SISTEMUL VAMAL AL ROMANIEI

Definitia

In calitatea de componenta a sist. Econ. General, sist. vamal cuprinde:

-cadrul juridic al active. vamale format din legi, decrete si alte reglem. cu caracter normativ ;

-cadrul institutional format din instit. si organele cu atrib. in dom. vamal ;

-ansamblul orientarilor politicii vamale a statului.

Cadrul juridic vamal

Princ. acte normative care alcatuiesc cadrul juridic vamal sunt :

-legea 1441/1997 priv. codul vamal al Ro ;

-HG 1114/2001- pt. aprobarea regulam. de aplicare al codului vamal al Ro ;

-tariful vamal de import al Ro ;

-conventiile vamale ;

-acordurile comerciale ;

-HG, ordonanatele si alte acte normative priv. dom. vamal.

Dintre acestea putem considera drept elemente de baza ale intregului sist. vamal codul

vamal si regulamentul de aplicare a sa.

Codul vamal cupr. normele unice si generale cu aplicabilitate uniforma si

nediscriminatorie pe intreg teritoriul tarii si tuturor categ. de persoane fiz. si jur. Incidenta

codului vamal se intinde pe intreg terit. Asupra caruia statul isi exercita suveranitatea, terit. care

include supraf. solului, subsolul, zona marii teritoriale stabilita in gen. la 12 mile maritime de la

tarm si coloana aeriana de deasupra solului si apelor inclusiv a marii teritoriale.

In consecinta, toate bunurile care intra/ies din tara pe cale licita, normala prin punctele de

ctrl. pt. trecerea frontierei sau in situatii speciale (bunuri parasutate, bunuri aflate la bordul navei

straine esuate in marea teriroriala, etc.) cad sub incidenta prevederilor codului vamal.

Bunurile intrate/iesite in/din tara sunt supuse mai intai ctrl de frontiera care consta in ctrl

documentar vizand impiedicarea trecerii frauduloase. Concomitent sau ulterior ctrl p-zis de

1

frontiera se efect. ctrl sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar de catre organele specializate ale

Min. Sanatatii si Min. Agriculturii, apoi ctrl vamal efectuat de autoritatea vamala.

Ctrl vamal consta in verificarea existentei si autenticitatii documentelor, examinarea

documentelor, examinarea documentelor fin-contabile si a altor inscrisuri ale titularilor de

operatiuni, ctrl mijloacelor de transport, ctrl bagajelor si a altor mf transportate sau aflate asupra

persoanelor, efectuarea de anchete administrative cu scopul de a asigura respectarea reglem.

vamale si a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala.

In baza Acordului Vamal si a regulam. de aplicare a acestuia este creat cadrul

institutional al autoritatilor vamale si sunt instituite regimurile vamale achitabile diferitelor

categorii de operatiuni de comert exterior.

Structura institutionala si atributiile autoritatii vamale

Inceput cu octombrie 1997 struct. org. a autoritatilor vamale este compusa din :

-Directia Generala a Vamilor ;

-10 directii vamale regionale ;

-peste 100 birouri vamale in cadrul carora functioneaza si numeroase puncte vamale.

Directia Generala a Vamilor are personalitate juridica, patrimoniu propriu si cont in

banca. Organizarea si functionarea ei se fac prin HG. Struct ei organiz este aprobata de catre

Min. Finantelor Pub. Ea este condusa de un director cu rang de secretar de stat in Min. Fin.

Princ. atributie a DGV este de a infaptui in numele Min. Fin. politica vamala a guvernului.

Directiile reg. vamale sunt subordonate DGV. Aceasta decide infiintarea si aproba

structura lor org. Alaturi de DGV, dir reg exercita coord. si ctrl efectuarii operatiunilor de

vamuire realizate de catre birourile si punctele vamale asigurand aplicarea uniforma a reglem.

vamale.

Dir. reg. si gen. comunica la cererea ministerelor si a altor instit centrale si a BNR date

fiind activ. de vamuire.

2

Birourile si punctele vamale denumite generic “vami” functioneaza in subordinea DGV

care le aproba structura org. Se infiinteaza prin decizia DGV. Birourile vamale de frontiera se

inf. prin HG. Ca unitati operative ale aut. vamale, vamile desfasoara activ. f. variate si complexe.

Ele pot fi clasificate dupa mai multe crit :

a) dupa poz. fata de frontiera :vami de frontiera, de interior si mixte.

b) In raport cu vol traficului : mari sau mici.

c) Dupa specificul mijl de transport si natura traficului : rutiere, feroviare, fluviale,

maritime, pt micul trafic, pt transp postal sau vami complexe care desf operat comune a

doua sau mai multe tipuri de mai sus.

In contextul procesului de restructurare si modernizare a instit vamale s-a conturat tendinta

de profilare a vamilor de frontiera pe ctrl sumar al mijl de transport, al marfurilor si bunurilor

urmand ca operat de vamuire p-zise sa fie efectuate de vamile din int. Fiecare vama are o

anumita zona de competenta. Toate unit. domiciliate in zona sunt obligate sa indeplineasca

formalitatile de vamuire la vama respectiva. Princ. atributii ale vamilor sunt :

-ctrl vamal al mijl de transport al marfurilor si al bunurilor apartinand pers. fiz. ;

-vamuirea mf la import/export, a celor tranzitate si a celor primite sau trimise temporar din/in

strainatate ;

-supravegherea vamala a bunurilor plasate sub regim vamal ;

-sanctionarea abaterilor de la reg. vamal ;

Comisionarii in vama

Pe langa birourile vamale isi desfasoara activ. firmele de comisionari in vama. Potr.

Codului vamal, comis. in vama este pers. jur. romana care in baza unui contract de comision

efectueaza in nume propriu, dar pe seama comitentilor (titulari de operatiuni comerciale) anumite

activ. vamale. Conditiile de autorizare si functionare ale soc. de comisionare in vama sunt

stabilite prin regulam. de aplicare a Codului vamal. DGV elibereaza autorizatia de comisionare

in vama numai daca solicitantul indepl urm cond :

3

a) are in obiectul de activitate activ. vamale specifice cum sunt :operat. prestate pt terti de

prezentare a marfurilor in vama, de depunere a declaratiei vamale sumare si de detaliu, de

pastrare si manipulare a mf in depozite, etc. ;

In ob. de activitate comisionarii pot avea si act. de import, export, expeditii si transport intl

inclusiv servicii de curierat rapid desf. in nume propriu.

b) detine echipament si personal pt prezentarea mf in vederea vamuirii pt. incarcare,

ambalare;

c) detine sau are inchiriat un spatiu de depozitare de cel putin 500 mp situat in zona de

supraveghere a biroului vamal pe langa care solicita autorizarea;

d) are spatiu de birou si birotica inclusiv echipamentele necesare utilizarii sist. informatic

vamal;

e) nu are in denumire societatii expresii similare cu cele ale autoritatii vamale.

Autorizatia de comisionare se acorda in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii in

functie de solicitare pe durata (ne)determinata pt a desfasura activitate pe langa unul sau mai

multe birouri vamale.

Societatea de comisionare in vama isi indeplineste atributiile legate de vamuirea mf prin

experti vamali atestati si agreati de DGV. Dintre obligatiile pe care in exercitarea aut. sale firma

de comisionare in vama le are menionam :

- sa declare si sa prezinte mf in vederea vamuirii asigurand depozitarea in spatii proprii. La

cererea aut. vamale comisionarul efectueaza manipularea, dezambalarea, reambalarea in cond

pastrarii integritatii mf. ;

- sa asigure completarea corecta a docum. vamale si calculul sumelor cuvenite bugetului de stat ;

- sa constituie la biroul vamal o garantie care sa acopere niv. dr. de import sau de export aferente

mf. supuse vamuirii ;

- sa achite la birourile vamale dr. cuvenite bugetului de stat in cazul in care plata lor nu a fost

efectuata de titularul operatiunii ;

- sa tina evidenta operatiunilor de rulare in mod identic cu evidenta biroului vamal pe langa care

functioneaza ;

- sa pastreze timp de 5 ani toate docum. ref. la operatiunile efectuate ;

- sa pastreze secretul operatiunilor vamale, comerciale, financiare efectuate care nu sunt destinate

publicitatii ;

4

- sa informeze conducerea biroului vamal pe langa care funct. cu privire la orice incalcare a

reglem. vamale de care ia cunostinta, precum si sa furnizeze orice alta inf. ceruta priv. operat. de

derulare ;

- sa primeasca in custodie, sa asigure depozitarea si consemnul cu titlu gratuit a bunurilor ridicate

in vederea confiscarii de catre unit. vamale si organele de cercetare penala.

Din obligatiile mentionate se obs. ca in baza contractului de comision, firma de

comisioane in vama isi asuma in tratarea operatiunii comerciale o solidaritate subsidiara cu

comitentul in ce priveste plata datoriei vamale.

CURS 2

Def. si clasif. regimurilor vamale

Regim vamal=totalit. dispozitiilor legale cu priv. la taxele vamale si celelalte instrum.

vamale care definesc in ultima instanta statutul juridic al mf. supuse operat. de vamuire.

Vamuirea=ansamblul operatiunilor efectuate de autoritatea vamala incepand cu ctrl.

mijloacelor de transport si pana la acordarea liberului de vama.

Codul vamal al Ro si regulam. de aplicare a sa definesc 3 categ. de regimuri

vamale :definitive, suspensive si speciale.

R. V. definitive cuprind : 1)r.v. aplicat importurilor,2)exporturilor, 3)introducerii sau

scoaterii din tara a bunurilor ce apartin calatorilor sau altor p. fiz. necomercianti; 4)misiunilor

diplomatice si oficiilor consulare acreditate in Ro si membrilor acestora.

R.V. suspensive se aplica urmatorelor tipuri de operat. de comert exterior : tranzit vamal,

antrepozit vamal, admisia temporara, transferul marfurior sub ctrl vamal, perfectionarea activa si

pasiva.

R.V. speciale cuprind: r v al zonelor libere si al porturilor franco, rv duty free, rv al

drepturilor de proprietate intelectuala, rv al investitiilor straine, al zonelor defavorizate, al

5

parcurilor industriale, al deseurilor importate, al reexporturilor; rv al transbordarii vamale, rv al

introducerii, scoaterii de bunuri din tara de catre p. jur. in afara act. de comert exterior; rv al

mostrelor, modelelor de referinta si materialelor publicitare; rv al aprovizionarii mijloacelor de

transp. aflate in trafic intl.

RV definitive: sunt acordate automat si pp. aplicarea in maniera completa si cu titlu

definitiv a procedurilor, masurilor si instrum. de pol. vamala si comerciala.

a) rv aplicat importurilor. In sens strict, importul consta in intrarea mf. straine in tara,

destinate introducerii lor in circuitul econ. nat. Caracterul definitiv al rv al importurilor decurge

din urm 2 aspecte:

-mf. nu sunt introduse in tara temporar ci definitv fiind destinate folosirii in econ. nat. ca bunuri

de productie, de investitie sau de consum;

-autoritatea vamala efectueaza procedura de vamuire in forma completa aplicand toate masurile

de pol. comerciala si incasnad datoria vamala.

Dintre princ. instrum. prin care este instituit regimul vamal al importurilor, rolul cel mai

important il au taxele vamale inscrise in tariful vamal. In cadrul acestui regim procesual de

vamuire se efectueaza in forma cea mai completa parcurgandu-se toate etapele de la prez. mf. in

vama la acordarea liberului de vama.

b) rv aplicat exporturilor. In sens strict, exportul presupune scoaterea definitiva a mf. din

teritoriul vamal al tarii, din circuitul economic intern.

Prima conditie pt. ca marfurile sa poata fi exportate este ca ele sa dispuna de libera

circulatie, adica sa nu faca obiectul unor restrictii sau prohibitii. Sunt considerate prohibite toate

marfurile al caror export este interzis sub orice titlu prin reglem. legale. Restrictionarile pp. doar

indeplinirea unor cond. sau a unor formalitati speciale in vederea exportului.

In cazul neindeplinirii acestor cond. mf. sunt tratate ca prohibite. Potrivit reglem. in

vigoare exportul mf. din Ro este liberalizat. Fac exceptie insa urm. categ.:

-mf supuse unor restrictii cantitative;

-mf sub regimul de ctrl conf angajamentelor intl asumate de Ro priv neproliferarea armelor de

distrugere in masa si a rachetelor cu incarcatura nucleara;

6

-mf restrictionate cant. temporar prin ordinal Min. ind. si comertului in scopul asig. echilibrului

pietei locale sau nationale, securitatii gen, protectiei patrimoniului cultural si artistic si

conservarii resurselor naturale epuizabile.

Mf. exportate sunt supuse unor proceduri de vamuire complete dar mai simplificate

comparativ cu importurile.

Incadrarea tarifara se face in acelasi sistem de denumire si codificare al marfurilor

prevazut pt import. Exportatorul este obligat sa depuna declaratia vamala de export la biroul

vamal in raza caruia isi are sediul, la locul in care mf sunt incarcate/ambalate pt a fi exportate sau

in cazuri justificate la biroul vamal de frontiera.

Valoarea in vama a mf exportate se exprima intr-o valuta agreata de BNR si se considera

franco-frontiera romana.

Procedura de vamuire la export nu pp de regula determ. cuantumului taxei vamale.

Operat. de vamuire se finalizeaza tot prin acordarea de catre aut. vamale a liberului de vama la

export care incumba obligatia exportatorului de a scoate mf din tara in starea in care se aflau in

mom. incheierii vamuirii.

c) rv aplicat introducerii\scoaterii din tara a bunurilor ce apartin calatorilor sau altor pers.

fiz. necomercianti.

Acest regim difera de cel aplicat mf care fac ob. schimburilor comerciale. Prevederile

acestui regim tb sa tina seama de interesele de facilitare a circ. internat. a pers., de dezv. a

turismului, de frecventa cu care anumite pers. fiz. pot trece frontiera, de calitatea pe care o au

aceste pers., de modalit. de transport, etc.

Calatorii si alte pers. fiz. necomercianti pot introduce sau scoate in bagaje personale sau

prin colete bunuri fara a plati taxe vamale in cond. si in limite necomercializabile stab. in mod

autonom sau in baza conventiilor si a practicilor intl de catre autoritatile vamale.

Actualul regim vamal liberalizeaza cond. si limitele scoaterii si introd. in tara de bunuri

de catre diferite categorii de persoane. Potrivit art 90 din Codul Vamal pt bunurile care nu se

incadreaza in limitele cant. si valorice necomercializabile se aplica la import-tfv de import, iar la

export o tx vamala unica de 20% calculata la valoarea in vama. Ca procedura, pers. fiz. sunt

obligate sa declare verbal sau in scris bunurile si sa le prez. pt. ctrl. la Biroul Vamal. In scris se

declara urm categ. de bunuri :

7

-armele si munitiile, mat. explozibile si nucleare, prod. si subst. stupefiante sau psihotrope si

medicamentele obt din ele ;

-mat. biologice cu potential de contaminare in masa, si prod. si subst. toxice, obiectele din metale

pretioase care depasesc uzul personal si bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic numai la

iesirea din tara ;

In cadrul acestui regim procesul de vamuire este axat pe operat. de ctrl vamal care consta

in confruntarea celor declarate cu bunurile efective. Ctrl se efectueaza prin sondaj. At. cand

exista indicii temeinice de frauda se procedeaza si la ctrl corporal. In sensul regulam. vamal sunt

considerate indicii temeinice de frauda urm. :

-descoperirea in timpul ctrl a unor indicii priv. existenta unor bunuri nedeclarate sau ascunse;

-informatii priv. intentiile de frauda ale pers. in cauza ;

-antecedente constand in contraventii sau infractiuni vamale ale pers. sau comportament

neobisnuite ale pers. in vama.

Liberul de vama se acorda in scris numai pt. bunurile supuse taxelor vamale si verbal in

celelalte cazuri.

d)rv aplicabil misiunilor diplomatice si oficiilor consulare acreditate in Ro

Acest regim se particularizeaza prin faptul ca bunurile destinate uzului oficial al misiunilor

diplomatice si oficiilor consulare si cele dest. folosintei personale a membrilor cu statut

diplomatic sunt scutite de ctrl vamal atat la intrecerea cat si la iesirea din tara in cond. stab. prin

Conv. intl. sau pe baza de reciprocitate. Acest regim se aplica si organizatiilor internat. cu sediul

sau care au reprezentante in Ro.

RV suspensive se aplica unor operat. cu titlu temporar in scopul facilitarii schimburilor

com. intl. Ele presupun:

-suspendarea platii taxelor vamale pe o per. bine delimitata in cadrul careia mf se afla sub ctrl si

suprav. vamala.

Ac. mf. permit operatorilor economici efectuarea unor op. com. fara a-si imobiliza

fondurile pt. plata datoriei vamale. Functiile acestor reg. vamale sunt:

-de a crea posibilitatea circ. libere a mf care nu sunt dest. consumului pe teritoriul tarii;

-de a atrage mf. pt. a fi utilizate temporar sau pt a fi prelucrate.

8

Rv suspensive se acorda numai la cerere. Solicitarea formulata in scris se aproba numai

daca :

-operat. com. vizata se incadreaza in tipul de operat. benef. a reg. suspensiv solicitat;

-daca operatorul economic are capac. sa efect. operat. carora le este destinata mf pe perioada

suspendarii;

-daca sunt intrunite cond. pt.ca aut. vamala sa poata exercita ctrl si suprav. vamala ;

-daca titularul operat. garanteaza plata datoriei vamale.

In aprobarea cererii se mentioneaza in mod expres per. de suspendare; in fct. de destinatia

pe care mf o primeste reg de suspendare acordat se poate finalize la sf. sau in cadrul termenului

de suspendare prin scoaterea de sub regimul de supraveghere si plasarea sub alt regim definitiv

sau suspensiv.

Regimuri vamale suspensive sunt prevazute in legisl. pt. urm. tipuri de operat.:

1. tranzitul vamal: transp. mf. de la un birou vamal la altul sub supraveghere vamala dar

fara a fi supuse platii drepturilor vamale. Acest regim se acorda :

-mf. aflate in trafic intl pe terit Ro intre doua pct vamale de pe terit. unei terte tari ;

-mf nevamuite la intrarea in tara aflate in trafic spre pctul de vamuire la care au fost dirijate;

-mf vamuite la exp. in int. tarii aflate in trafic pe parcurs intren pana la pct de iesire din tara.

Pt. mf transp. cu mijl. rutiere sau pe cale ferata se aplica sist. de tranzit comun al UE.

Potr. ac. sist titularul tranzitului vamal este transportatorul mf. El este obligat sa depuna

direct sau prin reprez. la biroul vamal de plecare la declaratia vamala de tranzit insotita de

specificatii, facturi si alte documente.

Perioada de tranzitie se stab. de catre BV de plecare in fct. de categ mijl de transp,

distanta de parcurs, cond atmosferice. Durata tranzitului nu poate fi > de 8 zile in transp cu mijl

rutiere si de 20 de zile pe cale ferata.

BV de destinatie confirma in termen de 3 zile prezentarea mf sosite si a declaratiei

vamale. Daca transportatorul nu prez. mf la destinatie, le prez. cu lipsuri sau substituiri este

obligat sa plateasca taxele vamale aferente care devin exigibile.

2.antrepozitul vamal :este un depozit infiintat si care funct. cu aprobarea si sub ctrl aut.

vamale in care pot fi depozitate mf straine inainte de a fi supuse oricarei masuri de pol. com. si

de impunere vamala si mf romanesti vamuite la exp. pana la expedierea lor spre dest. straina.

9

Dupa expirarea per. de antrepozit, mf straine dest. sa intre in circ. econ. intern li se aplica

un regim vamal definitiv sau suspensiv adecvat. Celelalte pot fi expediate catre o dest. straina

iesind de sub incidenta legislatiei rom. Reg. de antrepozit se poate incheia prin:

-importul mf;

-plasarea mf sub alt regim vamal suspensiv;

-reexp. mf antrepozitate;

-exp. mf romanesti;

-abandonarea mf in fav. statului roman;

-distrugerea mf sub ctrl vamal.

CURS 3

3.admisia temporara are ca obiect bunuri dest a fi reexportate in aceeasi stare cu

exceptia uzurii normale. Asemenea bunuri pot fi introduse in tara cu exonerarea totala sau

partiala a platii drepturilor de import.

Regimul de admitere temporara poate fi autorizat pt bunurile pt care sunt indepl cond de

identificare a naturii mf straine. Reg. de admisie temporara cu exonerarea totala a platii tx

vamale si a altor dr de import este prevazut in mod expres pt urm categ de bunuri:

-materialele profesionale pt radiofuziune, TV necesare pt executarea profesiei de catre o pers.

stabilita in strainatate ;

-bunurile dest. sa fie prez. sau utilizate la expozitii, congrese, targuri, congrese sau alte

manifestari similare ;

-materiale pedagogice si stiintifice, mat. medico-chirurgical si de laborator dest. spitalelor sau

instit. sanitare, ambalajele ce urm sa fie reexportate, mijl de transport, anumite mf de ocazie

intrate in tara pt vanzari la licitatii, pt anzarea dupa incercare.

4.transf. sub ctrl vamal este o operat care are ca obiect mf introduse in terit. vamal al Ro

care inainte de intrarea in circuitul nat. sufera de o serie de prelucrari de natura sa le transf felul

sau starea.

10

Conditiile acordarii aut de transf sub ctrl vamal sunt ca mf sa se regaseasca in produsele

rezultate si sa nu mai poata fi reconstituite dupa ce a avut loc transformarea. Nu se acorda o

asemenea autorizatie at cand operat. ar duce la eludarea regulilor de origine sau a restrictiilor

cant. impuse mf importate.

Plata dr de import si aplicarea oricarei masuri de pol com sunt suspendate pe durata

transf, ele aplicandu-se insa produselor obt in mom introducerii in circ. econ.

Incheierea regimului de transf. sub ctrl vamal se face de titularul aut. prin declaratia

vamala de detaliu. La intocmirea ei se tine seama de cant mf straine transf prin aplicarea unei

rate de randament. Cant. de mf ramasa netransformata capata si ea o anumita dest. vamala. Pt

bunurile rezultate din transf care sunt importate val. in vama se det. in fct. de optiunea titularului

autorizatiei prin una din urm metode:

-pe baza pretului de vanz cu cond ca ac sa fie real ;

-pe baza valorii in vama a unor mf similare importate intr-un mom apropiat.

Din ac preturi se deduc chelt de transformare.

5.perfectionarea activa se ref la mf importate, dest a fi supuse unor act. de prelucrare

generatoare de produse care vor fi livrate in compensatie pt. achitarea fact. de import. Tipic pt

acest gen de operat este lohn-ul activ care pp importul de mat prime, mat, echip, design pt

fabricarea unor produse din care o buna parte vor fi livrate partenerului drept compensatie.

Regimul vamal al perfect. active prevede plata dr. de import pt mf dest. prelucrarii si

restituirea lor cu ocazia livrarii produselor in compensatii.

Autorizatia de perfectionare activa se elibereaza numai pers. jur. romane cu cond.

identificarii mf importate in produsele compensatoare. Pt a i se restitui tx vamale, titularul

autorizatiei tb sa faca dovada ca prod. compensatoare obt. din mf importate au capatat una din

urm dest :

-au fost exportate sau au fost plasate in vederea exportului ulterior in regim de tranzit de

antrepozit vamal, de admitere temporara sau au fost introduse intr-o zona libera. Titularul tb sa

depuna la BV declaratia vamala de incheiere a regimului insotita in mom resp sau intr-un

interval de cel mult 15 zile de decontul de justificare a materialelor de import. Proportia ac mat

se det pe baza unei rate de randament si a unei chei de repartitie cant. sau valorica.

Produsele compensatorii care nu sunt exportate pot fi introd. in circ. econ. intern in regim

de import. Pt ele nu se restituie cuantumul tx vamale aferente mf din import, din componenta lor.

11

6.perfectionarea pasiva (lohn-ul pasiv) are ca ob trimiterea temporara dar in regim de

export definitiv a unor produse spre prelucrare in strainatate si importul de produse in

compensatie cu exonerarea totala sau partiala a platii dr de import. Exonerarea consta in

deducerea din cuantumul dr de import aferente prod compensatorii importate, a dr de import care

s-ar fi perceput la aceleasi date pt mf exportate daca ele ar fi fost importate in Ro din tara

partenerului unde a avut loc prelucrerea pasiva.

Regimurile vamale speciale

1.regimul zonelor libere : este reglem. prin lg. 84/92. Aceste zone reprez. enclave

teritoriale exceptate de la regimul vamal in vigoare pe restul terit nat. Ele sunt constit in scopul

promovarii scimburilor intl, atragerii de capital strain, introducerii noilor tehnologii si cresterii

posibilitatilor de valorificare a resurselor econ nationale.

Asemenea zone sunt localizate la confluenta punctelor de trafic intl intens, de regula in

apropierea pct de trecere a frontierei in porturile maritime sau fluviale. Obiectivul de activitate al

zonelor libere include mult mai multe operat. decat cele de comert exterior. Astfel, aici pot fi

desfasurate act. ca : prelucrarea, asamblarea, conditionarea, fabricarea, desmembrarea si

fabricarea mf, depozitarea, masurarea, ambalarea, sortarea, marcarea, expertizarea si testarea mf,

tranz. financiar-bancare si de vanzare-cumparare inclusiv prin burse si licitatii, transporturi si

expeditii interne si internat., navlosirea si aprovizionarea navelor, inchirieri si concesionari de

cladiri, spatii de depozitare, terenuri pt constructii de obiective economice si hoteliere, prestari

servicii si alte activitati.

Infiintarea si delimitarea teritoriala a zonelor libere si a unitatilor vamale si greniceresti

corespunzatoare lor se fac prin HG la solicitarea ministerelor interesate si a autoritatilor

administratiei publice locale. Prin respectiva hot. se indica localizarea si perimetrul Zonei, se

aproba regulam. de organizare si functionare, regimul de exploatare, administrare si control,

modul de percepere a tx si tarifelor si mijloacele necesare supravegherii vamale si graniceresti.

Administratia unei zone libere este organizata si functioneaza ca o regie autonoma. Veniturile

administratiei provin din taxe pt licente de desfasurare a activitatii, venituri din inchirieri,

concesionari sau din alte surse.

La nivel national in cadrul departam ministerial al transporturior s-a constituit Agentia zonelor

libere care coordoneaza activ. administratiilor. Activ.incluse in ob de activ. al zonelor pot fi

12

realizate de persoane fizice si juridice romane sau straine numai pe baza de licente elib. de

Admin. Zonei.

Concesionarea terenurilor si constructiilor din zonele libere se poate face pe o durata

variabila in funct de valoarea investitiei sau specificul activitatii, dar un poate depasi termenul

max de 50 de ani. Tarifele pt inchirieri si concesionari sunt stabilite prin contractele dintre

administratia zonei si ag econ.

Specificul regimului vamal al zonelor libere consta in aceea ca intrarea si iesirea catre

strainatate a mf din perimetrul zonelor are loc cu exceptarea de la plata drepturilor vamale.

Aceasta inseamna ca :

- mijl de transport, mf si alte bunuri prov din strainatate sau destinate altor tari sunt

introduse /scoase din zonele libere fara plata de tx vamale si impozite;

- spre deosebire de acestea, mijl de transport, mf si alte bunuri de origine romana sau

importate care provin din teritoriul vamal al Ro sunt introduse in zonele libere cu

respectarea prevederilor legale si a formalitatilor impuse de regimul vamal al exp. sau a

trimiterii temporare ; se subintelege ca in cazul in care dupa intrarea in zona libera,

bunurile romanesti capata o dest straina, cf prevederii precedente iesirea este libera; fac

exceptie de la aplicarea reg obisnuit al exp urmatoarele:

mat si accesoriile romanesti care intra in zonele libere pt a fi folosite la fabricarea

unor bunuri si bunurile romanesti utilizate pt constructii, reparatii si intretinerea

obiectivelor pe terit zonelor libere.

Aceste bunuri sunt introduse in zonele libere cu indeplinirea formalit. de import, dar

cu scutirea de plata a tx vamale.

- intrarea bunurilor din zona in terit vamal al Ro are loc cu indeplinirea cond. si a

formalitatilor privind imp sau, dupa caz, primirea temporara. De remarcat, toate op.

financiare aferente activ. din zona se desfasoara in valuta. Pe langa regimul vamal

favorabil gr de activitate in zona pt agentii econ straini este sporit prin faptul ca activ.

desfasurate aici sunt scutite de TVA, accize si impozite pe profit pe toata durata

exercitarii lor. Sunt garantate prin lege repatrierea profitului si transferul in strainatate al

K si profitului in cazul lichidarii sau restrangerii activ. dupa plata tuturor obligatiilor catre

statul roman.

13

Introducerea in zonele libere de bunuri a caror import este prohibit pe terit Ro este interzisa si

constitiuie infractiune. Acest fapt si aplicarea reg de import si export bunurilor care circula intre

teritoriul vamal al Ro si zona libera fac necesara activ. de supraveghere vamala.

Autoritatea vamala are dreptul si obligatia de a efectua suprav. si ctrl mf care intra,

stationeaza sau ies din zonele libere pt a se asigura ca operatiunile la care sunt supuse se desf. in

conditii legale.

Printre faptele care pot fi depistate ca fiind contraventie sau infractiune se numara:

- desf. altor activ. decat cele pt care s-a acordat licenta ;

- introd/scoaterea din zona de bunuri neinsotite de docum. sau cu documente false;

- introd in zona de bunuri prohibite la import sau export si intrarea in zonele libere fara

permis sau fara aprobarea administratiei.

14

CURS NR 6

Controlul vamal fizic se face de ag. vamali, in prezenta declarantului vamal si a

transportatorului. Cand declarantul refuza sa asiste, autoritatea vamala fixeaza in scris un termen

si daca declarantul nu da curs somatiei procedeaza din oficiu la efectuarea ctrl pe chelt.

declarantului.

Metoda de ctrl difera in fct de nat mf si mijl de transport. Cel mai frecvent se practica

sondajul pe mijl de transport pe rampe sau cheiuri sau pe platformele de manipulare din

terminale.

Pt mf de masa ctrl se poate face numai prin observare. In caz de indicii temeinice de

frauda, mf se cantaresc pe chelt declarantului. Cand este cazul se preleva componentele sau

esantioanele pt probe.

Pt transportate prin conducte sau energie electrica, ctrl se face prin citirea contoarelor.

Atat modalitatea de ctrl cat si rezultatul sau se subliniaza pe declaratia vamala. In urma ctrl fizic

=> daca felul si cant. mf constatate corespund celor inscrise in declaratia vamala.

Acordarea liberului de vama

Imbraca forma unui doc scris sau electronica prin care aut vamala se lasa la dispoz.

titularului declaratiei, bunurile vamuite pt a putea fi fol in concordanta cu scopul declarat pe baza

caruia ele au fost plasate sub un anumit regim vamal.

Conditiile acordarii liberului de vama sunt :

-respectarea tuturor procedurilor vamale

-efectuarea formalitatilor de vamuire

-prezentarea doc care atesta efectuarea platii datoriei vamale.

Pana la aparitia extrasului de cont al BV pt sumele incasate, liberul de vama ramane

revocabil. Mf importate pt care nu s-a acordat liberul de vama raman sub suprav. vamala pe chelt

declarantului operat. pana la clarificarea situatiei.

Mf dest exporturilor pt care nu s-a acordat liberul de vama pot fi inapoiate in interiorul

tarii de catre exportator.

15

Tariful vamal de import al Ro

1. Adaptarea TV la cerintele econ de piata

TV de import este principalul instrument prin care in baza codului vamal si regulam de aplicare

al sau este instituit regimul vamal al importurilor. In perioada postbelica I TV de imp al Ro a fost

adoptat in dec 1976 pt integrarea in GATT.(1977-1998 a functionat). In I an al tranz. I-au fost

aduse anumite modif. pt a putea fi aplicat tuturor ag econ indiferent de forma de propr. si la toate

produsele care faceau ob importurilor.

S-a avut in vedere formarea corecta a preturilor liberalizate pt mf provenite din imp., toti

ag econ fiind obigati sa ia in calcul tx vamale. Chiar cu aceste modificari vechiul tarif nu putea

raspunde noilor exigente impuse de trecerea la econ de piata si nici nu era compatibil cu

prevederile conventiei vamale din 1983 priv sist armonizat de descriere si codificare a mf. Drept

urmare Min Fin si Com a elaborat un nou tarif vamal de imp a Ro ce a intrat in vigoare de la 1

ian 1992 aplicandu-se tuturor mf care fac ob imp. Noul tarif a fost conceput incat sa indepl urm

functii :

-de pricipal instrument de pol comerciala menit sa sprijine proc de reforma econ. si de tranzitie la

econ de piata si de racordare a econ nat. la econ mondiala.

-de instrum de protectie admis si in cadrul GATT permitand statului Ro sa protejeze anumite ram

de importanta econ sau strategica.

- fiscala- tx vamale incasate reprez o importanta sursa de venituri la bug de stat.

- instrum de negociere bilaterala sau unilat pt obtinerea de concesii valutare de nat sa promoveze

exporturile Ro.

Ca expresie a efortului statului roman de aliniere la practicile intl si de armonizare a reg

vamal cu cel al partenerilor, la baza nomencl noului tarif a fost adoptata codificaraea cu 6 cifre a

sist armonizat de codificare a mf.

In mar 1993 clasif mf in tariful vamal a fost detaliata de la 6 la 8 cifre realizandu-se prin

ac. si armonizarea cu nomencl combinata a UE.

In ultimii ani, la baza nom vamal din tariful de import au stat :

-sist armonizat varianta 1996

-nomenclatura comb a UE varianta 1998

16

Dupa nr de coloane de tx vamale ac tarif s-a incadrat de la inceput in categ TV compuse.

Spre deoseb de tariful abrogat in I varianta, noul avea 3 coloane cu tx :

-intitulata “taxa vamala” cuprinde tx vamale conventionale aplicate de Ro importurilor din tarile

benef a clauzei nat c. mai favorizate

-intit. « SGPC » cuprindea tx preferentiale aplicate importurilor din tarile semnatare ale

acordului priv sist global de preferinte comerciale 

- intit. « P 16 » erau inscrise tx aplicate in rel cu tarile semnatare ale protocolului priv negocierile

com intre tarile in curs de dezv(Protocolul celor 16).

Pe masura incheierii de noi acorduri de liber scimb si aranjamente pt reglem rel com, in

noul context, nr de coloane a crescut la 5 prin adaugarea col CE (comunit. Europeana) pt

importurile din UE si o col AELS pt mf din Asoc europeana a liberului schimb.

Noua varianta a tar adoptata in1995 pt perioada 1995-2004 cuprindea initial 7 col, dar a

ajuns in 2000 la 13 col.

2.Tariful vamal integrat al Ro(TARIR)

In perspctiva integrarii Ro se confrunta nu numai cu problema armonizarii si alinierii TV

cu cel al UE, ci chiar cu problema preluarii TARIC(tar vam integrat comunitar). S-a precizat

necesitatea integrarii TARIR in concordanta cu struct. si principiile TARIC.

In proc de preluare a aquisului comunitar si asimilarii instrumentelor de aplicare a

acestora, un colectiv de specialisti din cadrul Dir Gen a Vamilor a demarat in 1999 activ de

elaborare a TARIR. Cerintele la care raspunde ac initiativa sunt urm :

-permite aplicarea uniforma si in maniera nediscretionara a legisl si reglementarilor in domeniul

vamal. Intrucat TARIR inventariaza toate actele normative cu incidente asupra activ. de vamuire

a fiecarei mf sau grupe de mf, el permite atat ag econ titulari ai op de vamuire cat si

functionarilor vamali cunoasterea continutului si modul de aplicare a dispozitiilor legale. Se evita

coruptia ag vamali, eventualele presiuni ierarhice sau sefilor ierarhici asupra lor in scopul

aplicarii corecte a unui tratament vamal mai favorabil.

- contribuie prin aplicarea uniforma a legislatiei la asanarea mediului de afaceri din Ro

-permite informatizarea completa a operat. de vamuire

- creaza posib.preluarii integrale in mom aderarii la TARIC.

17

TARIC a fost redactat si urma ca in 2002 sa fie publicat si aplicat. Publicarea a fost anulata pana

in 2005. Ref la struct, codificarea si continutul TARIC, ele sunt simetrice cu cele TARIR care

cuprinde :

- legisl din dom vamal codificata si raportata la produse si grupe de prod(coloane si anexe)

- - codificarea, den si clasif. mf potr. dispoz. sist armonizat si nomenclaturii combinate a

UE.

- Coloanele de tx vamale

- Regulile gen pt interpretarea nom

- Reg comune pt nom si datoria vamala

- Note de subsol

- Coduri aditionale redate la sf. fiecarui capitol

LEGISLATIA :inscrisa abreviat in diverse col este inventariata amanuntit in listele anexe care

cuprind :

-unele reglementari cu car. gen.

-reglem priv regimurile preferentiale sau speciale

Listele actelor normative cu caracter gen indica pt fiecare mf si grupa de mf dispozitiile legale

ref la tx conventionale.

Listele ref la regimurile pref indica masuri ce recurg dintr-o serie de acorduri pe care Ro le are

incheiate cu unele tari si grupe de tari :

-ac de asociere cu tarile UE

-ac de liber schimb cu tarile AELS

-ac cu tarile CEFTA

-ac cu Turcia, Israel, Rep Moldova

-ac priv sist global de preferinte generale cu tarile in curs de dezv SGPC

-protocolul celor 16.

Listele ref la masurile speciale indica actele normative care indica reduceri, exceptari de tx

vamale, prohibitii la import/export, conventii speciale cu privire la unele prod cum ar fi:

-produsele CITES a caror comercializare e reglem prin conv intl priv com intl cu specii salbatice

de fauna, flora adoptata in1973 la Washington(Ro a aderat in 1994)

-prod care intra sub incidenta reglem ANCESIAC- ref la armamente, munitie, prod cu dubla

utilizare.

18

CODIFICAREA MF este cu 10 caractere si are la baza nom sist armonizat de descriere si

codificare a mf si nom comb a UE.

Dintre ele, I 2 cifre reprez codul cap din sist armonizat, urmatoarele 2- codul pozitiei din sist

arm, 5,6- codul subpoz din sist, 7,8- codul subdiviziunii nomenclaturii comb, 9,10 – codul subdiv

TARIR

Detalierea codurilor la niv de 8 cifre este fol pt operat de export, iar cele cu 10 cifre pt operat de

import. In cazul unor masuri specifice ce nu au putut fi surprinse in codul de 10 cifre li se adauga

coduri aditionale de 4 cifre.

19

CURS 8

Cel de al II lea criteriu de baza al mf prelucrate se aplica produselor obt si din materiale

provenind din terte tari decat Ro, UE sau tarile din spatiul european. Ac produse sunt incluse in

listele protocolului care prevad pt fiecare categ de mf procentajele minime ale materialelor ce

provin din UE sau Ro in pretul de uzina a prod finit pt ca el sa poata fi vazut original de una din

partile acordului.

Protocolul nr 4 indica drept doc de atestare a originii fie certificatele de circulatie a mf de

tipul E1, fie declaratia pe factura. Potr reg vamal, BV poate solicita verif certif de origine daca se

consta neconcordante cu celelalte documente sau daca exista dubii asupra realitatii datelor din

cintinutul acestuia.

Daca neconcordantele vizeaza fondul operatiunii, regimul preferential se acorda numai

dupa efectuarea verificarii. Daca nu sunt vizate aspecte de fond sau exista doar dubii, reg vamal

pref se acorda, dar ulterior se solicita verif dovezii de origine. In toate cazurile in care se constata

acordarea neintemeiata a reg preferential, aut vamala intocmeste actele constatatoare si dispune

recuperarea datoriei vamale.

Cand regimul pref se acorda in limita unui contingent cant. sau valoric, declaratia de

valoare in vama tb insotita de certif de import al mf contingentate emis de aut competenta. In

afara tratamentului pref, al scaderii si elim de tx convenite prin acorduri, legisl in vigoare

prevede anumite scutiri si exceptari de la impunerea vamala.

Tb facuta o distinctie intre scutirea si exceptarea de la impunerea vamala. Scutirea pp

eliberarea de oblig de plata pt toate drepturile vamale. Spre deosebire de aceasta, exceptarea

inseamna numai scutirea de plata a tx vamale p-zise si nu de achitarea celorlalte dr vamale.

Categ de bunuri care care se bucura de scutiri de la impunerea vamala sunt :

-ajutoarele si donatiile cu caracter social-umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de org cu

car umanitar si cultural, de ministere si alte organe ale admin. pub., sindicate si partide politice,

org de cult, federatii, instit de invatamant ;

-mostrele fara valoare comerciala, mat publicitare, de reclama si documentare, mat pt probe,

experimentari sau cercetari si bunurile straine ce devin, potr. legii, proprietatea statului.

20

Pt ca aceste bunuri sa fie scutite de la plata impunerii vamale, tb sa fie intrunite urm

cond :

-sa fie trimse de expeditor destinatarului fara nici o oblig de plata ;

-bunurile sa nu faca ob comercializarii ulterioare ;

-sa nu fie utilizate pt prestatii catre terti din care sa se obtina venituri ;

-bunurile sa fie incluse in patrimoniul pers jur si sa fie inreg in evidenta contabila proprie.

In cazul in care destinatia acestor bunuri se schimba, se impune indeplinirea

formalitatilor vamale si achitarea dr vamale. In aceasta situatie valoarea in vama se calc la cursul

de schimb valabil in ziua constatarii schimbarii destinatiei.

Urmarirea schimbarii destinatiei bunurilor se extinde pe o durata de 5 ani de la data

intrarii in tara si cade in sarcina garzii financiare. Aceste categ de bunuri scutite de la plata dr

vamale sunt :

- bunurile dobandite prin succesiuni testamentare dovedite pe baza de doc oficiale ;

- bunurile de origine romana ;

- bunurile reparate in strainatate sau cele livrate pt inlocuire

- b. returnate partenerilor exteni in per de garantie

- b. returnate datorita expedierilor eronate

- b importate si comercializate prin magazinele pt servirea in exclusivitate a

reprezentantelor diplomatice.

- b. in regim de duty free cu mentiunea ca in cazul pers fiz ce intra in Ro scutirea de tx

vamale este valabila numai in limita cantitatilor sau valorii stabilite prin actele normative

in vigoare.

Legislatia in vigoare admite si exceptari de la plata tx vamale. Sunt exceptate de la plata tx

vamale de import prod de pescuit maritim si oceanic obt de navele inmatriculate in Ro si care

navigheaza sub pavilion roman si bunurile obt din prod de mai sus la bordul unei nave fabrica ce

indeplineste cond de inamtriculare si navigatie sub pavilion Ro.

Aceste exceptari sunt motivate de faptul ca bunurile mentionate sunt considerate ca

produse obt in Ro. Pt atragerea investitiilor straine sunt exceptate de la plata tx vamale bunurile

dest capitalului social. Pt bunurile care in mom vamuirii nu sunt incluse in cap soc se aplica

regimul vamal obisnuit. Includerea lor ulterioara in cap soc nu atrage restituuirea tx vamale.

21

Bunurile intrate in tara in regim de leasing sunt c-derate in regim de import temporar. Ele

nu sunt supuse platii tx vamale pe per de inchiriere se solicita insa garantarea platii drepturilor de

vama.

Daca la sfarsitul per de inchiriere benef va cumpara bunurile va plati tx vamala calculata

la valoarea ramasa de cumparare exprimata in lei la cursul BNR in vigoare la data incheierii

contractului de cumparare.

La propunerea Min Fin Pub, Guvernul poate aproba si alte reduceri sau exceptari de la

plata tx vamale. Marea majoritate a tx vamale din tariful de import al Ro sunt stab advalorem ca

procent din valoarea mf in vama.

Val in vama e acea valoare luata drept baza de calcul pt determinarea cuantumului tx

vamale. Pt stabilirea ei, codul si regulamentul vamal fac trimitere la Art. 7 al GATT si la acordul

privind aplicarea acestui articol convenit in runda Uruguay. Potr. acestora, metoda de baza pt det

val in vama este luarea in calcul a pretului de tranzactie adica a pretului efectiv platit sau ce

urmeaza a fi platit pt mf in cauza. Cand acest principiu nu poate fi aplicat acordul defineste alte

metode de evaluare bazate pe luarea in calcul a val de tranzactie a mf identice sau similare sau pe

baza unei val det prin luarea in cons a unor elem rezonabile compatibile cu dispoz. GATT.

In masura in care au fost effectuate dar nu au fost incluse in pret, la valoarea in vama se adauga:

-chelt de transport pe parcurs extern pana la frontiera romana;

-chelt de incarcare/desc/manipulare si alte chelt conexe transportului pe parcurs extern.

Regulam vamal mai face urm precizari:

-pt mf primite de pers jur care nu fac ob unor tranz comercial, val in vama este considerata val

inscrisa in doc primite de la exportator.

-pt mf ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere sau prin det cant si

calitative prevazute in contract, val in vama se det pe baza facturii proforme emisa de furniz. cu

preturile cunoscute la data intocmirii sale.

Urmeaza ca in termen de 150 zile de la data depunerii declaratiei vamale sa fie prezentata

factura definitiva. Pe baza ei se fac regularizarile priv oblig de plata in vama.

-in cazul bunurilor introduse in tara de pers. fiz., val in vama se stab de MinFinPub pe baza

cataloagelor de mf externe corelate cu preturile interne

-la imp de aurovehicule se face deosebirea intre cele noi si cele folosite; prin nou se intelege veh.

neinmatriculat in strainatate sau inmatr temporar pe o per de cel mult 90 zile de la data cumaparii

22

(val in vama se stab pe baza pretului extern din factura de cump emisa de producator sau de o

firma direct reprez a sa).Pt cele folosite, val in vama se det pe fiecare categorie prin ordin al MFP

in concordanta cu caracteristicile si vechimea tehnica.

Val in vama se exprima in lei. Pt exp in moneda nationala, GATT prevede luarea in

calcul a unui curs de schimb real si face trimitere la legisl nationala. Codul Vamal si Regulam

Vamal prevad ca transf in lei a valorii in vama sa se faca pe baza cursului de schimb afisat de

BNR in joia precedenta saptamanii in care se depune declaratia de valoare in vama.

Declaratia de val in vama insoteste declaratia vamala, facturile, inscrisurile ce atesta chelt

pe parcurs extern si celelalte acte care compun setul de decumente ce se depune in vama. Ea este

intocmita si depusa la vama de importator sau de reprez sau care raspunde solidar pt corecta

declarare a val in vama. Declaratia cuprinde si rubrici la dispoz aut vamale pt cazurile in care

evaluarea nu este corecta.

Fiindca evaluarea in vama comporta uneori calcule si det laborioase, Codul Vamal prev si

posib ridicarii mf din vama cu cond depunerii in termen de 30 zile a doc ce atesta valoarea in

vama si a constituirii unei garantii pt plata dr vamale.

Daca la expirarea termenului de 30 zile n-au fost depuse doc concludente, aut vamala

executa garantia, operatia de vamuire fiind incheiata.

Tx vamale se percep si se vireaza in lei la bugetul de stat. Neachitarea la termenul stab a

tx vamale atrage majorarea sumei de plata cu 0.3% pt fiecare zi de intarziere. Contestatiile sunt

rezolvate de seful unit vamale in cauza, de DirGen a Vamilor sau instanta jud.

Mf scutite temporar de tx vamale vor fi admise numai daca s-a garantat plata ac tx.

Garantarea se poate face prin depunerea la unit vamala a unei sume egale cu cuantumul tx

vamale aferente si respective sau printr-o scrisoare de garantie din partea unei banci din Ro prin

care se angajeaza sa plateasca suma resp.

23

CURS 12

Reguli generale pt interpretarea nomenclaturii:

1) daca articolul prezentat in vama se afla in stare nemontată sau nefinita, dar prezinta

caracteristicile esentiale ale produsului finit, el va fi incadrata ca si acesta din urmă;

2) produsele amestecate sau articolele compuse din materii sau subansamble diferite vor fi

incadrate tarifar in fcţ de materia sau subansamblul care le confera caracterul esential;

cand datorita compozitiei lor marfurile ar putea fi incadrate la 2 sau mai multe pozitii

tarifare, incadrarea se va face la pozitia cu gradul de detaliere cel mai mare.

3) mf ce nu pot fi incadrate nefiind descrise sau denumite in termenii utilizati pt nici una din

pozitiile tarifare, vor fi incadrate la pozitia aferenta unor articole asemanatoare;

4) ambalajele prezentate impreuna cu articolele carora le sunt destinate, se incadreaza

impreuna cu acestea; daca ambalajele sunt folosite in mod repetat ele se incadreaza

potrivit caracterului esential privit ca ansamblu de sine statator.

Tariful vamal integrat

Particularitati ale regimului suspensiv

Regimul de tranzit in UE – consta in transportul mf de la un birou vamal al UE la alt

BV comunitar, fara ca acestea sa fie supuse platilor de taxe vamale sau masurilor de politica

comerciala comună.

Regimul de tranzit vamal – se considera incheiat atunci cand mf si documentele coresp

sunt prezentate la BV de destinatie. Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte BV de

destinatie mf in stare intacta cu masurile de marcare si sigilare aplicate in termenul stabilit de

autoritatea vamala.

In cazul in care tranzitul vamal se realiz. sub acoperirea conventiei TIR sau a

conv. intl. pt admiterea temporara (ATA) in locul declaratiei vamale de tranzit, se prezinta la BV

24

carnetul TIR si ATA ce permit realizarea tranzitului cat si supravegherea vamala a mijl de

transport si a mf transportate.

In UE se folosesc 2 tipuri de tranzit:

1. tr. comunitar extern (T1 in documente) ce se refera la transportul mf ce

provin dintr-o tara terţă intre 2 BV din UE fara plata tx vamale;

2. tranzitul comunitar intern (T2 in documente) ce acopera transportul mf

comunitare intre 2 BV din UE; acest tip de tranzit a fost extins si tarilor AELS

si celor asociate din Europa Centrala si de Est sub numele de tranzit comun.

Titularii de tranzit sunt transportatorii bunurilor. Ei sunt obligati sa prezinte organelor

vamale o declaratie de tranzit ce poate fi insotita de facturi sau alte doc. din care sa rezulte

valoarea bunurilor tranzitate.

In cazul tranzitului, operat. de vamuire consta in controlul vamal exterior al mijlocului de

transport si in verificarea concordantei documentelor de tranzit vamal cu doc de transport

insotitoare.

In caz de suspiciuni, organele au dreptul sa efectueze ctrl vamal al bunurilor transportate

in tranzit. Declaratia vamala de tranzit constituie un titlu executor pt plata tx vamale si a

drepturilor de import in cazul in care transportaorul nu prezinta mf la BV de destinatie.

Regimul de depozit vamal in UE

Depozitul vamal (antrepozit) se poate utiliza at cand exista un decalaj in timp intre

circulatia mf si comercializarea lor. Ac regim se aplica atat la import cat si la export.

Pe perioada in care mf sunt antrepozitate, proprietarul antrepozitului, in calitate de

depozitar si gestionar are urm. dr. si obligatii:

- sa conserve mf;

- sa le supravegheze;

- sa indepliceasca cond. de organizare a depozitului;

- sa se supuna ctrl vamal.

In UE se pot distinge 2 tipuri de depozite vamale: public si privat.

25

1. depozitul public – este destinat depozitarii mf de catre orice pers si este numit si

antrepozit real. Antrepozitul vamal public are o dubla supraveghere: a aut. vamale si a

administratorului (Camera de Comert a statului respectiv sau un port autonom).

Antrepozitele publice sunt localizate mai ales in centrele cu trafic comercial intens.

Costurile de stocare ale mf sunt mai ridicate decat costurile de depozitare in antrepozitele

private deoarece aceste costuri includ si serviciul administratorului.

Pt firmele care nu au experienta in comertul intl, antrepozitul public reprez. o solutie

unica deoarece administratorul antrepozitului se ocupa la solicitarea ag. econ. si cu o serie de

probleme administrative.

2. antrepozitul privt este destinat depozitarii mf de catre cel caruia îi apartine depozitul.

Ele sunt utilizate fracvent de firmele mari. Autoritatea vamala poate cere detinatorului de

antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata tx vamale de import pt mf nevamuite

aflate in antrepozit.

Garantiile reprezinta 10% din tx vamale care tb platite pt mf de origine terta si 5% din

valoarea TVA pt mf comunitare.

Inscrierea in evidenta operativa a mf aflate in antrepozit tinuta in forma stabilita de

autoritatea vamala, se face imediat ce mf au fost introduse in depozit. In antrepozitele vamale se

depoziteaza si mf supuse operat. specifice regimului de perfectionare activa sau transformare sub

ctrl vamal, evidenta operativa fiind tinuta de proprietarul antrepozitului.

Operat. admise sunt:

- marcarea;

- ambalarea;

- testarea in vederea pregatirii spre vanzare ce tb aprobate de aut. vamala.

Pt aceste operat., mf pot fi scoase temporar din antrepozit si pot fi transferate dintr-un

antrepozit in altul. Pt mf scoase din antrepozitul vamal si vamuite la imp. se platesc tx vamale.

La stabilirea valorii in vama in vederea calcularii tx vamale nu se iau in considerare

cheltuielile cu antrepozitarea, conservarea si supravegherea mf.

Optiunea operatorului intre un antrepozit public si un antr. privat. este rezultatul unei analize

comparative intre costurile si restrictiile impuse in cazul fiecarui tip de antr.

Avantajele pe care antr. vamal le ofera se obtin atat in plan financiar, fiind legate de

suspendarea platii tx vamale coresp. unei perioade de timp cat si in plan logistic, operatorul are o

26

anumita flexibilitate in organizarea activ. firmei putând stabili sau modifica destinatia finala a mf

pt piata interna pt alta tara membra a UE sau pt o tara terta, in fct de evolutia mediului economic

si de masurile de pol. comerciala in vigoare.

Si in cazul exporturilor din UE, regimul de antrepozitare prezinta anumite avantaje:

- din pdv juridic, mf care urmeaza a fi exportate si care sunt plasate in regim de

antrepozitare, sunt c-derate a fi in afara terit. vamal comunitar.

Antrepozitarea vamala la export este solicitata de catre comerciantii care au propria retea de

distributie a produselor, de catre ag ec care constituie stocuri in vederea unei viitoare vanzari sau

de catre cei care isi comercializeaza produsele in mod esalonat.

Acordarea reg. de antrepoz la export pp indeplinirea unor formalitati vamale simple, si

anume completarea doc. admin. unic fara precizarea destinatiei viitoare a mf.

Exportatorul nu tb sa depuna nici o garantie, singura restrictie fiind legata de durata

antrepozitarii ce poate fi de max. 2 ani.

Ref la regimurile de admitere temporara in UE – admiterea temporara a mf in UE este un

regim suspensiv care se aplica la 3 categ de mf si anume:

1. mf importate in UE => admitere temporara p-zisa

Admiterea temporara la import – pt mf importate de UE pt o durata limitata in vederea

utilizarii pt activ. comerciale determinate (partic. la targuri, expozitii, teste, etc) apoi avand loc

un reexport.

Ele beneficiaza de suspendarea totala sau partiala a platii tx vamale care ar fi impuse in

cadrul unui regim definitiv.

2. mf de export din UE => regimul de retur

Regimul de retur – se aplica mf exportate temporar din UE si sunt reimportate fiind

reintroduse in spatiul comunitar intr-un anumit termen fara a fi suferit vreo modificare.

La import, mf respective sunt scutite de plata tx vamale si a altor tx fiscale. La intoarcerea

mf, aut vamala a UE verifica daca ele nu au facut obiectul unei prelucrari in strainatate.

In UE, operat. de export temporar iau sfarsit prin reimportul mf trimise temporar prin

exportul definitiv al acestora sau prin emiterea de catre BV care are operatiunea in evidenta in

27

cazul in care mf nu sunt inapoiate din considerente de ordin ec. sau cand nu se respecta termenul

stabilit.

3. mf aflate in circuit intl =>regim ATA

Regimul ATA – rezultatul unei conventii intl de la Bruxelles la care au aderat tarile membre ale

UE, AELS, alte 37 de tari (SUA, Canada, Japonia,Romania)

Carnetul ATA = doc vamal intl ce permite exportul temporar de mf dintr-o tara aderenta la

conventie intr-o alta tara aderenta fara plata tx vamale.

Titularul carnetului ATA (sau un reprezentant al sau) va prezenta documentul BV competent

dupa care se va face o verificare a carnetului si a mf. Exportul mf poate avea loc imediat dupa

vizita de identificare a acestora sau mai tarziu in cazul in care mf vor parasi terit. vamal printr-un

alt pct vamal.

BV ce detine pagina de iesire din carnetul ATA va stabili termenul in care se va face

reimportul in fct de durata folosirii mf in strainatate. Ac. termen nu poate depasi 1 an. Carnetul

ATA si mf tb prezentate la fiecare pct vamal de intrare si de iesire din tarile vizitate. Titularul

carnetului ATA tb sa respecte termenul de reimport fixat de autoritatea vamala. Depasirea sa

duce la plata tx cuvenite si la amenzi.

28