I. Noțiuni generale despre Dreptul Vamal

1. Noțiunea de DV. Obiectul și metoda de reglementare2. Raportul juridic de DV3. Legătura DV cu alte ramuri de drept4. Sistemul DV5. Izvoarele DV6. Principiile DV

1. Noțiunea de DV. Obiectul și metode de reglemetare

Deși relativ recent este recunoscut drept ramură de drept independentă, DV este privit sub mai multe aspecte, și anume:

DV este un drept al restricțiilor în vamă – adica normele ce formează DV nu sunt decît niște restricții aplicabile în legătură cu trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală.

DV s-a format ca o „ramură de frontieră” – această afirmație ține de dualitatea perceperii acestei ramuri de drept. Astfel, DV a căutat mereu:

- să protejeze piața internă, dar și să impolsioneze exportul;- să încurajeze dezvoltarea economiei, dar și să mărească incasările prin perceperea

drepturilor de import și a drepturilor de export.

Există 3 opinii referitor la amplasarea DV:

1. DV este privit ca o legislație vamală. (La început – în anii `90. Astăzi – mai rar).2. DV este o instituție de drept administrativ/ drept fiscal.3. DV este o ramură de drept complexă.

Conform Codului Vamal,

Articolul 2. Activitatea vamală(1) Activitatea vamală se constituie din:

- implementarea politicii vamale, - asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi

persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, - perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, - vămuirea, - controlul şi supravegherea vamală.

Această definiție este laconică, dar în același timp reflectă structura activității vamale în general.Cu toate acestea, definiția expusă în CV nu cuprinde un șir de elemente de bază care, de fapt, fac parte din activitatea vamală, și anume:

- statistica vamală- lupta cu contrabanda și alte infracțiuni din sfera vamală, precum și unele încălcări a regulilor vamale.

1

Reieșind din cele expuse, structura activității vamale poate fi compusă din următoarele elemente:

1. politica vamală2. principiile generale de trecere a mărfurilor și a mijloacelor de transport peste frontiera vamală3. regimurile vamale4. reglementarea tarifară5. plățile vamale (drepturile de import și drepturile de export)6. perfectarea vamală7. controlul vamal8. statistica vamală9. contrabanda și alte infracțiuni din sfera activității vamale10. încălcarea regulilor vamale și răspunderea în cazul săvîrșirii lor11. examinarea cazurilor de încălcare a regulilor vamale.

Obiectul de reglementare al DV sunt relațiile sociale care poartă un caracter complex. Acesta este condiționat de conținutul și structura activității vamale, care și este, de fapt, obiectul de reglementare al DV.

Astfel, obiectul de reglementare al DV îl formează relațiile sociale apărute în procesul trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală.

În opinia autorului rus Iurie Vorobiov, un alt semn distinctiv al ramurii complexe este terminologia specifică. Ex:

- teritoriul vamal al statului- frontiera vamală a statului- organele vamale (Serviciul Vamal, Birourile vamale, Posturile vamale)- marfă etc.

Prin metoda de reglementare înțelegem acele mijloace sau procedee de studiere a unor norme juridice vamale, a unor procese și fenomene juridice.

Metoda de reglementare răspunde la întrebările: - Cum? - Prin ce mijloace, procedee DV studiază obiectul de reglementare?

Reieșind din faptul că obiectul de reglementare este complex, metoda de reglementare, la fel, este complexă.

În DV întîlnim: - Metoda imperativă - Metoda dispozitivă

M.imperativă – prescrie o anumită conduită de la care nu putem deroga.

M.dispozitivă – oferă posibilitatea subiectului de a alege conduita din cele prevăzute/neinterzise de lege.În DV metoda dispozitivă se aplică doar în 3 cazuri:

- regimurile vamale- amînarea și eșalonarea plăților vamale- locul și timpul trecerii vamale.

Noțiunea DV:Dreptul Vamal este o ramură de drept complexă, ce este alcătuită dintr-o totalitate de norme juridice complexe sau mixte, care reglementează relațiile sociale din sfera activității vamale, ce sunt puse pe seama organelor vamale (organele vamale sunt subiect obligatoriu al oricăror raporturi de drept vamal).

2

2. Raportul juridic de DV

Raportul juridic de DV – relație socială reglementată de o normă juridică vamală.

Ca și orice alt raport juridic de administrare, raportul juridic vamal are următoarea structură:1. Subiect2. Obiect3. Conținut.

Raportul juridic vamal este un raport complex și poate fi clasificat în mai multe categorii:

1. După caracterul juridic: - Rjv. de coordonare (S1-S2 : -cînd se aplică m.dispozitivă; -între organele vamale de același nivel)- Rjv. de subordonare (S1

S2)

2. …- Rjv. permisive- Rjv. imperative

3. După conținut: - Rjv. materiale- Rjv. procesuale

4. După momentul apariției: - Rjv. primare – relații ce apar nemijlocit în momentul trecerii frontierei vamale. Ex.:declarare, control.- Rjv. secundare – relații ce rezultă din cele primare. Ex.:infracțiunile.

5. După autorul Timoșenco: - Rj. ce apar pînă la trecerea mărfurilor și a mijloacelor de transport peste frontiera vamală.

Ex.: operațiunile prealabile – înregistrarea la org.vam.- Rj. ce apar la momentul trecerii… Ex.: declararea, controlul ș.a.- Rj. ce apar după trecerea… Ex.: repatrierea mijloacelor bănești, serviciilor și bunurilor.

Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe - Nr. 1466 din 29.01.1998:

Articolul 2. Noţiuni de bază În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: tranzacţii economice externe - tranzacţii de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing şi orice alte operaţiuni şi tranzacţii externe; repatrierea mijloacelor băneşti - încasarea de la nerezidenţi, în termenul stabilit, a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri, prestării de servicii/lucrări nerezidenţilor, precum şi altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile licenţiate în Republica Moldova, volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală, iar costul serviciilor prestate sau al lucrărilor executate - în documentele confirmative (contract, acte privind lucrările executate sau serviciile prestate, factură/invoice);

repatrierea mărfurilor şi serviciilor - efectuarea importului prevăzut în contractele economice externe.

AMENDĂ: 100% din valoarea bunurilor nerepatriate – pentru persoanele juridice.

3

Elementele/ Trăsăturile specifice raporturilor juridice de DV:

1. Este un rj de putere prin instituirea statului reprezentat de organele vamale – subiect obligatoriu;2. Rj de DV nu se termină întotdeauna la acordarea liberului de vamă, adica la încheierea operațiunii.

Ex.:regimul de tranzit, antrepozit(=depozit) vamal…)

Acordarea liberului de vamă ≠ Autorizarea intrării și ieșirii din țară

3. Taxele proprii – taxa vamală; Materie impozabilă proprie; Reglementare proprie – nomenclatorul, tariful.

4. Rj se referă la existența unor concepte și termeni utilizați doar în această sferă. Ex.: teritoriu vamal, politică vamală, regim vamal ș.a.)

5. Rjv este un raport cu caracter patrimonial (în opinia unor autori, preponderent – români).

3. Legătura DV cu alte ramuri de drept

DV are legături cu (aproape) toate ramurile de drept.

Luând în consideraţie dreptul vamal ca o ramură de drept complexă, ea reprezintă un sistem integru pentru reglementarea relaţiilor sociale din sfera activităţii vamale, conţinând prevederi ale normelor diferitor ramuri de drept.

De aceea, trebuie de evidenţiat corelaţia dreptului vamal cu următoarele ramuri de bază ale dreptului:

drept constituţional; drept civil; drept penal; drept administrativ etc.

1. DV – Dr. Constituțional.

Normele dreptului constituţional reprezintă baza organizării economice şi politice a societăţii, considerându-se ca „baza bazelor” pentru toate celelalte ramuri de drept.

În Constituţia Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a statului, de favorizarea relaţiilor economice a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale de import şi de export, procedura reglementării politicii vamale - ca parte componentă a politicii comerciale.

Statul, prin intermediul Serviciului Vamal, fiind considerat ca autoritate centrală de specialitate care exercită conducere efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova, poate asigura securitatea economică, apărând drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale.

Paralel, normele dreptului constituţional evidenţiază reglementări privind unicitatea teritoriului vamal, asupra imposibilităţii stabilirii prohibiţiei asupra frontierelor vamale, taxelor vamale ale unor plăţi ce interzic libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor financiare.

În concluzie, putem menţiona că normele constituţionale prezintă ca bază juridică pentru principiile dreptului vamal, luând în consideraţie că dreptul constituţional are o înrâurire, o importanţă maximă pentru toate ramurile de drept, fiind considerată „puntea legală” în societate, deoarece principiile enunţate mai sus, ca legalitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi alte principii sunt considerate ca bază constituţională .

4

2. DV – Dr. Civil.

În ceea ce priveşte legătura dreptului vamal cu dreptul civil, se poate menţiona că acţiunea normelor civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele juridice civile legate de dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova sunt limitate, în unele cazuri, de normele juridice vamale: şi anume, în caz de aflare a bunurilor sub supraveghere vamală.

Legătura directă dintre dreptul vamal si civil se exprimă în aceea că unele compartimente din partea specială a dreptului civil conţin prevederi analogice în dreptul vamal. Exemplu: Contractul civil de expediţie conţine prevederi analogice cu „transportatorul vamal”, contractul de depozit cu „Depozitarea provizorie” etc.

3. DV – Dr. Penal.

Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte prin apariţia relaţiilor sociale, ce apar în legătură cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera activităţii vamale. în acest sens, în dependenţă de structura şi complexitatea sa, dreptul vamal absoarbe normele dreptului penal, ce ţin de deplasarea ilegală a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, în urma cărora survine răspunderea penală. Dar, dacă e să pornim de la aceea că dreptul penal e ramură de drept independentă, se poate de evidenţiat că dreptul vamal serveşte ca bază iniţială pentru unele prevederi ale dreptului vamal ce ţin de problema transportării ilegale a mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, observând interferenţa directă dintre aceste ramuri de drept.

4. DV – Dr. Administrativ.

Corelaţia cea mai apropiată şi directă a dreptului vamal o reprezintă ramura de drept administrativ. Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a dreptului administrativ, motivând prin aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale sînt reglementate de normele juridice administrative. Astfel rezultă că majoritatea relaţiilor sociale reglementate de normele legislaţiei vamale în sens îngust, şi anume „Codul vamal” - „Legea cu privire la tariful vamal” nemijlocit se referă la reglementarea relaţiilor administrative şi procesual-administrative, deoarece:

1. Activitatea organelor vamale, care sînt considerate ca subiecte ale raporturilor juridice vamale, reprezintă activitatea dispozitivă de dirijare a activităţii autorităţilor publice centrale, competenţă de conducere statală fiind realizată strict în conformitate cu dispoziţia normei codificate.

2. Relaţiile reglementate de normele juridice vamale în unele cazuri apar împotriva voinţei uneia din părţi.3. Părţilor raporturilor juridice-vamale pentru încălcarea obligaţiilor proprii, în majoritatea cazurilor, li se

aplică răspundere administrativă sau disciplinară.4. Toate litigiile, apărute între părţi-participanţi ai raporturilor juridice vamal, sînt rezolvate conform

procedurii administrative.

Însă aceasta nu înseamnă că ramura dreptului vamal este absorbită de dreptul administrativ, deoarece ea are propriul său obiect şi metoda de reglementare. Vis-a-vis de aceste idei, se poate de menţionat că dreptul vamal, dezvoltându-se independent, în multe cazuri este considerată ca „catalizator” al dezvoltării şi completării ramurii de drept administrativ. Istoriceşte, iniţial au apărut careva elemente din sfera activităţii vamale, apoi ulterior norme din domeniul administrativ, care au servit ca o continuare a relaţiilor vamale şi anume prin răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor din domeniul vamal.

Astfel, pe lângă corelaţia cu ramurile sus-enumerate, dreptul vamal mai are legătură cu:

- dreptul financiar, - dreptul fiscal, - dreptul procesual-civil, - dreptul muncii, - dreptul financiar, - cu dreptul internaţional etc.

5

5. DV – Dr. Financiar.Aşa dar, dreptul vamal are legătură cu dreptul financiar prin momentul legat de supravegherea executării

legislaţiei valutare (exemplu: repatrierea mijloacelor valutare provenite din exportul de mărfuri);

6. DV – Dr. Fiscal.cu dreptul fiscal - prin formarea bugetului local în baza perceperii impozitelor şi taxelor, încasate de

organele vamale la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;

7. DV – Dr. Procesual-civil.cu dreptul procesual-civil - cazurile procedurii de atacare a deciziei organului vamal asupra cazului de

contravenţie vamală;

8. DV – Dr. Muncii.cu dreptul muncii - prin reglementarea relaţiilor şi funcţiilor de serviciu în cadrul executării de către

persoanele fizice ale Republicii Moldova a activităţii proprii în organele vamale etc.;

9. DV – Dr. Funciar.cu dreptul funciar - în probleme legate de folosirea de către organele vamale ale loturilor de pământ, a

unităţilor teritoriale, pentru realizarea politicii şi scopurilor vamale;

10. DV – Dr. Internațional.cu dreptul internaţional - prin participarea Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale

legate de activitatea vamală (exemplu: Aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi folosirea principiilor internaţionale în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale cu alte state etc.

11. DV – Dr. Familiei.cu dreptul familiei – reglementarea trecerii copilului minor peste frontiera vamală a statului ș.a.

În concluzie, putem menţiona că dreptul vamal după caracterul său complex, în dependenţă de circumstanţele concrete, deseori foloseşte prevederi ale diferitor ramuri de drept (drept civil, administrativ, internaţional), fiind socotite ca elemente ataşate pentru reglementarea detaliată a relaţiilor sociale apărute, ceea ce ne evidenţiază caracterul complex de structură a ramurii de drept vamal.

DV are legături cu multiple discipline de specialitate.

Ex.: - criminalistică- criminologie- psihologie- pedagogie ș.a.

4. Sistemul DV

Sistemul DV

P. Generală:- Noț. generale- Principiile

- Noț. generale privind răspunderea juridică în DV ș.a.

P. Specială:- Instituțiile concrete

6

5. Izvoarele DV - Constituția RM

- Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;- Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;

- Legea cu privire la tariful vamal, nr,1380-XIII din 20.11.1997;

- Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din

tranzacţiile economice externe - nr. 1466 din 29.01.1998;

- Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 // Monitorul Oficial al

R.Moldova nr. 108-109/834 din 06.09.2001;

- Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către

persoane fizice - nr. 1569 din 20.12.2002;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea

regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al

Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii serviciilor în

punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;

- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea

perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a

frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;

- Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu,

aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.l 1 din 12.01.1999.

7

6. Principiile DV: 1. Principiul unicităţii politicii vamale – reprezintă scopurile şi mijloacele de realizare a politicii în

activitatea economică externă

Legea priv reglementarea de stat a activităţii comerciale externe (art.5) – stabileşte că în RM se realizează o politică unică bazată pe Principiul unicităţii în realizarea operaţiunilor de export-import. Reieşind din acest moment, în art.8 al legii date se menţionează că politica de stat în domeniul comerţului exterior se realizează prin:

- metoda reglementării tarifare – aplicarea mecanismelor tarifelor vamale şi a încasării drepturilor de export/import. În felul acesta noi menţionăm că atît pentru agenţii economici cu statutul de proprietate de stat, cît şi cu statutul de proprietate privată sunt aplicate aceleaşi metode de reglementare a comerţului exterior

- metoda reglementărilor netarifare – se aplică măsurile de politică economică ce cuprinde sistemul de licenţiere, sistemul de cotare, de aplicare de restricţii cantitative, măsuri ce ţin de determinarea unor preţuri minime şi maxime la categorii de mărfuri, ş.a.m.d.

În baza acestei politici unice în domeniului comerţului exterior, noi avem principiul nediscriminării agenţilor economici la realizarea activităţii economice externe.

2. Principiul unicităţii cotelor taxelor vamale şi a drepturilor de import/export – în baza căruia taxele vamale sunt unice pentru toţi participanţii la activitatea economică externă, indiferent de forma de proprietate şi forma organizaţional-juridică.

În Legea priv reglementarea de stat a activităţii comerciale externe – se menţionează Principiul unicităţii taxelor vamale.

În felul acesta, în RM, în baza Legii cu priv la tariful vamal, se stabileşte taxe vamale unice pentru categorii de mărfuri cuprinse în nomenclatorul marfar pentru toţi participanţii la activitatea economică externă. De aceea şi amînările, eşalonările, scutirile sunt stabilite nemijlocit de către Legea cu priv la tariful vamal, cît şi de Codul fiscal al RM ceea ce ţine de TVA, de accize şi procedurile vamale în mod egal pentru toţi agenţii economici.

3. Principiul unicităţii teritoriului vamal – garantează un spaţiu economic unic.

În Legea privind reglementarea de stat a activităţii comerciale externe – se menţionează Principiul unicităţii teritoriului vamal.

Teritoriul RM ca teritoriu terestru este declarat ca un teritoriu vamal unic. Aceasta înseamnă că pe întreg acest teritoriu, cu excepţia zonelor economice libere, şi a portului liber Giurgiuleşti, se aplică nemijlocit dr de import/export prevăzut de Legea cu priv la tariful vamal şi Codul Fiscal al RM.

Excepţie de la această regulă este teritoriul Transnistriei. Pe de o parte noi declarăm de jure – un teritoriu unic, dar pe de altă parte de-a lungul teritoriului cu Transnistria noi organizăm posturi vamale care nemijlocit efectuează operaţiunile de vămuire şi autorizează trecerea de mărfuri şi de persoane pe teritoriul RM.

În felul acesta apare întrebarea: cum pe teritoriul statului apar nemijlocit Birouri vamale interne care aplică acelaşi regim de parcă mărfurile ar veni de peste hotare. Aceasta înseamnă că dacă marfa vine din Transnistria pe teritoriul RM, ea urmează aceleaşi proceduri de achitarea drepturilor de import cum mărfurile ar fi din Rusia, Ucraina, ş.a.

Însă explicaţia la această întrebare constă în faptul că dacă în cazul în care noi nu am face acest lucru, mărfurile s-ar duce toate în Transnistria, şi după aceea ar veni în RM, deoarece Transnistria nefiind un teritoriu controlat, acolo şi încasările sunt mai mici. De ex. pentru o tonă de carne de pulpe de găină – mărimea taxei vamale în RM este de 200$ / tona, în timp ce în Transnistria mărimea taxei vamale este de 50$ / tona.

8

4. Principiul alegerii libere a regimului vamal şi destinaţiei vamale – prin care persoana are dr să aleagă orice regim vamal sau să renunţe indiferent de cantitatea mărfurilor, valoarea lor, originea şi destinaţia.

Conf. Cod. Vamal RM (art.23) – regimurile vamale – noi avem stabilit dreptul prin care orice agent economic, indiferent de forma de proprietate, forma sa juridică este în drept să aleagă şi să solicite de la organul vamal orice tip de regim vamal sau destinaţie vamală pentru mărfurile prezentate organului vamal.

5. Principiul prohibiţiei la introducere şi scoatere – prin care se stabilesc restricţii ţinîndu-se cont de securitatea statului, asigurarea ordinii publice, protecţiei vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător.

Autorul rus: E.V.Romanova – „Drept Vamal”:

Principiile DV:

1. Principiul legalității – pr. comun pentru toare ramurile de drept, care se regăsește și în Codul Vamal:

Articolul 6. Legislaţia vamală

(1) Legislaţia vamală este constituită din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal la care Republica Moldova este parte.

(2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală.

(3) La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din domeniul vamal care reglementează activitatea de întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a impactului de reglementare. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de reglementare este întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta.

Articolul 6 1 . Apărarea drepturilor şi intereselor persoanelor

Apărarea drepturilor şi intereselor plătitorilor vamali se face pe cale judiciară sau pe alte căi prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. Toate îndoielile apărute la aplicarea legislaţiei vamale se vor interpreta în favoarea plătitorului vamal.

Articolul 7. Acordurile internaţionale

Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaţionale.

2.* Principiul reciprocității și a egalității suverane a statelor (gevernelor) – potrivit căruia toate statele (guvernele străine) care oferă RM maximalul acces al mărfurilor pe piața internă a statului, sunt îndreptățite să mizeze pe reciprocitate și condiții similare de acces a mărfii acestora pe piața internă a RM. Pr. reciprocității este caracteristic relațiilor internaționale în general.

3. Pr. egalității – în conformitate cu care toate persoanele au drepturi egale în privința trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM. Pr. egalității este un pr. comun pentru toate ramurile de drept, fiind consacrat în Consituția RM: Articolul 16 – Egalitatea:

(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

9

4. Pr. securității ordinii publice și a ordinii de stat – potrivit căruia pot fi instituite anumite norme și condiții speciale sau chiar anumite interdicții pentru transportarea/trecerea peste frontiera vamală a RM a anumitor categorii de mărfuri, obiecte (ex: valori culturale).

- Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice - nr. 1569 din 20.12.2002:

Articolul 9. Introducerea şi scoaterea valorilor culturale (1) Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale cu

condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 5, 7 şi 8.

(2) În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea competentă a statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.

(3) Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

„Astfel, în conformitate cu prevederile legislaţiei penale în vigoare a Republicii Moldova [2] prin valori culturale cu caracter religios sau laic se înţeleg valorile indicate înConvenţia UNESCO din 14 noiembrie 1970 privind măsurile îndreptate spre interzicerea şi prevenirea introducerii scoaterii şi transmiterii ilicite a dreptului de proprietate asupra valorilor culturale.

De asemenea, Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 19 din 10.07.1997 determină, că valori culturale se consideră valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare stat le consideră ca prezentînd interes pentru arheologie, perioada preistorică, istoric, literatură, artă şi ştiinţă şi care sunt raportate la următoarele categorii:

• colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi diferite obiecte, care prezintă interes pentru paleontologie;

• valori ce se referă fa istorie, inclusiv la istoria ştiinţei şi tehnicii, istoria războaielor şi societăţilor, precum şi cele referitoare la viaţa personalităţilor naţionale de vază, oamenilor de cultură. sa\anfilor, artiştilor şi la evenimentele naţionale remarcabile:

• comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi diferite descoperiri arheologice;• părţile componente demontate ale monumentelor de artă. istorie şi locurilor arheologice:

Monumente se consideră obiectele ori ansamblurile de obiecte avînd o valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale şi care sunt înscrise în Registrul Monumentelor al Republicii Moldova, ocrotite de stat.

De fapt, în general scoaterea monumentelor peste hotarele Republici Moldova este interzisă. Excepţii se admit în cazul bunurilor imobile, cu avizul prev entiv al Parlamentului Republicii Moldova şi în baza propunerilor Ministerului Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, iar în cazul bunurilor mobile - cu avizul Guvernului Republicii Moldova.

Cît priveşte scoaterea temporară a monumentelor peste hotarele Republicii Moldova în scopul întreţinerii relaţiilor internaţionale în domeniul culturii, apoi ca se admite numai în condiţiile şi cu respectarea procedurii stabilite de organele de stat pentru ocrotirea monumentelor şi în con fermitate cu prevederi le legislaţiei în vigoare.”

Sursa: http://academy.police.md/assets/files/pdf/2007_21-22%20septembrie_protectia_bunurilor.pdf

10

5. Pr. ocrotirii (suveranității economice)/ economiei RMLegea cu privire la tariful vamal* - Nr. 1380 din 20.11. 1997

6. Pr. libertății alegerii regimului vamal.

Cod Vamal: Articolul 23. Regimurile vamale (1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale: 1) regimuri vamale definitive: a) import; b) export; 2) regimuri vamale suspensive: a) tranzit; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă (cu suspendare); d) transformare sub control vamal; e) admitere temporară; f) perfecţionare pasivă.

(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact economic: a) antrepozit vamal; b) perfecţionare activă; c) transformare sub control vamal; d) admitere temporară; e) perfecţionare pasivă.

Articolul 24. Alegerea şi renunţarea la destinaţia vamală Persoana are dreptul să aleagă oricînd destinaţia vamală, precum şi regimul vamal din cele prevăzute la

art. 23, sau să renunţe la ea/el (în schimbul altei destinaţii vamale/altui regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin prezentului cod şi altor acte normative.

11

Cuprins

I. Noțiuni generale despre Dreptul Vamal.........................................................................................................1

1. Noțiunea de DV. Obiectul și metode de reglemetare.................................................................................1

2. Raportul juridic de DV...............................................................................................................................3

3. Legătura DV cu alte ramuri de drept..........................................................................................................4

4. Sistemul DV...............................................................................................................................................6

5. Izvoarele DV..............................................................................................................................................7

6. Principiile DV:............................................................................................................................................8

12