol I la Pietroşiţa.

Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >>

Coloana sonoră : Grigoraş Dinicu - Hora Staccato.

01.11.2012