1.Subiectul I Dreptul Vamal – ramură distinctă în sistemul de drept al Republicii Moldova1.1 Definiţi noţiunea de drept vamal Dreptul Vamal este o ramura de drept complexa ce include in sine un sistem de norme juridice mixte

ale mai multor ramuri de drept ce reglementeaza relatiile sociale legate de trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala, perceperea platilor vamale,perfectarea documentatiei vamale, controlul vamal precum si alte modalitati de realizare a activitatii vamale.

Mai exista un sir de definitii in literaturade specialitate a dr vamal, atit in sens larg cit si in sens restrins.

Cercetatorul rus Nozdraciov defineste dreptul vamal ca o ramura complexa de drept ce  reprezintă un ansamblu de norme juridice ,care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală,perceperea plăţilor vamale,  vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare apoliticii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului.

Un alt specialist in domeniu , profesorul rus Gabricidze B.,p ropune o va r i an t ă m a i r e s t r i n s a a de f in i ţ i e i ş i cons ide ră c ă d r ep t u l   vama l e s t e o r a mură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale.

 Autorul mo ldove an Radu G h . , de f ine ş t e d r ep t u l vama l c a „un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”.

Ca concluzie ,dr vamal poate sa fie definit ca o ramura complexa de drept ,ce este formata din norme si institutii juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se nasc ,se modifica si se sting in legatura cu trecerea persoanelor ,a marfurilor si a mijloacelor de transport peste frontiera vamala a statului.

1.2 Identificați elementele specifice ale raportului juridic de drept vamalRaportul juridic de drept vamal sunt relatii sociale reglementate de normele juridice vamale ca si alte

rapoarte de administrare .Rapoartele juridice vamale au urmatoarea structura: -subiectii- participantii la rapoartele juridice vamale -obiectul-actiunile partilor la r. j. v. -continutul-drepturile si obligatiile partilorElementele specifice ale raportului juridic de drept vamal:

-e un raport juridic de putere prin instituirea statului reprezentat de organele vamale;-raportul juridic de drept vamal nu se termina mereu la acordarea liberului de vama,adica la incheiereaoperatiunii(regimul de tranzit,antrepozit vamal…)-taxele proprii,materia impozabila proprie,precum si reglementare proprie(nomenclator,tarif vamal);-raportul juridic se refera la existenta unor concepte si termeni utilizati doar in aceasta sfera(teritoriul vamal,politica vamala,regim vamal…);-e un raport cu caracter patrimonial(unii autori,de regula romanii asa considera);

1.3 Argumentaţi rolul dreptului vamal în contextul altor ramuri de drept Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar,in primul rind amindoua ramuri fac parte din

dreptulm public, Dr.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite budgetului public, reglementeaza cheltuelile bugetare, relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte persoane fizice si juridice, nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si impozite ci si la norme ce asigura sub orice forma resursele financiare.Intrucit dreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteaza budgetul de stat sub forma taxelor vamale,el este strins legat de dreptul financiar.Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul administrativ prin aceea ca Dr. Adm.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de stat, dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinate prin prisma rapoartelor care privesc aplicarea legii si prestarea de servicii publice.Dreptul vamal are o strinsa legatura si cu Dreptu transporturilor. Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri si calatatori supuse contractului de transport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea transportului de productie,in acest mod formarea venitului national. In procesul de executare a actului

vamal sunt operate o serie de dispozitii interne si isi reglementari care privesc transportul marfurilor pe calea ferata, pe caile rutiere,navale sau aeriene, astfel icit aceasta ramura este in stricta concordant cu dreptul vamal.

Drept vamal cu dr constituțional- stabilește principiile generale pentru dr vamal. Dr vamal și dr administrative- stabilește organizarea activității vamale, răspunderea administrativă

pentru încălcarea regulilor vamale dr vamal- dr penal- definește noțiunea de contraband și alte infracțiuni în domeniul vamal.

Drept vamal cu drept procesual penal- prevede procedura examinarii cazurilor de contrabanda si eschivarea de la plata vamala.

Drept vamal cu drept civil- prevede incheierea contractelor de amînare și eșalonare a drepturilor de import de înființare a depozitelor.

Drept vamal cu procesual civil- prevede procedura în cazul aparițiilor litigiilor dintre părți. Drept vamal cu drept financiar- prin stabilirea taxelor si impozitelor. Drept vamal cu drept fiscal- modul perceperii taxelor si impozitelor vamale. Drept vamal- dreptul muncii- angajarea colaboratorilor vamali. Deasemenea dreptul vamal are legătură cu unele discipline științifice: criminologia, criminalistica,

statistica, protecția socială.2.Subiectul I Obiectul şi metoda de reglementare al dreptului vamal1.1 Definiţi obiectul şi metoda de reglementare al dreptului Obiectul de reglementare al dr vamal –relatiile sociale ce poarta un caracter complex.Aceasta e

conditionata de continutul si structura activitatii vamale care si e ,de fapt,obiectul de reglementare a dreptului vamal.Astfel,obiectul de reglementare a dr vamal ilformeazarelatiile sociale aparute in procesul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala.

Dup aparerea autorului rus Iurie Vorobiov,un alt semn distinctiv al unei ramuri de drept complexe este terminologia specifica(ex: teritoriu vamal al statului,frontiera vamala a statului;organele vamale[SERVICIUL VAMAL,birouri vamale,posturi vamale],Metoda de reglementare –acele mijloace/procedee de studiere a unor norme juridice vamale a proceselor si fenomenelor juridice.Metoda d ereglementarers la intrebarile: cum?,princ ce mijloace,procedee?.Dr vamal studiaza obiectul de reglementare.Reiesind din faptul ca obiectul de reglementare e complex,metoda de reglementare ,la fel,e complexa.In dr vamal intalnimatat metoda imperativa(prescrie o anumita conduita de la care nu putem deroga),cat si cea dispozitiva(alegerea unui comportament in lim legii))[exemplu: amanarea si esalonareaplatilor vamale,locul si timpul trecerii].Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală, cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în reglementarea juridică a relatiilor sociale.

Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-1.2 Stabiliţi esența metodelor de reglementare a dreptului Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de

reglamentare juridica, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptul vamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profinde,determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglamentare reprezintă o problemădestul de importantă, dar şi complicată. În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor d e   d r e p t   s e r v e ş t e   o b i e c t u l   ş i   m e t o d a   s p e c i f i c a   d e   r e g l e m e n t a r e   ju r i d i c a .   F i i n d   o   ş t i i n ţ ă socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul ei decercetare este format de anumite relaţii sociale. 

C în d  vo rb im  de  me t ode l e   d r e p tu lu i   vam a l ,   u rm eaz ă   să   f ac em  d i s t i n c ţ i a   d in t r e  ce l e   decercetare - specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică.Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală,cunoscute în

mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate înreglementarea juridică a relatiilor sociale.Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-

1.3 Argumentați categoriile de relaţii sociale ce se încadrează în obiectul de reglementare a dreptului vamal

Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup denorme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe bazaaceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept areobiectul si metoda (său metodele) specifice.

Ob i ec t u l   de   r eg l e m en t a r e   j u r id i c a   a l   d r ep tu l u i   vama l   i l   co ns t i t u i e   r e l a t i i l e   soci a l e   d in domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate deînsăşi structura şi conţinutul activităţii vamale.

În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale vamale:1 . s f e r a   p o l i t i c i i   v a m a l e ;2 . r e l a ţ i i   ş i   p r i n c i p i i   a x a t e   p e   t r e c e r e a  mărfurilor şi

mijloacelor de transport pestefrontiera vamală;3 . c e   v i z e a z ă s t a t u t u l r e g i m u r i l j r v a m a l e ;4 . ce   ţ i n   de   r eg l a m en t a r e a t a r i f a r ă   ş i   pe r ce p e re a p l ă ţ i l o r va ma l e ;5 . v ă m u i r e a   ş i   î n t o c m i r e a d o c u m e n t a ţ i e i   v a m a l e ;6 . o r g a n i z a r e a ş i e f e c t u a r e a   c o n t r o l u l u i v a m a l . l eg a t e   de i n f r a c ţ i un i

ş i   î nc ă l c ă r i l e l e g i s l a ţ i e i v ama le ş i r ă spu nde rea  pen t ru c omi t e r ea lor;Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc,se

modifică şi se sting doar în legătură cu trecerea   persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor detransport peste frontiera vamală a statului.

3.Subiectul I Activitatea vamală în Republica Moldova1.1 Definiţi noţiunea, conţinutul şi structura activităţii vamale în Republica Moldova Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării

reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de promovare a politicii vamale.

Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.

Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima in varietatea functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala.

Structura:serviciul vamal,birourile vamale interne si de frontiera,posturile vamale si ekipele vamale mobile.

 Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare ladata la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor  prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontieravamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri pestefrontiera vamală.

1.2 Stabiliți obiectivele organizării activităţii vamale în Republica MoldovaActivitatea vamala are la baza mai multe obiective. a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;    b) asigură respectarea legislaţiei vamale;    c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului; d) apără interesele economice ale statului; f) încasează drepturile de import şi drepturile de export; g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste

frontiera vamală şi aplică aceste măsuri; h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se

referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică,

obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;

  i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional; j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru

accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;   o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în

domeniul vamal; p) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a

organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;1.3 Estimaţi rolul şi importanţa sistemului vamal în economiile contemporane.Sistemul vamal reprezinta totalitatea organelor vamale.Organele vamale au un rol deosebit in

economiile contemporane deoarece organelle vamale contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;apără interesele economice ale statului;aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;încasează drepturile de import şi drepturile de export;participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

4.Subiectul I Organele vamale ale Republicii Moldova1.1 Definiţi noțiunea organelor vamalePrin organ vamal intelegem acel organ al puterii executive care are character juridic ,activeaza din

numele statului ,este imputernicit cu atributii,isi indeplineste functiile si sarcinile in sfera activitatii vamale si in alte domenii de conducere cu ajutorul formelor si metodelor specifice de activitate.In literatura de specialitate exista si alte notiuni date orrganului vamal,ca exemplu C.Sandrovski mentioneaza: organele vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o activitate executiva si de dispozitie intr-o sfera speciala a conducerii de stat legata de trecerea peste frontiera vamala a diferitor marfuri ,mijloace banesti,mijloace de transport destinate transportului de pasageri si de marfuri. Organele vamale ,din punct de vedere structural si functional alcatuiesc un sistem integru care e dirijat de aceleasi principii ca si activitatea vamala in majoritatea statelor lumii: politica vamala unica,,teritoriul vamal unic,legislatie vamala unica,aplicarea unui tarif vamal si ajustarea lui la masurile de politica economica.Organele vamale constituie o parte indinspensabila a sistemului organelor statale care fac parte din latura executiva a acestora acordandu-le in acelasi timp un spectru larg de atributii.

1.2 Identificați sistemului organelor vamale ale Republicii Moldova Organele vamale sunt organele de drept care constituie un sistem unic,format din: 1)Serviciul vamal 2)Biroruri vamale 3)Posturi vamaleBirouri vamale sunt de 2 feluri: 1)B.V interne-se ocupa de vamuirea marfurilor persoanelor juridice si agentilor economici. 2)B.V de frontiera-sunt puncte de intrare si ieshire din tara de ex.Aeroportul.In R.M in present exista 8 birouri vamale.Biroul vamal are statut de pesroana juridical,iar posturile

vamale nu au statut de persoana juridical..fiind infiintat de biroul vamal. Posturile vamale se pot clasifica in:-posturi vamale mixte ,de ex.Moldova –Ucraina,scopul:facilitarea trecerii vamale-posturi vamale mobile,care pot fi schimbate,de ex:Moldova-Transnistria.-posturi vamale specializate,de ex.M.D.-Trans.sunt mai multe organe care controleaza nu numai din

punct de vedere vamal ci si economic.-posturi vamale fixe,sunt stabilite la frontiera sau in interiorul tarii. 1.3 Argumentați atribuţiile organelor vamaleOrganul vamal are urmatoarele atributii de baza:

1.Asigura respectarea legislatiei vamale,apara drepturile si interesele legitime ale persoanei in cadrul activitatii vamale.

2.Participa la elaborarea politicii vamale a statului si promoveaza aceasta politica. 3.Apara interesele economice ale statului. 4.Contribuie in limitele competentei la asigurarea securitatii economice a statului. 5.Incaseaza drepturile de import si drepturile de export. 6.Lupta impotriva contrabandei,a incalcarii reglementarilor vamale si legislatiei fiscale care se refera

la trecera marfurilor peste frontiera fiscala. 7.Contribuie la cambaterea terorismului International. 8.Efectueaza cercetari stiintifice,ofera consultatii,sigura pregatirea si reciclarea specialistilor in

domeniul vamal. 9.Exercita si perfectioneaza controlul vamal,efectueaza vamuirea,creeaza conditii pentru accelerarea

traficului de marfuri peste frontiera vamala. 10.Exercita controlul vamal asupra valorilor valutare,in limitele competentei.5.Subiectul I Serviciul în organele vamale1.1 Definiţi noţiunea de serviciu în organele vamale In conformitate cu Legea serviciului in organele vamale le R.M.,Serviciul in organele vamale

reprezinta un gen special de activitate in serviciul public prin care se exercita functiile,drepturile si obligatiile organelor vamale,incluse in sistemul organelor de drept si al organelor securitatii statului.

1.2 Determinaţi condiţiile serviciului în organele vamale.-Pot fi colaboratori vamali cetatenii R.M care au implinit varsta de 18 ani,apti dupa calitatile

individuale si profesionale,dupa nivelul de studii si starea de sanatate sa exercite functiile organelor vamale.

-Angajarea in serviciul organelor vamale este benevola si se face in baza de contract individual de munca.

-informatia privind functiile vacante si conditiile de ocupare a lor este data publicitatii.-La angajare in organul vamal,se prezinta: 1.cererea 2.buletinul de identitate. 3.carnetul de munca 4.diploma de studii 5.certificatul medical. 6.cazierul juridic 7.dosarul personal.-La angajare in organul vamal,colaboratorii sunt supusi inregistrarii dactiloscopice de stat

obligatorii,in conformitate cu legislatia.-Directorul general aproba regulamentul-model de ordine interioara al organului vamal.-Timpul de munca saptamanal in organele vamale nu trebuie sa depaseasca timpul de munca

saptamanalstabilit de legislatia muncii-Colaboratorilor vamali li se acordaurmatoarele concedii:a)anuale.b)suplimentare,c)neplatite.d)medicale….s.a.1.3 Analizați drepturile şi obligaţiile colaboratorilor organelor vamale In R.M.colaboratorii vamali au o importanta majora in activitatea vamala,deoarece ei actioneaza in

scopul combaterei fraudei,a coruptiei,a traficului illicit de marfuri si de bunuri si a altor actiuni ilicite simultan ei asigura respectarea si apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.Rolul colaboartorilor vamali este de-a semnala faptele de comportament coruptional si cele care incalca grav estica profesionala din sfera vamala.

Drepturile colaboratorului vamal:-Sa primeasca in modul stabilit informatia si materialele necesare indeplinirii obligatiilor de serviciu.-sa inspecteze agentii economici,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare.-Sa ia decizii si sa participle la elaborarea de proiecte de hotarari in corespundere cu obligatiile sale

de serviciu.

-Sa se intruneasca in sindicat-sa participle la adunari in cadrul organului vamal.-Sa aplice forta fizica,mijloace speciale,arma de fok si arma alba,in modul si in cazurile prevazute de

legislatie. Obligatiile colaboratorului vamal:-sa asigure respectarea Constitutiei,legilor si a altor acte normative.-sa execute ordinile si dispozitiile sefilor organului vamal-sa-si ridice nivelul de calificare-sa depuna in conditiile legii,declaratie cu privire la venituri si proprietate-sa respecte regulamentul de ordine interioara al organului vamal.-sa pastreze secretul de stat,alte secrete aparate de lege si sa nu divulge informatia care i-a parvenit in

exercitiul functiei sale.6.Subiectul I Brokerul vamal1.1 Definiți noțiunea de broker vamal.Brokerul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine autorizatia

pentru activitatea de broker vamal,eliberata de Departamentul vamal, si care in numele si pentru terte personae , declara marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si alte operatii vamale. Pentru obligatia vamala aparuta brokerul vamal raspunde solidar cu platitorul vamal.

1.2 Identificați condiţiile de organizare a brokerilor vamali (licenţa de funcţionare).Pentru a primi licenţă pentru activitate de broker vamal, persoana juridică trebuie: Licenţa pentru activitatea de broker vamal 

    (1) Licenţierea activităţii de broker vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi ale prezentului cod.     (2) Pentru a primi licenţa pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:     b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal;     b1) să dispună de echipamente informaţionale şi de comunicaţie adecvate utilizării sistemului informaţional_vamal;    b2) să nu săvîrşească încălcări sistematice ale reglementărilor vamale şi/sau fiscale care aduc prejudiciu_bugetului_de_stat;    c) să dispună, pentru asigurarea responsabilităţii pentru plăţile vamale calculate, de două milioane lei moldoveneşti sub formă de depozit depus pe contul organului vamal sau sub formă de garanţie bancară eliberată pe numele organului vamal;     d) să corespundă altor cerinţe prevăzute de lege.    (3)Licenţa se retrage şi în următoarele cazuri:    a) neconformarea, în termenele stabilite, la noile cerinţe de activitate stabilite de legislaţia în vigoare;    b) încălcarea sistematică a legislaţiei vamale şi fiscale;    c) divulgarea datelor ce constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, constatată prin decizia organelor competente;    d) recunoaşterea printr-o hotărîre judecătorească definitivă a insolvabilităţii brokerului vamal sau declararea de către acesta a insolvabilităţii;    e) împiedicarea, de către persoanele cu funcţii de răspundere angajaţi ai brokerului vamal, organelor vamale sau Camerei de Licenţiere de a efectua controlul

1.3Analizați drepturile și obligațiile brokerilor vamaliBrokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale, are ca principală obligaţie asigurarea, în faţa

organelor vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale pentru operaţiunile efectuate în numele agenţilor economici. Drepturile brokerului vamal     Brokerul vamal are următoarele drepturi:    a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el;    b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte locuri decît zonele de control vamal;    c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale, transportarea, operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea,

transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare a mărfurilor, precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde se pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport;    d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, precum şi să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării;     e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite în plus;    f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate.    Obligaţiile_brokerului_vamal     În cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, brokerul vamal_are_următoarele_obligaţii:    a) să declare mărfurile şi/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislaţia vamală;     b) să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia vamală şi a celor stabilite prin legislaţia în alte domenii;     c) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare necesare pentru vămuire;    d) să asigure depunerea declaraţiei vamale şi a altor acte stabilite prin legislaţia în alte domenii la biroul vamal competent, prin utilizarea sistemului informatic vamal;    e) să verifice autenticitatea documentelor şi a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, în dependenţă de tipul de reprezentare;    f) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mărfurile şi/sau mijloacele de transport supuse declarării şi/sau controlului vamal;    g) să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport;    h) să determine, conform legislaţiei, valoarea în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate;    i) să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele prevăzute de legislaţie şi să achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în cazul în care această plată nu     a fost efectuată de către titularul operaţiunii;    j) să garanteze achitarea drepturilor de import în cazul depozitării provizorii a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport la depozitul său provizoriu, precum şi în cazurile stipulate în contractul încheiat cu persoana pe care o reprezintă;    k) să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate, a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport depozitate provizoriu în depozitele pe care le deţine;    l) să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor obţinute care constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, care nu sînt destinate publicităţii;     m) să elibereze persoanelor pe care le reprezintă documente justificative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care să confirme prestarea serviciilor;    n) să respecte condiţiile de folosire şi dispunere a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în privinţa cărora vămuirea nu este finisată, pînă la punerea în liberă circulaţie sau eliberarea condiţionată a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în conformitate cu destinaţia vamală aleasă;    o) să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la depunerea declaraţiei vamale, probe şi mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei cercetări (expertize) în conformitate cu legislaţia vamală;     p) să păstreze toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate în termenul stabilit de legislaţie;    q) să prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informaţie privind operaţiunile vamale derulate;    r) să furnizeze organelor vamale informaţia deţinută cu privire la orice încălcare a prevederilor vamale şi fiscale.

7.Subiectul I Drepturile de import şi export1.1 Definiţi drepturile de import şi drepturile de export (plăţile vamale) percepute la

trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală

Drepturile de import si export ,dup aparerea a mai multor autori constituie o institutie separata a dr vamal chiar daca e evident caracterul fiscal al acestora.Totodata ,institutia respectiva se afla intr-o stransa legatura cu asa institutii ale dreptului vamal ca: regimurile vamale,perfectarea vamala,controlul vamal,stabilirea valorii in vama care-s interdependente completandu-se una pe alta .

Importul – este regimul vamal în care mărfurile puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia reintroducerii lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in tara,precum si cele importate si puse in libera circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii economice.

Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la frontiera fara sigilii cu sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate in documente se controleaza de organele vamale de la frontiera.

Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara fara a surveni vreo modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.

Conform legislatiei RM,avem urmatoarele drepturi de import si export:-taxa vamala;-taxa pe valoare adaugata;-accizele;-taxa pentru procedurile vamale;1.2Identificați procedura achitării drepturilor de import şi exportCat priveste procedura achitarii drepturilor de import si de export,acestea-s platite nemijlocit de catre

declarant,broker vamal sau de o alta persoana prevazuta de legislatie.Drepturile de import si export se platesc in prealabil pana la depunderea declaratiei vamale.La

momentul vamuirii se accepta plata doar a diferentei dintre suma calculata si suma platita in prealabil.Organul vamal e in drept sa interzica importul de marfuri pentru care nu au fost platite drepturile de import .

PERSOANELE JURIDICE si cele fizice platesc dr de import si export in numerar sau prin virament inclusiv prin carduri a conturilor respective ale Ministerului Finantelor.Persoanelor juridice se permite achitarea in numerar doar a diferentei de plata determinata la momentul vamuirii.

1.3Apreciați efectele generale ale aplicării plăţilor vamale asupra importurilorIMPORTUL-regim vamal in care marfurile de origine straina sunt introduse pe teritoriul vamal,fara

obligatia de a fi scoase,se plateste dr de import si-s aplicate masurile de politica economica(COMPLETA)

Statutul marfurilor straine puse in libera circulatie pe terit RM se echivaleaza cu statutul marfurilor autohtone dupa acordarea liberului de vama.Certificatul de origine in acest caz nu se elibereaza.

Importul marfurilor implica urmatoarele componente:1 aplicarea masurilor de politica economica (masuri tarifare inclusiv dr de import si cele netarifare);

2 aplicarea masurilor necomerciale(restrictii si prohibitii stabilite din considerente de protectie a sanatatii publice ,protectie a mediului inconjurator ,ocrotire a principiilor morale,religiei si ordinii publice );

3 punerea in circulatie a marfurilor(circulatia libera a marfurilor neconditionata si punerea conditionata in circulatie.

In unele cazuri,legislatia vamala acorda anumitor marfuri un anumit tratament tarifar special.In legislatia noastra se cunosc 2 categorii de tratament tarifar :

1. Prin tratament tarifar preferential se intelege o reducere sau o scutire de taxe vamale care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent cantitativ sau valoric;

Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o scutire de drepturi de import care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent valoric sau cantitativ;(n-are nimic cu tariful vamal);

8.Subiectul I Tariful vamal de import1.1 Descrieţi tariful vamal de import al Republicii Moldova.

In literature de specialitate tariful vamal poate fi tratat in doua sensuri.Prin tarif vamal in sens larg este un instrument de realizare a politicii economice a statului avind drept scop echilibrarea importului si exportului de marfuri cit si protejarea pietii si prin instituirea si perceperea a taxelor vamale.In sens ingust tariful vamal este un catalog care cuprinde nomencllatorul marfuri si coantumul taxelor vamale. De regula sa stability o anumita legitate cit privim nivelu de dezvoltare economic al statului si cota taxelor vamale prevazute de tariful vamal de import. Deregula cu cit statul e mai dezvoltat cu atit nivelul taxelor vamale e mai mic , deoarece tar ace produce o marfa concurenta nu are nevoe de o protective adaugatoare a productiei autohtone cu exceptia unor cazuri neprevazute. Autoriul roman Gh Caraiani mentioneaza: tariful vamal reprezinta o lista a produselor care fac obiectul importurilor cu indicarea taxelor vamale pe produse.

Autoarea Carmen Mladen,defineste : ansamblul taxelor de import si export reprezinta tariful vamal al fiecarui stat.

1.2 Clasificaţi tarifele vamale utilizate în practica internaţională.In literature de specialitate deosebim mai multe clasificari de tarif vamal: -tarif vamal de import -tarif vamal de export -tarif vamal co coloana (tariff vamal simolu) cuprinde o singura lista de taxe vamale care se aplica

importatorilor din toate tarile lumii -tarif vamalcu doua sau mai multe cloane(tariff vamal compus) prevede maimulte categorii de taxe

care se aplica difrit fata de tara de unde provine marfa.-tarif vamal general cuprinde ansamblu txelor vamale aplicabile marfurilor importate sau exportate,

indifferent de statul de la care provine sau catre care se importa, practicinduse in state care nu au conventii sau acorduri in acest domeniu incheiate, contine o singura coloana.

-tarif vamal diferentiat se stabileste pentru vinzarile de marfuri sau produse numaim in relatii cu anumite state,

-tarif vamal conventional contine taxe vamale stabilite prin conventii intre diferite state,-tarif vamal preferential acest tarif se practica in relatiile comerciale si consta in practicarea de taxe

vamale in coantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor vamale a unor categorii de marfuri sau produse, prin utilizarea acestor tarife se obtine o scadere a preturilor marfii.

1.3 Apreciaţi rolul tarifului vamal în reglementarea activităţii economice externe.Tariful vamal este un instrument de politica comerciala cu ajutorul caruia se protejeaza economia

tarii, precum si a produsului intern de concurenta straina. Pentru comercializarea externă a produselor noastre este necesar de stabilit acorduri internaţionale prin care să acordăm facilităţi exportatorilor autohtoni pentru anumite mărfuri care sunt solicitate de ţările vecine. Aceste facilităţi pot consta în stabilirea anumitor tarife preferenţiale sau favorabile, sau chiar scutirea de achitarea drepturilor de import.

9.Subiectul I Taxa vamală1.1 Relatați despre natura juridică a taxei vamale

In literatura de specialitate se mentioneaza mai multe definitii ale taxelor vamale.Profesorul Dan Drosu Saguna mentioneaza ca : „Taxele vamale sunt acele prelevari banesti care se percep de catre stat in momentul in care lucrurile trec granitele tarii respective in vederea importului ,exportului sau tranzitului.”

Autorii romani: Gh Caraiani si Cornel Cazacu mentioneaza : „Taxa vamala reprezinta un impozit indirect perceput de catre stat in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii respective”.

In doctrina rusa e mentionata urmatoarea definitie : „Taxa vamala reprezinta un acord obligatoriu fiind incasata de organele vamale in cazul importarii/exportarii marfurilor pe teritoriul vamal.”

Din totalitatea definitiilor de mai sus,observam urmatoarele caracteristici comune: -taxa vamala reprezinta o plata obligatorie;-e perceputa numai de catre autoritatile vamale(organele vamale) in modul si in marimea stabilita de

actele normative’-taxa vamala e perceputa in cazul introducerii sau scoaterii marfurilor de pe teritoriul vamal;

Referindu-ne la natura juridica a taxei vamale,putem mentiona ca ele fac parte din categoria impozitelor ,respectiv acestea apar sub forma unui impozit indirect achitat de catre persoanele fizice sau juridice in cazul trecerii marfurilor peste frontiera vamala.

Ca si orice alt venit indirect,taxele vamale,pana la final sunt suportate de catre consumatori prin majorarea preturilor la marfurile importate .

Functiile taxei vamale:-funtia de/ca instrument fiscal : principalul scop al politicii vamale e formarea veniturilor in bugetul

de stat-functia ca instrument de politica comerciala: in realizarea acestei functii ,taxa vamala are menirea de

a proteja producatorul autohton de concurenta straina (functia de protectie).Autoru roman,Dan Drosu Saguna,mentioneaza ca taxele vamale mai detin o functie importanta pe

langa cele mentionate si anume:-functia de coordonare statala a activitatii de comert exterior.In unele cazuri,aceasta poate fi

considerata cea mai importanta functie ,deoarece prin intermediul parghiilor de politica vamala pot fi incurajate anumite importuri , se favorizeaza exportul ,se pot promova relatii comerciale cu anumite piete ,pot fi protejate anumite activitati ale agentilor economici interni impotriva concurentei partenerilor din exterior.De asemenea,taxele vamale mai pot prezenta un instrument de negociere politica in relatiile internationale.(asa se obtin concesiile vamale).

1.2Clasificați taxele vamale după diferite criterii.1In functie de OBIECTUL IMPUNERII: -taxele vamale de import (impozite percepute de stat asupra marfurilor de origine straina care-s

solicitate de a trece frontiera vamala pentru a fi puse in libera circulatie) ;-taxele vamale de export (se percep de catre stat asupra marfurilor nationale care sunt exportate in

strainatate .Acestea nu se aplica ft des pe plan international.Se aplica de unele state in curs de dezvoltare care au bogatii naturale);

-taxele vamale de tranzit(Se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza teritoriul vamal al tarii respective.Nu au aplicare pe plan international.Primesc o alta forma: impozite de intrare a mijl de transport….etc ..);

2Dupa SCOPUL lor:-taxe vamale fiscale(scop:formarea bugetului,venitului in stat);-taxe vamale protectioniste(taxe care au caprincipal scop crearea unei bariere pentru marfurile

straine,prin care se urmareste eliminarea concurentei straine);-taxe vamale de retorsiune(raspunsul dat unui alt stat care impune restrictii la importul de marfuri din

alt stat );3Dupa MODUL DE PERCEPERE:-taxele vamale ad-valorem(se stabilesc sub forma unui % din valoarea marfii);-taxele vamale specifice(o suma specifica de bani raportata la unitate de masura sau de volum);-taxele vamale compuse(o combinatie intre o taxa ad-valorem si una specifica si se aplica prin

insumarea acesstora );-taxele vamale diferentiate(o alegere din partea organului vamal din una din variantele : ad-valorem

sau specifice);-taxele vamale sezoniere(ca regula-s practicate de tarile europene in cadrul politicii

agrare.Practicarea unor taxe vamale mari se face la inceputul recoltei pentru a proteja piata interna ,iar in perioada de varf a recoltei,aceste taxe-s mici si favorizeaza importul);

4In functie de MODUL DE STABILIRE:-taxe vamale autonome(sunt stabilite individual dintre stat fara sa discute cu alte state in baza

acordurilor internationale);-taxe vamale conventionale (stabilite de stat in urma intelegerilor cu alte state,in baza acordurilor);-taxe vamale preferentiale (doar la unii autori,in baza acordurilor de tip inchis);5In dependenta de PLATITORII taxelor vamale:-taxele vamale percepute de la persoane fizice ;-taxele vamale percepute de la persoanele juridice ;

Conform legii cu privire la tarif vamal deosebim urmatoarele categorii de taxe vamale:-taxe ad-valorem(procent din valoarea marfurilor);-taxe specifice;-taxa combinata;-taxa exceptionala : a)taxa speciala care e aplicata in scopul protejarii marfurilor de origine autohtona

la introducerea pe teritoriul vamal a marfurilor de productie straina in cantitati si in conditii care cauzeaza sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producatorilor de marfuri autohtoni

b)taxa anti-dumping: c)taxa compensatorie1.3Apreciați rolul taxei vamale la introducerea mărfurilor.Drepturile de import si export ,dup aparerea a mai multor autori constituie o institutie separata a dr

vamal chiar daca e evident caracterul fiscal al acestora.Totodata ,institutia respectiva se afla intr-o stransa legatura cu asa institutii ale dreptului vamal ca: regimurile vamale,perfectarea vamala,controlul vamal,stabilirea valorii in vama care-s interdependente completandu-se una pe alta .

Prin plati vamale-acele impozite si taxe obligativitatea acumularii carora e pusa pe seama organelor vamale.Conform legislatiei RM,avem urmatoarele drepturi de import si export:

-taxa vamala;-taxa pe valoare adaugata;-accizele;-taxa pentru procedurile vamale;In literatura de specialitate,platile vamale sunt impartite in 2 categorii:1 Platile vamale legate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala (taxa vamala ,taxa pe

valoare adaugata,accizele ,taxa pt procedurile vamale);2 Platile vamale nelegate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala(taxa pt eliberarea

autorizatiilor,taxa pt participarea la licitatie,taxa pt pastrarea marfurilor depozitate temporar etc).Taxa vamală:

- are un effect direct asupra procesului de protejare a producţiei internre şi în general a economiei naţionale

- produce efecte asupra consumului intern- afectează raportul de schimb ale statului- participă la redistribuirea veniturilor dintre diferite categorii de participanţi la activitatea economică10.Subiectul I Politica vamală1.1Definiţi conceptul de politică vamală .

POLITICA VAMALA-o totalitate de activitati politico-juridice ,economice,organizationale intrunite intr-un sistem bine determinat ce are ca scop asigurarea eficientei operatiunilor vamale,reglementarea schimburilor de marfuri pe teritoriul vamal,protectia pietei interne ,rezolvarea problemelor comercial-fiscale si stimularea dezvoltarii economiei nationale.

1.2Stabiliți instrumentele politicii vamale (reglementarea tarifară şi reglementarea netarifară).In sens larg,tariful vamal e un instrument de realizare a politicii comerciale a statului avand dr scop

echilibrarea importurilor si exporturilor de marfuri,cat si protejarea pietii interne prin instituirea si aplicarea mecanismului de percepere a taxelor vamale.

In sens ingust tariful vamal poate fi definit ca un catalog care cuprinde nomenclatorul de marfuri introduse si scoase de pe teritoriul vamal precum si cotele taxelor vamale aplicate acestor marfuri.

Autoriul roman Gh Caraiani mentioneaza: tariful vamal reprezinta o lista a produselor care fac obiectul importurilor cu indicarea taxelor vamale pe produse.

Autoarea Carmen Mladen,defineste : ansamblul taxelor de import si export reprezinta tariful vamal al fiecarui stat.

O aplicare mai eficientqa a tarifului vama in dependenta de diferite situatii aparute in practica tariful vamal se clasifica dupa mai multe criterii:

1 In functie de obiectul de impozitare tariful vamal se imparte-n: -tarif vamal de import(un catalog ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cota taxelor vamale

aplicate la introducerea marfurilor pe teritoriul vamal);

-tariful vamal de export (e catalogul ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cota taxelor vamale aplicate la scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal);

-tariful vamal mixt(un catalog ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cotele taxelor vamale aplicate la introducerea si scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal);

-tariful vamal de tranzit(caaloful ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cotele taxelor vamale aplicate la tranzitarea marfurilor peste teritoriul vamal);

2 DUpa structura sa (sau dupa metoda de aplicare a platilor vamale) tariful vamal e impartit in 2 tipuri:

-tarif vamal cu o coloana(simplu)[se bazeaza pe o singura rata de impozit,adica o singura lista de taxe vamale care se aplica marfurilor indiferent de tara de origine.Acest tarif vamal e universal dar nu ofera o manevrabilitate sufiecienta in politica vamala,nu prevede careva preferinte sau discriminari si e putin utilizat(Mexic,Bolivia,Panama)];

-tariful vamal ompus/cu mai ulte coloane(se bazeaza pe 2,3 sau mai multe categorii de taxe vamale pt un anumit produs care se aplica diferit fata de tara de unde provine marfa .Tariful vamal cu mai multe coloane contine urmatoarele coloane de taxe vamale:

+prima coloana,ca regula,e coloana taxelor generale[maximale,autonome,de baza].Coloana taxelor respective sunt aplicate asupra marfurilor din tari cu care nu-s incheiate acorduri comerciale si carora nu li se acorda clauza natiunii celei mai favorizate.

+coloana taxelor cnventionale care se aplica asupra marfurilor din tarile cu care-s incheiate acorduri si carora li se acorda clauza natiunii celei mai favorizate

+coloana taxelor preferentiale care se utilizeaza de tarile care creaza grupuri economice inchise precum si in relatiile cu tarile care-s in curs de dezvoltare.

3.Avand in vedere specificul politicii aplicate de unele state se evidentiaza urmatoarele tarife vamale: -tariful tarilor dezvoltate-nivelul carora de obicei e scazut ; -tariful tarilor in curs de dezvoltare-nivelul taxelor ,de obicei,e destul de inalt;4.O alta clasificare a tarifelor vamale e in functie de modul de stabilire a taxelor vamale

confrmacareia avem: -tariful vamal general/autonom-se aplica indiferent de tara de origine indiferent de unde vina marfa; -tariful vamal diferentiat –e practicat din interese protectioniste ale economiei nationale si se

stabileste pentru vazarile de marfuri numai in relatie cu anumite state -tarifl vamal conventional –contine taxele vamale stbilite prin conventii intre state sau prin clauze

ale diverselor acorduri comerciale privind toate operatiunile de import/export ale marfurilor.De regula,aici se regasesete clauza natiunii celei mai favorizate.

-tariful vamal preferential-tariful vamal care se practica in toate statele contemporane si consta in practicarea de taxe vamale in cuantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor vamale a unor categorii de marfuri.Taxele vamale preferentiale se pot baza pe principiul reciprocitatii sau pe cel a lnereciprocitatii.Un avantaj important al tarifelor vamale preferentiale in constituie posibilitatea de negociere a concesiilor vamale precum si instituirea de discriminari in relatiile cu anumite state.

In tariful vamal avem urmataorele taxe: taxa mavama!!!(un singur impozit).Accizul,TVAPrin metode netarifare intelegem totalitatea mijloacelor de politica economica externa care nu intra in

grupa relgementarilor vamale tarifare dar sunt realizate in cadrul organizarii administrative indeplinind rolul de regulator al circuitului de marfuri international.Aplicarea metodelor netarifare e conditionata de faptul ca pe teritoriul national statul poate stabili anumite reguli de introducere a marfurilor si serviciilor pe teritoriul vamal precum si crearea unui climat favorabil pt producatorii interni inclusiv pt acei care produc marfuri destinate exportului.

Metodele netarifare se prezinta ca unul dintre cele mai efective elemente in realizarea politicii vamale din urmatoarele considerente:

-metodele netarifare de regula nu-s conditionate de angajamente internationale;-metodele netarifare-s mai eficiente in realizarea sarcinii politice respective;-metodele netarifare permit aprecierea conjuncturii create in economia mondiala si reactionarea

adecvata prin adoptarea masurilor necesare in vederea protejarii pietii autohtone;

-metodele netarifare nu constituie o bariera impozabila splimentara pt consumatorul intern;Reglementarea netarifara a operatiunilor de import/export se realizeaza prin *licentiere si *cotare.LICENTIEREA-totalitatea procedurilor de reglementare a activitatii de intreprinzator legate de

eliberarea ,reperfectarea ,suspendarea ,reinnoirea si retragerea licentelor;LICENTA-act administratic cu caracter permisiv eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de

reglementare a activitatii de intreprinzator ce atesta dr titularului de licenta de a adesfasura pt o perioada stabilita genul de actvitate indicat in aceasta integral/partial cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentiere.

COTAREA-stabilirea unor cote ,cantitati de marfuri la importul/exportul lor.In RM,importul si exportul se efectueaza fara restrictii catitative.

Restrictii cantitative la export si import pot fi stabilite de guvern numai in cazurile exceptionale.Astfel,cotarea de cele mai deseori,se face pt marfurile strategice sau marfurile strict necesar local.Procedura cotarii se stabileste de Guvern in fiecare an .

Cotarea reprezinta limitarea de catre organele statale a exportului si importului de marfuri intr-o anumita cantitate ,volum sau valoare pentru o anumita perioada de timp.

In practica internationala se folosesc 2 tipuri ale cotarii,de regula:1 cota generala-determina marimea importului/exportului in unitati cantitative sau valorice pt o

anumita perioada de timpind indiferent din ce tara provine marfa sau unde aceasta urmeaza a fi exportata.

2 cota individuala – prezinta acea cota stabilita pt fiecare stat in parte de unde marfa e importata sau unde urmeaza a fi exportata .

In dependenta de directia de aplicare distingem:-cote vamale la import;-cote vamale la export;1.3Propuneţi noi forme de realizare a politicii vamale a Republicii Moldova.RM practica o politica vamala preferentiala cu caracter tarifar. Acest lucru presupune acceptarea de

reduceri sau chiar eliminarea taxelor vamale la unele importuri din state sau uniuni vamale cu care-s incheiate anumite acorduri. De asemenea,negocierile conventiilor comerciale reprezinta modalitatea principala de stabilire a concesiilor vamale ,tarifare(ajutor,acord) si netarifare pe care statele se inteleg sa si le acorde .

11.Subiectul I Reglementarea juridică a trecerii mărfurilor, bunurilor, valorilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova

1.1Relatați despre principiile generale de trecere a mărfurilor, mijloacelor de transport, mijloacelor băneşti peste frontiera vamală a Republicii Moldova.Prin principia generale de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier vamalaa aRM-reglementari de baza prin care toti participantii la raporturile de import si export a marfurilor si mijloacelor de transport sunt obligati sa le respecte sis a se conduca.Aceste principia sunt expuse in capitolul 2 al Codului Vamal al RM.Ele au rollul unor norme juridice fundamentale obligatorii pt indeplinire si formeaza baza reglementarii legale a trecerii marfurilor si mijloacelor de transport ,a perfectarii actelor vamale si a controlului vamal.Astfel,avem urmatoarele principia generale:

1Principiul egalitatii persoanelor la trecerea marfurilor si mijlocelor de transport-toate persoanele fizice sau juridice beneficiaza de drepturi egale la introducerea si scoaterea din RM a marfurilor si mijloacelor de transport.Egalitatea juridical se recunoaste tuturor persoanelor care trec marfuri indifferent de faptul daca-s ei sau nu proprietari ai acestor marfuri,posesori,sau au alta calitate ar le permite sa infaptuiasca anumite actiuni cu aceste marfuri din nume propriu.

2Principiul interdictiei si limitarii trecerii anumitor marfuri si mijloace de transport-stabilierea unor conditii in baza carora paote fi interzisa sau limitata trecerea anumitpr marfuri sau mijloace de transport.La aceste conditii se atribuie:

-considerente de securitate a statului de asigurare a ordinii publice si morale,de protectie a mediului inconjurator,o obiectelor de arta ,a obiectelor cu o valoare istorica si arheologica ,de aparare a dr la proprietatea intelectuala ,de protectie a pietei interne,de aparare a altor interese a RM.Marfurile pot fi interzise total sa partial de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul RM .

Marfurile interzise total care au fost introduse pe teritoriul vamal trebuie sa fie scoase imediat sau in cazul in care is scoase,sa fie returnate in tara, daca nu-s supuse confiscarii conform legislatiei in vigoare.

Daca marfurile nu pot fi scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal ele-s pastrate la depozitele provizorii timp de 3 zile.Scoaterea sau returnarea marfurilor se efectuiaza din contul persoanei care a trecut marfurile peste frontiera vamala sau din contul transportatorului.

3Principiul declararii marfurilor si mijloacelor de transport-toate marfurile si mijloacele de transport care trec frontiera vamala urmeaza a fi declarate obligatoriu.Declararea se efctuiaza atat de pers fizice cat si juridice.

Declararea e expunerea de date viridice despre marfa ,despre scopul trecerii precum si prezentarea altor date necesare pentru efecctuarea controlului vamal,stabilirii si incasarii drepturilor de import si export.

Sunt cunoscute urmatoarele forme de declarare:-verbala-scrisa-forma electronica-declararea prin actiune4Principiul efectuarii controlului vamal-in scopul asigurarii securitatii statului se efectuiaza controlul

vamal.Toate marfurile si mijloacele de transport scoase sau introduse din RM pot fi supuse controlului vamal.Art 185 Cod Vaamal.

5Principiul stabilirii unui anumit regim vamaltoate marfurile si mijlaocele de transport sunt supuse unor regimuri si destinatii vamale,scopul treerii date .

Regimul vamal-o totalitate de conditii care determina statutul juridic al marfurilor precum si stabileste totalitatea drepturilor si obligatiilor declarantului si organelor vamale.(in prezent 14 regimuri…in RM -8).

6Principiul trecerii marfurilor numai prin locurilor de amplasare a organelor vamale7Principiul utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate-toate marfurile si mijloacele de transport

puse conditionat in circulatie pentru care au fost stabilit facilitati vamale pot fi utilizate numai in scopurile pentru care au fost acordate aceste facilitati.Utilizarea acestor marfuri in alte scopuri poate fi permisa numai de catre organele vamale cu conditia achitarii dr de import.Pentru asigurarea utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate ,organele vamale efectuiaza supravegherea vamalA.

1.2Stabiliți particularităţile distincte la trecerea mijloacelor băneşti de către persoanele fizice.Persoanele fizice au dreptul:    a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi  cecuri în moneda naţională

a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în  valută străină, nelimitat fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c);

    b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c);

    c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative:

    - actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau    - permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în

conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei;

    d) de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană.

    (2) Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină, în următoarele cazuri:

    a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană;

    b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană.

1.3Argumentați rolul operațiunilor prealabile la trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală.

Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele:a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare

ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane;d) declararea sumară şi depozitarea provizorie.Conform legislatiei vamale in vigoare reies urmatoarele operatiuni prealabile vamuirii:1.inregistrarea agentului economic la serviciul vamal ca participant a activitatii comerciale externe.2.inregistrarea si perfectarea documentelor de constituire la biroul vamal competent pt efectuarea

procedurii de vamuire.3.informarea organului vamal dsp trecerea de marfuri peste frontiera vamala.4.prezentarea marfurilor,mijloacelor de transport si documentele la locul stabilit de organelle vamale

sau la destinatie.5.masurile intreprinse in caz de forta majora,accident.6.depunerea unei declaratii sumare .Pina la definitivarea regimului vamal pe un termen de pina la 10

zile.7.efectuarea operatiunilor de descarcare-incarcare,stramutare,transbordare,depozitarea provizorie.8.luarea de probe si mostre in scopul examinarii lor cu acordul organului vamal.9.achitarea prealabila a drepturilor de import\export10.orice alte actiuni ce reies din intentia pt a efectua oeratiunile de trecere a marfurilor peste fontiera

vamala..Scopurile principale ale acestor operatiuni sint ca sa faciliteze sis a urgenteze vamuirea marfurilor cu

perfectarea actelor vamale necesare si asigurarea respectarii reglementarii tarifare sau netarifare.Realizarea operatiunilor prealabile nu permit introducerea pe teritoriul vamal si scoaterea de pe acest teritoriu a marfurilor si mijloacelor de transport.

12.Subiectul I Regimul juridic al bunurilor ce aparţin persoanelor fizice la trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova

1.1 Relatați particularitățile determinării destinației mărfurilor.Legislatia vamala prevede expres ca trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier

vamala se efectueaza in dependent de destinatia vamala in care-s plasate conform procedurii stabilite .Persoana are dr sa aleaga oricand destinatia vamala precum si regimul vamal din cele prevazute sau sa renunte la ea /el in schimbul altei destinatii sau altui regim vamal indifferent de cantitatea ,felul,originea si destintia marfurilor si mijloacelor de transport daca acestea actiuni nu contravin legislatiei in vigoare.

Destinatia-e scopul treceriiPrin regim vamal intelegem totalitatea reglementtarilor vamale care determina statutul marfurilor si

al mijloacelor de transport in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatie a marfurilor.Prin destinatie vamala intelegem plasarea marfurilor sub un regim vamal,plasarea lor intr-o zona

libera,intr-un magazine dutty-free ,reexportul,reimportul,distrugerea si abandonul lor in favoarea statului.

Regimul vamal e o destinatie vamala mai importanta din punct de vedere socila-economic reglementata mai detaliat sub aspectul procedurii juridice si avand o raspundere juridica mai stricta in comparatie cu o destinatie vamala fara statut de regim vamal.

Legislatia comunitara deosebeste plasarea marfurilor intr-un regim vamal de plasare a marfurilor intr-o destinatie vamala fara statut de regim vamal.Pentru plasarea marfurilor intr-o destinatie vamala nu se cere completarea declaratiei vamale,cnfirmarea juridica se face de catre organele vamale de sine statator printr-un act unilateral.

1.2 Identificați drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice la trecerea bunurilor peste frontiera vamală.

 Persoanele fizice au dreptul:    a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz personal,

bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

    b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît cele indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);        c) de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele respective. Modul de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal;

        d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora;

    e) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;

    g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum şi cu condiţia achitării drepturilor de import, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.d), şi declarării în modul stabilit.

    (2) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova numai în conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naţional şi de admitere temporară – în cazul declarării prin acţiune.

    (3) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporară (cu respectarea prevederilor art.7) şi de tranzit.

    (4) Mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, de persoane fizice nerezidente, în regimul vamal de tranzit şi destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de mărfuri decît cele prevăzute în anexa la prezenta lege sînt supuse declarării şi măsurilor de garantare prevăzute de legislaţie.

    (5) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal de import numai de către persoane fizice agenţi economici, înregistrate în modul stabilit ca subiecte ale activităţii de întreprinzător.

Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:    a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale

internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

    b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma

de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit

    (2) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai de agenţii economici care sînt înregistraţi la Î. S. Camera Înregistrării de Stat ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

    (3) Se pune în sarcina Serviciul Vamal determinarea procedurii de declarare a mărfurilor destinate exportului şi asigurarea evidenţei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, cu prezentarea lunară a informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

    (4) Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană.

1.3 Argumentaţi procedura trecerii peste frontiera vamală a mijloacelor de transport de către persoane fizice

 Persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, prin derogare de la prevederile art. 20 al Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000, au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară, cu achitarea vinietei şi cu respectarea următoarelor condiţii:    a) mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state;    b) persoanele fizice rezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare; persoanele fizice nerezidente să fie proprietari ai mijloacelor de transport şi să locuiască temporar în Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele corespunzătoare;    c) mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară;    d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri şi de pasageri;    e) în cazul în care persoanelor fizice nerezidente li se acordă un alt regim de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, documentele confirmative se vor prezenta organului vamal în vederea prelungirii termenului de aflare a mijlocului de transport auto declarat prin acţiune, informaţia respectivă incluzîndu-se în Registrul de stat al transporturilor.

    (31) Nerespectarea condiţiilor stabilite la alin. (3) lit. a)–d) se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. 

   (33)  Mijloacele de transport auto introduse în condiţiile alin. (3) nu se pot afla pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen mai mare decît cel stabilit de Codul vamal al Republicii Moldova, indiferent de persoanele care le introduc.        (34) În cazul în care mijlocul de transport nu a fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit de legislaţie, iar acesta nu mai există (a fost distrus sau vîndut la piese, fapt confirmat prin documente justificative), organul vamal va încasa pentru mijloacele de transport ce se încadrează în termenul admisibil de exploatare – drepturile de import, iar în cazul în care acestea sînt prohibite, va percepe contravaloarea lor conform legislaţiei în vigoare.        (35) În cazul mijloacelor de transport distruse în urma acţiunii unei forţe majore, confirmate în modul stabilit, persoana fizică nu este responsabilă de plata drepturilor de import sau a contravalorii mijloacelor de transport distruse.

    (6) În cazul în care persoana fizică părăseşte teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta este obligată să plaseze mijlocul de transport auto sub supraveghere vamală în regimul vamal de antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori să depună o sumă de garanţie, pînă la expirarea termenului acordat, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import. În cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de garanţie depuse se transferă integral la

bugetul de stat. În cazul în care mijlocul de transport a fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit, suma de garanţie se restituie persoanei fizice. Constituirea garanţiei şi restituirea sumelor de garanţie se efectuează conform Codului vamal.    (7) Mijloacele de transport auto neînmatriculate în Republica Moldova care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia autovehiculelor de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar cele concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia tarifară 8702 – termenul de exploatare de peste 7 ani, care aparţin persoanelor fizice şi sînt introduse pe teritoriul Republicii Moldova pot fi înstrăinate numai în scopul scoaterii lor ulterioare de pe teritoriul ţării.

    (8) Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor şi caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia celor pentru autovehiculele de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar a motoarelor şi caroseriilor destinate autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia tarifară 8702 – termenul de exploatare de peste 7 ani, cu excepţia motoarelor şi caroseriilor introduse pe teritoriul ţării de persoane fizice nerezidente în conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiţia escortării obligatorii a acestora de către serviciul de supraveghere şi escortare.

    (10) Se interzice organelor vamale vămuirea mijloacelor de transport auto, motoarelor şi caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia autovehiculelor de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar a celor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor pentru acestea – termenul de exploatare de peste 7 ani, care aparţin persoanelor fizice rezidente.    (11) Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în modul respectiv al sistemului informaţional “Asycuda World” se face menţiunea de rigoare.

    (12) Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru achitarea drepturilor de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de organele vamale.

    (14) La introducerea mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova, organele vamale eliberează actele respective contra plată.

    (15) Persoanele fizice, în cazul scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto ce deţin statutul de mărfuri autohtone, sînt obligate să le declare prin acţiune, aceste mijloace de transport auto fiind plasate pe un termen nelimitat sub regimul vamal export temporar. În cazul înstrăinării în alte state a mijlocului de transport auto, acesta urmează a fi scos de la evidenţa subdiviziunilor Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, cu condiţia perfectării actelor vamale corespunzătoare.

13.Subiectul I Procedura de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor de către persoane juridice

1.1 Definiţi procedura de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor de către persoane juridice.

1.2 Descrieţi operaţiunile prealabile vămuirii mărfurilor (înştiinţarea, prezentarea mărfurilor, epozitarea provizorie).Prin operatiuni prealabile se inteleg actiunile vamale precedente vamuiri si plasarii marfurilor si mijloacelor de transport sub o anumita destinatie vamala.Operatiunile prealabile sunt menite sa faciliteze si sa urgenteze vamuirea marfurilor si mijloacelor de transport ,adica plasarea lor intr-o destinatie vamala(regim).

Prin operatiuni prealabile nu e admisa introducerea sau scoaterea din RM a marfurilor si mijloacelor de transport prohibite.

Se definesc ca operatiuni prealabile vamuirii marfurilor urmatoarele:-informarea organului vamal despre trecerea marfurilor peste frontiera vamala:la introducerea si

scoaterea marfurilor si mijlocelor de transport de pe teritoriul vamal inclusiv din zonele economice libere,declarantul sau transportatorul instiinteaza organul vamal despre trecerea frontierei vamale.Organul vamal inregistreaza aceasta instiintare si stabileste timpul si locul unde marfurile si mijlocele de transport urmeaza a fi aduse pt a fi vamuite .;

-prezentarea marfurilor ,mijlocelor de transport si documentelor insotitoare la locul stabilit de organul vamal:Dupa instiintarea organului vamal,declarantul/transportatorul e obligat sa prezinte marfurile ,mijloacele de transport si documentele insotitoare la locul stabilit de organul vamal fara schimbari cu exceptia uzurii lro normale si a pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune fara a le utiliza in alte scopuri.

Daca in caz de avarie sau forta majora declarantul ,transportatorul nu poate prezenta marfurile ,mijloacele de transport si documentele insotitoare in termenul stabilit el e obligat sa intreprinda toate masurile pt a asigura pastrarea marfurilor,mijl de transp si doc si sa informeze imediat organul vamal proxim(cel mai apropiat) despre conditiile care au survenit si despre locul aflarii marfurilor ,mijl de transp si doc insotitoare.

Marfurile si mijloacele de transport sunt aduse la destinatie iar doc insotitoare sunt prezentate organului vamal in cel mult 30 min dupa sosire sau in caz de aducere a marfurilor in orele extraaprogram in cel mult 30 min dupa inceperea programului de lucru a org vamale.

La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul e obligat sa prezinte organului vamal certificatul de inmatriculare al mijlocului de transport si documentele de insotire a marfurilor.

LA transportul marfurilor pe cale ferata organele cailor ferate sau reprezentantii acestora depun la organul vamal din statie de frontiera documentele insotitoare ale garniturii de tren(toate vagoanele).

La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala ,comandantul ,armatorul(cel care inchiriaza nava) sau agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza a fi descarcate sau transbordate(cand se trece marfa dintr-un mijloc de transport in al mijloc de transport) este obligat sa prezinte organului vamal in termen de 24h de la acostare (vine nava-n port)expemplarul original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie a acestuia.

Dupa incarcarea navei cu marfuri destinate exportului ,comandantul,armatorul,agentul navei e obligat sa prezinte la organul vamal manifestul incarcaturii si sadepuna o copie de pe acesta cu cel putin 6h inainte de plecarea navei.

Comandantul,armatorul sau agentul navei e obligat in cel mult 12h de la acostarea(sosire) navei in port sa depuna declaratie proviziilor de bord.

Navele care stationeaza mai putin de 12h in port si nu efectuiaza operatiuni de incarcare,descarcare sau transpordare sunt scutite de obligatia de a depunde delaratia proviziilor de bord.

In declaratia proviziilor de bord se inscriu urmatoarele bunuri aflate pe nava: *armamentul,munitiile,materialele explozive,produsele si substantele stupefiante,psihotrope precum

si alte bunuri prohibite(interzise) la introducerea sau scoaterea din tara. * produsele din tutun si bauturi alcoolice care apartin navei precum si cele care apartin membrilor

echipajului si care depasesc cantitatea necesara uzului personal *alimentele si obiectele noi de uz curent care apartin navei ; *bunurile ,inclusiv,cele de valoare,care apartin membrilor echipajului care depasesc cantitatea

necesara uzului personal.Prevederile sus mentionate in mod corespunzator si marfurilor transportate pe calea aerului ,dar in

acest caz termenul de depunere a manifestului incarcaturii e de 3h.La transportul trimiterilor postale internationale,organle postale sunt obligate sa prezinte la Biroul

Vamal de frontiera lista sacilor postali/coletelor-controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport ,la birourile vamale de FRONTIERa :la

trecerea frontierei de sstat ,organele vamale efectuiaza identificarea mijloacelor de transprt pe baza documentelor de insotire.

La transportul marfuriloe pe cale rutiera ,organul vamal controleaza exteriorul autovehicolului ,cabina acestuia si dupa caz,compartimentul de marfa.La transportul fara incarcatura se efectuiaza si controlul compartimentului de marfa .

Daca,la controlul exterior al autovehicolului se constata sigilii lipsa,sau in cazul in care sigiliile aplicate la expediere au fost violate sau compartimentul de marfa prezinta urme de violare se efectuiaza si controlul vamal al marfurilor.

La transportul marfurilor pe cale ferata ,organul vamal verifica exteriorul vagoanelor acoperite care contin marfuri prin controlul integritatii sigiliilor ,ferestrelor ,acoperisului,peretilor si platformei,interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin marfuri,exteriorul si interiorul locomotivei anexelor tehnice si cabinei mecanicului.

La transportul marfurilor pe cale maritima/fluviala,controlul vamal,la sosire se efectuiaza in prezenta organelor portuare a comandantului sau a armatorului precum si a reprezentantului agentiei de nevigatie.

Controlul vamal al navei la sosire consta in verificarea prin sondaj (interogarea membrilor) a cabinelor ,salilor,cambuzelor,r(unde se tine mancarea)restaurantelor si a salii masinilor pt a constata daca exista concordanta intre declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declararii.

Dupa efectuarea controlului vamal la sosire in folosinta comandantului,echipajului si pasagerilor se lasa cantitati uzuale de tutun si bauturi alcoolice in raport cu durata stationarii navei in port potrivit normelor stabilite:

*pt uzul comandantului si secundului-tigari 80 bucati/zi de persoana,tigari din foi(trabuc)-20 bucati/zi persoana;bauturi alcoolice peste 22 grade- 2l/zi de persoana;

*pt uzul echipajului si pasagerilor: tigari-40bucati/zi;tigari de foi-20bucat/zi;bauturi alcoolice mai tare de 22 grade-1l/zi de pers

Comandantul e obligat sa comunice organului vamal plecarea navei cu cel putin 6h inainte in vederea efectuarii controlului vamal.

La transportul marfurilor cu aeronave autohtone ,controlul vamal se efectuiaza imediat dupa aterizare precum si inainte de decolare.La acest control se urmareste daca la bord exista si alte bunuri decat cele din dotarea aeronavei,

Controlul vamal in interiorul aeronavelor straine se efectuiaza numai in cazul in care exista indicii temeinice privind nerespectarea reglementarilor vamale sau daca nava stationeaza pe aeroport mai mult de 6h peste ora de decolare prevazuta in orarul de zbor;

-Examinarea marfurilor de catre declaranti si prelevarea esantionalor (luarea de probe si mostre).[de la broker vamal];

-declararea sumara si depozitarea provizorie:depozitul provizoriu e infiintat de organul vamal,de alte structuri subordonate serviciului vamal sau de brokerul vamal.In cazul in care marfurile necesita conditii speciale de depozitare ce nu pot fi asigurate de proprietarii depozitelor provizori,depozitarea provizorie poate fi efectuata si la locul de destinatie a marfurilor sub supravegherea vamala.

In depozitul provizoriu pot fi plasate orice marfuri inclusiv si marfurile interzise.Marfurile se pot depozita in depozit provizoriu cel mult 20 zile(cu cel mult 60 zile poate fi

majorat).Pana la expirarea termenului,declarantul tre sa solutioneze situatia marfurilor(sa solicite un regim vamal,o destinatiea),in caz contrar,marfurile se considera abandonate in favoarea statului si se valorifica conform legii.

1.3Analizați drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice ce trec peste frontiera vamală mărfuri cât şi a organelor vamale

14.Subiectul I Reglementarea netarifară.1.1 Definiţi noţiunea reglementării netarifare şi a măsurilor netarifare.reglementării tarifare – aplicarea mecanismelor tarifelor vamale şi a încasării drepturilor de

export/import. În felul acesta noi menţionăm că atît pentru agenţii economici cu statutul de proprietate de stat, cît şi cu statutul de proprietate privată sunt aplicate aceleaşi metode de reglementare a comerţului exterior

reglementărilor netarifare – se aplică măsurile de politică economică ce cuprinde sistemul de licenţiere, sistemul de cotare, de aplicare de restricţii cantitative, măsuri ce ţin de determinarea unor preţuri minime şi maxime la categorii de mărfuri, ş.a.m.d.

1.2 Identificați procedura de aplicare a măsurilor netarifare.Conf. Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.8) – reglementarea netarifară în

RM se realizează prin: 1) sistemul de licenţiere 2) cotare (restricţiile cantitative)Sistemul de licenţiereOperaţiunile de import, export, reexport, care sunt supuse licenţierii, sunt prevăzute de Legea priv

licenţierea unor genuri de activitate. Sunt prevăzute toate 55 de genuri de activitate, dintre care 16 tipuri de genuri de activitate la import, export şi reexport sunt supuse licenţierii.

Conf. Legii priv licenţierea unor genuri de activitate:Licenţa – actul oficial eliberat de autoritatea de licenţiere care atestă dreptul titularului de a efectua

pentru o perioadă determinată genul de activitate operaţiuni de export-import, reexport cu anumite categorii de mărfuri cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere.

Solicitant de licenţă poate fi persoana fizică sau juridică înregistrată pe teritoriul RM sub formă de întreprindere sau organizaţie, indiferent de forma de proprietate, forma organizaţional-juridică ce are relaţii fiscale cu sistemul bugetar.

Licenţele la import-export sunt eliberate de:1. Camera de Licenţiere 2. Agenţia Naţională pentru reglementare în energeticăOrganele vamale nu mai participă la eliberarea licenţelor. Acest drept a fost transmis din 6 martie

2002Este Registrul unic de licenţă şi la momentul cînd mărfurile sunt supuse licenţelor, prevede codul

marfar al mărfurilor şi apare linia de culoare roşie – şi trebuie să fie prezentată licenţa. Condiţiile de licenţiere, posibilitatea obţinerii licenţierii – toate acestea ţin de posibilitatea agentului

economic de a demonstra capacitatea de a practica acest gen de activitate. Se stabileşte locul desfăşurării activităţii, aflării în proprietate privată şi îndeplinirea condiţiilor.

Exemplu: o importul berii pe teritoriul RM - este nevoie obligatoriu:- depozit în proprietate privată 500m² (principal)- contracte cu agenţi economici care comercializează acestă bere mai departe cu amănuntulo produsele petroliere – 25 000 litri – obligatoriu, capacitatea de păstrare în proprietate privatăo băuturile alcoolice – deţinerea depozitului 500m² în proprietate privată (la import şi

comercializare)o alcool: importul şi producerea – este nevoie de capacităţi de producere, locul de desfăşurare a

activităţii, specialişti calificaţiAccentul se pune pe proprietate – locul unde desfăşori activitatea. Cotarea (restricţiile cantitative)Restricţiile cantitative în RM pot fi aplicate la operaţiunile de export-import numai în cazuri

excepţionale. De regulă, restricţiile cantitative în practica internaţională se stabilesc numai la export atunci cînd este

necesar de a asigura populaţia cu mărfuri strict necesare. Restricţiile cantitative pot fi puse în aplicare de către Guvern cu condiţia publicării hotărîrii

respective cu aplicarea ei peste 30 zile din momentul publicării. La momentul de faţă, exportul şi importul se efectuează fără restricţii cantitative. Cotarea nu este alt ceva decît stabilirea unor restricţii cantitative la import-export. În acestă perioadă

în RM se vorbeşte despre restricţiile cantitative la exportul de produse în piaţa Uniunii Europene în baza înlesnirilor tarifare, prin care sunt scutite de taxe vamale pe piaţa UE.

v. Hotărîrea Guvernului privind administrarea cotelor tarifare la exportul mărfurilor în Uniunea Europeană, MO din 14.03.08

Cel mai interesant moment este că restricţiile cantitative la export, în această situaţie de regim preferenţial facilitar, activitatea agenţilor economici nu este atinsă.

1.3 Apreciați rolul măsurilor netarifare în reglementarea activităţii economice externe.

Reglementarea tarifara afecteaza costul marfii direct pe cind reglementarea netarifara nu se resfringe astfel protejind atit consumatorul cit producatorul intern ( si to de dezvoltat)

15.Subiectul I Originea mărfurilor.1.1 Definiţi noţiunea originii mărfurilor.Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi netarifare orientate

spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi scoaterii acestora de pe acest teritoriu.Drept tara de origine a marfurilor se considera tara unde ea a fost fabricata integral sau a fost supusa

unei prelucrari suficiente ocnform criteriilor stabilite1.2 Comparați mărfurile „obţinute în întregime într-o ţară” de mărfurile supuse

prelucrării suficienteMarfa obţinută integral în ţara respectivă 

    Drept mărfuri obţinute integral în ţara respectivă se consideră:    a) zăcămintele minerale şi alte substanţe naturale extrase din solul ţării respective sau de pe fundul apelor ei teritoriale;    b) plantele şi produsele vegetale crescute sau recoltate în ţara respectivă;    c) animalele vii născute şi crescute în ţara respectivă;     d) produsele obţinute de la animale vii crescute în ţara respectivă;    e) produsele obţinute din vînatul şi pescuitul practicate pe teritoriul ţării respective;    f) produsele rezultate din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare dincolo de apele teritoriale ale ţării respective de vasele acesteia sau de cele închiriate de ea;     g)  produsele fabricate la bordul navelor prelucrătoare ale ţării respective, în exclusivitate din produsele menţionate la lit. f);    h) deşeurile şi rebuturile provenite din operaţiuni de producere şi prelucrare desfăşurate în ţara respectivă;    i) articolele uzate colectate în ţara respectivă care pot fi folosite numai pentru  recuperarea materiilor prime;     j) produsele fabricate în ţară exclusiv din produsele specificate la lit. a)–i).

    Articolul 21. Criteriile prelucrării suficiente a mărfii     (1) Dacă la fabricarea mărfii au participat două sau mai multe ţări, originea ei se determină în baza criteriilor prelucrării suficiente a mărfii.

    (2) Criteriile prelucrării suficiente a mărfii se stabilesc şi se aplică în conformitate cu prezenta lege şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în modul stabilit de Guvern.

    (3) Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara respectivă sînt:    a) modificarea, în Nomenclatura combinată a mărfurilor, la nivelul oricăruia din primele patru

semne, a poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;    b) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept ţară de

origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii;    c) modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor utilizate la

fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem).    (4) Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:

    a) operaţiunile de asigurare a păstrării produselor în stare bună în timpul  transportului şi depozitării;    b) operaţiunile de desfacere şi asamblare a ambalajelor;    c) spălarea, curăţarea, înlăturarea prafului, acoperirea cu oxid, cu ulei, cu vopsea sau cu alte materiale de acoperire;    d) călcarea sau presarea textilelor;    e) operaţiunile simple de vopsire sau lustruire;    f) decorticarea, albirea parţială sau totală, şlefuirea şi lustruirea cerealelor şi a orezului;

    g) operaţiunile de măcinare, colorare a zahărului sau de formare a bucăţilor de zahăr;    h) cojirea, scoaterea sîmburilor şi dezghiocarea fructelor, a nucilor şi a legumelor;    i) ascuţirea, simpla măcinare sau simpla tăiere;    j) cernerea, ciuruirea, sortarea, clasificarea, trierea, asortarea (inclusiv formarea seturilor de articole);    k) simpla îmbuteliere, punerea în borcane, flacoane, saci, lăzi, cutii, fixarea pe plăci sau  carton şi alte operaţiuni simple de împachetare;    l) aplicarea sau imprimarea mărcilor, a etichetelor, a logotipurilor şi a altor semne similare distinctive pe produse sau pe ambalajele acestora;    m) amestecarea simplă a produselor, chiar de diferite tipuri, atunci cînd unul sau mai mulţi compuşi ai amestecului nu îndeplinesc condiţiile stabilite pentru a putea fi consideraţi originari;     n) simpla asamblare a părţilor de articole pentru constituirea unui articol complet sau dezasamblarea produselor în părţi;     o) sacrificarea animalelor;    p) combinaţia din două sau mai multe operaţiuni specificate la lit. a)–o).

   (5) Produsul care întruneşte criteriul de prelucrare suficientă prevăzut la alin. (3) exclusiv prin efectuarea operaţiunilor enumerate la alin. (4) nu va fi considerat ca fiind originar din ţara în care aceste operaţiuni au avut loc.

1.3 Estimați tipurile de origine a mărfurilor (preferenţială şi nepreferenţială).Pentru mărfurile provenite din ţările cu care Republica Moldova a încheiat acorduri privind acordarea

clauzei naţiunii celei mai favorizate, poate fi aplicat (restabilit) regimul preferenţial în cazul prezentării dovezii de origine a mărfurilor (certificatul de origine, declaraţia de origine/declaraţia pe factură) pînă la expirarea termenului prevăzut de acordurile respective.

    (2) La determinarea ţării de origine a mărfii, nu se ia în considerare originea resurselor energetice, a maşinilor, utilajului şi instrumentelor folosite la fabricarea ei.

    (3) Particularităţile determinării ţării de origine a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal din terţe ţări se stabilesc de către Guvern.

    (4) La cererea declarantului sau a oricărei persoane interesate, informaţia privind ţara de origine sau originea preferenţială a mărfii se va furniza cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu decît peste 150 de zile de la data solicitării evaluării, cu condiţia că autorităţilor corespunzătoare le-au fost comunicate toate informaţiile necesare. Solicitările menţionate pot fi acceptate pînă la şi după punerea în vînzare a mărfii respective. Datele stabilite privind ţara de origine sînt valabile în decurs de 3 ani, sub rezerva ca faptele pe care se bazează şi condiţiile în care au fost obţinute să rămînă comparabile.

Autoritatea vamală este în drept să respingă cererea de trecere a mărfii peste frontiera vamală doar în cazul în care dispune de argumente temeinice că această marfă este originară din ţara ale cărei mărfuri nu pot fi autorizate pentru trecerea frontierei vamale în conformitate cu legislaţia sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

    (2) Neprezentarea certificatului de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau a datelor suplimentare ori a precizărilor în privinţa originii mărfii nu poate constitui temei pentru refuzul trecerii mărfii peste frontiera vamală.

    (3) Mărfurile a căror origine nu este stabilită cu exactitate pot fi trecute peste frontiera vamală doar cu condiţia achitării taxei vamale la cotele maxime ale tarifului vamal.

16.Subiectul I Declararea mărfurilor1.1 Definiţi noţiunea şi principiile declarării mărfurilor.Prin declarare a mărfurilor ințelegem prezentarea a datelor veridice despre

mărfuri(cantitatea,originea,tipul si categoria),despre scopul deplasării,despre originea si destinația vamală,precum și alte date necesare la aplicarea reglementării tarifare si netarifare,controlului și supravegherii vamale.

Declarația vamală este actul unilateral prin care o persoana își manifestă voința de a plasa mărfurile într-un regim vamal în condițiile stabilite și se obligă să îndeplinească condițiile de derulare a regimului vamal,cu prezentarea actelor necesare.

1.2 Determinaţi procedura şi formele declarării.

Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.

Sunt supuse declarării:1.Mărfuri,mijloace de transport,mijloase bănești,odată cu deplasarea peste frontiera vamală.2.Mărfurile a căror regim vamal se modifică.3.Produsele compensatorii ca produse finite,rezultat al perfecționării active,pasive și transformării sub

control vamal.Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organuluivamal la

plasarea mărfurilor în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de import sau altor plăţi legale de către declarant (sau brokerul vamal care depune declaraţia în numele acestuia).Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în scris în limba de stat cu respectarea formeistabilite de anexa nr.1 la prezentele Norme.

  La momentul depunerii, declaraţia sumară nu trebuie sa comporte nici o adăugire sauştersătură. Existenţa acestora conduce la respingerea documentului şi la necesitatea depuneriiunei noi declaraţii sumare.4. Autenticitatea declaraţiei este conferită de semnătura şi ştampila declarantului sau a brokerului vamal.

Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organulvamal unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor. Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date:

-data depunerii declaraţiei sumare.-organul vamal la care va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor Este necesar deindicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu

pe lîngă un post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.-denumirea destinatarului. În caz dacă destinatarul este un agent economic înregistrat înconformitate cu legislaţia

Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a  persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sauIDNO. În caz dacă destinatarul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul, precum şi codul fiscal al acesteia.

-denumirea expeditorului.În caz dacă expeditorul este un agent economic înregistrat înconformitate cu legislaţia

Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a  persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sauIDNO. În caz dacă expeditorul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul  p r ecum ş i codu l f i s ca l a l a c e s t e i a . Î n rub r i ca “Exped i to r ” e s t e nece sa r de i nd i c a t ţ a r a de expediere a mărfurilor.

-descrierea mărfurilor S e   ind i c ă   c l a s i f i c a r e a  măr fu r i l o r   con fo rm  Nom enc l a to ru l u i Mărfurilor (la nivelul

cel puţin a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură descrisă îndocumentele comerciale; valoarea facturată indicată în documentele comerciale ce însoţesc mărfurile respective (invoice, proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care seapreciază:a) pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care sînt stabilite cele mai înalte tarife dei m p o r t   p e n t r u   g r u p u l   r e s p e c t i v   d e   m ă r f u r i   ( l a   n i v e l u l   p r i m e l o r  p a t r u   c i f r e ,   c o n f o r m  Nomenclatorului de Mărfuri); sau b) la iniţiativa agentului economic, conform poziţiilor tarifare stabilite nemijlocit pentru fiecare categorie de marfă indicată în declaraţia sumară.

-adresa depozitului provizoriu.S e   ind i c ă   l ocu l   a f l ă r i i  mă r fu r i l o r   p l a s a t e   î n   depoz i t  provizoriu.-garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu.Pot fi utilizate

u rmă t oa re l e   ga r an ţ i i :   ga r an ţ i a   banca ră ,   ga r an ţ i a   f i nanc i a r ă   a   b roke ru lu i   vama l ,  

ga ran ţ i a declarantului. În cazul utilizării garanţiei bancare, în rubrica “Garanţie financiară” se indicănumărul, data şi instituţia care a eliberat actul de garanţie cu anexarea copiei actului respectiv. Încazul utilizării garanţiei financiare a brokerului vamal, în rubrica “Garanţie financiară” se aplicăsemnătura persoanei cu funcţii de răspundere a brokerului vamal şi ştampila acestuia. În cazulachitării efective a drepturilor de import, în rubrica “Garanţie financiară” se indică număruldispoziţiei de plată cu anexarea dispoziţiei de plată respective, precum şi rechizitele confirmăriitrezoreriale.

-valabilitatea declaraţiei sumareSe indică termenul în care mărfurile plasate în depozit provizoriu vor fi plasate într-o destinaţie.7.

Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară în modul şicondiţiile stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele vamale.

8. Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile decompletare şi de depunere a declaraţiei sumare, descrise la capitolul 2 al Normelor, precum şi cuanexarea copiilor documentelor de identificare a mărfurilor şi actelor de garanţie, în conformitatecu legislaţia în vigoare.9. Declaraţia sumară acceptată se înregistrează în “Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare” stabilit de anexa nr.2 la prezentele Norme.Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare se numerotează, se coase şi se sigilează înmodul stabilit.10. În cazul acceptării declaraţiei sumare, organul vamal completează rubrica “Menţiunileorganului vamal”, indicînd numărul de înregistrare şi data acceptării, precum şi aplicînd ştampilaindividuală.11. Declaraţia sumară acceptată se păstrează de către organul vamal timp de 1 an de la datavalidării ei.Declararea e expunerea de date viridice despre marfa ,despre scopul trecerii precum si prezentarea altor date necesare pentru efecctuarea controlului vamal,stabilirii si incasarii drepturilor de import si export.

Sunt cunoscute urmatoarele forme de declarare:-verbala-scrisa-forma electronica-declararea prin actiune1.3 Apreciaţi rolul declarării mărfurilor la vămuirea mărfurilor de export-import.17.Subiectul I Declaraţia vamală în detaliu1.1 Definiţi declaraţia vamală în detaliu.Declaratie vamala in detaliu-un act unilateral prin care o persoana manifesta in formele si

modalitatile prevazute de legislatia vamala vointa de a plasa marfurile intr-o procedura vamala.1.2 Identificaţi tipurile declaraţiei vamale în detaliu (primară şi complimentară) şi destinaţia

exemplarelor acesteia. Declaratia vamala in detaiu e alcatuita dintr-un set ce cuprinde nr de exemplare corespunzator

procedurii vamale si e format din declaratia vamala primara si ,dupa caz,declaratiile vamale complementare.

Prin declaratie vamala primara intelegem exemplarele declaratiei vamale in detaliu utilizate pentru declararea in detaliu a marfurilor clasificate la un singur cod tarifar,iar

declaratia vamala complementara e alcatuita din exemplarele declaratiei vamale in detaliu utilizate impreuna cu exemplarele declaratiei vamale primare pentru declararea marfurilor care se clasifica la diferite pozitii tarifare .

1.3 Analizați condiţiile pe care trebuie să le întrunească declaraţia vamală în detaliu.Declaraţia vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare consecutive, de la 1

la 8. În cazul folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele alcătuite din seturi a cîte patru exemplare avînd fiecare dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate:

a) in set complet; b) în set fracţionat Setul complet se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru toate etapele unei

operaţiuni complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit, introducere de mărfuri în ţara de

destinaţie), să fie completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei vamale în detaliu necesare acestor operaţiuni.

Setul fracţionat se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale declaraţiilor vamale aferente fiecărei etape.

Etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu sunt:a) controlul documentar - verificare informaţiei din documente ş.a.b) controlul fizic al mărfurilor – verificarea de fapt a mărfurilor contra informaţiei din

documentec)verificarea calculelor de impozite - achitarea drepturilor de import şi acordarea liberului de

vamă(persoana dispune de marfa care a fost declarată în modul respectiv)18.Subiectul I Controlul vamal1.1 Definiţi noţiunea şi principiile generale ale controlului vamal.VAMAL e ansamblul de actiuni intreprinse de organele vamale pentruaplicarea si respectarea

legilor si a reglementarilor pe care organele vamale au sarcina sa le aplice .Principiul controlului vamal e unul din principiile de baza a dr vamal care si-a gasit reflectarea in art 25 al CVRM : marfurile si mijloacele de transport sunt supuse vamuirii si controlului vamal.

La randul sau,controlul vamal are un sir de principii definitorii si anume:a) Organele vamale aplica principiul controlului selectiv si urmeaza sa se limiteze la acele forme

de control vamal care-s necesare pentru asigurarea respectarii legislatiei .b) Organele vamale urmeaza sa aplice metoda analizei factorilor de risc pentru aprecierea

categoriilor de marfuri ,mijloacelor de transport ,documente si persoane ce urmeaa a fi supuse controlului vamal precum si gradul de aplicare al acestora.

c) In scopul perfectionarii controlului vamal,organele vamale conlucreaza cu agentii economici participanti ai activitatii economice externe.

d) Controlul vamal e efectuat in exclusivitate de organele vamale ;1.2 Determinaţi formele controlului vamal.CVRM prevede urmatoarele forme ale controlului vamal ART 185:1. Verificare documentelor si informatiilor prezentate in scopuri vamale;2. Controlul vamal(controlul marfurilor si mijloacelor de transport ,controlul corporal ca o forma

exceptionala de control vamal)3. Evidenta marfurilor si mijloacelor de transport 4. Interogarea verbala a persoanelor fizice si a persoanelor cu functie de raspundere (e o actiune

interprinsa de organele vamale,nu e control vamal deoarece nu are caracter juridic,e informativ);(e o etapa de efectuare a controlului vamal);

5. Verificarea sistemului de evidenta si a darilor de seama;6. Controlul ulterior a declaratiei vamale7. Controlul depozitelor provizorii,antrepozitelr vamale,zonelor libere ,magazinelor duty free,a

altor teritorii si spatii unde se pot afla marfuri si mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfasura activitati supuse supravegherii vamale;

8. Auditul post-vamuire ;9. Efectuarea altor operatiunii prevazute de CVRM si alte acte normative CONTROLUL DOCUMENTAR –verficarea corectitudinii completarii declaratiei vamale a

existentei documentelor necesare anexate la declaratie potrivit destinatiei vamale solicitate si a verificarii concordandei dintre datele inscrise in declaratie si documentele anexate.

CONTROLUL VAMAL FIZIC al marfurilor si mijloacelor de transport-identificarea acestora pe baza declaratiei vamale insotita de documentele respective .

In literatura de specialitate sunt intalnite urmatoarele forme de control vamal: In dependenta de obiectul asupra caruia se exercita :1. Control vamal al marfurilor

2. Control vamal al mijloacelor de transport In dependenta de criteriul destinatiei marfurilor distingem :1. Control vamal la import 2. Control vamal la export3. Control vamal la tranzit Controlul vamal al mijloacelor de transport se diferentiaza in dependenta de felul mijlocului de

transport :1. Control vamal al marfurilor transportate cu mijloace de transport auto2. Ferat3. Maritim,naval4. Aerian5. Prin conducte In dependenta de participarea la controlul vamal a organelor vamale a diferitor state :1. Control vamal unilateral2. Control vamal bilateral3. Control vamal comun are loc atunci cand e efectuat concomitent si in comun de organele

vamale ale ambelor state (se efctueaza in posturile mixte);1.3 Formulaţi condiţiile de efectuare a controlului vamalControlului vamal sunt supuse toate marfurile si mijloacele de transport ,persoanele aflate pe

teritoriul vamal pentru a asigura respectarea reglementarilor vamale si ale altor acte normative(cu exceptia cazurilor prevazute de legea: presedintele rm,bagajul acestuia,familia acestuia);

La fel,controlul vamal poate fi efectuat in orice moment indiferent de faptul daca marfurile si mijloacele de transport controlate au fost puse in circulatie libera in cazul in care exista temeiuri de a se considera ca au fost incalcate prevederile legislatiei RM sau ale acordurilor internationale la care aceasta este parte .

In timpul efectuarii controlului vamal,este interzisa pricinuirea de daune nejustificate persoanei precum si marfurilor si mijloaceloe de transport ce apartin acesteia.

Organul vamal si colaboratorii vamali care pricinuiesc daune nejustificate la efectuarea controlului vamal poarta raspundere conform legislatiei.Daunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la efectuarea controlului vamal nu sunt reparabile.

La efectuarea controlului vamal pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezinta nici un pericol pentru sanatatea si viata oamenilor ,animalelor,plantelor si care nu cauzeaza prejudicii marfurilor si mijloacelor de transport .

Termenul de „verificare” a declaratiei vamale ,a documentelor,controlul marfurilor si mijloacelor de transport efectuat de organul vamal ete de cel mult 5 zile din momentul primirii declaratiei si informatiilor necesare controlului vamal iar pentru marfurile necsare in caz de calamitate naturala ,catastrofa si accident precum si a animalelor vii ,marfurilor usor alterabile ,substantelor radioactive,materialelor de informare in masa ,acest terme e de cel mult 3 zile .

La frontiera vamala,in locul unde se efectueaza operatiunile de vamuire,in locul amplasarii organului vamal precum si in alte locuri stabilite de Serviciul Vamal sunt create zone de control vamal.Desfasurarea activitatii de productie ,activitatii comerciale si de alta natura ,trecerea marfurilor si mijloacelor de transport,persoanelor peste frontiera acestor zone si in perimetrul lor sunt posibile numai cu autorizatia organului vamal si se vor efectua sub supraveghere vamala.

In timpul efectuarii controlului vamal,organul vamal,de regula,foloseste formele de control sufieciente pentru asigurarea respectarii legislatiei RM si acordurilor internationale.

Organul vamal este in drept ,dupa caz,sa utilizeze toate formele de control vamal prevazute de legislatie.

19.Subiectul I Controlul vamal corporal1.1 Definiţi controlul vamal corporal ca formă excepţională de control vamal.Controlul vamal corporal, ca formă excepţională de control, se efectuează numai cu permisiunea

şefului organului vamal sau a adjunctului în cazul prezenţei temeiurilor de a

presupunecă persoana care se află pe teritoriul zonei de control vamal sau în zona de tranzit a aeroportului

internaţional, are asupra sa şi nu prezintă mărfurile ce constituie obiect al încălcărilor vamale1.2Identificați temeiurile de efectuare a controlului vamal corporal.-Presupunerea colaboratorului vamal ca persoana care trece frontiera vamala are asupra sa

obiecte de contrabanda sau bunuri ,substante care constituie obiectul incalcarii regulilor vamale sau interzise de-a fi tranzitate si nu le prezinta.

-Persoana care doreste sa treaca frontiera,are un comportament suspicios ,neadecvat…fiind ingrijorat,nelinistit ceea ce poate constitute un motiv de-a fi perchezitionat corporal.

-Persoana care dorea sa treaca frontiera vamala sau care se afla in zona de control vamal ori in zona de tranzit i se gasise printre lucrurile personale substante nocive,psihotrope ceea ce confera colaboratorilor dreptul de-a efectua un control corporal.

-colaboratorul vamal detine informatii despre intentia persoanei controlate de-a savarsi contraventii sau infractiuni vamale.

-colaboratorul vamal descopera in timpul controlului indici cu privire la existenta unor marfuri nedeclarate sau ascunse.

1.3 Analizaţi procedura efectuării controlului vamal corporalControlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse

controlului corporal,in prezenta a doi martori asistenti de acelasi sex cu primii.Controlul corporal se efectueaza intr-o incapere izolata,in conditii sanitare.accesul in aceste

incaperi al persoanelor care nu participa la efectuarea controlului corporal si urmarirea controlului sunt interzise.

Referitor la efectuarea controlului corporal se intocmeste un proces-verbal .Acest process-verbal este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal,de persoana supusa acestui control,de martorii asistenti,precum si de lucratorul medical care a participat la control.Persoana supusa controlului corporal este in drept sa faca mentiuni in procesul verbal. Daca persoana care a incalcat regulile vamale refuza sa semneze procesul-verbal,in el se consemneaza acest lucru.Persoana care a incalcat regulile vamale are dreptul sa dea explicatii,sa faca obiectii asupra procesului-verbal sa isi expuna motivele refuzului de a-l semna.Explicatiile,obiectiile si motivele refuzului de a semna procesul-verbal,scrise cu mana proprie de persoana fizica ,se anexeaza la procesul -verbal.

20.Subiectul I Supravegherea vamală1.1 Definiţi noţiunea supravegherii vamale.Supravegherea Vamala-perioada de timp in care in conformitate cu legislatia vamala marfurile si

mijloacele de transport sunt supuse/pot fi supuse operatiunilor de control vamal cu limitarea drepturilor de dispunere si folosinta asupra acestora .

Marfurile si mijloacele de transport trecute peste frontiera vamala se afla sub supraveghere vamala din omentul inceperii controlului vamal si se finalizeaza la momentul plasarii marfurilor sub regimul vamal ales.

1.2 Distingeţi etapele supravegherii vamale.Distingem 2 etape esentiale de aflare a marfurilor sub supraveghere vamala:a) Etapa obligatorieb) Etapa facltativaInceputul aflarii marfurilr si mijloacelor de transport sub supravegherea vamala coincide cu

momentul trecerii acestor marfuri si mijloce de transport peste frontiera vamala si dureaza pana la finisarea plasarii lor sub un anumit regim sau destinatie vamala –ETAPA OBLIGATORIE.CU alte cuvvinteetapa obligatorie de aflare sub supraveghere vamala in totalitate coincide cu etapa perfectarii vamale.

A doua etapa –FACULTATIVA-e o procedura separata si nu e dependenta de procedura de perfectare vamala.Este vorba despre marfurile si mijloacele de transport aflate sub supraveghere vamala si plasate in regim vamal de tranzit ,perfectionare activa/pasiva ,transforamre sub control vamal,admitere temporara [regimuri vamale suspensive] precum si marfurile puse in libera circulatie cu respectarea anumitor conditii restrictive importate pt un anumit scop.

1.3Estimaţi atribuţiile organelor vamale la supravegherea vamală.Organele vamale abilitate îndeplinesc următoarele atribuţii principale:a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care

sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional;b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de

nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;

c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei

vamale;e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse

şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.

21.Subiectul I Supravegherea vamală1.1 Definiţi noţiunea supravegherii vamale.Supravegherea Vamala-perioada de timp in care in conformitate cu legislatia vamala marfurile si

mijloacele de transport sunt supuse/pot fi supuse operatiunilor de control vamal cu limitarea drepturilor de dispunere si folosinta asupra acestora .

Marfurile si mijloacele de transport trecute peste frontiera vamala se afla sub supraveghere vamala din omentul inceperii controlului vamal si se finalizeaza la momentul plasarii marfurilor sub regimul vamal ales.

1.2 Distingeţi etapele supravegherii vamale.Distingem 2 etape esentiale de aflare a marfurilor sub supraveghere vamala:a) Etapa obligatorieb) Etapa facltativaInceputul aflarii marfurilr si mijloacelor de transport sub supravegherea vamala coincide cu

momentul trecerii acestor marfuri si mijloce de transport peste frontiera vamala si dureaza pana la finisarea plasarii lor sub un anumit regim sau destinatie vamala –ETAPA OBLIGATORIE.CU alte cuvvinteetapa obligatorie de aflare sub supraveghere vamala in totalitate coincide cu etapa perfectarii vamale.

A doua etapa –FACULTATIVA-e o procedura separata si nu e dependenta de procedura de perfectare vamala.Este vorba despre marfurile si mijloacele de transport aflate sub supraveghere vamala si plasate in regim vamal de tranzit ,perfectionare activa/pasiva ,transforamre sub control vamal,admitere temporara [regimuri vamale suspensive] precum si marfurile puse in libera circulatie cu respectarea anumitor conditii restrictive importate pt un anumit scop.

1.3Estimaţi atribuţiile organelor vamale la supravegherea vamală.Organele vamale abilitate îndeplinesc următoarele atribuţii principale:a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care

sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional;b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de

nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;

c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;

d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale;

e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.

22.Subiectul I Importul pentru circulaţie liberă1.1 Descrieţi regimul vamal de import pentru circulaţie liberăRegimul vamal in care marfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de marfuri puse in

libera circulatie numai dupa ce sunt platite dr de import si –s aplicate masurile de politica economica.(nu e completa notiunea).

IMPORTUL-regim vamal in care marfurile de origine straina sunt introduse pe teritoriul vamal,fara obligatia de a fi scoase,se plateste dr de import si-s aplicate masurile de politica economica(COMPLETA)

1.2 Stabiliţi condiţiile de plasare a mărfurilor sub regimul de import pentru circulaţie liberă.Statutul marfurilor straine puse in libera circulatie pe terit RM se echivaleaza cu statutul marfurilor

autohtone dupa acordarea liberului de vama.Certificatul de origine in acest caz nu se elibereaza.Importul marfurilor implica urmatoarele conditii:

1 aplicarea masurilor de politica economica (masuri tarifare inclusiv dr de import si cele netarifare);2 aplicarea masurilor necomerciale(restrictii si prohibitii stabilite din considerente de protectie a

sanatatii publice ,protectie a mediului inconjurator ,ocrotire a principiilor morale,religiei si ordinii publice );

3 punerea in circulatie a marfurilor(circulatia libera a marfurilor neconditionata si punerea conditionata in circulatie.

In unele cazuri,legislatia vamala acorda anumitor marfuri un anumit tratament tarifar special.In legislatia noastra se cunosc 2 categorii de tratament tarifar :

Prin tratament tarifar preferential se intelege o reducere sau o scutire de taxe vamale care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent cantitativ sau valoric;

Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o scutire de drepturi de import care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent valoric sau cantitativ;(n-are nimic cu tariful vamal)

1.3 Elaboraţi schema de import a mărfurilor şi mijloacelor de transport în Republica Moldova.Declararea-ACHITAREA DREPTURILor de import/export- acordarea liberului de vama ( aici deja de

mai dezvoltat dar asta e ideea)23.Subiectul I Exportul mărfurilor1.1 Descrieţi regimul vamal de export.Exportul-regim vamal in care marfurile autohtone sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia

de a fi returnate pe acest teritoriu cu conditia achitarii dr de export si aplicarii masurilor de politica economica.

EXPORTUL TEMPORAR DE MARFAMarfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a reintroduse in tara fara a

suferi vre-o modificare cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.Organele vamale fixeaza termenul in care marfurile trebuie sa fie reintroduse sau plasate sub o alta destinatie vamala.Termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii dar sa nu depaseasca 3 ani(export temporar-cand ne ducem in vacanta din tara).Termenul maximal e de 3 ani de zile.

1.2 Stabiliţi condiţiile de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de export. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie

anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie în cadrul politicii economice. Mărfurile restricţionate la export, în cadrul măsurilor de politică economică, sînt admise în codiţiile prevăzute de actele normative care reglementeză exportul acestora.

77. Exportul mărfurilor se face cu încasarea drepturilor de export, dacă legislaţia în vigoare prevede existenţa unor astfel de drepturi.

78. (1)  Exportator este considerată acea persoană în numele căreia este făcută declaraţia de export şi care este fie proprietarul mărfurilor ce se exportă, fie o persoană învestită cu drept de înstrăinare asupra mărfurilor în momentul în care este înregistrată declaraţia vamală de export.

79.  Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile pe care intenţionează să le exporte, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal  în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export.

În cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă şi la un birou vamal de frontieră.

Serviciul Vamal poate stabili ca exportul unor mărfuri sau categorii de mărfuri să poată fi făcut numai prin anumite birouri vamale interne sau de frontieră.

80. (1) Mărfurile vămuite la export la un birou vamal din interiorul ţării, imediat după efectuarea controlului vamal, se plasează în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră, cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

1.3 Analizați procedura de supraveghere vamală a mărfurilor în cadrul regimului vamal de export. Aici se refera la tranzitul national de a un post intenr vamal la cel extern- la postul intern se face vamuirea marfurilor se pune sigiliu, pina la postul vamal de frontiera este supravegheat de colaboratorii vamali( dar poate si sa nu fie datorilta sigiliului care a fost pus) iar la postul vamal de frontiera se verifica sigiuliul se achita produrile vamale( nu stiu exact de dr export) si se acorda liberul de vama ( e poate de mai dezvoltat )

24.Subiectul I Tranzitul1.1 Definiţi tranzitul ca regim vamal.Tranzitul e regimul vamal in care marfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere

vamala de la un organ vamal la altul fara perceperea drepturilor de import si de export si fara aplicarea masurilor de politica economica .

1.2 Descrieţi condiţiile de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de tranzit.La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele

condiţii:    a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;    b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de

plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.    În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu

poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.

Regimul vamal de transit se incheie atunci cand marfurile sunt prezentate,impreuna cu documentele insotitoare,la organul vamal de destinatie.Titularul operatiunii de transit este responsabil de tranzitul marfurilor. El este obligat sa prezinte in termenul stabilit organului de destinatie marfurile cu mijloacelede identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.

1.3 Argumentaţi rolul tranzitului în cooperarea economică internaţională.siaici iarasi o poveste lunga si frumoasa .....25.Subiectul I Perfecţionarea activă1.1 Definiţi regimul vamal de perfecţionare activă.Conform Codului Vamal, Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să

fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:    a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare -

fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel; 

    b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.

1.2 Stabiliți operaţiunile de perfecţionare activă.a) -prelucrarea marfurilor ,inclusiv montarea ,ansamblarea sau fixarea lor in alte marfuri;b) -transformarea marfurilor ;c) -repararea marfurilor ,inclusiv restaurarea acestora ,inlaturarea defectelor,reglarea ;d) -utilizarea in conformitate c reglementarile vamale a anumitr marfuri care nu se regasesc printre

produsele compensatoare dar care permit sau faciliteaza fabricarea acestor produse chiar daca ele se consuma complet sau partial in procesul de perfectionare.

e) Se efectueaza numai cu autorizatia eliberata de organele vamale.f) Marfa straina se aduce pe terit tarii,se prelucreaza,perfectionaeaza etc..si se scoate de pe terit

RM;1.3 Apreciaţi condiţiile de autorizare a regimului vamal de perfecţionare activă Pentru a obţine o autorizaţie de perfecţionare activă trebuie să prezentaţi autorităţii vamale un

contract încheiat cu partenerul extern, fie o comandă sau corespondenţa purtată cu acesta, sau orice alt document din care să rezulte intenţia economică de a utiliza acest regim.Documentele ce însoţesc declaraţia vamală pentru regimul de perfecţionare activă sunt următoarele:

în cazul regimului de perfecţionare activă în sistemul cu rambursare: factura în baza căreia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;

în cazul regimului de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare: factura în baza căreia se declară valoarea în vamă a mărfurilor, declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor declarate şi, când este necesar, autorizaţia scrisă pentru regimul vamal respectiv sau o copie a cererii de autorizare pentru cazul în care se eliberează o autorizaţie retroactivă.

În ambele cazuri, autoritatea vamală poate solicita documentele de transport sau, după caz, documentele aferente regimului vamal anterior. În cazul în care în vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje, autoritatea vamală poate solicita să se prezinte lista coletelor sau un document echivalent indicând conţinutul fiecărui ambalaj.

26.Subiectul I Antrepozitul vamal1.1 Descrieţi regimul vamal de antrepozit.Antrepozitul vamal e locul aprobat de organul vamal si aflat sub supravegherea acestuia unde pot fi

depozitate :a) Marfurile straine fara aplicarea drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica

economica;b) Marfurile autohtone destinate exportului;Taxa pentru pastrare se echivaleaza cu valoarea marfii.Sub regiul vamal de antrepozit pot fi plasate orice marfuri cu exceptia celor prohibite de a fi introduse

sau scoase de pe teritoriul vamal.1.2 Caracterizaţi clasificarea antrepozitelor vamale (antrepozit public, antrepozit privat).Antrepozitul public se adresează în principal comisionarilor în vamă, transportatorilor, prestatorilor

de logistică, camerelor de comerţ, etc., ale căror „profesii" sunt de a oferi clienţilor săi amplasamente şi servicii de depozitare pentru mărfurile lor, asociate sau nu cu servicii de transport.Caracteristica unui antrepozit public este aceea că poate fi utilizat de orice persoană pentru antrepozitarea de mărfuri. Antrepozitarii utilizează amplasamentele puse la dispoziţie de destinatarii de antrepozit. Destinatarul de antrepozit poate fi o companie sau o întreprindere privată cum ar fi un comisionar în vamă sau o autoritate publică cum ar fi o cameră de comerţ.Există trei categorii de antrepozit public: tip A, tip B şi tip F (articolul 525 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/1993).

Antrepozitul privat este rezervat antrepozitării de mărfuri de un anumit operator, destinatar de antrepozit. Acesta este în acelaşi timp destinatar de antrepozit şi antrepozitar de mărfuri, fără a fi neapărat proprietarul mărfurilor. Destinatarul de antrepozit poate depozita mărfurile necesare activităţii sale, aparţinând fie furnizorilor săi, fie clienţilor săi.Antrepozit privat poate fi de tip D, tip E şi tip C (articolul 525 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/1993).

1.3 Estimați drepturile şi obligaţiile antrepozitarului, organului vamal şi persoanei ce plasează mărfurile în antrepozitul vamal.

Antrepozitarul are urmatoarele obligatii fata de organul vamal:a) -sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal stabilite in

autorizatie ;b) -sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea cestora de sub

controlul vamal;c) -sa asigure integritatea marfurilor depozitate;!!!!! mai mult nu am găsit!! Cine ştie bravo lui!!!27.Subiectul I Zona economică liberă1.1 Definiţi noțiunea zonei economice libere.Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără

plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.

1.2 Determinaţi condiţiile de organizare şi funcţionare a zonelor economice libere.Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu L E G EA cu privire la zonele economice libere Nr.440-

XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001.Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în

corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.

(2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.(3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii

economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zoneilibere;b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţilecorespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:a) delimitarea hotarelor zonei;b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al infrastructurilor

de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele internaţionale;c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza unorîntreprinderi, instituţii, organizaţii.(7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea zone.(8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează expertiza

oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei în comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei.

(9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se preconizează

crearea zonei libere;

d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în careexpertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi că

ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale. (11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, MinisterulEconomiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare.(12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.1.3 Argumentaţi înlesnirile şi facilităţile privind regimul vamal, fiscal, valutar acordat

rezidenţilor zonelor economice libere.Regimul vamalPe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al Departamentului

Vamal, a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu administraţia zonei libere.În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei zone libere,

Departamentul Vamal trebuie să elaboreze regulamentul serviciului vamal din zona respectivă, mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, înaintând propuneri Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză.

După cum s-a menţionat anterior, hotarele zonelor libere sunt asimilate frontierelor vamale ale Republicii Moldova. Din acest considerent, pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse şi scoase de pe acest teritoriu. Rezidenţii sunt obligaţi să declare mărfurile numai la serviciul vamal ce supraveghează activitatea zonei libere corespunzătoare.

Trecerea frontierei zonei libere se efectuează prin intermediul posturilor de control şi vamal, care reprezintă nişte locuri special amenajate pentru efectuarea controlului asupra trecerii peste frontiera zonei libere a mijloacelor de transport, a mărfurilor, precum şi a persoanelor fizice.

Trecerea frontierei zonei libere în afara posturilor de control şi vamal este interzisă.Referitor la facilităţile vamale, trebuie menţionat că sunt scutite de drepturile de import şi export, cu

excepţia taxei pentru procedurile vamale: mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al

R.Moldova; mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Moldovei,

precum şi de pe teritoriul altor zone libere; mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului

vamal al Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere.Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în această

zonă, dacă: intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul

mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne sau costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona

liberă din cauza creşterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.Excepţie de la aceste facilităţi sunt autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru

necesităţile administraţiei şi rezidenţilor, care se impun conform legislaţiei.Sunt asimilate exportului livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal

al R.Moldova, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al ţării sunt asimilate importului şi se reglementează în conformitate cu legislaţia.

Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:

prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă; pun în primejdie morala şi securitatea publică; nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie; nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.

Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă până la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.

Regimul fiscalControlul asupra respectării legislaţiei fiscale în cadrul zonelor libere îl exercită organele fiscale ale

Republicii Moldova. Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă, pe restul teritoriului vamal al ţării se percepe conform legislaţiei.

Cu excepţiile prevăzute mai jos, faţă de activitatea zonelor libere se aplică legislaţia fiscală a R.Moldova.

Astfel, impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută din cota stabilită. În celelalte cazuri, impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona liberă se stabileşte în proporţie de 75 la sută din cota stabilită în Moldova.

Conform legislaţiei în vigoare, sunt scutiţi de plata impozitului pe venit: rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea

infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu, cel puţin, un milion de dolari S.U.A. – la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani, iar

rezidenţi care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane dolari S.U.A. – la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioada de 5 ani. Dacă rezidenţii reduc cuantumul capitalului investit, atunci ei sunt privaţi de aceste facilităţi.

În ceea ce priveşte plata accizelor, trebuie menţionat că se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara teritoriului vamal al R.Moldova din alte zone libere, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al acesteia. Mărfurile supuse accizelor, scoase din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Moldovei, se supun accizelor.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara teritoriului vamal al ţării sunt impozitate la cota zero a taxei pe valoarea adăugată. De asemenea, livrările de mărfuri (servicii) în interiorul zonei libere, ca şi între rezidenţii diferitelor zone libere ale Republicii Moldova, nu sunt supuse accizelor şi se impozitează la cota zero a taxei pe valoarea adăugată.

Spre deosebire de acestea, livrările de mărfuri şi servicii din zonele libere pe restul teritoriului vamal al R.Moldova se impun cu taxa pe valoarea adăugată, conform legislaţiei fiscale.

Regimul valutarAchitările în numerar pe teritoriul zonelor libere şi retribuirea muncii persoanelor care activează în

zona liberă se efectuează în valuta naţională.Decontările prin virament între administraţie, rezidenţi şi agenţii economici ai Republicii Moldova se

efectuează în conformitate cu legislaţia.Asupra tranzacţiilor de export-import efectuate de către rezidenţi cu subiecţi străini se extind cerinţele

stipulate în legislaţie privind repatrierea valutei, fapt ce nu se extinde asupra tranzacţiilor dintre rezidenţi şi agenţii economici ai R.Moldova.

28.Subiectul I Destinaţiile şi regimurile vamale1.1 Definiți noţiunea de destinaţii şi regimuri vamale Destinaţie  vamală  -  plasarea mărfurilor sub un  regim  vamal, sau în ală destinaţie vamală Regim vamal  - totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul  mărfurilor şi al

mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii  comerciale  şi de destinaţia mărfurilor1.2 Stabiliți regimurile şi destinaţiile vamale.(1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:1) regimuri vamale definitive:a) import;b) export;

2) regimuri vamale suspensive:a) tranzit;b) antrepozit vamal;c) perfecţionare activă (cu suspendare);d) transformare sub control vamal;e) admitere temporară;f) perfecţionare pasivă.Destinaţiile vanale:a) Zona liberăb) Magazin duty-freec) Reexportd) Destrugeree) Abandon în folosul statului 1.3 Apreciați procedura de autorizare a regimurilor vamale suspensive.(1) Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea

totală sau parţială de drepturile de import sau de export.(2) Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numaidacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de

acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii.(3) Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi încheiere a

regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul

termenului acordat iniţial.(4) În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicitaconstituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. Înaplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea

garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.(5) Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, seîncheie prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor

compensatoare sau transformate.(6) Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazulcînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat.29.Subiectul I Stabilirea valorii în vamă a mărfurilor importate1.1 Descrieţi mecanismul (metodele) de stabilire a valorii în vamă a mărfurilorMetodele de determinare a valorii în vamă a mărfii (1) Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit; b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă. (2) Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a

mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

1.2 Determinați condiţiile de aplicare a metodelor de evaluare a mărfurilor??????????????????????????????????????????????????????????????????1.3 Apreciaţi rolul evaluării vamale în cadrul realizării operaţiunilor de import-export

??????????????????????????????????????????????????????????????????????30.Subiectul I Metoda de stabilire a valorii mărfurilor conform valorii de tranzacţie

1.1 Descrieţi principiile de aplicare a metodei de stabilirea a valorii în vamă a mărfurilor în baza valorii de tranzacţie (preţului efectiv plătit sau de plătit).

Metoda nominalizată se bazează pe principiul, în corespundere cu care preţul operaţiei comerciale trebuie să reflecte plăţile înfăptuite (sau care urmează a fi înfăptuite) drept condiţie de achitare pentru marfa importată de cumpărător vînzătorului sau a cumpărătorului, unei terţe persoane, întru satisfacerea obligaţiunilor vînzătorului.

1.2 Determinaţi condiţiile de aplicare a metodei de stabilirea a valorii în vamă a mărfurilor în baza valorii de tranzacţie.

Această metodă trebuie să se aplice în cazul respectării a trei condiţii:    1) lipsei restricţiilor referitor la drepturile importatorului cu privire la marfa estimată, exceptînd:    restricţiile stabilite de legislaţia Republicii Moldova;    restricţiile care nu influenţează considerabil preţul mărfii;    restricţiile stabilite în regiunile geografice în care aceste mărfuri pot fi revîndute.    2) valoarea tranzacţiei nu trebuie să depindă de respectarea unor condiţii, acţiunea cărora nu poate fi luată în considerare.    3) datele utilizate de către declarant la determinarea valorii în vamă trebuie să fie justificate prin acte. Valoarea tranzacţiei care urmează a fi apreciată trebuie să cuprindă toate condiţiile, respectarea cărora şi-o asumă cumpărătorul.

1.2 Argumentați cheltuielile incluse în valoarea în vamă a mărfurilor. La determinarea valorii în vamă în valoarea de tranzacţie se includ următoarele cheltuieli (dacă ele

anterior n-au fost incluse în preţul de factură):    cheltuielile de consignaţie şi cheltuielile pentru intermediere;    pentru mărfuri şi servicii, prestate de cumpărător;    cheltuieli de transport;    cheltuieli de asigurare;    costul ambalajului;    plăţile pentru licenţă.    Prin cheltuieli de consignaţie incluse în valoarea în vamă se subînţeleg cheltuielile ce ţin de vînzare, adică suma achitată de cumpărător agentului care lucrează pentru el. Aici nu se includ cheltuielile de consignaţie pentru marfa procurată.    La mărfuri şi servicii se raportă:    materialele, componenţii, elementele etc., incluse în calitate de părţi componente la mărfurile importate;    părţile corespunzătoare din instrumente, clişee, matrice, şi altele, folosite la producerea mărfurilor importate;    materiale, utilizate la producerea mărfurilor importate;elaborări inginereşti, prezentări grafice, planuri şi desene care n-au fost create în Republica Moldova şi au fost necesare la producerea mărfurilor importate;servicii sanitaro-igienice.    Dacă în conformitate cu documentele prezentate suma în cont reflectă toate cheltuielile pînă la locul de destinaţie al mărfurilor, atunci se efectuează repartizarea proporţională a cheltuielilor indicate.    Plăţi pentru licenţă sînt toate plăţile privind utilizarea obiectivelor proprietăţii intelectuale, ce ţin de marfa dată, pe care cumpărătorul trebuie să le achite direct sau indirect în funcţie de condiţiile de vînzare a acestor mărfuri şi în volumul în care aceste sume de licenţă n-au fost incluse în preţul de factură.    Aplicarea prezentei metode se permite pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, importate în corespundere cu tranzacţiile valorice convenţionale (adică tranzacţiile, în care nu sînt puse în circulaţie mijloacele băneşti).    De asemenea genuri de tranzacţii ţin diverse operaţiuni comerciale de schimb, spre exemplu, livrările

de tip barter şi compensatoare, precum şi livrări în contul garanţiilor, livrări gratuite în calitate de daruri în cazul dacă în documen tele respective, în contul-proformă al declaraţiei vamale, perfectate în ţara de unde aceste mărfuri au fost exportate, se conţine evaluarea valorică a fiecărei mărfi livrate în cadrul unei asemenea operaţiuni.    Metoda poate fi aplicată şi în cazurile cînd e posibilă tranzacţia valorică (cu argumentele necesare, confirmate documentar) a restricţiilor şi condiţiilor care au influenţat asupra valorii tranzacţiei.

31.Subiectul I Determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa identică şi valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa similară

1.1 Definiţi metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor în baza valorii tranzacţiei cu marfa identică şi în baza valorii tranzacţiei cu marfa similară.

Metoda conf valorii de tranzacţie a mărfurilor identiceSe consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în

ce priveşte:a) caracteristicile fiziceb) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţăc) ţara de origined) producătorulDeosebirile neesenţiale de exterior – nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în

categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor prevăzute mai sus.

Metoda conf valorii de tranzacţie a mărfurilor similareSe consideră similare mărfurile care:- deşi nu sînt identice- au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite:- să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.Caracteristicile luate în considerare la determinarea similitudinii mărfurilor:a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;b) ţara de origine;c) producătorul.Principii suplimentare priv determin valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

identică sau similarăMarfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică,

designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.Marfa fabricată de o altă persoană decît producătorul mărfii evaluate se consideră identică

ori similară cu cea evaluată numai dacă nu există - mărfuri identice/similare fabricate de producătorul mărfii evaluate.

1.2 Determinați noţiunea de „mărfuri identice” şi „mărfuri similare”mărfuri identice - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub

aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei;

mărfuri similare - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor, reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt factori care urmează a fi luaţi în considerare la determinarea similitudinii mărfii;

1.3 Estimați condiţiile de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor în baza metodelor de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa identică şi în baza valorii tranzacţiei cu marfa similară

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:

a) este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova; b) este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează a

fi evaluată; c) este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale. Dacă marfa

identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii comerciale, declarantul trebuie să rectifice corespunzător valoarea în vamă a mărfii anunţate de el, ţinînd cont de aceste deosebiri, şi să confirme prin acte datele prezentate.

(4) În cazul în care cheltuielile specificate la art.11 alin.(1) lit.a) sînt cuprinse în valoarea tranzacţiei, această valoare se ajustează luînd în calcul diferenţa semnificativă, care poate exista între atare cheltuieli aferente mărfurilor evaluate şi mărfurilor identice sau similare, determinată de diferenţele de distanţă şi de mijloacele de transport.

 (5) În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.