note de curs la drept penal partea generala

INSTITUTULDEŞTIINŢEPENALEŞICRIMINOLOGIEAPLICATĂ

DJULIETAVASILOI

DREPTPENALPARTEAGENERALĂ

NOTEDECURS

CHIŞINĂU,2014

CZU***

B***

LucrareaesterecomandatăpentrupublicaredecătreSenatulInstitutuluideȘtiințePenaleșiCriminologi

eAplicată(procesul-verbalnr.***din***).

Recenzenţi:

ValeriuBujor,dr.,prof.univ.,președintealInstitutuluideŞtiinţePenaleşiCriminologieAplicată;

VictorGuţuleac,dr.,prof.univ.,InstitutuluideŞtiinţePenaleşiCriminologieAplicată

Redactare:Climaşevschi Nadia***

Machetarecomputerizată:GîrbuOlga

Coperta:***

©VasiloiDjulieta

ISBN***

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Vasiloi, Djulieta.

Drept penal partea generală (note de curs) / Djulieta

Vasiloi. Chișinău: *** . – *** p.

Bibliogr. La sfîrșitul cap. – *** ex.

ISBN ***

***

CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................................... 8

PARTEA I. Noţiuni generale privind dreptul penal

CAPITOLUL 1.Noţiunea, obiectul, principiile şi sarcinile dreptului penal .......................... 10

1. Noţiunea dreptului penal ................................................................................................... 10

2. Obiectul dreptului penal .................................................................................................... 11

3. Locul dreptului penal în sistemul dreptului ....................................................................... 12

4. Principiile dreptului penal ................................................................................................. 13

5. Sarcinile dreptului penal .................................................................................................... 15

6. Izvoarele dreptului penal ................................................................................................... 16

7. Ştiinţa dreptului penal ........................................................................................................ 17

CAPITOLUL 2. Legea penală ............................................................................................... 19

1. Noţiunea, importanţa şi trăsăturile caracteristice ale legii penale ..................................... 19

2. Acţiunea legii penale în timp ............................................................................................. 20

3. Aplicarea legii penale în spaţiu ......................................................................................... 22

4. Interpretarea legii penale ................................................................................................... 26

PARTEA II. Teoria infracțiunii

CAPITOLUL 1. Noţiunea de infracţiune .............................................................................. 28

1. Definiţia noţiunii de infracţiune ........................................................................................ 28

2. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii .................................................................................. 29

3. Clasificarea infracţiunilor .................................................................................................. 32

4. Criminalizarea şi decriminalizarea faptelor prejudiciabile ................................................ 32

CAPITOLUL 2. Componenţa de infracţiune ........................................................................ 34

1. Noţiunea componenţei de infracţiune şi importanţa ei ...................................................... 34

2. Construcţia componenţei de infracţiune ............................................................................ 35

3. Noţiunea semnelor componenţei de infracţiune ................................................................ 36

4. Modalităţile componenţei de infracţiune ........................................................................... 37

5. Componenţa de infracţiune şi calificarea infracţiunii........................................................ 39

CAPITOLUL 3. Obiectul infracţiunii ................................................................................... 43

1. Noţiunea de obiect al infracţiunii ...................................................................................... 43

2. Categorii de obiecte ale infracţiunii................................................................................... 44

3. Obiectul juridic al infracţiunii ........................................................................................... 45

4. Obiectul material al infracţiunii ......................................................................................... 47

4

CAPITOLUL 4. Latura obiectivă a infracţiunii .................................................................... 49

2. Acţiunea sau inacţiunea prejudiciabilă a faptei ca un act de conduită exterioară ............. 50

4. Legătura de cauzalitate ca element important al laturii obiective ..................................... 51

5. Metoda, locul, timpul, mijloacele şi împrejurările săvîrşirii infracţiunii .......................... 52

CAPITOLUL 5. Latura subiectivă a infracţiunii ................................................................... 54

1. Noţiunea şi importanţa laturii subiective a infracţiunii ..................................................... 54

2. Vinovăţia ........................................................................................................................... 54

3. Intenţia ca formă a vinovăţiei ............................................................................................ 55

5. Infracţiunea săvîrşită cu două forme de vinovăţie ............................................................. 58

6. Motivul şi scopul infracţiunii ............................................................................................ 59

7. Noţiunea erorii şi importanţa ei ......................................................................................... 60

CAPITOLUL 6. Subiectul infracţiunii .................................................................................. 63

1. Noţiunea subiectului în dreptul penal ................................................................................ 63

2. Vîrsta ca o trăsătură a subiectului infracţiunii ................................................................... 64

3. Noţiunea responsabilităţii .................................................................................................. 65

5. Persoana juridică – subiect al infracţiunii.......................................................................... 68

6. Noţiunea subiectului special .............................................................................................. 70

CAPITOLUL 7. Etapele activităţii infracţionale ................................................................... 72

1. Noţiunea etapelor infracţiunii intenţionate în dreptul penal şi modalităţile lor ................. 72

2. Noţiunea şi semnele pregătirii unei infracţiuni.................................................................. 74

3. Noţiunea tentativei de infracţiune...................................................................................... 76

4. Infracţiunea fapt consumat ................................................................................................ 79

5. Infracţiunea fapt consumat ................................................................................................ 80

CAPITOLUL 8. Infracţiunea unică şi pluralitatea de infracţiuni .......................................... 82

1. Noţiunea de infracţiune unică şi modalităţile sale ............................................................. 82

2. Noţiunea pluralităţii de infracţiuni .................................................................................... 84

3. Concursul de infracţiuni şi modalităţile sale ..................................................................... 84

4. Recidiva de infracţiuni....................................................................................................... 85

CAPITOLUL 9. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei .......................................... 88

1. Noţiunea cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei ................................................. 88

2. Legitima apărare ................................................................................................................ 89

3. Reţinerea infractorului ....................................................................................................... 92

4. Starea de extremă necesitate .............................................................................................. 93

5. Constrângerea fizică sau psihică ....................................................................................... 97

5

6. Riscul întemeiat ................................................................................................................. 98

7. Executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului ............................................................. 99

CAPITOLUL 12. Participaţia .............................................................................................. 101

1. Noţiunea şi importanţa participaţiei în dreptul penal ...................................................... 101

2. Categoriile participanţilor şi criteriile subdiviziunii lor .................................................. 102

3. Formele participaţiei ........................................................................................................ 105

4. Răspunderea penală a participanţilor ............................................................................... 106

5. Participaţia la infracţiune cu subiect special.................................................................... 108

6. Implicarea la infracţiune .................................................................................................. 109

PARTEA a III-a. RĂSPUNDEREA PENALĂ – INSTITUŢIE FUNDAMENTALĂ A

DREPTULUI PENAL

CAPITOLUL 1. Noţiunea şi temeiul răspunderii penale .................................................... 112

1. Noţiunea răspunderii penale ............................................................................................ 112

2. Temeiul răspunderii penale ............................................................................................. 113

CAPITOLUL 2. Principiile răspunderii penale ................................................................... 115

1. Noţiunea şi cadrul principiilor răspunderii păenale ......................................................... 115

2. Principiile răspunderii penale .......................................................................................... 115

CAPITOLUL 3. Liberarea de răspundere penală ................................................................ 118

1. Noţiunea liberării de răspundere penală în dreptul penal ................................................ 118

2. Liberarea de răspundere penală a minorilor .................................................................... 119

3. Liberarea de răspundere penală cu tragere la răspundere administrativă ........................ 120

4. Liberarea de răspundere penală în legătură cu renunţarea de bună voie la săvîrşirea

infracţiunii ........................................................................................................................... 121

5. Liberarea de răspundere penală în legătură cu căinţa activă ........................................... 123

6. Liberarea de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei ............................... 124

7. Liberarea condiţionată de răspundere penală .................................................................. 125

PARTEA a IV-a TEORIA PEDEPSEI PENALE

CAPITOLUL 1. Noţiunea şi scopurile pedepsei penale ..................................................... 128

1. Noţiunea şi trăsăturile pedepsei în dreptul penal ............................................................. 128

2. Scopurile pedepsei penale ............................................................................................... 130

CAPITOLUL 2. Sistemul şi categoriile pedepsei penale .................................................... 131

1. Noţiunea şi sistemul pedepselor în dreptul penal ............................................................ 131

2. Amenda ............................................................................................................................ 133

3. Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate ... 134

6

4. Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare)şi a

distincţiilor de stat ............................................................................................................... 135

5. Munca neremunerată în folosul comunităţii .................................................................... 137

6. Închisoarea ....................................................................................................................... 138

7. Detenţiunea pe viaţă ........................................................................................................ 139

8. Privarea unei persoane juridice de dreptul de a exercita o anumită activitate ................. 139

9. Lichidarea persoanei juridice .......................................................................................... 140

CAPITOLUL 3. Individualizarea pedepselor ...................................................................... 142

1. Criteriile generale de individualizare a pedepsei ............................................................. 142

2. Aplicarea pedepsei mai blânde decît cea prevăzută de lege ............................................ 144

3. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei ............... 146

4. Aplicarea pedepsei pentru infracţiunea neconsumată ..................................................... 147

5. Aplicarea pedepsei pentru recidivă de infracţiuni ........................................................... 148

6. Aplicarea pedepsei pentru participaţie ............................................................................ 149

7. Aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni ................................................. 150

8. Aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentinţe ........................................................ 152

9. Aplicarea pedepsei în cazul executării hotărârii unui stat străin ..................................... 153

9. Modul determinării termenului pedepsei definitive ........................................................ 154

CAPITOLUL 4. Liberarea de pedeapsă penală ................................................................... 157

1. Noţiunea şi categoriile liberării de pedeapsă penală ....................................................... 157

2. Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei .................................. 158

3. Liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen .................................................... 160

4. Înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă ............................ 161

5. Liberarea de pedeapsă a minorilor................................................................................... 162

6. Liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei ......................................................... 163

7. Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave .................................... 165

8. Amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vîrstă de

pînă la 8 ani ......................................................................................................................... 166

9. Dispunerea internării forţate într-o instituţie ftiziopneumologică ................................... 167

10. Prescripţia executării sentinţei de condamnare ............................................................. 167

CAPITOLUL 5. Măsurile de siguranţă ............................................................................... 169

1. Măsurile de siguranţă....................................................................................................... 169

2. Măsurile de constrângere cu caracter medical ................................................................. 170

3. Măsurile de constrângere cu caracter educativ ................................................................ 171

4. Expulzarea ....................................................................................................................... 172

5. Confiscarea specială ........................................................................................................ 173

7

CAPITOLUL 6. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării 176

1. Noţiunea cauzelor care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării ....... 176

2. Amnistia .......................................................................................................................... 177

3. Graţierea .......................................................................................................................... 178

4. Împăcarea......................................................................................................................... 180

5. Stingerea antecedentelor penale ...................................................................................... 180

6. Reabilitarea judecătorească ............................................................................................. 182

CAPITOLUL 7. Calificarea infracţiunilor .......................................................................... 184

1. Noţiunea şi modalităţile calificării infracţiunilor ............................................................ 184

2. Calificarea infracţiunilor în cazul unui concurs de infracţiuni ........................................ 185

3. Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei normelor penale ..................................... 186

4. Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre normele generale şi cele speciale 187

5. Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre două norme speciale .................... 188

6. Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi un întreg ....................... 188

BIBLIOGRAFIA: ................................................................................................................ 190

8

INTRODUCERE

Materialuldidacticprezentataremenireadeaîndrumastudenţiiîndomeniul„Dreptuluipenal.Part

eagenerală”.Informaţiilerelatatecuprindnoţiunigeneralereferitoarelaceletreiinstituţiifundamentale

aledreptuluipenalşianume:infracţiunea,răspundereapenală,pedeapsapenală.

Suntselectatedefiniţiileşinoţiuniledereper,pentruînsuşirealogicăşisistematizatăasubiectelord

e„Dreptpenal.Parteagenerală”.Eiauposibilitateadeaînsuşitezelefiecăreiteme,precumşisugestiileref

eritoarelatemelecorespunzătoarecurriculumuniversitar.

Informaţiilefurnizatecorespundreglementărilordedreptpenalînvigoareşivinînajutorulstudent

ului,darşialcadruluididacticînscopuluneicolaborăristrânseşirelaţiistudent-

profesor,moderneşiproductive.

Scopullucrăriiesteobţinereacunoştinţelorşicompetenţelorpentrudomeniuldestudiucarevafico

mpletatdeasigurareaformăriipracticeadecvate,prinaccentuareacaracteruluipragmaticalconţinutulu

iformativaldisciplinei,corespunzătorşiprinreorganizareaformei,aconţinuturiloraferenteacesteicom

ponenteaprocesuluieducaţional.Înaşamod,conţinutulformativalsistemuluideînvăţământvavizafinal

ităţiledestudii:cunoştinţele(„aşti”),capacităţile(„aşticum”),atitudinile(„aştisăfii”)şiintegrarealor

încompetenţeprofesionale,caracteristiceviitoruluispecialist.

Obiectivelepecarenilepropunemsălematerializămprinaceastălucrarecorespundexigenţelorîn

aintatedePlanul-

cadrualMinisteruluiEducaţieialRepubliciiMoldovacuprivirelaaderareaRepubliciiMoldovalaProce

suldelaBologna,careconstituieocomponentăastandardeloreducaţionaledestatînînvăţământulsuperi

ornaţional.Înconformitatecuacesta,disciplinadestudiupoatefiasimilatăatâtprinactivităţieducaţional

eclasice,cumarfi:frecventareaprelegerilor,seminarelor,unortemespecifice,practicareaabilităţilorînl

aborator,consultareasurselor,scriereaconspectelor,referatelor,tezelor,cîtşiprindimensiunicontemp

oranedeabordare,cumarfiutilizareastudiuluidecaz(speţelor).

Structuralucrăriipermitestudentuluideaînsuşinoţiunilesistematizatşilogic,fiindîncorespunder

ecuprevederilelegiipenaleînvigoare.Astfel,conţinutulestestructuratîntreipărţicarecorespundcelortr

eiinstituţiidedreptpenal:infracţiunea,răspundereapenalăşipedeapsapenală.Fiecareparteesteîmpărţit

ăpecapitole.Disciplineidedreptpenalparteageneralăîicorespund80oredecontactdirect,dintrecare40

prelegerişi40seminarii.

Aşadar,problemaasigurăriicalităţiidevineînsistemulnostrueducaţionalunaprioritară.Iareleme

nteleprincipaledecaredepindecalitateaprocesuluideînvăţământsuntconţinutulplanurilordeînvăţămâ

ntşialcurricula,calitateainfrastructurii,metodicapredării,formareadeprinderilorpractice,precumşiev

aluareacunoştinţelor.Toateacesteasuntdictatedenecesitateadeacreştecaracterulcompetitivalstudiilo

rcaretrebuiesăfieechilibratecuobiectiveledeîmbunătăţireacaracteristicilorsocialeîndomeniulSpaţiu

luieuropeandeînvăţământsuperior.

9

Suntemdepartedeiluziacădezideratelemenţionatearputeafiatinseprinsimplaelaborareanotelor

de curs

latoateobiecteledestudiu.Totuşielepotsădevinăpunctuliniţialdelacarevomporni,pentruafacilitamun

caindependentăastudentuluişispreaformafacultăţilepropusedeplanul-

cadru.Fărăapretindelaoriginalitate,venimcuoseriedeindicaţiipropriicares-

aucristalizatînurmaacumulăriideexperienţăobţinutăîncadrulpromovăriiprelegerilorsauaseminarelo

rladisciplinaîncauză.

Aşadar,esenţaşimenireaacesteilucrăriestecaeasădevinăuninstrumentutildelucru,caresăcontri

buielaformareaşidezvoltareaunuisistemdegândirelogică,încareraţionamentuljuridicsăpermităinter

pretareacorectăanormelorjuridiceînvigoare.Oferindposibilitatearezolvăriispeţelor,lucrarearăspund

eimperativuluiintegrăriiînvăţământuluijuridiccupracticaşipermitecunoaştereapracticiijudiciare,va

stăşicomplexă,cucareseconfruntăorganeledeurmărirepenalăşiinstanţelejudecătoreşti.

10

PARTEAI

Noţiunigeneraleprivinddreptulpenal

CAPITOLUL1

Noţiunea,obiectul,principiileşisarciniledreptuluipenal

1. Noţiuneadreptuluipenal

2. Obiectuldreptuluipenal

3. Loculdreptuluipenalînsistemuldreptului

4. Principiiledreptuluipenal

5. Sarciniledreptuluipenal

6. Izvoareledreptuluipenal

7. Ştiinţadreptuluipenal

1.Noţiuneadreptuluipenal

Dreptulpenal,caramurăasistemuluidedreptdinRepublicaMoldova,esteformatdintotalitateano

rmelorjuridice,legiferatedeputerealegislativă,carestabilesccefapteconstituieinfracţiuni,condiţiiled

etragerelarăspunderepenală,sancţiunileşialtemăsuriceurmeazăafiaplicatesauluatedecătreinstanţele

judecătoreştipersoanelorfizicesaujuridice,careausăvârşitinfracţiuni,înscopulapărăriiordinii de

drept.

Termenulde„dreptpenal”are douăînțelesuri:

– ramurăasistemuluidedrept,cecuprindeototalitatedenormejuridicecuacelaşiobiectderegle

mentare;

– ştiinţadreptuluipenal,cecuprindetotalitateaideilorşiconcepţiilordespredreptulpenalcadisci

plinădestudiu.

Dreptulpenalesteoramurădedreptdistinctă,areautonomieînraportcucelelalteramuridedrept și

ostructurăunitară.

De asemenea dreptulpenalesteformatdintr-

ototalitatedenormejuridicecuacelaşiobiectdereglementare, care

stabilescexpresfaptelececonstituieinfracţiuni,condiţiiletrageriilarăspunderepenalăapersoanelorca

relesăvârşesc,precumşisancţiunileaplicabile.

Scopul specific al dreptuluipenaleste de apărareavalorilorsociale indicate în art. 2 CP al R.

Moldova.

Întreaga reglementare juridico-penală se referă la cele 3 instituţii de bază,precum:

– infracţiunea;

11

– răspundereapenală;

– pedeapsa penală.

Dreptulpenalesteoramurădedreptpublic,deoareceîntotdeaunaunuldintresubiecteleraportuluij

uridicdedreptpenalestestatul,aflatpeopoziţiedominantă,fiindcelcarerealizeazătragerealarăspunder

epenalăainfractorilorşiaplicareapedepselor.Înacelaşitimp,valorilesocialeapăratededreptulpenalsun

tdeinterespublic.

De asemenea

elareuncaractersubsidiar,însensulcăintervineatuncicândprotecţiavaloriisocialeapăratenupoatefirea

lizatăprinintermediulaltornorme,astfelcărecurgerealamecanismulpenaldeprotecţieesteinevitabilă,c

onstituinduniculmijlocdeprotecţiecândalteramurisedovedescineficiente.

Caracterulselectiv al dreptului penal îi conferă acestuia un anumit specific, care constă în

aceea

căsubprotecţiaacestuiacaddoaranumitecategoriidevalorişirelaţiisociale,iarcelelaltecadsubprotecţia

normelormorale,religioasesausubprotecţianormeloraltorramuridedrept.Înacelaşitimp,dreptulpenal

nuincrimineazătoateacţiunilesauinacţiunileoamenilor,cidoarpeaceleacarearpericlitaexistenţauneiv

aloriprotejate.

2.Obiectuldreptuluipenal

Obiectuldreptuluipenalîlconstituierelaţiiledeapăraresocială,relaţiicesenascîntremembriisoc

ietăţiiînvedereaapărăriivalorilorsocialeşiarelaţiilorsocialecesecreeazăşisedezvoltăînjurulşidatorită

acestorvalori.Aceste relații iau naștere între membrii societății și stat prin intermediul organelor

judiciare din necesitatea apărării valorilor esențiale ale societății și a dezvoltării lor în deplină

securitate.Încadrulacestorrelaţii,membriisocietăţiiauîndatorireadeanuvătămaprinfaptelelorvalorile

sociale.

Analizând obiectul dreptului penal, în literatura juridică există mai multe opinii referitoare

la momentul apariției relațiilor juridice penale. Astfel:

obiectul dreptului penal îl constituie relațiile sociale care apar între societate și

membrii săi din momentul intrării în vigoare a normelor penale;

obiectul dreptului penal îl formează relațiile sociale care apar ca urmare a săvârșirii

infracțiunii, relații de conflict care iau naștere numai în urma săvârșirii și numai din

momentul săvârșirii infracțiunii, împrejurare care, provoacă tragerea la răspundere

penală și pedepsirea infractorului;

relațiile juridice penale se nasc numai în momentul tragerii făptuitorului la

răspundere penală în calitate de învinuit;

relațiile juridice penale apar din momentul intrării în vigoare a sentinței pronunțate

12

de instanța de judecată.

Opinia dominantă în literatura juridică estea promovată de profesorul C. Bulai, în conformitate

cu care obiectul dreptului penal est format de o categorie aparte de relații sociale, pe care le

numim relații de apărare socială. Aceste relații se formează între membrii societății în mod

obiectiv și logic, independent de voința lor, din necesitatea de apărare a celor mai importante

valori ale societății și a dezvoltării lor în deplină securitate.

Relațiile de apărare socială, care pot fi atât de conformare, cât și de conflict, au

constituit și continuă să fie obiect de reglementare pentru dreptul penal, a cărui norme prevăd

faptele ce constituie infracțiuni și pedepsele ce urmează a fi aplicate celor care le săvârșesc. Prin

această reglementare relațiile de apărare socială devin raporturi juridice penale.

Așa dar, obiectul de reglementare al dreptului penal este constituit din relațiile de

apărare socială, care au o existență obiectivă, anterioară oricărei încălcări, fiind vorba de relațiile

de conformare, ce apar din momentul intrării în vigoare a normei de drept penal, precum și

relațiile de conflict, care apar din momentul săvârșirii infracțiunii.

3.Loculdreptuluipenalînsistemuldreptului

Cutoatecădreptulpenalareuncaracterautonom,totuşielarelegăturişicualteramuridedrept,înved

ereaapărăriieficienteatuturorvalorilorsociale.

Astfel,acestainteracţioneazăcudreptulconstituţional–

peconsiderentulcăînart.1dinConstituţiesuntprezentateprincipalelevalorisocialepecarestatulleapără

. Totodată Constituția formează baza juridică, inclusiv a legii penale, principalul izvor al

dreptului penal, pe când dreptul penal, venind în completarea prevederilor constituționale,

incriminează și sancționează faptele care atentează la principalele valori protejate de Legea

fundamentală.

O legătură deosebită există între dreptul penal șidreptulprocesualpenal–

întrucâtinfracţiunilestabilitededreptulpenalseurmărescşisejudecăprinnormeledreptuluiprocesualpe

nal, care asigură totodată, eficacitatea normelor juridice penale reglementând activitatea de

urmărire penală, de judecată și sancționare a celor ce săvârșesc infracțiuni.

Dreptul penal are legături strânse cu dreptulexecuţionalpenal–

acestaavândcaobiectdestudiumodulîncareseexecutăpedepselestabilitededreptulpenal.

O legătură există între dreptul penal și dreptulcivil–

carereglementeazărelaţiileprivindpatrimoniul,iar dreptulpenalincrimineazăși sancționează penal

faptele îndreptateîmpotrivaacestuia(furtul,tâlhăria,escrocheria, ș.a.).

Altă legătură se realizează și cu dreptulfamilieiale cărui norme reglementează relațiile

13

privitoare la familie, iar dreptulpenalincrimineazăfapteleceatenteazălaaceste relații.

O legătură aparte există între dreptul penal și dreptulcontravenţional–

ambeleramuridedreptincrimineazăfapteilicite,vătămătoarepentruvalorilesociale.Totuşidreptulcont

ravenţionalincrimineazăfaptedeogravitatemaimicăşiareunsistemsancţionatormaiblând.Aceeaşifap

tănupoateconstituicontravenţieşiinfracţiune,înacelaşitimp.Dreptulcontravenţionalîmprumutăanu

miteregulişiprincipiideladreptulpenal:principiullegalităţii,caracterulpersonalalrăspunderiietc.

4.Principiiledreptuluipenal

Prin principu al dreptului se înțelege atât un fundament al sistemului de drept, cât și o

modalitate de coordonare a normelor juridice în cadrul sistemului în jurul unei idei călăuzitoare.

Termenul ”principiu” provine de la latinescul principiumși înseamnă început, element

fundamental. În general principiile au o semnificație practică și normativă, arătând ce trebuie să

facem, cum trebuie să procedăm în diferite împrejurări practice având, astfel, un sens imperativ.

Aceasta nu înseamnă că trebuie să reducem principiile la norme.

Principiile de drept sunt ideile conducătoare ale conținutului tuturor normelor juridice.1

Principiile de drept penal sunt clasificate în: principii fundamentale și principii instituționale.

În cele ce urmează vom analiza doar principiile fundamentale, iar cele instituționale vor

fi analizate odată cu tratarea instituțiilor pe care ele le guvernează (de ex. aplicarea legii penale,

răspunderea penală, ș.a.).

În conformitate cu prevederile legii penale în vigoare și doctrina penală, putem enumera

următoarele principii fundamentale ale dreptului penal: principiul legalității, principiul

umanismului, principiul democratismului, principiul caracterului personal al răspunderii penale,

principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.

Principiullegalităţii (art. 3 din CP al

RM)guverneazăîntregulsistemdedrept,principiuconformcăruiaelaborareaşiaplicareadreptuluitrebu

iesăaibălocnumaiîntemeiullegii.Statuldedreptpresupunecatoţicetăţenii,toateorganelestatuluişioric

ealtăpersoanăfizicăsaujuridicăsăsesupunănumailegii.Principiullegalităţiipresupunecalegiuitorul,î

noperasalegislativă,sărespectetoateprocedurilelegale,săţinăseamadevoinţasocială,săpermităplural

ismulpolitic.

Deasemenea,conformacestuiprincipiu,interpretareaşiaplicareanormelorjuridicetrebuiesăsefa

căţinândseamadeierarhiaceexistăîntreacestea,înfuncţiedesursalorformală(însensulcătoateacteleno

rmativetrebuiesăfieînconformitatecuConstituţia).Primaabordareconcretăaprincipiuluilegalităţiiore

găsimînoperaluiCesareBecaria„Deidelittiedellepene”din1764şiafostformulatpentruprimaoarăexp

resisverbisîntimpulRevoluţieiBurghezedinFranţaînanul1789,fiindapoireafirmatîn1948în„Declaraţ

iaUniversalăaDrepturilorOmului”.Acestaconstituieogaranţiealibertăţiipersoaneiîmpotrivaabuzur

14

ilor,astfelcălegeapenalăseaplicănumaipentrufapteleprevăzutedeaceasta1.

Deasemenea,elîşigăseşteaplicareaîntoateinstituţiiledreptuluipenalastfel:

– „nullumcrimensinelege”(instituţiainfracţiunii);

– „nullapoenasinelege”(instituţiapedepsei);

– „nullumjudiciumsinelege”(oricejudecatăsăsefacăînconformitateculegea).

Respectându-

seacestprincipiunuvafitrasălarăspunderepenalăpersoanacarenuasăvârşitoinfracţiuneşitotodată,nu

vafitrasălarăspunderepenalăopersoană,careasăvârşitofaptăcenueraconsideratălaaceavremeinfracţ

iune;totastfel,infractoruluinuisevaaplicaosancţiunecarenueraprevăzutădelegepentrufaptacomisă.

Principiullegalităţiiseadreseazăatâtlegiuitorului,câtşijudecătorului.

Înactivitatealegislativă,conformacestuiprincipiu,legeatrebuiesăprevadătoateinfracţiunileşip

edepseleaplicabile;astfel,principiullegalităţiiimpunecatextuldelegesăfieclar,peînţelesultuturor.

Înactivitateajurisdicţională,conformacestuiprincipiu,judecătorultrebuiesăfacăointerpretarest

rictăalegii,fărăanalogiişisănuaplicelegearetroactiv.

Principiullegalităţiipresupunecaorganelestatuluisăsancţionezenumaiacelefapteinterziseases

ăvârşişisăaplicenumaiacelepedepseprevăzuteexactînnormadeincriminare.

Principiulumanismului (art.4 din CP al RM).

Întreagareglementarejuridicăaremenireasăapere,înmodprioritar,persoanacavaloaresupremăasociet

ăţii,drepturileşilibertăţileacesteia.Legeapenalănuurmăreştescopuldeacauzasuferinţefizicesaudeale

zademnitateaomului.Nimeninupoatefisupuslatorturi,nicilapedepsesautratamentecrude,inumanesa

udegradante. Acest principiu este reflectat în dispozițiile legii penale începând cu art.4 al 2 din

CP al RM unde se prevede: ”Legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de

a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente

crude, inumane sau degradante”. În toate instituțiile dreptului penal există aspecte ale

principiului umanismului, de exemplu la executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe

fizice, nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate (art.61 al.2 din CP al RM), existența

categoriilor speciale de penitenciare pentru femei și minori (art.72 al.5, 6 din CP al RM),

prevederea circumstanțelor exhaustiv (art.77 din CP al RM), liberarea de răspundere și de

pedeapsă penală ș.a.

Principiuldemocratismului (art.5 din Cp al RM).

Persoanelecareausăvîrşitinfracţiunisuntegaleînfaţalegiişisuntsupuserăspunderiipenalefărădeosebir

edesex,rasă,culoare,limbă,religie,opiniipoliticesauoricealteopinii,originenaţionalăsausocială,apart

enenţălaominoritatenaţională,avere,naşteresauoricealtăsituaţie.Apărareadrepturilorşiintereselorun

eipersoanenupoatefirealizatăprinîncălcareadrepturilorşiintereseloralteipersoanesaualeuneicolectiv

1M.Basarab – Drept Penal, partea generală, Cluj-Napoca, 1996.

15

ităţi.

Principiulcaracteruluipersonalalrăspunderiipenale (art.6 din CP al RM). Conform acestui

principiu răspunderea penală are un caracter personal, adică o poartă doar cel ce a săvârșit

infracțiunea, dar nu altă persoană. În dreptul penal nu se poate antrena răspunderea penală pentru

fapta altuia.

Totodată, acest principiu prevede că,

persoanaestesupusărăspunderiipenaleşipedepseipenalenumaipentrufaptesăvîrşitecuvinovăţie.Adic

ărăspunderiipenaleşipedepseipenaleestesupusănumaipersoanacareasăvîrşitcuintenţiesaudinimpru

denţăofaptăprevăzutădelegeapenală.

Astfel, în dreptul penal răspunderea penală nu poate fi decât pentru fapta proprie, spre

deosebire de alte ramuri de drept, unde o persoană poate purta răspundere și pentru fapta altuia,

de exemplu, în dreptul civil tutorele, curatorul pentru faptele comise de copilul minor, în dreptul

muncii exisată răspunderea colectivă a unui grup de persoane pentru fapta unuia sau a unor

persoane din acel grup ș.a.

Principiulindividualizăriirăspunderiipenaleşipedepseipenale(art.7 din Cp al

RM).”Laaplicarealegiipenaleseţinecontdecaracterulşigradulprejudiciabilalinfracţiuniisăvîrşite,de

persoanaceluivinovatşidecircumstanţelecauzeicareatenueazăoriagraveazărăspundereapenală.Nim

eninupoatefisupusdedouăoriurmăririipenaleşipedepseipenalepentruunaşiaceeaşifaptă”. Astfel,

pentru a aplica legea penală, instanța de judecată analizează toate aspectele precum, cauzele

comiterii faptei, comiterea pentru prima dată a unei fapte prejudiciabile sau în recidivă,

infractorul este minor sau adult, a comis fapta sub influența cuiva sau de sine stătător, a executat

rolul de autor al faptei sau de organizator, instigator, complice, ș.a. Deci, după o analiză amplă a

tuturor particularităților și circumstanțelor ce caracterizează fapta și făptuitorul, instanța de

judecată îi va putea stabili o pedeapsă echitabilă.

Acest principiu exclude și supunerea persoanei urmăririi penale și pedepsei penale de două

ori pentru una și aceeași faptă.

5.Sarciniledreptuluipenal

Cainstrumentalpoliticiipenale,dreptulpenalînrealizareascopuluisăuaredeîndeplinitunelesarci

nisaufuncţiicarepotfisintetizateîn:

a)asigurareapreveniriiinfracţiunilorceserealizează,pedeoparte,prinîncriminareafaptelorperic

uloase,atrăgându-

seastfelatenţiatuturordestinatarilorlegiipenalesăseabţinădelasăvârşirealor,iar,pedealtăparte,prinam

eninţareacusancţiuneaprevăzutădelege,ceîideterminăpeceitentaţisăseabţinădelasăvârşireainfracţiu

16

nii;

b)asigurareacadruluilegalderealizareafuncţieideapăraresocială.Oastfeldefuncţiepresupuned

eopotrivăarătareaînlegeafaptelor,periculoasepentruvalorilesocialecaşiasancţiunilorpecareorganele

statuluilepotluaîncazulsăvârşiriifaptelorinterzise.Prinaceastaseasigurăatâtocrotireavalorilorsociale

,câtşiocrotireafăptuitorilorîmpotrivaabuzurilorlacarearputeafisupuşidecătreorganelestatului;

c)asigurareadezvoltăriinoilorvalorişirelaţiisociale.Prinreglementărilesale,dreptulpenaltrebui

esăpermităprotejareaşidezvoltareanoilorvalorisocialeşiarelaţiilorsocialeapărutedatorităacestora,cu

msuntnoilevaloridemocraticealestatuluidedrept,drepturilefundamentalealeomului,proprietateaînf

ormeleconsacratedeConstituţiaRepubliciiMoldova.

6.Izvoareledreptuluipenal

Acesteasuntactejuridicecare,încuprinsullor,stabilescfaptelececonstituieinfracţiuni,sancţiun

ilecesepotaplica,condiţiilerăspunderiipenale,precumşiactelenormativecareprevăddispoziţiioblig

atoriiderespectatînprocesuldeelaborareşiaplicareadreptuluipenal.Elepotfi:

– naturale(realitateaobiectivă),constitutive(sursapolitică)şiformale(sursajuridică);

– interneşiexterne;

– directeşiindirecte.

Specificullorconstăînfaptulcăacesteapotîmbrăcanumaiformalegii–

cavoinţăaorganelorlegislative:

1.ConstituţiaRepubliciiMoldova.

2.Codulpenal.

3.Tratateleşiconvenţiileinternaţionale.

1.ConstituţiaRepubliciiMoldova

Aceastaeste,înacelaşitimp,legeafundamentalăaţăriişiizvoraldreptuluipenal,deoarececonsacr

ăşinormeceintereseazăexclusivdreptulpenal, precum:art.1care

prevedecelemaiimportantevalorisociale.

Articolul22.Neretroactivitatealegii.„Nimeninuvaficondamnatpentruacţiunisauomisiunicare

,înmomentulcomiterii,nuconstituiauunactdelictuos.Deasemenea,nusevaaplicaniciopedeapsămaias

prădecîtceacareeraaplicabilăînmomentulcomiteriiactuluidelictuos”.

Articolul24.Pedeapsacumoarteaesteabolită.„Nimeninupoateficondamnatlaoasemeneapede

apsăşiniciexecutat”.

UniiautoriincludînaceastăcategorieşideciziileCurţiiConstituţionaleprincareseconstatănecons

tituţionalitateauneilegişisuntobligatoriişiopozabileergaomnes.Acestedeciziisuntizvoarededreptpe

nal,deoareceaucapacitateadeascoatedinvigoareonormă.

2.CodulPenalalRepubliciiMoldova

17

Esteprincipalulizvordedreptpenal,deoareceînceledouăpărţialesale(generalăşispecială)cupri

ndenormereferitoarelascopullegiipenale,aplicarealegiipenale,moduldetragerelarăspunderepenală,

aplicareapedepselor,incriminareaunuinumărmaredeinfracţiunietc.

3. Tratateleşiconvenţiileinternaţionale:

– acesteadevinizvoarededreptpenalînurmaratificării;

– nutoatetrateleinternaţionalesuntizvoarededreptpenal,cinumaiaceleacareintereseazăaceas

tăramurădedrept,cumarfi:

a)tratateleşiconvenţiileprincarestatulnostrus-

aangajatsăincriminezeşisăsancţionezeanumitefaptedeosebitdegrave;

b)tratateleşiconvenţiileinternaţionaleprivindasistenţajuridicăinternaţionalăînmateriepenală.

7.Ştiinţadreptuluipenal

Aceastareprezintătotalitateaconceptelor,definiţiilorşiteoriilorprivitoareladreptulpenal,prin

caresejustificăşiseexplicănecesitatea,sarcinileşiscopuldreptuluipenalcaramurădedreptdistinctă.

Obiectulştiinţeidreptuluipenal constă în următoarele:

– ştiinţadreptuluipenaltrebuiesăexplicecareesteoriginea,conţinutulşistructuranormelejuridi

cepenale;

– săanalizezecondiţiileobiectivecareimpunapărareasocialăavalorilorcecadsubincidenţanor

melordreptuluipenal;

– săstabileascămăsurilecesuntnecesareafiadoptatepentruprevenireaşicombatereainfracţion

alităţii;

– ştiinţadreptuluipenalareroluldeastudiaatâtdreptulpenalînvigoare,câtşinormeleabrogate,fă

cândunstudiucomparativşievolutivaldreptuluipenal.

Știința dreptului penal are menirea să descopere legile de evoluție ale fenomenului

juridico-penal, să pună în evidență cauzele care detrmină crearea, modificarea și dispariția

normelor și instituțiilor dreptului penal.

Sarcinileştiinţeidreptuluipenal pot fi formulate astfel:

– studiazănormeleşiinstituţiiledreptuluipenalîncomplexitateaşidinamismullor;

– cerceteazăpracticajudiciarăpentruaobservaconcordanţadintreprincipiileexprimateînnorm

ejuridicepenale;

– analizeazăevoluţiafenomenuluiinfracţional.

Locul științei dreptului penal în sistemul științelor penal-juridice. Sub denumirea de științe

penal-juridice sunt grupate disciplinele socio-umaniste, care au ca obiect de cercetare fenomenul

complex al infracționalității atât sub toate aspectele.

Cea mai importantă dintre disciplinele care au ca obiect de cercetare fenomenul

18

criminalității este criminologia.Această știință studiază fenomenul criminalității în ansamblul

său sub aspectul stării, structurii și dinamicii sale, al cauzelor și condițiilor care îl determină sau

îl favorizează, precum și modalitățile de prevenire și combatere a acestui fenomen.

Un alt grup de științe penal-juridice cuprinde: penologia și știința penitenciară,

criminalistica, medicina legală, psihologia judiciară și psihiatria judiciară.

– penologia(ştiinţapenitenciară)–studiazăpedepseleşicelelaltesancţiunidedreptpenal;

– criminalistica–

studiazămetodele,mijloaceleşitehnicileînvedereadescoperirii,cercetăriiinfracţiuniişidescopeririiin

fractorilor;

– medicinalegală–

studiazăcauzeleproduceriimorţiiviolente,stabileştenumărulzilelordeîngrijiremedicalăîncazulinfrac

ţiunilorcontrasănătăţiişiintegrităţiipersoanei;

– psihologiajudiciară–studiazăpersoanaumanăimplicatăîndramasăvârşiriiuneiinfracţiuni.

– Psihiatria judiciară - corelează cu legea juridică despre discernămîntul și

responsabilitatea umană pentru faptele săvârșite în detrimentul legii sau neglijarea acesteia.

Știința dreptului penal din Republica Moldova s-a format sub influența ideilor și teoriilor

promovate de mari centre științifice existente în fostul Imperiu Sovietic. Specialiștii-penaliști au

fost pregătiți la centrele universitare din Moscova, Harikiv, Kiev, Leningrad, Odesa sub

îndrumarea celor mai mari savanți din domeniu: A. A. Piontkovski, V. N. Kudreavțev, N. F.

Kuznețova, ș.a. Astfel elevii acestora au contribuit la formarea dreptului penal național, și

anume: C. N. Florea, T. I. Carpov, A. Borodac, I. Macari, ș.a.

Începând cu anii ′90 ai sec. XX, tinerii specialiști se îndreaptă spre Prut și Europa, spre

centrele științifice din București, Cluj, Iași, Paris, Bordeaux ș.a.

În acest moment putem vorbi de mari savanți-penaliști cunoscuți în țară și peste hotarele ei:

A. Barbăneagră, S. Brânză, V. Cușnir, V. Bujor, X. Ulianovschi, I. Macari, , ș.a..

Astăzi putem evidenția centre științifice naționale care fac eforturi considerabile pentru

racordarea dreptului nostru penal la cerințele internaționale, pentru studierea științifică a

fenomenului infracționalității și găsirea măsurilor potrivite pentru prevenirea acestuia.

CAPITOLUL2

Legeapenală

1. Noţiunea,importanţaşitrăsăturilecaracteristicealelegiipenale

2. Acţiunealegiipenaleîntimp

3. Aplicarealegiipenaleînspaţiu

4. Interpretarealegiipenale

1.Noţiunea,importanţaşitrăsăturilecaracteristicealelegiipenale

Dreptulnuestealtcevadecâtsistemulnormelorjuridice,adicăalregulilordeconduităimpusedepu

tereapublicăşidestinateasigurăriiordiniiînsocietate.

Dar,pentrua-

şiajungefinalitatea,reguliledeconduitătrebuiesăconţinătotdeaunaocomandă,unordin,opunereînved

ereprincareseceresăsefacăceva(jussum),sănusefacăceva(vettum)sausăsefacăînanumitecondiţii(per

missum).

NormajuridicăestedefinităînTeoriageneralăadreptuluicaoregulăgeneralădeconduită,instituit

ăşiasiguratădestat,înscopulreglementăriişiapărăriijuridicearelaţiilorşiordiniisocialeînconformitate

cuinteresulgeneral2.

Dinceleexpusemaisussepotdesprindeuneletrăsăturispecificenormelorjuridice,spredeosebire

denormeledeconduită.Înprimulrând,normelejuridicesuntproclamateşiimpusedeputereapublică.Îna

ldoilearând,normajuridicăareuncaractercategoricşiobligatoriu,precumşiosancţiunedeterminatăpre

cisşicertăderealizare.Şi,însfârşit,realizareanormelorjuridiceesteefectuatădeotriplăintervenţieapute

riipublice:deputerealegislativă,pentruaplicareacorectă,executivă,pentruvegherealarespectareanor

meişilaexecutareasancţiunilorsale.

Normajuridicădedreptpenal,avândcafinalitatereglementareaapărăriisocialecontracriminalită

ţiiprinmijloacededreptpenal,nuşi-

arputeaatingeaceastăfinalitate,dacănuarinstituişiearegulideconduităspecifice,vizândacţiunilesauin

acţiunileconsiderateinfracţiunişisancţiunilecelesuntaplicabile,decireglementândregulideconduităc

uocomandăprecisăşiosancţiunecertă.

Deci,înesenţă,normadedreptpenalsevasubordonastructuriigenericeaoricăreinormejuridice,d

ar,înacelaşitimp,vaprezentaşiuneleparticularităţiproprii.

Caoconsecinţăacelorexpusemaisus,legeapenalăconstituieactullegislativadoptatdeParlament

ulRepubliciiMoldova,careconţinenormededrept

2 Valeriu Bujor, Larisa Buga, Teoria general a dreptului, Chişinău, 2014, pag. 46.

20

penal,cestabilescprincipiileşidispoziţiilegeneralealedreptuluipenal,determinăcareanumeacţiunisoc

ialmentepericuloaseconstituieinfracţiunişiprevedepedepsele ce se aplică infractorilor,iar în unele

cazuri temeiul și condițiile liberării de răspundere și pedeapsă penală.

Legislaţiapenalăseîmparteîndouăpărţi:parteageneralăşiparteaspecială.

Înlegislaţiapenalăînvigoare,parteageneralăseîmparteînurmătoarelecapitole:dispoziţiigenera

le,infracţiuni,pedepse,aplicareapedepseişiabsolvireadepedeapsă,măsuriledeconstrângerecucaracte

rmedicalşieducativ etc.

ParteaspecialăaCoduluipenalinclude,larândulsău,categoriileconcretedeinfracţiunicuindicar

eapedepselorrespective.

Lacalificarea infracţiunii

neconducematâtdenormelepărţiigenerale,câtşidenormelepărţiispeciale.Deciparteageneralăşipartea

specialăaleCoduluipenalsuntinterdependenteşinupotfiaplicateunafărăalta.

2.Acţiunealegiipenaleîntimp

Aplicarealegiipenaleîntimp.

Înconformitatecuprevederileart.8dinCodulpenalalRepubliciiMoldova,Caracterulinfracţionalalfa

pteişiaplicareapedepseipentrueasestabilescdelegeapenalăînvigoarelamomentulsăvârşiriiacesteia

.Potrivitacesteidispoziţii,opersoanăpoatefitrasălarăspundere,dupăacealegepenală,careeraînvigoare

lamomentulsăvârşiriiinfracţiunii.Decieficienţalegiisedobândeşteodatăcuintrareaeiînvigoare.Dereg

ulă,intrareaînvigoaresefaceprinintervenţiaputeriiexecutive,carerealizeazăpublicarealegiiînbazapro

mulgăriieidecătreşefulstatului.Deobservatînsăcămomentuladoptăriilegiişimomentulintrăriieiînvig

oare,deregulă,nucorespund.OrdineadepublicareşideintrarealegilorînvigoarepeteritoriulRepublicii

MoldovaereglementatădeLegeaRepubliciiMoldovadin06.07.1994 ”Privind modul de publicare și

intrare în vigoare a actelor oficiale”care

stabileşteoordineunicădeintrareînvigoarealegilorpenalepublicate,dupăcumurmează:

a) La data indicată în textul legii (actele oficiale ce intră în vigoare la data prevăzută în

textul actului respectiv se publică în Monitorul Oficial în termen de 10 zile de la data adoptării);

b) La data publicării în Monitorul Oficial (prin aceasta se acordă posibilitate ca legea

penală să fie cunoscută de către toate persoanele care au obligația să se supună prevederilor ei);

c) caexcepţie(încazdecalamităţinaturale,starederăzboiş.a.),olege,dacăesteindicat,intrăînvigo

areprintelegraf,radiosauesteexpediatăorganelordestatcorespunzătoare,dinmomentuladoptăriideac

esteorganeatextuluioficialaltelegramei,radiogramei.

Codul penal în vigoare cuprinde dispoziții speciale cu privire la definirea timpului

21

săvârșirii infracțiunii, stipulând în art. 9 din CP al RM că: ”Timpul săvârșirii faptei se consideră

se consideră timpul când a fost săvârșită acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă indiferent de timpul

survenirii urmărilor”. Astfel, indiferent de structura componenței infracțiunii (formală sau

materială), legiuitorul a stabilit că timpul săvârșirii infracțiunii este momentul când a fost

săvârșită fapta prejudiciabilă.

Deși principiul activității legii penale constituie regula generală, există situații tranzitorii

determinate de succesiunea legilor penale în care, legea extraactivează.

Extraactivitatea legii penale este o derogare excepțională în materia aplicării legii penale în

timp și constă într-o extindere a activității legii penale, fie înainte de momentul intrării sale în

vigoare, fie ulterior, după ieșirea din vigoare.

Prin efectele pe care le produce, extraactivitatea legii penale se manifestă în două

forme:retroactivitatea și ultraactivitatea.

Efectulretroactivallegiipenale.

Înprocesulschimbărilordinviaţasocialăesteposibilcaoanumităfaptă,careafost,launmomentdatsancţi

onatădelegeapenală,să-

şipiardănocivitateasublimitaunorcerinţedeamaifimenţinutăînplanulsancţionării,situaţieîncaresepr

ocedeazălascoatereaeidincâmpullegiipenale.

Înacestcaz,legeapenalăadoptatăulterioracţioneazăînmoddiferitînstabilirearăspunderiipenale

pentrufaptelesăvârşitepânălaintrareaeiînvigoare.Eapoatesăatenueze,precumşisăagravezepedeapsa

sau,îngenere,sănurecunoascăacţiunileîncauzăcailegaleşipasibiledepedeapsă.Deaceea,prinadmiter

eaprincipiuluiretroactivităţiilegii,actualulCodpenaldându-iformulareînart.10CPRM.Astfel ”legea

penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde

asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv”.

Așa dar, în legislația penală, au efect retroactiv doar legile penale mai blânde, și anume:

– legile dezincriminatoare care exclud din sfera ilicitului penal anumite fapte;

– legile penale care prevăd condiții de tragere la răspundere penală mai ușoare;

– legile penale mai favorabile după condițiile de incriminare;

– legile penale care ușurează pedeapsa, micșorează mărimea maximă sau minimă a

pedepsei principale sau complementare, care stabilesc o pedeapsă alternativă mai

blândă, abrogă pedepsele complementare care anterior erau obligatorii etc.;

– legea penală care ameliorează în alt mod situația persoanei ce a comis infracțiunea.

22

Retroactivitatea legii penale mai blânde implică două modalități:

– retroactivitatea simplă (aplicarea legii penale noi asupra infracțiunilor pentru săvârșirea

cărora nu a fost pronunțată o sentință definitivă a instanței de judecată);

– retroactivitatea de revizie (aplicarea legii penale noi asupra infracțiunilor pentru

săvârșirea cărora există o sentință definitivă a instanței de judecată).

3.Aplicarealegiipenaleînspaţiu

Aplicarea legii penale în spațiu constă în activitatea de traducere înviaţă a prescripţiilor

sancţionatoare ale legii penale în funcție de locul săvârșirii diferitelor infracţiuni(în ţară sau în

străinătate)de către cetăţenii Republicii Moldova, cetăţeni străini, apatrizi.

În virtutea principiului suveranităţii Republicii Moldova, legea noastrăpenală se aplică

spaţial tuturor infracţiunilor săvârșite pe teritoriul ţării. Aceasta reiese și din considerentul că

valorile sociale fundamentale, ocrotitede legea penală, nu pot fi pe deplin apărate dacă

pedepsirea infractorului nus-ar face potrivit legii penale a Republicii Moldova și de către

autorităţile ţăriinoastre, indiferent de calitatea pe care o are făptuitorul (cetăţean al

RepubliciiMoldova sau străin, apatrid).Legea penală a Republicii Moldova se adresează tuturor

persoanelor care se găsesc pe teritoriul Republicii Moldova și care trebuie să se conformeze

prevederilor acesteia. Totodată, este justificată afirmaţiacă în nici un alt loc o faptă penală nu

poate fi mai bine cercetată, iar pedepsirea infractorului mai eficientă ca acolo unde infracţiunea a

fost săvârșită.Din aceste considerente, legea penală a Republicii Moldova promovează opolitică

penală ce permite organizarea activităţii de represiune penală atât peplan intern, cât și pe plan

internaţional. În acest fel, oriunde și de către oricine s-ar fi săvârșit o faptă penală – există

posibilitatea de a-l trage la răspundere penală pe făptuitor.

Acţiunealegiipenaleînspaţiuareomareimportanţăpolitică,fiindlegatănemijlocitdesuveranitate

aşiindependenţaRepubliciiMoldova.Limiteleaplicăriieisebazeazăpeurmătoarele principii:

– teritorialităţii;

– cetăţeniei;

– realității;

– universalității(art.11CPRM).

PrincipiulteritorialităţiiseaplicăfaţădeinfracţiunilesăvârşitepeteritoriulRepubliciiMoldova.

Teritorialitatealegiipenaleconstituieprincipiuldebazăalaplicăriiacesteiaînspaţiu. Prin noțiunea de

teritoriu în sens juridico-penal este mult mai cuprinzătoare și diferă de noțiunea de teritoriu în

sens geografic.Art. 120 CP al RM stabilește: “Prin teritoriul Republicii Moldova și teritoriul

ţăriise înţelege întinderea de pământ și apele cuprinse între frontierele Republicii Moldova, cu

23

subsolul și spaţiul ei aerian”. Astfel, teritoriul RepubliciiMoldova este stabilit prin frontiera de

stat.

Codulpenalînvigoareaconsacratprincipiulteritorialităţiilegiipenaleîndispoziţiileal.(1)art.11,p

rinprevederea:ToatepersoanelecareausăvârşitinfracţiunipeteritoriulRepubliciiMoldova,urmează

afitraselarăspunderepenalăînconformitatecuprezentulcod.Potrivitdispoziţiilorînscriseînacestartic

ol,principiulteritorialităţiipresupunecălegeapenalămoldoveneascăseaplică,înexclusivitate,peîntr

egteritoriulţăriişituturorinfracţiunilorcomiseînacestareal,indiferentdacăinfractorulestecetăţeanm

oldovean,străinsaupersoanăfărăcetăţenie(apatrid)şiindiferentdeloculsăudedomiciliu,conformlegi

icareesteînvigoare.

Aplicarea legii penale faţă de infracţiunile săvârșite pe teritoriul ţăriinoastre este exclusivă

și necondiţionată. Calificarea faptei ca infracţiune, condiţiile răspunderii penale, stabilirea,

aplicarea și executarea sancţiunilorpentru infracţiunile săvârșite pe teritoriul ţării noastre, toate

au loc exclusiv întemeiul legii noastre penale, fără a se ţine seama de reglementările cuprinse

înlegea penală a statului al cărui cetăţean este, eventual, făptuitorul. Un infractor, cetăţean străin,

care a comis o infracţiune în Republica Moldova nu poatepretinde să fie sancţionat potrivit

dispoziţiilor mai favorabile prevăzute delegea penală a ţării sale, întrucât legea noastră penală nu

poate intra în conflictîn astfel de situaţii cu o lege penală străină.

Bazându-ne pe noţiunea de teritoriu al Republicii Moldova(art. 120 din CP al RM) și pe

alin. (1) al art. 11 din CP al RM, vom susţine că seconsideră “săvârșite pe teritoriul Republicii

Moldova” următoarele infracţiuni:

infracţiuni care prin modul și locul de comitere se înscriu pe teritoriul Republicii

Moldova în înţelesul analizat mai sus;

infracţiuni comise la bordul unei nave maritime sau aeriene, înregistrată într-un port

sau aeroport al Republicii Moldova și aflată în afara spaţiului acvatic sau aerian al

Republicii Moldova. În această situaţie pot exista derogări de la regula generală

dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte dispun altfel;

infracţiuni comise la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparţinând

Republicii Moldova indiferent de locul ei de aflare.

Excepţiidelaprincipiulteritorialităţii

Imunitateadejurisdicţie.Potrivitdispoziţieidinalin.(4)art.11CPRM,legeapenalămoldoveneas

cănuseaplicăinfracţiunilorsăvârşitepeteritoriulRepubliciiMoldovadereprezentanţiidiplomaticiaista

telorstrăinesaudealtepersoanecare,înconformitatecuconvenţiileinternaţionale,nusuntsupusejurisdi

cţieipenaleaRepubliciiMoldova.Imunitateadejurisdicţieesteoperantănumaiînmăsuraîncareconvenţ

iileinternaţionalecareinstituieaceastăimunitateaufostsemnatedestatulmoldovenesc.

Imunitateaestegenerală,deoareceapărăderăspunderefaţădestatulnostruîntoatecazurile,însăea

24

nuesteabsolută,fiindcădacăinfractorulbeneficiazădeeaînraportculegeanoastră,statulcăruiaîiaparţin

eareobligaţiasă-

ltragălarăspunderepenală,deoareceimunitateanuesteocauzăcarefacecafaptasănufieinfracţiune.

Principiul cetățenieidenumit și principiul personalității al aplicării legii penale în spațiu

este formulat în art.11al. 2 CP al RM, unde

sedeclarăcă:„CetăţeniiRepubliciiMoldovaşiapatriziicareaucomisinfracţiuniînstrăinătatesuntpasi

biliderăspunderepenalăînconformitatecuprezentulcod,dacăfaptasăvârşitădeeiesterecunoscutăcai

nfracţiunepeteritoriulţăristrăineşiein-

aufostsupuşipedepseipestehotareşisunttraşilarăspunderepenalăsaudeferiţijudecăţiipeteritoriulRe

publiciiMoldova”.Deci,înacestalineatestedeterminatăacţiunealegiipenalecuprivirelainfracţiuniles

ăvârşiteînafarateritoriuluiRepubliciiMoldovadecătrecetăţeniiei,persoanelefărăcetăţenieşicelestrăi

ne.Incidenţa legii penale a Republicii Moldova asupra infracţiunilor săvârșiteîn afara teritoriului

ei este determinată nu de locul săvârșirii infracţiunii, cide calitatea personală a făptuitorului,

aceea de cetăţean al Republicii Moldovasau de apatrid domiciliat în Republica Moldova.

Datorită acestei calităţi, cetăţeanul Republicii Moldova sau apatridul cu domiciliu permanent în

RepublicaMoldova se află în raporturi juridice cu statul Republica Moldova. Ei se bucurăde

ocrotire din partea statului, dar au și obligaţia de a respecta legile ţării, inclusiv atunci când se

află în afara teritoriului acesteia. Astfel, dreptul statuluide a aplica legea penală infracţiunilor

săvârșite de cetăţenii săi peste hotareleţării, precum și dreptul instanţelor de judecată de a trage

aceste persoane larăspundere penală rezultă din principiul suveranităţii, din esenţa și

principiileinstituției cetăţeniei.

Pentru aplicarea legii penale a Republicii Moldova, pe baza principiuluipersonalităţii,

trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

fapta să fie săvârșită în întregime în afara teritoriului ţării noastre. Locul săvârșirii

faptei poate fi teritoriul unui alt stat sau un loc nesupusvreunei suveranităţi;

fapta să constituie infracţiune potrivit prevederilor din legea penală a Republicii

Moldova indiferent dacă statul pe teritoriul căruia a fostsăvârșită o are sau nu

incriminată;

făptuitorul să fie cetăţean al Republicii Moldova sau apatrid domiciliatpermanent în

Republica Moldova;

infractorul să nu fie judecat în statul străin pentru fapta săvârșită.

Principiul realității al aplicării legii penale în spațiu este reglementat în art.11 al.3 CP al

RM,unde cetăţeniistrăinişiapatrizii,poartărăspunderepenalăconformprezentuluiCod

pentruinfracţiunilecomiseînafarateritoriuluiRepubliciiMoldova, în cazul în care infracțiunile sunt

îndreptate împotriva intereselor cetățenilor Republicii Moldova sau intereselor statului

25

nostru.Necesitatea apărării împotriva unor infracţiuni săvârșite în străinătate ceatentează la unele

valori de maximă importanţă, cum sunt statul RepublicaMoldova sau persoana cetăţeanului

acestuia, impune o extindere a aplicabilităţii legii penale a Republicii Moldova. Este dreptul

oricărui stat de a-și apărape baza legii penale naţionale siguranţa existenţei proprii și a cetăţenilor

săi. Aplicarea legii penale a Republicii Moldova pe baza principiului realităţiieste limitată la

infracţiunile prevăzute în alin. (3) al art. 11 din CP al RM. Estevorba, în primul rând, de

infracţiunile contra intereselor statului prevăzute înCapitolul XIII, “Infracţiuni contra securităţii

publice și a ordinii publice”și Capitolul XVII, “Infracţiuni contra autorităţilor pulice și securităţii

de stat”. În al doilea rând, suntmenţionate infracţiunile împotriva păcii și securităţii omenirii sau

infracţiunile de război, nominalizate în Capitolul I (art. 135-144 din CP al RM), iar în al treilea

rînd este vorba de infracțiuni contra drepturilor și libertăților cetățeanului.

Principiul universalităţii legii penale este consacrat în prevederile alin. (3) al art. 11 din CP

al RM, care stipulează că legea penală a Republicii Moldovase aplică pentru săvârșirea altor

infracţiuni decât cele pentru care s-ar aplica legea penală a Republicii Moldova conform

principiului realităţii. Este vorba de săvârșirea unor infracţiuni prevăzute de tratatele

internaţionale la care

Republica Moldova este parte de către cetăţenii străini sau apatrizi ce nu au domiciliu permanent

pe teritoriul Republicii Moldova, dacă nu au fost condamnaţi în statul străin.Contracararea

infracţiunilor cu caracter internaţional ţine de obligaţiaoricărui stat participant la convenţiile

corespunzătoare, iar răspunderea pentru acestea nu este limitată de teritoriu sau cetăţenie.

Aplicarea legii penale a Republicii Moldova, potrivit principiului universalităţii, presupune

realizarea cumulativă a următoarelor condiţii:

săvârșirea unei infracţiuni, alta decât cele pentru care s-ar aplica legeapenală a

Republicii Moldova conform principiului realităţii;

infracţiunea să fie săvârșită în străinătate în întregime;

să existe dubla incriminare, adică fapta să fie prevăzută ca infracţiunetât de legea

penală a Republicii Moldova, cât și de cea a ţării unde a fostsăvârșită;

fapta să fie săvârșită de către un cetăţean străin sau apatrid ce nu aredomiciliu

permanent pe teritoriul Republicii Moldova;

infractorul se află în Republica Moldova venit de bunăvoie pe teritoriulţării noastre;

infractorul să nu fi fost tras la răspundere penală în străinătate.

26

4.Interpretarealegiipenale

Interpretarealegiiesteooperaţiunelogico-

raţională,ceseefectueazăcuocaziaaplicăriinormeidedreptşiaredreptscopaflareavoinţeilegiuitoruluie

xprimatăînaceanormă.Încazullegiipenale–

interpretareaarecascopaflareavoinţeilegiuitoruluiexprimatăîndispoziţiilepenalepentruastabilidacă

acesteasuntaplicabilecazuluiconcret.Interpretareaestenecesarăpentrucănormelesereferălafaptetipi

ceşitrebuieaplicateunorfapteconcretecaresuntvariate.Uneletextedelegenusuntsuficientdeclare,situ

aţiecepoaterezultadinfolosireaunortermenisauexpresiicuînţelesurimultiple,oriredactăriineglijente.

Genurileinterpretării.Criteriidediferenţiere.Înliteraturajuridicăsefacedistincţieîntrediferiteg

enurideinterpretări:Dupăorganulsaupersoanacarefaceinterpretareaaceastapoatefi:a)oficială;b)neof

icială.

a)Interpretareaoficială–

făcutădeunorgansausubiectoficialşipoatefi:autenticăsaulegalăfăcutădelegiuitorşicauzalăsaudecazf

ăcutădeorganuljudiciarlacazulconcret.

b)neoficialăsaudoctrinalăfăcutădeoameniideştiinţăşiestematerializatăîntratate,monografiiet

c.Aceastăclasificarepoatefifăcutăşidupăforţaobligatorieainterpretării.Interpretareaoficialăesteobli

gatorie,iarceaneoficialănuareforţaobligatoriecedecurgedelaunorganoficial.

Unaltgendeinterpretareesteinterpretareaautentică.Aceastapoatefilarândulei:

a)contextualăefectuatădelegiuitorcuprilejuladoptăriilegii;

b)posterioară–printr-olegeinterpretativă–

legecarefacecorpcomunculegeainterpretatăşiseaplicădelaintrareaînvigoarealegiipecareointerprete

ază(decilegeadeinterpretareseaplicăretroactiv).

Interpretareaautenticăcontextualăesteceamaifrecventă.Interpretareaautenticăserealizeazăcu

ocaziaadoptăriinormeipenale.Exempledeinterpretăriautentice:înparteageneralăaCoduluipenalart.

119-

134suntinterpretateexpresiileoritermenii:legeapenală,teritoriu,infracţiunesăvârşităpeteritoriu,săv

ârşireauneiinfracţiunietc.

Metodeledeinterpretarealegiipenale.Dupămetodelefolositeinterpretareapoatefi:

1.Interpretarealiteralăsaugramaticalăconstăînaflareaînţelesuluinormeidedreptpenalcuajuto

rulcuvintelorprincareafostexprimată.Seanalizeazătextuldinpunctdevedereetimologicpentruaaflase

nsulcuvintelor,moduldefolosireaacestoraîntext.Seanalizeazătextulnormeidinpunctdevederesintact

icşistilistic.Cândcuvintele,expresiilesuntsusceptibiledeunînţelescomunşiunultehnic,tezadelacares

eporneşteesteaceeacă,legiuitorulseadreseazădestinatarilorlegii,decisensulobişnuitestecelcaretrebu

ieavutînvederefaţădesensultehnic.Înanalizasintacticăatextului,substantivelesuntanalizateîmpreună

cuatributele,iarverbelesuntanalizateîmpreunăcucomplementelelor.Singularulpresupunepluralulşii

27

nvers(martor,martori).Masculinulpresupuneşifemininulşiinvers(minor,minoră,funcţionar,funcţion

ară,martor,martoră).

2.Interpretarearaţionalăsaulogicăconstăînfolosireaprocedeelorlogice,araţionamentelor,pen

truaaflavoinţalegiuitorului.Interpretarealogicăaparecaodesăvârşireacelorlaltemetode.Cunoaşterea

scopuluilegii,anecesităţilorceauimpusadoptarealegii(ratiolegis).Raţionamentefolosite:

a)„Afortiori”–presupune-

dacălegeapenalăinterzicemaipuţin,vainterziceşimaimult(aminoriadmajus)şiinvers,dacălegeaperm

itemaimult,eapermiteşimaipuţin(amajoriadminus).

b)„Peracontrario”sebazeazăpeargumentulcădacăodispoziţiecucaracterpenalinterzicesausa

ncţioneazăofaptănumaiînanumitecondiţii,eanusereferăşilaaltesituaţii,defapt,incidenţanormeiestee

xclusălasituaţiileneprevăzutedeaceasta.

c)„Reductioadabsurdum”presupunecăoricealtăinterpretaredecâtceapropusăarducelaconseci

nţecontrarelegii,absurde,inadmisibile.

d)„Apari”presupunecăpentrusituaţiiidenticetrebuiesăexisteaceeaşisoluţiejuridică(ubieadem

ratio,ubiidemjus),decilegeapenalaesteincidenţăşiînraportcucazurineprevăzuteînnormainterpretată,

daridenticecucelecaresuntprevăzute(atenţiepentruanufioextindereprinanalogie).

3.Interpretareaistoricăconstăînaflareaînţelesuluinormeipenaleprinstudiereacondiţiilordeord

inpolitic,economic,social,juridic,încareafostadoptatălegea.Suntcercetateactelepreliminare,proiect

e,anteproiecte,expuneridemotive,dezbaterileparlamentare,precedentelegislative.

4.Interpretareasistematicăesteovariantăametodeiraţionalesaulogiceşiconstăînaflareavoinţei

exprimatăînnormăporninddelacorelaţianormeicualtenormedinaceeaşilegesaualteactenormativedin

cadrulsistemuluidedrept.

5.Interpretarealegiiprinanalogie–

constăîncăutareaînţelesuluiuneinormepenalecuajutorulalteiacareprevedeuncazasemănătorşicarees

temaiclară.Nuseconfundăcuextindereaaplicăriilegiiprinanalogie,carenuesteadmisibilă–

conducelaîncălcareaprincipiuluilegalităţii3.

Interpretareadupărezultat.Dupăfolosireametodelordeinterpretare,interpretulajungelaoconcl

uziecuprivirelaconcordanţaîntrevoinţalegiuitoruluişiexprimareaacesteiaînnormă.

a)Interpretareaestedeclarativă–

cândexistăconcordanţăîntrevoinţalegiuitoruluişiexprimareadinnormă„Lexdixitquantvoluit”.

b)Interpretareaesteextensivă–

cândlegiuitorulavrutsăspunămaimultdecâtaexprimat„Lexdixitplusquamvoluit”.Interpretulînaceast

ăsituaţietrebuiesărestrângăînţelesulnormeilavoinţalegiuitorului.Legeapenalăestedestrictăinterpret

are.

3 Ion Oancea. Drept penal. Partea generală. Editura didactică şi pedagocică. Bucureşti 1971, pag. 91.

PARTEAII

Teoriainfracțiunii

CAPITOLUL1

Noţiuneadeinfracţiune

1. Definiţianoţiuniideinfracţiune

2. Trăsăturileesenţialealeinfracţiunii

3. Clasificareainfracţiunilor

4. Criminalizareaşidecriminalizareafaptelorprejudiciabile

1.Definiţianoţiuniideinfracţiune

Noţiuneadeinfracţiune,esenţaeisocialăşisemnelejuridicecareocaracterizeazăocupăloculcentr

alîncursuldreptuluipenal4.Infracţiunea,însensuleicelmailarg,esteunactdeconduităexterioarăaomul

ui,care,dincauzatulburăriipecareoproduceordiniidedrept,estesupusărepresiuniipenale.

Infracţiunea,cafenomennegativ,poatefiprivitădinmaimultepunctedevedere.Astfel,înplanmat

erial–obiectiv–infracţiuneaseexprimăîntotdeaunaprintr-

unactdeconduităexterioarăaomului,denaturăaproducemodificăriînlumeaînconjurătoare;înplanuma

n–eareprezintăoexteriorizareapersonalităţiiinfractorului;înplansocial–

semanifestăcaoreacţienegativăantisocialăaptădeapuneînpericolsaualezavalorileeişicondiţiiledeexi

stenţăalesocietăţii;înplanmoral–

infracţiuneapresupuneîntotdeaunaonegarearegulilordecomportaregeneraladmisedemajoritateacel

orlaltemembriaisocietăţii,iarînplanjuridico-penal–eareprezintăoîncălcareaordiniidedreptpenale.

Oriceinfracţiunemaiîntîidetoateesteofaptăsocialăşiexprimăoanumităpoziţieafăptuitoruluifaţ

ăderânduielilesociale.

Cafenomensocial,noţiuneadeinfracţiuneevoluează,caşinoţiuneademoralitate.Chestiuneadea

seştidacăoanumităacţiunesauinacţiuneinconvenabilătrebuiesăfieconsideratăinfracţiune,decireprim

atăşiîncemăsură,depindeînmodesenţialdeapreciereapecareodă

majoritateamembrilorsocietăţii,îndiverseperioadealedezvoltăriisociale,feluritelorfapteceseproducî

nviaţacolectivităţilor.Înfiecareepocăşiînfiecareţară,statulareoconcepţieparticularădesprecondiţiile

fundamentalealevieţiisociale,despreimportanţa,maimaresaumairedusă,aunorvalorisociale,caurma

reconsiderăunanumitnumărderegulideconduităcaabsolutnecesarepentruexistenţasocietăţiişideter

mină,încuprinsullegiipenale,faptelepecareleimpunecetăţenilor,subameninţareauneipedepse.

4I. Macari, Drept penal. Partea generală. Chişinău, pag. 54.

29

Cafenomenjuridic,infracţiuneaesteofaptă,acţiunesauinacţiune,imputabilăautoruluisău,prevă

zutădelegeapenalăşisancţionatăcuopedeapsă.Ceeacecaracterizeazăinfracţiuneacafenomenjuridice

ste,pedeoparte,incriminarea,adicăproclamareauneiacţiunisauinacţiunisocialmenteneconvenabilec

ainfracţiune,iar,pedealtăparte,prevederea,înlege,auneipedepsepentrusăvârşireaei.

Legiuitoruladefinitinfracţiuneaprindispoziţiaînscrisăînalin.(1)art.14,însensulcă,„esteofaptă(

acţiunesauinacţiune)prejudiciabilăprevăzutădelegeapenalăşisăvârşităcuvinovăţie”.Prindefinireain

fracţiuniisuntscoaseînevidenţăaspectelematerial–social(faptăprejudiciabilă),uman–

moral(faptacomisăcuvinovăţie)şijuridic(faptaprevăzutădelegeapenală).Definiţia legală a

infracţiunii constituie un instrument legal de absolutănecesitate nu doar pentru teoria dreptului

penal, ci și pentru practica judiciară, întrucât organele competente a aplica legea, raportând

faptele concrete datelor spre soluţionare, la conceptul legal de infracţiune, vor constata dacă

acestearealizează sau nu trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, dacă se încadrează saunu în sfera

ilicitului penal.Noţiunea legală a infracţiunii prezintă o importanţă deosebită. Ea arecaracterul

unei dispoziţii legale obligatorii, este o normă de drept de aplicaţiegenerală. Definiţia noţiunii de

infracţiune în general servește la delimitareasferei ilicitului penal de aceea a ilicitului extrapenal,

adică la delimitarea faptelor care sunt infracţiuni, în raport cu faptele care nu reprezintă

infracţiuni,deși sunt fapte ilicite (administrative, civile, disciplinare). Definiţia serveștedrept ghid

pentru legiuitor în procesul elaborării normelor noi de drept penal,precum și în scoaterea din

sfera ilicitului penal a unor fapte care nu mai prezintă trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.ss

2.Trăsăturileesenţialealeinfracţiunii

Dinexaminareaconceptuluideinfracţiunerezultăcăfiecareinfracţiuneprevăzutădelegeapenală,

pentruaficonsiderată,caatare,trebuiesăîntruneascătreitrăsăturiesenţiale:

– faptapenalăsăfieprejudiciabilă;

– faptapenalăsăfieprevăzutădelegeapenală;

– faptapenalăsăfiesăvârşităcuvinovăţie.

1. Fapta prejudiciabilă 5

Din definiţia legală a noţiunii de infracţiune (alin. (1) al art. 14 din CP alRM) reiese că, în

primul rând, infracţiunea reprezintă o faptă, un act de conduită exterioară a omului, prezentând

un anumit grad prejudiciabil. Prin faptăse vatămă sau se pun în pericol valorile sociale ocrotite

de lege, de aceea prin ease înţelege activitatea înfăptuită împreună cu urmările dăunătoare pe

care le-acauzat. Activitatea desfășurată nu reprezintă un act mecanic, ci este o manifestare

5În literatura juridică noţiunea de pericol social este conturată în modalităţi şi formulări diferite. G. Levasseur în

Droit des etates units. Dalloz, 1990, pag. 113, apreciază că potrivit concepţiei realiste care pune în evidenţă această

trăsătură a infracţiunii; perciculozitatea socială are semnificaţia de faptă contrară ordinii sociale, prin atitudinea sa

de a tulbura această ordine.

30

conștientă a omului, care are reprezentarea acţiunilor și a urmărilor sale, acţiune dirijată și

stăpânită continuu de el în tot procesul înfăptuirii sale.

Importanţapericoluluisocial,caprincipalătrăsăturădistinctivăainfracţiunii,estedatădeîmprejurareac

ă,numaidincauzaexistenţeişiintervenţieieinegative,faptaumanăpecareomarcheazădovedeşteaptitu

dineadeatulburaviaţasocială,lezândsaupunândînpericolansambluldevalorispirituale,morale,juridic

eşimaterialeetc.,careconstituieşiasigurăonormalădesfăşurarearelaţiilorsociale6.

Îndoctrinăseutilizeazăatîtsintagmade„pericolsocial”cîtşiceade„prejudiciabil”(deexempluîna

rt.58Codpenalseîntîlneşteexpresiaprecumfaptasăvîrşitănumaiprezintăpericolsocialsaupersoananu

prezintăpericolsocial).Deaceea,întextvomutilizasintagmapericolsocial,careniseparemaiaproapede

explicaţiiledatedefiniţieifapteiceconstituieinfracţiune.

Pericolulsociallainfracţiuniestefoartedinamicşivariat.Elestedeterminatdedouăsub-

categoriidefactori:criminologici(cauzeleşicondiţiilecriminalităţii,eficacitateaprofilaxiei)şipolitico

-

penali(direcţiilelupteicucriminalitatea,particularităţilelegislaţieipenale).Pentruaneimaginaacestpr

oces,estesuficientcomparareaCoduluiPenalalRepubliciiMoldovadin1961cutoatemodificărileşico

mpletărileulterioareintroduceşiCodulPenalactual„legislaţiapenalăaultimelordeceniipentruaobserv

amodificarealegislaţiei,ceoglindeşteschimbărileserioasedindomeniulcriminalităţii,cauzeleei,dease

meneacotiturilepoliticiipenale.”

Înştiinţadreptuluipenalsefacedistincţieîntrepericolulsocialabstract(generic)aluneiinfracţiuni

şipericolulsocialconcret7.

Pericolulsocialgenericsauabstracteste fixat în legea penală și

esteevaluatînmodabstractdeînsuşilegiuitorulpenal,caredeterminăsferadepericulozitateîncares-

arputeaînscrieinfracţiunileconcrete,prinstabilireaunuiregimderepresiune,indicându-

seminimulşimaximulposibildesancţionare.

Pericolulsocialconcretestedeterminatdefaptaconcretă,depersoanaconcretăainfractoruluişide

împrejurărileîncareaceastas-acomis. Pericolul concret este identificat de instanța de judecată în

procesul judecării cauzei penale și se reflectă în sentința de condamnare pronunțată de judecată.

Menționăm că printre criteriile de individualizare a pedepsei legea a prevăzut, în art. 75 al. 1 din

CP al R. Moldova și gravitatea infracțiunii săvârșite. Sunt situații când fapta, deși prevăzută de

legea penală, examinată în concret, nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiunii. De aceea

legea, în art. 14 al.2, a prevăzut că: “Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deși

formal conţine semnele unei fapte prevăzute de prezentulcod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu

prezintă gradul prejudiciabil al uneiinfracţiuni”. Prin aceste dispoziţii legale a fost statornicit un

6N. Giurgiu, op. cit., pag. 120.

7ibidem., pag.121-122.

31

principiu de odeosebită importanţă pentru înţelegerea semnificaţiei sociale și juridice a unorfapte

ce prezintă un grad prejudiciabil redus.

Ca trăsătură a infracţiunii, pericolul social se apreciază în funcție de caracter și grad.

Caracterul trebuiesă fie și penal, adică să prezinte un anumit grad, o anumită gravitate

specificăinfracţiunii ca ilicit penal, care o distinge de alte forme de ilicit juridic (administrativ,

disciplinar, civil), și să justifice incriminarea faptei sub sancţiuneapenală.

Gradul de pericol al unei infracţiuni decurge din importanţa valoriisociale lezate sau puse

în pericol, din întregul conţinut obiectiv și subiectiv alfaptei. În acest context, art. 15 din CP al

RM stabilește: “Gradul prejudiciabil al infracţiunii se determină conform semnelor ce

caracterizează elementele infracţiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă”.

2. Faptapenalăsăfieprevăzutădelegeapenală

Acţiuneaprejudiciabilănupoateficalificatăcainfracţiune,dacăînmomentulsăvîrşiriieiean-

afostprevăzutădelegeapenală,adicăean-

afostilegală.FaptacareprezintăpericolsocialesteprevăzutăatîtînparteageneralăaCoduluiPenalîncare

sedefineşteinfracţiunea,suntprevăzutepedepseleşicelelaltemăsuripenale,precumşilimitelelorgener

ale,cîtşiînparteaspecialăaacestuia,undesedefineştefiecareinfracţiuneînparteşiseprevedecategoriape

depsei,precumşilimiteleeispeciale.Aceastătrăsăturăainfracţiuniiestereflectatăşideprincipiul„nullu

mcrimensinelege”,principiuconsacratînalin.(2)art.1CPRM,careprevedecănumaicodulpenaldeterm

inăfaptelececonstituieinfracţiuni.

Ilegalitateaesteunsemnalinfracţiunii,carenupoatefistudiatapartedepericolulsocialalfaptei.

Calificareafapteicainfracţiuneesteprerogativalegislatorului.Numailegislatorulesteîndreptsă

scoatăînevidenţădintotalitateadeacţiunicaresuntsăvîrşitedepersoaneaceleacţiunicaresuntcelemaipe

riculoaseşisăletreacăîncategoriadeinfracţiuni.Astfel,nuexistăinfracţiune,dacădespreaceastanuestei

ndicatînlegeapenală.Prevăzând în lege faptele care sunt considerate infracţiuni, legislaţia noastră

penală nu admite așa-numita incriminare prin analogie, adică considerarea unei fapte

neprevăzute de lege ca infracţiune, prin simpla asemănare cualtă faptă prevăzută ca infracţiune,

deoarece astfel de practici pot aduce maridaune asigurării legalităţii în ţara noastră ( art. 3 al.

2din CP al RM).

3. Faptapenalăsăfiesăvârşităcuvinovăţie

Faptaprejudiciabilăşiilegalăestecalificatăinfracţiunenumaiatuncicîndeaestesăvîrşităcuvinov

ăţie,adicăintenţionatsaudinimprudenţă.Prinurmare,pentruexistenţainfracţiuniinuestesuficientănu

maisăvîrşireauneifaptecaresălezezesausăpunăînpericolvalorileocrotitedelegeapenală,cimaiestenec

esarcafaptarespectivăsăexprimestareadeanti-sociabilitatespecificăapersoanei,să-

ifieimputabilăsubaspectulimplicăriiuneiatitudinipsihicevinovate,adicădenaturăapuneînevidenţăco

nştiinţaşivoinţasăvîrşiriifapteiceprezintăpericolsocialşiasumareaurmăriloracesteia.Definiţiavinov

32

ăţieiseregăseşteînştiinţadreptuluipenalcareadefinit-

ocafiindatitudineapsihicăapersoaneifaţădefaptasocial-periculoasăsăvîrşităşiurmărileei.8

Vinovăţia nu se reduce însă la o simplă reprezentare sau posibilitate areprezentării faptei și

urmărilor. Ea reflectă atitudinea subiectului faţă devalorile sociale pe care le încalcă, conștiinţa

clară sau mai puţin clară a necesităţii respectării acestor valori, ţinuta morală a subiectului

infracţiunii. Deaceea cunoașterea voinţei este necesară nu numai pentru stabilirea

existenţeiinfracţiunii, dar și pentru cunoașterea personalităţii infractorului și a necesităţii

corectării lui.

Vinovăţia cuprinde două componente, doi factori: unul de conștiinţă și altul de voinţă.

Deaicirezultă,căfiecareinfracţiuneînmodobligatoriuconţineunelementmoral,posibilitateasăv

îrşiriiuneiinfracţiunişianaşteriirăspunderiipenalenumaiîntemeiuluneifaptemateriale,esteexclusăîn

dreptulpenal.

3.Clasificareainfracţiunilor

Clasificareainfracţiunilorînseamnădivizareaacestoraîndiferitegrupe,înfuncţiedediversecriter

ii.Labazaclasificăriiinfracţiunilorpoatefipuscriteriulcaracteruluişigraduluipericoluluisocialsauunel

ementalcomponenţeiinfracţiunii.

Dupăelementulvinovăţieiinfracţiunilorsuntintenţionateşisăvîrşitedinimprudenţă,dupăobiect

ulatentăriiinfracţiunilesuntuniteîngrupemari,incluseîncapitolelepărţiispecialeaCoduluiPenal.

Principalulcriteriudeclasificareainfracţiunilorînmaimultegrupeîlconstituiegradulşicaracterul

prejudiciabilalfaptei(alin.(1)art.16CP).Dupăacestecriterii,infracţiunileseîmpartînurmătoarelecateg

orii:infracţiuniușoare,maipuţingrave,grave,deosebitdegraveşiexcepţionaledegrave.Clasificareainf

racţiuniiîntr-

ocategoriesaualtaimplicădiferiteurmărijuridicepentruvinovat.Acestlucruinfluenţează,deexemplu,a

supramomentuluicîndtrebuierezolvatăchestiuneaprivindtipulderăspundere(penală,administrativă,

delictualăetc.),asuprastabiliriiregimuluideexecutareapedepsei,asupraposibilităţiidearecunoaşteper

soanacondamnatăcarecidivistş.a.

4.Criminalizareaşidecriminalizareafaptelorprejudiciabile

Criminalizarea(fr.–criminalisation,en.–criminalization,ru.–

криминализация),declarareauneifaptedreptdeosebitdepericuloasăpentrusocietate,decicrimă,şiint

erzicereaeisocialăsubameninţareaaplicăriiuneipedepse.Înacestsens,termenulcriminalizarecoincide

cuceldeincriminare(Vezi:incriminare).Însenslarg,celmaifrecventutilizat,termenulcriminalizareind

icăprocesuldeextindereaarieifaptelorconsideratecrimeşi,respectiv,delimitarealibertăţiiindividului,î

8 Н. Ф. Кузнецова, И. М. Тяжкова, Курс уголовного права. Общая часть, том I, Зерцало, Москва, c. 139.

33

nvedereauneimaibunefuncţionăriasocietăţii.Prerogativacriminalizăriiunorconduiteumaneaparţinel

egiuitorului,decareacestauzeazăcuscopuldeareglementacîtmaibineviaţasocială.Acţiuniledecrimin

alizarenefondatepeocunoaşterecriminologicăadecvatăafenomenelorcriminalepoateprovocaînsăore

acţieinversă:înlocsăordonezemaibineviaţasocială,eleamplificăilegalităţile,ceeacebulverseazăsocie

tatea,prinfaptulcăzdruncinăîncredereapopulaţieiînnecesitatea,raţionalitateaşiechitateanormelorsoc

iale,precumşiînimperativitatearespectăriilorstricte.Pentruevitareaunorastfeldeefectesocialepervers

e(R.Boudon),seefectueazăexpertizareacriminologicăaproiectelordeincriminare.Criminalizareaest

eocomponentăapoliticiicriminologiceşi,implicit,apoliticiipenale.Înultimiiani,termenulcriminaliza

reaînceputsăfieutilizatşicusensuldeconcreştereamediuluicriminalcualtesferesociale,precumceaeco

nomicăsaupolitică.Fenomenulconstăînpenetrareaviolentă,subversivăsaucoruptă,acriminalilorinve

teraţi(recidivişti,criminaliprofesioniştietc.)înrîndurileactorilordinacestedomeniideactivitatesocial

mentebenefică(oamenideafaceri,sportivi,politicienietc.),obţinereadeinfluenţăasupraacestora,iarîn

celedinurmă,determinarealorlamodalităţicriminaledeactivitate,impunereainteracţiunilordetipcrimi

nal,precumşiinstaurareaunuicontrolcriminalasuprasferelorafectate.Termenuldistinctalacestuifeno

menarficontaminarecriminală.

Decriminalizarea(fr.–décriminalisation,en.–decriminalization,ru.–

декриминализация),declarareauneifaptedreptnoncrimă,datorităpierderiicaracteruluideosebitdepe

riculospentrusocietateîncondiţiileschimbărilorsocialesurvenite.Decriminalizareanuexcludeîntotde

aunainterdicţiafaptelorvizate.Uneorielerămîninterzise,doarcăsuntconsideratemaipuţinpericuloase(

deexemplu,contravenţii),iarfăptuitoriiriscăsancţiunimaiblînde.

CAPITOLUL2

Componenţadeinfracţiune

1. Noţiuneacomponenţeideinfracţiuneşiimportanţaei

2. Construcţiacomponenţeideinfracţiune

3. Noţiuneasemnelorcomponenţeideinfracţiune

4. Modalităţilecomponenţeideinfracţiune

5. Componenţadeinfracţiuneşicalificareainfracţiunii

1.Noţiuneacomponenţeideinfracţiuneşiimportanţaei

Înart.52 din CP,esteformulatănoţiuneade componență de infracțiune astfel:„seconsideră

componenţădeinfracţiunetotalitateasemnelorobiectiveşisubiective,stabilitedelegeapenală,cecalific

ăofaptăprejudiciabilădreptinfracţiuneconcretă”.Eaconstituiebazajuridicăpentrucalificareainfracţiu

niipotrivitunuiarticolconcretalCP.

Înteoriadreptuluipenal,deregulă,componenţadeinfracţiuneestedefinităcaunsistemdeelemente

şisemneobiectiveşisubiective,stabilitedelegeapenală,cecalificăofaptăsocialmentepericuloasădrepti

nfracţiuneconcretă.9

Aşadar,componenţainfracţiuniiconstituieoconstrucţielogicăceneoferăposibilitateadeastabili

dacăfaptasăvârşităreprezintăsaunuoinfracţiune.

Dupădescriereacomponenţeifapteisocial-

periculoaseînnormapenală,eadevinecomponenţădeinfracţiune.

Fiecarecomponenţădeinfracţiunedescrisăînlegeconstituieunansamblu,ototalitatedetrăsăturic

aracteristicedoaruneianumiteinfracţiuni.Nupotexistadouăcomponenţeabsolutasemănătoare.

Prin componența sa, alcătuită din semne specifice, fiecare infracțiune se diferențiază de

celelalte tipuri de infracțiune. Fiecare dispoziție incriminatoare face o descriere a faptei

prejudiciabile, iar această descriere cuprinde toate condițiile necesare, potrivit legii, pentru ca

fapta respectivă să se constituie ca infracțiune. Descrierea făcută în dispoziția normei de

incriminare constituie astfel definiția unui tip particular de infracțiune (omor, furt, viol etc.), prin

indicarea tuturor semnelor cerute de lege pentru existența acelei infracțiuni.Unele dintre aceste

semne caracterizează acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă, care constituie elementul material al

infracțiunii sau urmarea acesteia, altele – poziția psihică a făptuitorului necesară pentru ca fapta

respectivă să cadă sub incidența legii penale și, în fine, cele care vizează obiectul material,

juridic, precum și persoana subiectului infracțiunii.

9MacariI. DreptulpenalalRepubliciiMoldova. Parteagenerală. – Chişinău, 1999, pag. 64, Chişinău, 1994.

35

Absenţacelpuţinaunuiadintreacestesemnefaceimposibilătragerealarăspunderepenalăapersoa

neişicalificareafapteisăvârşitedreptinfracţiune.Acestesemnesuntconsideratesuficientedinmotivulc

ă,odatădemonstrate,identificateşievidenţiate,numaienevoiedeastabilişisemnesuplimentarepentruat

ragelarăspunderepenalăpersoanadată.

Importanţacomponenţeideinfracţiuneconstă,înprimulrând,înfaptulcăanumeeaserveştedrepti

ndicealgraduluidepericolsocialalfaptei,permiţându-

ne,totodată,acaracterizaultimadreptinfracţiune.Componenţadeinfracţiunenepermitesăstabilimmod

alitatea,graduldepericolsocialşilimitelepedepseipenale.Totodată,legeapenalăfoloseştesemnelecon

stitutivealefiecăreifaptepecareoprevede,pentruaodiferenţiadecelelaltefapteprevăzutedeaceastălege

.10

Importanța componenței infracțiunii constă în următoarele:

a) componența infracțiunii reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale;

b) componența infracțiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiuni;

c) componența infracțiunii constituie temeiul stabilirii de către instanța judecătorească

a tipului și termenului pedepsei penale;

d) componența infracțiunii constituie o garanție a drepturilor și libertăților persoanei,

contribuie la respectarea legalității și ordinii de drept în societate.

2.Construcţiacomponenţeideinfracţiune

Semnelecomponenţeideinfracţiuneconstaudintrăsăturiconcrete,specifice,calităţiinerentefiec

ăruielementalcomponenţeideinfracţiune,cualtecuvinte,eleprezintăcaracteristicaacestorelemente.În

legăturăcuconstrucţiacomponenţeideinfracţiune,înteoriadreptuluipenalsuntîmpărtăşiteopiniialeaut

orilorromâni,printrecareM.Basarab,carearatăcăexistătreiopiniiînlegăturăcuelementelecomponenţe

ideinfracţiune.Primastabileştecelepatruelementecareformeazăcomponenţadeinfracţiune:obiect,lat

urăobiectivă,subiect,laturăsubiectivă.Ceade-

adouamenţioneazăcă,obiectulşisubiectulnuconstituieelementealecomponenţeideinfracţiune,deoar

eceaceasteapreexistăinfracţiunii,caşisemneleei.Potrivitultimeiopinii,componenţadeinfracţiunearet

reielemente:legal,material,moral.Menţinemopiniaconformcăreiacomponenţadeinfracţiunearepatr

uelemente.Celorpatruelemente(laturi)aleinfracţiuniilecorespund,respectiv,patrugrupuridesemneal

ecomponenţeideinfracţiunecelecaracterizează.

Astfel,noţiuniledeelementşisemnnusuntidentice.

Dupăconţinutullor,elementeleşisemnelecomponenţeideinfracţiunepotfidivizateînobiectiveşi

subiective.

Ocaracterizaredetaliatăafiecăruigrupdesemnealecomponenţeideinfracţiunevafiprezentatăma

10

V. Dongoroz ş.a., ExplicaţiiteoreticealeCoduluipenalromân. Partea generală, vol. I, Editura Academiei Române,

ALL BECK, Bucureşti, 2003, pag. 114.

36

ijos.

Teoriadreptuluipenaldistingedouăgrupuridesemnealecomponenţeideinfracţiune:principaleşi

secundare.

Semneleprincipalesuntacelecaresereferăabsolutlatoatecomponenţeledeinfracţiunefărănicioe

xcepţie,șianume:obiectul,fapta(acţiuneasauinacţiunea),vârsta,responsabilitatea,formavinovăţiei(i

ntenţiasauimprudenţa).Lacomponenţelematerialesereferăşiconsecinţeleinfracţionale,precumşirap

ortulcauzaldintrefaptasăvârşităşiconsecinţelesurvenite.

Semnelesecundaresuntacelecaresuntindicatesuplimentardelegislatorladescriereaunorcompo

nenţedeinfracţiuneconcrete,înParteaspecialăaCoduluipenal.Elevizeazălocul,timpul,metodele,împr

ejurărilesăvârşiriiinfracţiunii,precumşiparticularităţilesubiectuluispecial.Toateacestetrăsături,dinp

unctdevederegeneral,nuinfluenţeazăîntr-

unmoddeosebitcaracterulşigraduldepericolsocialalfapteisăvârşite.Darînunelecazuriacestesemnede

vinobligatoriipentrucomponenţadeinfracţiuneşifărădeeleinfracţiuneanupoateficoncepută.

3.Noţiuneasemnelorcomponenţeideinfracţiune

Definiţiacomponenţeideinfracţiuneincludetoateelementeleconstitutivealeinfracţiunii:subiect

ulşiobiectulinfracţiunii(cineşilaceatentează),laturaobiectivăşilaturasubiectivă(atitudineapsihologi

căainfractoruluifaţădefaptasăvârşităşifaţădeconsecinţeleei).

Aşadarîncadrulfapteiinfracţionaledeosebim4părţicomponente(elemente).Înacestsens,prof.V

.Dongorozafirmă:„nusepoateconcepeoinfracţiunefărăodispoziţiedelegecaresăoproclamecaatare;n

usepoateconcepeoinfracţiunefărăuninteres,sauunlucrucaresăfievătămatsauprimejduitprinsăvârşire

afaptelorcareconstituieinfracţiune;nusepoateconcepeoinfracţiunefărăopersoanăcaresăocomităşifăr

ăoaltpersoană(fizicăsaujuridică)caresăfievătămatăsauameninţatăînintereselesale;nusepoateconcep

eoinfracţiunefărăunlocundes-acomisşiunmomentîncareafostsăvârşită”.

Larîndullor,acesteelementesuntcaracterizatedesemnelecomponenţeideinfracţiunecareconsta

udintrăsăturiconcrete,specifice,inerentefiecăruielementalcomponenţeideinfracţiune.Celorpatruele

mente(laturi)aleinfracţiuniilecorespund,respectiv,patrugrupuridesemnealecomponenţeideinfracţiu

ne.

Aşadar,noţiuneadeelementşinoţiuneadesemnnusuntidentice.

Dupăconţinutulloratâtelementele,câtşisemnelecomponenţeideinfracţiunepotfiîmpărţiteînobi

ectiveşisubiective.

Dupăimportanţăteoriadreptuluipenaldistingesemnealecomponenţeideinfracţiuneprincipaleşi

secundare.

Semneleprincipalesereferăabsolutlatoatecomponenţeledeinfracţiuneşicuprind:obiectul,fapta

(acţiuneasauinacţiunea),vârsta,responsabilitatea,formavinovăţiei(intenţiasauimprudenţa).Lacomp

37

onenţelematerialesemaireferăşiconsecinţeleinfracţionale,precumşiraportulcauzaldintrefaptasăvârş

ităşiconsecinţelesurvenite.

Semnelesecundaresuntindicatesuplimentardelegislatorladescriereaunorcomponenţedeinfrac

ţiuneconcrete,prevăzuteînParteaspecialăaCP.Elesereferălalocul,timpul,metodele,circumstanţelesă

vârşiriiinfracţiunii,precumşiparticularităţilesubiectuluispecial.Toateacestetrăsături,îngeneral,nuin

fluenţeazăînmoddeosebitcaracterulşigraduldepericolsocialalfapteisăvârşite,însăînunelecazurieled

evinobligatoriipentrucomponenţadeinfracţiuneşifărădeeleinfracţiuneanupoateficoncepută.

4.Modalităţilecomponenţeideinfracţiune

Componenţeledeinfracţiunepotficlasificateînbazaanumitorcriterii:dupăgraduldepericolsocia

lalfaptei,moduldedescriereaelementelorcomponenţeideinfracţiuneînlegeapenală,specificulstructur

iicomponenţeloretc.

Componenţeledeinfracţiunepotficlasificateînbazaanumitorcriterii:dupăgraduldepericolsocia

lalfaptei,moduldedescriereaelementelorcomponenţeideinfracţiuneînlegeapenală,specificulstructur

iicomponenţeloretc.

Dupăgraduldepericolsocialalinfracţiunilor,componentelelorpotfidetreitipuri:componenţede

bază,componenţecucircumstanţeagravanteşicomponenţecucircumstanţeatenuante.

Componenţeledebazăcuprindelementeleşisemnelecaredeterminăspecificulşiesenţatipuluires

pectivdeinfracţiune,atuncicândeaestesăvârşităfărăcircumstanţeatenuatesauagravante.

Deregulă,înmajoritateacazurilorsemneledistinctivealecomponenţeidebazăsuntdescriseînlegi

slaţieînalineatulîntâialarticoluluicorespunzătordinParteaspecialăaCP,deexemplu:clonarea(art.144

CPalRM);răpireauneipersoane(alin.(1)art.164CPRM),etc.Decelemaideseoricomponenţeleincluseî

nParteaspecialăaCoduluipenalsediferenţiazăîndouă,trei,patrumodalităţi.Acestfaptcontribuielaindi

vidualizareamaximăagraduluidepericolsocialalfaptelorceseaseamănădupăcaracter,dupăobiectulat

entării,dupăformelevinovăţiei,asigurândastfelcalificareacorectăafapteişiaplicareaulterioarăauneip

edepseechitabile.Deexemplu,încazulomoruluideosebimcomponenţadebazăînalin.(1)art.145CP,co

mponenţacucircumstanţeagravante,înalin.(2)art.145CP.

Componenţainfracţiuniicucircumstanţeagravanteincludesemnelecomponenţeidebază,lacare

seataşeazăşiceleceagraveazărăspundereapenală.Înealegislatorulindicăcircumstanţeleceagraveazăc

onsiderabilpericolulsocialalinfracţiuniisăvârşite.Înliteraturadespecialitateacestecomponenţesuntd

enumitecalificate.Astfelacesteasuntdescriseînalineatuldoi,treietc.,alarticoluluicorespunzătordinPa

rteaspecialăaCP.

Componenţainfracţiuniicucircumstanţeatenuanteestecompusădintrăsăturilecaracteristiceco

mponenţeidebazăplustrăsăturilecircumstanţeloratenuate.Acestetrăsăturidenotăoreducereconsidera

bilăagraduluidepericolsocialalfapteisăvârşite(art.146„Omorulsăvârşitînstaredeafect”,art.147„Prun

38

cuciderea”).

Dupămoduldedescriere,sedeosebesccomponenţesimpleşicomplexe.

Componenţasimplăconţinedescriereadoarauneifapteinfracţionale.Încadruluneiasemeneaco

mponenţetoateelementelesuntexpuseosingurădată,adicăeprevăzutăoacţiune,oconsecinţă,oformăav

inovăţiei,atentatulasupraunuiobiect(deexemplu,componenţeleomorului,furtului,escrocheriei).

Componenţacomplexăconstădintrăsăturicecaracterizeazădouăsauchiarmaimultefapteinfracţi

onalepenale,pedepsitefiecareaparte.Încazultâlhăriei,deexemplu,scopulinfracţionaldedobândireaav

eriistrăineesterealizatprinviolenţă,ceprezintăpericolpentruviaţaşisănătateapersoaneiatacate,saupri

nameninţareadeaplicareauneiastfeldeviolenţe.Înacestcaz,evorbadedouăfapteinfracţionalediferite,c

areînsă,unite,alcătuiescocomponenţăcomplexă–

tâlhăria,cereprezintăungraddepericolsocialfoarteînaltşiestepedepsităînbazaunuisingurarticolalCP,

încareesteprevăzutărăspundereapenalăpentrutâlhărie,înscopulsustrageriiavutuluiproprietarului.

Componenţelecomplexepotprevedeadouăacţiuni,douăformedevinovăţie,atentarealadouăobi

ecteşiconsecinţeapartepentrufiecare.

Dupăspecificulstructuriisedistingcomponenţedeinfracţiunimateriale,formaleşiformal-

reduse.

Componenţelematerialesuntaceleaînalcărorconţinutlegiuitoruldescrielaturaobiectivăainfracţ

iuniinunumaiprinintermediulacţiuniisauinacţiunii,cişiapelîndlasemnelececartacterizezăurmărilepr

ejudiciabile(deexemplu,componenţaomoruluişiafurtului).

Dacăînsălegislaţiaselimiteazădoarladescriereasemneloracţiuniisauinacţiuniişinuincludeurm

ărilefapteiîncalitatedesemneobligatoriialecomponenţei,atuncievorbadeocomponenţeformale.Înase

meneacazuriinfracţiuneaesteconsideratăterminatăînmomentulsăvârşiriiacţiunii(banditism).

Încazulcomponenţelorformal-

reduse,legiuitorulainclusînlaturaobiectivăaacestoranunumaidescriereafapteisocialpericuloase,cişi

pericolulrealdesurvenireaunorurmăriprejudiciabileconcrete,care,defapt,nuconstituieunsemnobliga

toriualcomponenţeirespective(punereaintenţionatăaalteipersoaneînpericoldecontaminarecumaladi

aSIDA,încălcarearegulilordecirculaţieasubstanţelor,materialelorşideşeurilorradioactive,bacteriolo

gicesautoxice,dacăaceastacreeazăpericolulcauzăriidedauneesenţialesănătăţiipopulaţieisaumediulu

i,tâlhăria,etc.)

Clasificareacomponenţelorinfracţiuniidupăcriteriulspecificuluistructuriipermitestabilireacor

ectăamomentuluiconsumăriiinfracţiunii.Deaceeaînlegeapenalăseconsiderăcomponenţăainfracţiun

iitotalitateasemnelorobiectiveşisubiectivestabilitedelegea.Totodată,menţionămprevederilealin.(1)

art.25CPRM,potrivitcăruiainfracţiuneaseconsiderăconsumatădacăfaptasăvârşităîntruneştetoatese

mneleconstitutivealecomponenţeideinfracţiune.

39

5.Componenţadeinfracţiuneşicalificareainfracţiunii

Înrealitate,infracţiuneatottimpulesteconcretăşirăspundereapenalăsurvinedoarpentrufaptereal

e,concrete,semnelecăreiasecuprindîncomponenţădeinfracţiune.Pentruadeterminaceinfracţiuneanu

mes–

asăvârşitdepersoanadatăînsituaţiaconcretă,adicăpentruacalificainfracţiunea,sepoatedoarprininter

mediulunuiastfeldeinstrumentcumestecomponenţadeinfracţiune.Conţinutulinfracţiuniiestetotalitat

eacaracteristicilorspecifice,tipiceşiesenţialealeacestorpatruelementealesale,prevăzuteînipotezanor

meideincriminare,datorităcăroraoinfracţiunesedistingedetoatecelelalteinfracţiunifiedingrupediferi

te,fiedinaceeaşigrupă.Componenţadeinfracţiuneesteunicultemeijuridicpentruatragelarăspunderep

enalăpersoanaceasăvârşitinfracţiunea.Prindescriereaşiinterzicereasubsancţiunepenalăaunorfapte,l

egiuitorulcreeazănoţiunilediferitorinfracţiuni.Înacestscop,elprevedeînfiecarenormăincriminatoare

toatecondiţiilepecareleconsiderănecesareşisuficientepentrucaofaptăanumităsăconstituieinfracţiun

e.Totalitateaacestorcondiţiiformeazăconţinutulaceleiinfracţiuni.Desigur,conţinutulinfracţiunii,aşa

cumestestabilitînnormaincriminatoare,nuestedecâttiparulsaumodelulabstractalinfracţiunii,estenec

esarsăvârşireauneifaptecaresăseîncadrezevreunuitipar,adicăsăcorespundămodeluluilegal,săîndepl

ineascătoatecondiţiilecertedelegepentruexistenţainfracţiuniirespective.Astfelspus,pentruacalifica

ofaptăcainfracţiunetrebuiededemonstratcăeaprezintăconţinutuluneianumiteinfracţiuni.

DupăpărerealuiA.Gherţenzon,“toatesemnelecomponenţeideinfracţiuneseconţinîndispoziţia

normei”.Trebuiederemarcatcădispoziţianormeiesteunelementdestructurăanormei,încaresedescriec

onţinutulacţiunii(infracţiunii)subiectuluiinfracţiunii.Dispoziţiaindicăformacomportamentului,ced

ănaştereanumitorconsecinţejuridice.Aceastăopinienucorespunderealităţii:înarticoleledinlegeapen

ală,deregulă,nu-

sindicaţiiprivindobiectulsausubiectulinfracţiunii.Rezultăcăfuncţiacomponenţeideinfracţiuneconst

ăînafiunealtădecalificareainfracţiunii.Înaşafel,dacăcomponenţadeinfracţiunearcoincideexactcudis

poziţianormeişinuaraveaniciunelementneprevăzutdeaceasta,atunciproblemacalificăriiinfracţiuniia

rfifoartesimplă:eradestuldeastabilinumaiceeace-

istipulatîntextullegii.MateiBasarabdiferenţiazădouătipurideconţinuturialeinfracţiunii:conţinutulab

stract(legal)şiconţinutulconcret.11Conţinutulabstractesteacelprevăzutexpresînlege,iarcelconcretc

uprindepelângăcaracteristicilespecifice,tipiceşiesenţialealeconţinutuluilegalşialtelecarenuaurelev

anţăjuridicăînprivinţaconsiderăriifapteicainfracţiune.Întreceledouăconţinuturiexistăostrânsălegătu

ră,însensulcăcelconcretîlcuprindepecellegal,însăestemaibogatdecâtacesta,deoareceareşicaracterist

icisuplimentare,cuajutorulcărorasestabileşte,decătreinstanţădejudecată,pericolulconcret,carepoate

fidiferitlainfracţiunideacelaşifel.Întotdeauna,cândsesăvârşeşteofaptăprevăzutădelegeapenală,orga

nelejudiciaretrebuiesăconstatedacăeaîntruneştesaunuconţinutullegalaluneiinfracţiuni,dupăcevorst

11

M. Basarab, Drept penal: partea generală, vol. I, Ed. „Lumina LEX”, 1997, pag. 152.

40

abiliconţinutuleiconcret.Aceastăoperaţiesenumeşteîncadrareajuridicăafaptei,adicăstabilireaînconţ

inutulfapteiconcreteaconţinutuluilegalaluneiinfracţiuni12.

Conţinutulincriminării(saualinfracţiunii)reprezintăconţinutulnoţiunilordiferitorinfracţiunişiî

ndeplineşteînprocesuladoptăriiinterpretăriişiaplicăriilegii,funcţiageneralădedeterminare,cunoaşter

eşiidentificareaoricăreiinfracţiuni,constituindsingurabazădecaracterizarejuridico-

penaleauneifapte,fieînetapacalificăriieijuridice(încursulprocesuluilegislativ),fieînetapaîncadrăriij

uridiceaunorfapteconcrete13.Componenţadeinfracţiunejoacăunrolimportantlacalificareainfracţiun

i,deexemplu:“crendinţădeaiprelevasauutilizaorganelesauţesuturileînaintedemoartesauucidereadin

acestmotivpoateficascopulacestuiaşivaficalificatcaomorcuscopuldeaprelevaşi/sauutiliza,comercia

lizaorganelesauţesuturilevictimei(alin.(2)lit.n)art.145CP).Astfeldeacţiuninusuntcalificatesuplime

ntarconformarticolului158CPalRM,deoareceacestesemnecaracterizeazăinfracţiuneadeomor.

Teoriadreptuluipenalcunoaştemaimultetipurideclasificăriacomponenţelordeinfracţiune.

Dupăstructurasa,componenţeledeinfracţiuneseîmpartînsimpleşicomplexe.Suntconţinuturisi

mple,aceleacarecuprindcondiţiinecesarepentruexistenţainfracţiuniiîntr-

osingurăvariantăsaumodalitatenormativă.Conţinuturilecomplexesuntaceleacândinfracţiuneaestere

glementatăîndouăsaumaimultevariante(art.188CPRM”Tâlhăria”)sauaceeaşiinfracţiuneaparecontu

ratăsubmaimultemodalităţi14.Înipotezaunuiconţinutcomplex,alcătuitdinvarianteindependentealea

celeiaşiinfracţiuni,deşiconţinuturileacestorasuntalternative,infracţiuneasepoaterealizaînoricaredin

alternativelesale,pluralitateadevarianteodatărealizatănureprezintăşiopluralitatedeinfracţiuni,decis

evacalificacaosingurăinfracţiuneindiferentdemodalitateaefectuăriiacesteia.

Dupăcriteriulformelorinfracţiunii,seîntâlnescconţinuturiintegraltrunchiatesauatipice,carecor

espundformeloratipicealeinfracţiunii(tentativa,actelepreparatorii,complicitatea).Lacalificareaunor

astfeldeinfracţiunitrebuiedeluatînseamătoatecondiţiilecerutepentruinfracţiuneatip,câtşicondiţiilep

entruexistenţatentativeilaaceainfracţiunesau,dupăcaz,pentruexistenţainstigăriisaucomplicităţii15.

Dupăgradulprejudiciabil,sedistingconţinutdebază(tipic)şiconţinutagravantşiatenuant.Calific

ândinfracţiunilecuconţinutdebază,estenecesarsăgăsimunnumărminimdecaracteristicialeelementel

orinfracţiunii,caresuntnecesarepentruexistenţaei16(deexemplu,furtul(alin.(1)art.186CPRM).Conţi

nutulagravantcuprindepelângăcaracteristicileconţinutuluiinfracţiuniidebazăşialtefieobiective,fies

ubiective,orişiuneleşialtele,denumiteşicircumstanţedeagravare,deoarecefaccainfracţiuneasăcapete

acestcaracter.Acesteelementeagravanteseîntâlnescîndispoziţiaarticolului77CPRMdinparteagenera

12

А. А. Герцензои, Квалификация преступления, Москва, 1947, pag. 4, cit. de В. Н. Кудрявцев, op. cit., pag.

65. 13

N. Giurgiu, Drept penal general: doctrină, legislaţie, jurisprudenţă, Ed. „SUNSET”, Iaşi, pag. 109. 14

C. Butiuc, Infracţiunea complexă, Ed. „ALL BECK”, 1999, pag 40. 15

M. Zolyneak, M. I. Michinici, Drept penal. Partea generală, Ed. “Chemarea”, Iaşi, 1999, pag. 190. 16

Al. Mariţ, Drept penal, partea generală. Legea penală, teoria infracţiunii, participaţia penală, vol. 1, Chişinău

2002, pag. 110.

41

lă.Unelecircumstanţeagravantesuntstipulatechiarînconţinutularticoluluidinparteaspecială,deexem

plu,omorulprinmijloacepericuloasepentruviaţăşisănătateamaimultorpersoane(alin.(2)lit.m),art.14

5CPRM).Conţinutulatenuantareunelecaracteristicideordinobiectivsausubiectivdatorităcărorainfra

cţiuneaprezintăunpericolmairedusînraportcuconţinutuleidebază.Acestecaracteristicisuntdenumite

circumstanţedeatenuare.Deexemplu:omorulînstaredeafect(art.146CPRM).Acestorcomponente,în

cadrulcalificării,leestecaracteristiccăînafarădeelementeleconstitutivegeneralecasubiectul,obiectul,

laturaobiectivăşisubiectivăesteobligatoriudeconstatatexistenţaaceluielementatenuant,lamomentul

defaţă–afectul.

Întrucâtcomponenţadeinfracţiuneareoanumităstructură,eatrebuiesăaibăooarecareconstrucţie

concretă.Prinstructuraconţinutuluiinfracţiunii,seînţelegemodulîncareseorganizeazăşiseconfigurea

ză,capărţialeaceluiaşiansamblu,diferiteelementecomponentealeconţinutuluiinfracţiunii.Cunoaşter

eastructuriiesteimportantăatâtpentrudeterminareaelementelorcomponentealeconţinutului,câtşipen

trucunoaştereadiferitorcondiţiisauelementepentruexistenţainfracţiunii,arelaţiilorreciproce,precum

şialenaturiişipoziţieiacestoraînraportcuactuldeconduităinterzis.Aceastăînţelegerepermitedeacunoa

ştecaredintreelementeleşicondiţiileprevăzutedenormapenalăincriminatoaresuntdeterminatepentru

existenţainfracţiunii,şideci,esenţiale,accidentalesaucircumstanţiale17.

Structuracomponenţeioferărăspunslaîntrebareacândinfracţiuneaseconsiderăterminată,ceeac

eareoimportanţădeosebităpentrucalificareaei.

Încomponenţădeinfracţiunesecuprindeototalitatedesemnejuridicececaracterizeazăfaptaconc

retăcainfracţiune18.Prinsemnseînţelegeînsuşirea,proprietatea,trăsătura,particularitateafenomenul

uisaufaptului,dupăcaresepoatesă-

lcunoaştem,comparăm,identificăm.Încomponenţainfracţiuniiseconţinaşasemnecaresuntesenţiale,

distinctive,necesareşisuficientepentrucalificareainfracţiunilor.DupăopiniaacademicianuluiKudrea

vţev,semnelecomponentedeinfracţiune,cuajutorulcărorafaptasecalificăcainfracţiune,trebuiesăcore

spundăurmătoarelorcerinţe19:

1.împreunăcualtesemne,să-ideterminecaracterulprejudiciabil,vinovăţiaşiilegalitateafaptei;

2.sădeosebeascăoinfracţiunedealteinfracţiunişicontravenţii;

3.săfiedirectindicateînlegesausăreiasădinealainterpretare;

4.sănuderivedinaltesemne;

5.săfiepropriituturorinfracţiunilorceaparţindeoanumităcategorie.

Lamulteinfracţiuniacestesemnesuntasemănătoare,avânddoaromicădiferenţiere,spreexemplu

,furtulşijafulsedeosebescdoarprinmodulsustragerii.Calificareacorectăacomponenţelorînruditeebaz

atăpestrictădeterminareasemnelordistinctive,careexistăorilipsescîncomponenţadatădeinfracţiune.

17

N. Giurgiu, ibidem, op. cit., p. 110 18

Ivan Macari, Drept penal al Republicii Moldova: partea specială, Ed. CE USM, Chişinău, 2003, p. 86 19

В. Н. Кудрявцев, op. cit., p. 60

42

Deseoricomponenţeleînruditeseraporteazălaparteşiîntreg.Înacestcaz,faptasevacalificadupănormas

pecialăceconţinesemnelefapteicomise.Lacalificareacomponenţelorînrudite,pelângăevidenţierease

mnelordistinctiveesteimportantdeastabilişielementelecomune.

CAPITOLUL3

Obiectulinfracţiunii

1. Noţiuneadeobiectalinfracţiunii

2. Categoriideobiectealeinfracţiunii

3. Obiectuljuridicalinfracţiunii

4. Obiectulmaterialalinfracţiunii

1.Noţiuneadeobiectalinfracţiunii

Înfiecaresocietateexistădiverserelaţiiîntrestatşicetăţeni,întrediferiteinstituţii,organizaţiişiîntr

eprinderi.Toateacesterelaţiisuntocrotitedelegeapenală.

Relaţiilesocialereprezintăraporturiledintremembriisocietăţii,atitudinealorfaţădeanumitevalo

risociale.Acesterelaţiicuprindurmătoareleelemente:subiecţiirelaţiilorsociale(participanţii),drepturi

leşiobligaţiunilelor,evenimentelesaucircumstanţelecaregenereazăacesterelaţii.

Infractorul,prinfaptasa(acţiunesauinacţiune)socialmentepericuloasă,pricinuieşteodaunăconc

retăsocietăţiişi,înacelaşitimp,relaţiilorsocialeocrotitedelegeapenală.Toaterelaţiilesocialeocrotitede

legeapenalălacareatenteazăsubiectulconstituie,înteoriaşipracticadreptuluipenal,obiectulinfracţiuni

i20.

Caacţiunea(inacţiunea)persoanei,casăfieconsideratăpericuloasăpentrusocietate,eatrebuiesăl

ezezesausăseîncercelezareauneiadintrevalorileocrotiteprinnormeledreptuluipenalşiindicateînart.2

CP,acesteareprezintăoimportanţăatâtdemare,încâtsuntprevăzutechiarlaînceputulCodului,constitui

ndscopullegiipenale.Orinormajuridică–inclusivnormadedreptpenal–

prevedeoriceprejudicii,inclusivcelecauzaterelaţiilorsocialereglementateprinea.

Fiecareinfracţiuneatentează,înrealitate,laovaloaresocialăconcretăreglementatădelegeapenal

ă.Însocietatenuexistăinfracţiunifărăobiectdeatentare.Stabilireajustăaobiectuluiinfracţiuniiprezintă

importanţăpentruadeterminaconţinutulinfracţiuniidate,pentrucalificareacorectăşiaplicareauneiped

epseadecvate.

Precizareaobiectuluiprezintăimportanţălastabilireaexistenţeiinfracţiunii,deoareceaceastanup

oateficonsideratăcaataredacăacţiunea(inacţiunea)nuaatinsvreunadinvalorileapăratedenormeledrep

tuluipenal,adicălipseştepericolulsocialpentruele.

Acţiunea(inacţiunea)infracţionalăpoatefiexprimatăprincauzareauneidauneconsiderabilesubi

ecţilorrelaţiilorsociale,dincarefacpartestatul,organelelui(instituţii,organizaţii,întreprinderi),organi

zaţiiobşteşti,societăţipeacţiuni,cetăţeniietc.Însăinfracţiuneamaipoateprejudiciaşiasemeneaelement

20

V.Dongoroz şi colaboratorii, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol.III, Bucureşti, Editura Academiei,

1971, p.7.

44

ealerelaţiilorsocialecumsuntoamenii,bunurilemateriale,adicăacelevalorisocialecareformeazărelaţi

ilesocialecaatare.Prinurmare,obiectalinfracţiuniipoatefinumaiacelerelaţiisociale,asupracăroraes

teorientatăforţainfracţională,înrezultatulcăreia,acesteasuntprejudiciatesausuntpuseînpericol.

Astfel,studiereaobiectuluiinfracţiuniipermitecunoaştereasistemuluidevaloriocrotitederamur

arespectivăadreptuluişirelevăopţiuneapoliticăcuprivirelaapărareajuridico-

penalăaanumitorvalorisocialeconsideratedreptvalorifundamentalealeorânduiriidestatşisocialeînca

refuncţioneazădreptulpenalalRepubliciiMoldova.

Legeapenalăocroteştecelemaiimportanterelaţiisociale,cumarfiviaţa,sănătatea,drepturileşiint

ereselepersoanei,orânduireadestatşisocialăaRepubliciiMoldova.

2.Categoriideobiectealeinfracţiunii

ÎnteoriadreptuluipenalalRepubliciiMoldova,obiectulinfracţiuniiesteclasificatîntreicategorii:

obiectulgeneral(comun)alinfracţiunii,obiectulgeneric(degrup)şiobiectulnemijlocit.

1. Obiectulgeneral(comun)alinfracţiuniiesteconstituitdetotalitateavalorilorocrotitedenorme

lelegiipenale.Înultimăinstanţă,oricareacţiune(inacţiune)periculoasă,prevăzutădelegeapenală,lezea

zăsocietatea„şiîntreagaordinededrept”(art.2CP),indiferentdacăestevorbadetrădaredepatrie,furtînd

aunapatrimoniuluipublicsauparticular,lovireetc.Astfel,obiectulgeneralesteunicpentrutoateinfracţi

unile.

Înacelaşitimp,determinarealuioferăposibilitateadeadescopericonţinutulsocial-

politicaldreptuluipenal,de-astabilicaracterulsocialpericulosaluneifapteconcrete,nepermiteîntr-

unşirdecazurisădeosebiminfracţiuneadealtedelicte.

2. Obiectulgeneric(degrup)alinfracţiuniiesteconstituitdeunanumitgrupdevalorisocialedeace

eaşinatură,caresuntocrotitedelegeapenalădeoriceatentatinfracţional.Astfeldeinfracţiunisunt:furtul,

jaful,tâlhăria,escrocheria,însuşireasaudelapidarea,distrugereasaudeteriorareaavutuluiproprietarulu

i,adicăinfracţiunilecareatenteazălaunulşiacelaşiobiectgeneric–

relaţiilesocialedeproprietate.Aşadar,obiectulgenericestecomunpentruoanumităgrupădeinfracţiuni,

constituind,înacelaşitimp,oparteaobiectuluigeneral,deciaflându-seîntr-

unraportalpărţiifaţădeîntreg.

Subaspectulsistematizăriilegislative(tehnico-

juridice),grupelordeinfracţiunilecorespundtitluriledinCP.Înart.7CPsuntenumerateprincipaleleobie

ctegenerice,cumarfi:viaţaşisănătateaomului,ordineasocialăşidestat,proprietatea,drepturilepolitice,

drepturiledemuncăşialtedrepturialecetăţenilor.DupăacelaşiprincipiusuntaranjateşicapitoleleînPart

easpecialăaCoduluipenalalRMcapitolulI„Infracţiunicontrastatului”;capitolulII„Infracţiunicontrav

ieţii,sănătăţii,libertăţiişidemnităţiipersoanei”;capitolulIII„Infracţiunicontraproprietăţii”etc.

Listaobiectelorgenerice(degrup)estestabilitădelegislatorînfuncţiedeimportanţaunuisaualtuig

45

rupderelaţiialesocietăţiinoastre.

Obiectulgenericalinfracţiuniiareimportanţăşipentrudeterminareacaracteruluisocial-

periculosalinfracţiunilor,pentruclasificarealorîninfracţiuni:deosebitdegrave,grave,cenuprezintăun

marepericolsocialşineînsemnate.

3.Obiectulnemijlocitalinfracţiuniieconstituitdevaloareaîmpotrivacăreiaseîndreaptănemijloci

tacţiunea(inacţiunea)prevăzutădelegeapenală,valoarecaracterizatăprinanumitetrăsăturiproprii,spe

ciale,careservesclaindividualizareauneiinfracţiunidincodulaceleiaşigrupesausubgrupe.Deexemplu

,încomponenţeledeinfracţiuniexpuseîncapitolulIIalPărţiispecialeaCoduluipenalsuntincluseinfracţi

unilecareatenteazălapersoanăcalaunobiectgeneric,darfiecarecomponenţăînparteincludeatentatelel

aobiectedesinestătătoare,cumarfi:viaţa–încazdeomor,sănătatea–

laprovocarealeziunilorcorporaleetc.

Estenecesarsămenţionămcărelaţiilesocialesuntstrânslegateîntreele;deaceeafiecareinfracţiun

edintr-

oanumităgrupălezeazătoatevaloriledingruparespectivăşi,înacelaşitimp,doarunaspectanumitalacest

eivalori,deşipoateavealocşipricinuireadedaune,înmodobiectiv,maimultorrelaţiisocialeconcomitent

.Deexemplu,huliganismulesteunactceîncalcăgrosolanordineapublică.Totodată,acestactdeseoripric

inuieştedauneşisănătăţiicetăţenilor,cinsteişidemnităţiipersonale,avutuluiproprietarului.Înacestcaz,

nutoatevalorilesocialevătămatesuntincluseîncomponenţaobiectuluinemijlocit,cinumaiaceleacares

untprincipaleşicarepredomină.Deaceeaobiectulnemijlocitalhuliganismuluiesteordineapublică.

3.Obiectuljuridicalinfracţiunii

ÎnteoriadreptuluipenalalRepubliciiMoldova,obiectulinfracţiuniiesteclasificatîntreicategorii:

obiectuljuridicgeneral(comun)alinfracţiunii,obiectuljuridicgeneric(degrup)şiobiectuljuridicspeci

al.

1.Obiectuljuridicgeneral(comun)alinfracţiuniiesteconstituitdetotalitateavalorilorocrotiteden

ormelelegiipenale.Înultimăinstanţăoricareacţiune(inacţiune)periculoasă,prevăzutădelegeapenală,l

ezeazăsocietatea„şiîntreagaordinededrept”(art.2CP),indiferentdacăestevorbadetrădaredepatrie,fur

tîndaunapatrimoniuluipublicsauparticular,lovireetc.Astfelobiectuljuridicgeneralesteunicpentruto

ateinfracţiunile.

Înacelaşitimp,determinarealuioferăposibilitateadeadescopericonţinutulsocial-

politicaldreptuluipenal,de-astabilicaracterulsocialpericulosaluneifapteconcrete,nepermiteîntr-

unşirdecazurisădeosebiminfracţiuneadealtedelicte.

2.Obiectuljuridicgeneric(degrup)alinfracţiuniiesteconstituitdeunanumitgrupdevalorisociale

deaceeaşinatură,caresuntocrotitedelegeapenalădeoriceatentatinfracţional.Astfeldeinfracţiunisunt:f

urtul,jaful,tâlhăria,escrocheria,însuşireasaudelapidarea,distrugereasaudeteriorareaavutuluiproprie

46

tarului,adicăinfracţiunilecareatenteazălaunulşiacelaşiobiectgeneric–

relaţiilesocialedeproprietate.Aşadar,obiectuljuridicgenericestecomunpentruoanumităgrupădeinfra

cţiuni,constituind,înacelaşitimp,oparteaobiectuluigeneral,deciaflându-seîntr-

unraportalpărţiifaţădeîntreg.

Subaspectulsistematizăriilegislative(tehnico-

juridice),grupelordeinfracţiunilecorespundtitluriledinCP.Dupăacelaşiprincipiusuntaranjateşicapit

oleleînParteaspecialăaCPRMcapitolulI„Infracţiunicontrapăciişisecurităţiiomeniriiinfracţiuniderăz

boi”;capitolulII„Infracţiunicontravieţii,sănătăţiipersoanei”;etc.Listaobiectelorjuridicegenerice(de

grup)estestabilitădelegislatorînfuncţiedeimportanţaunuisaualtuigrupderelaţiialesocietăţiinoastre.

Obiectuljuridicgenericalinfracţiuniiareimportanţăşipentrudeterminareacaracteruluisocial-

periculosalinfracţiunilor,pentruclasificarealorîninfracţiuni:excepţionaldegrave,deosebitdegrave,gr

ave,maipuţingrave,uşoare.

3.Obiectuljuridicspecialalinfracţiuniieconstituitdevaloareaîmpotrivacăreiaseîndreaptănemij

locitacţiunea(inacţiunea)prevăzutădelegeapenală,valoarecaracterizatăprinanumitetrăsăturiproprii,

speciale,careservesclaindividualizareauneiinfracţiunidincodulaceleiaşigrupesausubgrupe.Deexem

plu,încomponenţeledeinfracţiuniexpuseîncapitolulIIalPărţiispecialeaCoduluipenalsuntincluseinfr

acţiunilecareatenteazălapersoanăcalaunobiectgeneric,darfiecarecomponenţăînparteincludeatentat

elelaobiectedesinestătătoarecumarfi:viaţa–încazdeomor,sănătatea–lavătămareacorporalăetc.

Estenecesarsămenţionămcărelaţiilesocialesuntstrânslegateîntreele,deaceeafiecareinfracţiun

edintr-

oanumităgrupălezeazătoatevaloriledingruparespectivăşi,înacelaşitimp,doarunaspectanumitalacest

eivalori,deşipoateavealocşipricinuireadedaune,înmodobiectiv,maimultorrelaţiisocialeconcomitent

.Deexemplu,huliganismulesteunactceîncalcăgrosolanordineapublică.Totodată,acestactdeseoripric

inuieştedauneşisănătăţiicetăţenilor,cinsteişidemnităţiipersonale,avutuluiproprietarului.Înacestcaz,

nutoatevalorilesocialevătămatesuntincluseîncomponenţaobiectuluinemijlocit,cinumaiaceleacares

untprincipaleşicarepredomină.Deaceeaobiectulnemijlocitalhuliganismuluiesteordineapublică.

Obiectulnemijlocitesteunelementobligatoriu,unfactorindiscutabilalcomponenţeideinfracţiun

e.Deseoriordineaarticolelor,careprevădrăspundereapenalăpentruinfracţiuniconcretedinsistemulPă

rţiispecialeaCoduluipenalînlesneştepercepereajustăaobiectuluinemijlocit.Suntfoartepuţineinfracţi

unicaresedeosebescunadealtadoardupăsemneleobiectuluinemijlocit.

Înlegislaţiapenalăfigureazănormecareprevădrăspundereapenalăpentruinfracţiuneaceatentea

zăconcomitentladouăobiectenemijlocite,aşa-

numitainfracţiunecomplexă.Deexemplu,atacultâlhărescatenteazăladouăobiectenemijlocite:laavut

ulproprietaruluişipersoanavictimei.Astfeldeinfracţiunesenumeşteinfracţiunecuobiectdublu.

Stabilireacorectăasemnelorobiectuluinemijlocitestefoarteimportantă,eapermite,înprimulrân

47

d,sădeterminămcorectcaracterulrelaţiilorsocialeconcrete,precumşisemnelespecificealefiecăreiinfr

acţiuni.

Aşadar,obiectulinfracţiuniiesteunelementstrictnecesar,indispensabilalcomponenţeideinfracţ

iune.Faptapoateficalificatăcainfracţiunenumaidacăeaatenteazălaorelaţiesocialăconcretă,careesteo

crotitădelegeapenală.Stabilireaobiectuluijuridicnemijlocit,încursulexaminăriijuridiceacomponenţ

eideinfracţiunenuprezintămaridificultăţi.Elpoatefistabilitprindeterminareadauneipricinuiteînmodd

irectsauindirectvalorilorsocialeocrotitedelegeapenală.

Înafarădeobiectulobligatoriualinfracţiunii,existăşiobiectesecundare,carepotfiprezentesaunu,

lasăvârşireauneiinfracţiuniconcrete.

Prezenţaobiectuluisecundarprovoacăsporireagraduluidepericolsocialalfaptei,ceeaceînmodo

bligatoriutrebuiesăfieluatînconsideraredeinstanţadejudecatălastabilireamodalităţiişimăsuriideped

eapsă.

4.Obiectulmaterialalinfracţiunii

Obiectulmaterialalinfracţiuniiestelucrulsaufiinţacareîncorporeazăunelevaloriocrotiteprinleg

eapenală,asupracăruiaseîndreaptăacţiunea(inacţiunea)prevăzutădeaceastălege.Elesteprezentnuma

iîncazulinfracţiunilormateriale(carezultat,daună).Deexemplu,încazulfurtului,delapidării,obiectul

materialîlconstituiebunurilesustrase;încazulomorului–

corpulpersoaneietc.Însăobiectulmaterialnuexistăînprocesuloricăreiinfracţiuni,cinumaialacelorcar

eatenteazălaovaloaresocialăocrotităjuridic,ceconstăsauseexprimăîntr-

oentitatematerială.Aşadar,obiectematerialealeinfracţiuniisuntobiectelelumiimateriale,asupracăror

aatenteazănemijlocitfăptuitorul.Obiectulmaterialnuesteorelaţiesocială,cielementulconstitutivalace

steirelaţii.

Pentrumulteinfracţiuniobiectulmaterialesteunelementstrictnecesarşiobligatoriu.Însăuneleinf

racţiuninupresupununobiectmaterial.Deexemplu,eimposibilanumiobiectulmaterialalhuliganismul

ui,alabuzuluideserviciu,alunorinfracţiunicontrastatuluietc.

Atentatulinfracţionalasupraanumitorobiectematerialepoatecauzadiversedauneunorlucruriap

artesaupoateschimbaordinealor,dereglândprinaceastaunoarecaremodstabilitdeactivitate,respectivr

elaţiilesocialealecărorelementeerauconstituitedeacesteobiectemateriale.Astfel,încazdejaf,bunultre

cedinposesiaproprietaruluiînceaainfractorului,laîncălcarearegulilorsecurităţiicirculaţieitransportul

uisedistrugsausedeterioreazămijloaceledetransportetc.

Dupăcumafostmenţionatdeja,lasăvârşireainfracţiunii,întotdeaunaseaduceodaunăconcretărel

aţiilorsociale,careconstituieobiectulinfracţiunii.Deseori,obiectuluimaterialalatentatuluiinfracţiona

lnuisecauzeazăniciodaunăpropriu-

zisălasăvârşireainfracţiunii,deexemplu,lasăvârşireafurtului,jafului,tâlhărieietc.Înunelecazuriobiec

48

telematerialealeatentatelorinfracţionalenunumaicănusuferăniciunprejudiciu,ci,dimpotrivă,infracto

rulcreeazăcelemaibunecondiţiipentrupăstrarealor.Uneori,obiectulmaterialalatentatuluiinfracţional

suferămodificări,sedeteriorează,isereducecalitateasauchiarestenimicit.

CAPITOLUL4

Laturaobiectivăainfracţiunii

1. Noţiuneaşiimportanţalaturiiobiectiveainfracţiunii

2. Acţiuneasauinacţiuneaprejudiciabilăafapteicaunactdeconduităexterioară

3. Urmărileprejudiciabile

4. Legăturadecauzalitatecaelementimportantallaturiiobiective

5. Metoda,locul,timpul,mijloaceleşiîmprejurărilesăvîrşiriiinfracţiunii

1.Noţiuneaşiimportanţalaturiiobiectiveainfracţiunii

Oriceacţiuneauneipersoaneresponsabileesteneapăratdirijatădepsihicaşivoinţalui.Deaceeasăv

ârşireaoricăreiinfracţiunisecaracterizeazăprindouălaturistrânslegateîntreele:laturaobiectivăşilatur

asubiectivă.Laturaobiectivăesteaspectulexterioralinfracţiunii(ceeacevedemşisimţimînrealitate,iarl

aturasubiectivăesteaspectulinterioralaceluiaşiproces(ascuns,ceareloclanivelpsihicdeintenţiesauim

prudenţă),aflîndu-seînraportdereciprocitateşiinterdependenţă.

Interacţiuneadintrelaturaobiectivăşiceasubiectivăainfracţiuniiedeterminatădefaptulcăprimao

orienteazăşioreglementeazăpeceade-

adoua.Înaintedeaacţionafizic,infractorulacţioneazămintal:analizeazăcircumstanţele,totprocesulinf

racţionaltreceprinconştiinţalui,iadeciziapecareapoiotranspuneînfaptă,îşialegeobiectuldeatentare,lo

culdeatac,timpul,împrejurările,prevedeurmărilefapteisale,voieştesauadmiterezultatulpericulosetc.

Aşadar,laturaobiectivăainfracţiuniiserealizeazăprinmanifestareaexterioarăaomului–

acţiune,inacţiune–careatinge,lezeazăvalorilesociale(obiectul)ocrotitedelegeapenală.

Înlegislaţie,trăsăturilelaturiiobiectivealeinfracţiuniisuntprevăzuteînmoddiferit,înuneleartico

leesteindicatănumaiacţiuneasauinacţiuneasocial-periculoasă(furtul–art.186.,huliganismul–

art.287CP,lipsireadeviaţădinimprudenţa–

art.149CP.,vătămareaintenţionatăgravăaintegrităţiicorporale–

art.151),iarînaltearticoleesteindicatăatâtacţiunea(inacţiunea),câtşiconsecinţelepericuloase(excesul

deputeresaudepăşireaatribuţiilordeserviciu–art.328CP).

Laturaobiectivăaoricăreiinfracţiuniincludeînstructurasa,următoarele semne:

– faptainfracţională;

– consecinţeleinfracţionalesocial-periculoase;

– raportuldecauzalitatedintreacţiune(inacţiune)şiconsecinţelesocialmentepericuloase;

– trăsăturilefacultative.

50

2.Acţiuneasauinacţiuneaprejudiciabilăafapteicaunactdeconduităexterioară

Oricefaptăinfracţională,dupănaturasa,estesocial-

periculoasă,ilicităşicauzeazădaunerelaţiilorsociale,ocrotitedelegesauprovoacăosituaţiepericuloasă

pentruacestea.

Ceamairăspândităformăafapteisocial-

periculoaseesteformaactivădecomportareapersoanei(împuşcă,loveştecucuţitulsaucupumnalul,cupi

stolul,aruncăopiatră,răspândeştezvonuri,ştirifalse,iamită),numităînlegeapenalăacţiune.

Astfel,acţiuneaestecomportareaumanăactivă,conştientăşivoluntarăprincaresubiectulîncalcăî

ndatorireadeaseabţinedelaoanumităconduită.

Subraportulmijloacelorderealizare,acţiuneasepoateînfăptuiprincuvinte,încazulinfracţiunilor

camărturiemincinoasă,prinactemateriale,încazulinfracţiunilorcafurtul,violul,etc.şiînscris,încazuli

nfracţiuniidefalsînactepublice.

Însensjuridico-

penal,acţiuneaşimişcareaimpulsivăsuntnoţiunistrânslegateîntreele,însănusuntidentice.Pedeoparte,

mişcărileinstinctive,reflexesauimpulsivenualcătuiescînsensjuridicoacţiune,deoarecenusuntcontrol

atedeconştiinţăşinupoartăuncaractervolitiv.Deaceeasubiectulcareaacţionatînacestmodnupoatefitra

slarăspunderepenală,deoareceînacestcazarelocomişcareaccidentalăşiimpulsivăacorpului.

Acţiuneaînsănusereducelaosingurămişcareconştientizatăşivolitivăacorpului,cireprezintăunc

omplexdemişcărialecorpuluicondiţionatereciproc,ceconstituiefaptapericuloasă.Deexemplu,lovitur

acupumnul,careacauzatleziunicorporale,reprezintăosingurămişcare;sustragereapeascunsabunurilo

rproprietaruluidinîncăpereconstituieuncomplexdemişcărialecorpului.

Acţiuneaîncepedinmomentulsăvârşiriiprimeimişcărivolitiveşiconştienteacorpului,careareun

caracterpericulosşiilegal.Momentulfinalvafioriterminareaacţiunii,orisurvenireaconsecinţelornegat

ive.

Prininacţiuneseînţelegecomportareapasivă,conştientăşivolitivă,careseexprimăprinneexecuta

reaacţiuniicare,conformlegii,trebuieîndeplinită,înfăptuită,încălcându-

se,înacestfel,onormăoperativă.Deexemplu,neacordareaajutoruluiunuibolnav(art.162CP).

Pentrucaoatitudinepasivăsăpoatăconstituielementulmaterialaluneiinfracţiuniestenecesarsăe

xisteîndatorirealegalădeaacţiona,deainterveni,luândanumitemăsurisauprecauţiunipentruapreîntâm

pina,oprisau,dupăcaz,aînlăturaanumiteconsecinţenegativepentrusocietate.

Inacţiuneasedeosebeştedeacţiuneprinlaturafizicăexterioară.Pentrusăvârşireauneiinacţiunise

cereprezenţauneiobligaţiişiposibilitatearealăapersoaneideaacţiona21.

Obligaţiadeaacţiona,deaexecutaanumiteacţiunipoateaveadiferitetemeiuri:

1) Oasemeneaobligaţiepoatefistabilită,maiîntâidetoate,delegesauunaltactsubordonatlegii(de

21

M. Zolyneak, M. Michinici, Drept penal. Partea generală, Iaşi, Fundaţia „Chemarea”, 1999, pag. 123.

51

exemplu,reguliledecirculaţierutierăîiobligăpeconducătoriiautosăacordeajutorulnecesarpersoanelo

rcareauavutdesuferitînurmaunuiaccidentrutier).

2) Obligaţiadeaacţionaîntr-

unanumitmodrezultăşidinnaturaîndatoririlorprofesionalesaudeserviciu.

3) Obligaţiajuridicădeaacţionarezultăşidintr-

unordinbazatpelegeşisemnatdepersoanăoficială.

4) Obligaţiadeasăvârşianumiteacţiunireieseşidincomportareaanterioarăapersoanei,princarea

fostcreatpericolulcauzăriidauneianumitorintereseocrotitedelegeapenală.

3.Urmărileprejudiciabile

Urmărileprejudiciabilesausocialmentepericuloaseconstauînschimbărileproduseînrealitateaî

nconjurătoare(avalorilorocrotitedelegeapenală)sauînpericolulproduceriiunorasemeneaschimbărid

atorităacţiunii(inacţiunii)prevăzutedelegeapenală.Deexemplu,încazdefurtsediminueazăpatrimoni

ul,încazdespionaj,secreeazăunpericolpentrusiguranţastatului.

Pericolulsocialalinfracţiunilorconstăanumeînfaptulcăeleprovoacăpericolulsauaducdaunerel

aţiilorsociale,intereselorsocietăţiisaualeindividului.

Nuexistăinfracţiunefărădaună.Astfel,îndependenţădecaracteruldauneicauzateobiectuluideat

entare,urmărilecriminalepotfimaterialeşiformalesaunemateriale.

1. Urmărilematerialealeinfracţiuniipotfi:

a)patrimoniale,cumsunt,deexemplu,furtulsaudistrugereaaveriiproprietaruluietc.;

b)fizice,cumsunt,deexemplu,omorul,provocareadeprejudiciiintegrităţiicorporaleapersoanelo

retc.

2. Urmărileformalealeinfracţiuniisecaracterizeazăprinfaptulcăelenufacpartedinlumeamateri

ală,dindomeniulrelaţiilorsociale.Acesteasunt:

a)daunecauzateintereselorpersonalităţii(ofensa,ultrajul,insulta);

b)dauneaduseactivităţiiaparatuluidestatşiorganizaţiilorobşteşti(infracţiuniisăvârşiteprinabuz

deputere,infracţiunicontrajustiţiei,infracţiunicontraordiniiadministrativeetc.).

Îndependenţădefaptulincluderiiurmărilorcriminaleîncomponenţadeinfracţiuneîncalitatedeel

ementedesinestătătoare(independente)aleei,îndreptulpenalesteacceptatădivizareatuturorinfracţiun

ilorînformaleşimateriale22.

4.Legăturadecauzalitatecaelementimportantallaturiiobiective

Pentruaexplicaacestelementallaturiiobiectiveenevoiedecâtevaprecizăriprealabilecureferirela

noţiuniledebază.Astfel:

22

C. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală, Bucureşti, ALL, 1997, pag. 175.

52

1.Raportuldecauzalitateesteocategorieobiectivă,deoareceexistăînmodobiectiv,indiferentdac

ăşicumsereflectăînconştiinţanoastră.Oricefenomenareoanumităcauză,unanumitfactorgenerator,iar

relaţiadecauzalitatedintreacestedouăfenomeneexistăînmodobiectiv,chiardacănus-

areuşitstabilireaeioriafoststabilităgreşit.

2.Raportuldecauzalitatepresupunenecesitateadeterminăriiunortermeni–

denumirialefenomenelorîntrecaresestabileşte,şianume;fenomenulcauză,cafactorgeneratorşifenom

enulefect,carezultatgenerat.Cauzaestefenomenulcare,înanumitecondiţiiprecedeşideterminăînmod

obiectivunaltfenomen,denumitefect,fiindfenomenulrezultatşideterminatdefenomenulcauză.

Legăturacauzală,caşioricealtătrăsăturăacomponenţeideinfracţiune,nupoatefipresupusă,citre

buiesăfiedovedităînprocesulanchetăriişialdezbaterilorjudiciare.

Pentrucaacţiuneasăfiecalificatădreptcauzăaconsecinţelorsurvenite,eatrebuiesăcorespundăun

oranumitecerinţe:

1.Raportulcauzalesteunprocescaredecurgeîntr-

oanumităperioadădetimp.Actuldeconduită,interzis,alpersoanei,consideratdreptcauzăafapteirespec

tive,trebuiesăanticipezeacesteveniment.

2.Pentruarecunoaşteacţiuneapersoaneidreptcauzăaconsecinţelorcriminale,estenecesar,dease

menea,caurmărilesăsurvinăanumeînurmaacţiuniisăvârşitedepersoanarespectivă.

3. Organelejudiciarerecunoscacţiuneasauinacţiuneapersoaneidreptcauzăaconsecinţelorsurv

enitenumaiînacelecazuricândaceastăacţiunesauinacţiuneacreatoposibilitaterealăasurveniriiconseci

nţelorinfracţionale.

5.Trăsăturile facultative ale laturii obiective

Existăuneleinfracţiunipentruacărorcalificarelegislatorulconsiderănecesaraindicaînnormapen

ală,înafaracelortreisubelementeprincipalealelaturiiobiective,şiuneletrăsăturifacultative,cumsunt:ti

mpul,locul,modul,mijloculşiîmprejurărilesăvârşiriiinfracţiunii.Acesteasuntinalienabilesăvârşiriiu

neiinfracţiuniconcrete,deoareceexistenţaeinupoateficonceputăînafaraloculuişitimpului,iarcomiter

eaeiseefectueazăîntr-unanumitmodşiînanumiteîmprejurărişiadeseoricuanumitemijloace.

Trăsăturilefacultativealelaturiiobiective(locul,timpul,împrejurarea,modul,mijloacelesăvârşi

riiinfracţiunii)constituiesemneobligatoriialelaturiiobiectivenumaiatuncicândelesuntinclusedelegis

latorîncomponenţainfracţiunilorconcrete(detipatenuat,agravat).Înasemeneacazurieleinfluenţeazăs

ubstanţialstabilireagraduluidepericolsocialalfapteisăvârşite.

Astfelloculsăvârşiriiinfracţiunii,cafactor,încriminalisticăestedefinitcasuprafaţădeteren(strad

ă,câmp,pădureetc.),încăpere(casă,depozit,secţieetc.)undearelocnemijlocitinfracţiunea.

Trebuiereţinutfaptulcăloculsăvârşiriiinfracţiunii,urmeledescoperiteînacestloc,suntosursăim

portantădeprobeşideseoriservesccaelement-

53

cheieprincaresepotclarificaaltesemnealeinfracţiunii,obiectul,laturasubiectivăainfracţiunii.

Existăînsăuneleinfracţiunicare,dupăcumconsiderălegislatorul,potfisăvârşitedoarîntr-

unanumitloc.Deexemplu,actuldehuliganism(art.287CP)poateficomisnumaiînlocuripublice,evadar

ea(art.317CP)poateavealocnumaidinlocurilespecialedeprivaţiunedelibertateetc.

Timpulsăvârşiriiinfracţiuniipresupunecăfaptacareacauzatodaunăpericuloasăseconsiderăinfra

cţiune,indiferentdetimpulîncareafostsăvârşită(minutele,ora,ziua,săptămâna).Totuşiîndreptulpenal

existăsituaţiicândunelefapteseconsiderăinfracţiuninumaidacăsuntsăvârşiteîntr-

unanumittimp,deexemplu,sustragereapetimpderăzboi,părăsireadinproprieiniţiativăacâmpuluidelu

ptăsaurefuzuldeaacţionacuarmaîntimpulluptei(art.386CP).

Deasemenea,săvârşireafapteiîntr-

unanumittimpconstituieunelementagravantdecircumstanţăalanumitorinfracţiuni,deexemplu,dezer

tarea(art.371CP)etc.

Împrejurărilesăvârşiriiinfracţiuniireprezintăocondiţiegeneralăpentrusăvârşireainfracţiunii,i

ar,înunelecazuri,acestfactorexercităoinfluenţăesenţialăasupracaracteruluişigraduluidepericolsocia

l.Existăîmprejurăricarepotfiindicatedreptcircumstanţeceagraveazăsauatenueazărăspundereapenal

ă.

Moduldesăvârşireainfracţiuniireprezintăunelementalacţiuniisauinacţiuniiînsăşi,fiindrepreze

ntatdetotalitateadeprocedee,metodeşiacţiuni,princarepersoanaîşirealizeazăintenţiasacriminală.Un

eorimodulsăvârşiriiinfracţiuniideterminăcaracterulspecificalfapteiinfracţionale,limitândrăspunder

eapenală.Moduridesăvârşireaunorinfracţiunipotfiexploziile,incendiileetc.

Mijloaceledesăvârşireainfracţiuniireprezintădiverseinstrumente,unelte,obiecte,procedee(ira

diere)pecareinfractorulleutilizeazăcuscopuldeainfluenţaasupravictimeisauasupraaltorrelaţiisocial

edeveniteobiectealeinfracţiunii.Mijloculdesăvârşireainfracţiuniisedeosebeştedeobiectulatentatului

infracţionalprinfaptulcăelserveştedreptfactorexternpentrurealizareascopuluiinfracţional,oferindpo

sibilitateinfractoruluisărealizezeacestscop,cualtecuvinteelestemijloculmaterialcuajutorulcăruiainf

ractorulacţioneazădinafarăasupraobiectuluiatentatuluisauasupraaltorelementealerelaţiilorsociale.

CAPITOLUL5

Laturasubiectivăainfracţiunii

1. Noţiuneaşiimportanţalaturiisubiectiveainfracţiunii

2. Vinovăţia

3. Intenţiacaformăavinovăţiei

4. Imprudenţaşimodalităţilesale

5. Infracţiuneasăvîrşităcudouăformedevinovăţie

6. Motivulşiscopulinfracţiunii

7. Noţiuneaeroriişiimportanţaei

1.Noţiuneaşiimportanţalaturiisubiectiveainfracţiunii

Laturasubiectivă,caelementalinfracţiunii,cuprindetotalitateacondiţiilorcerutedelegecuprivir

elaatitudineaconştiinţeişivoinţeiinfractoruluifaţădefaptăşiurmărileacesteiapentrucaracterizareafap

teicainfracţiune.

Înliteraturadespecialitatecercetarealaturiisubiectiveainfracţiuniisefaceprinprismaelementelo

rsalecomponente:

– vinovăţia;

– mobilul;

– scopul.

Constatareamobiluluişiscopuluinuestenecesarăîncelemaimultecazuripentrurealizareaconţin

utuluilegalalinfracţiunii,cutoatecăsuntprezenteînlaturasubiectivăafiecăreiinfracţiuniconcrete.

2.Vinovăţia

Vinovăţiacatrăsăturăainfracţiuniireprezintăatitudineapsihicăafăptuitoruluifaţădefaptaşiurmă

rileproduse.Eaconstăînsăvârşireacuvoinţaliberăafaptei.

Înprevedereacondiţiiloreidecomitere,precumşiaurmăriloreipericuloasefaţădecareadoptăoan

umităpoziţie,iarîncazulneprevederiiurmării,vinovăţiaconstăînneglijenţafăptuitoruluifaţădeposibili

tateareprezentăriilor.

Înconţinutulvinovăţieiseconstatăexistenţaadoifactori:

– intelectiv(deconştiinţă);

– volitiv(devoinţă).

Factorulintelectivconstăînreprezentareaconţinutuluiobiectivalinfracţiunii.

Factorulvolitivreprezintăcapacitateasubiectuluicarearereprezentareafapteisaledea-

55

şidirijaînmodlibervoinţadeafistăpânpeacţiunilesale.

Estenecesarcafactorulvolitivsaacţionezeliber,fărăafiinfluenţatşideterminatdeoconstrângeree

xterioară,încazcontrarnuvafiantrenatarăspundereapenală.

Factorulintelectivarerolhotărâtorînconturareavinovăţieişiaformelorsale.

Formelevinovăţiei

Potrivitcoduluipenalvinovăţiaexistăcândfaptacareprezintăpericolsocialestesăvârşităcuintenţ

iesaudinculpă.Laacestedouăformedevinovăţie,teoriaşipracticaauadăugatoatreiaformă:praeterinten

ţia(intenţiadepăşită).

3.Intenţiacaformăavinovăţiei

„Intenţiaconstituieformafundamentală,generalăşioriginarăavinovăţiei”,menţioneazăA.Boroi

,maialescămajoritateainfracţiunilorsecomitcuintenţie,şidoarînmodexcepţional,dinimprudenţăsauc

udouăforme.

Potrivitart.17dinCodulPenalalRM,„Seconsiderăcăinfracţiuneaafostcomisăcuintenţiedacăper

soanacareasăvîrşit-

oîşidădeaseamadecaracterulprejudiciabilalacţiuniisauinacţiuniisale,aprevăzuturmărileeiprejudicia

bile,le-adoritsauadmitea,înmodconştieint,survenireaacestorurmări”.

Dinaceastădefiniţiereiesceledouămodalităţialeintenţiei:directăşiindirectă.

Intenţiadirectă.

Potrivitart.17CPintenţiadirectăsecaracterizeazăprinaceeacăfăptuitorulprevederezultatulfapt

eisaleşiurmăreşteproducerealuiprinsăvârşireaacţiuniisauinacţiuniiincriminate.Prinprevederearezul

tatuluiseînţelegereprezentareaurmărilorpecareleproduceacţiuneasa,adicălezareaobiectuluisaupune

reaînpericolaacestuia.

Înpracticajudiciarăsepoatedovedicudestulăuşurinţăînmajoritateacazurilorcafăptuitorulaprev

ăzutşiproducerearezultatuluiprincomitereafapteisale.ÎnaceastăprivinţaCurteaSupremădeJustiţieast

atuatcalovireavictimei,avândcaurmarefracturideboltăşidebazăacraniului,constituietentativălainfra

cţiuneadeomorşiimpuneconcluziacăinculpatulaacţionatcuintenţiadirectădeaucide.

Intenţiaindirectă

Aceastăformăavinovăţieiesteadouamodalitateaintenţieişiexistăatuncicândfăptuitorulprevede

rezultatulfapteisaleşideşinu-lurmăreşteacceptăposibilitateaproduceriilui.

Intenţiaindirectăcaracterizează,îngeneral,acţiunilesale,care,datoritămoduluioriîmprejurărilo

rîncaresuntsăvârşite,potproducedouăsaumaimulterezultate:

– unulacăruiproducereestecertăşiurmăritădefăptuitorfaţădecaresevareţineintenţiadirectă

şi,

– alteleacărorproducereesteposibilăşiacceptatădefăptuitorînraportcucaresereţineintenţiai

56

ndirectă.

Deşiintenţiaînaceastămodalitateestedenumităindirectăsaueventuală,înrealitatenuintenţiaeste

eventualădeoareceeasubzistăindiferentdacărezultatulafostvoitşiurmăritsauafostnumaivoitşiaccept

at,ceeaceesteeventualrezultatulsecundarpecarefăptuitorulîlacceptă.

Esteposibilăşisăvârşireauneisingureinfracţiunicuintenţieindirectă,aşacums-

areţinutdeCurteaSupremădeJustiţieînsituaţiaîncareinculpatulatrecutcumaşinaprintr-

unbarajorganizatdepoliţiştipeşosea,ceaavutdreptconsecinţăaccidentareagravăaunuiadintreei.

Altemodalităţialeintenţiei:

– intenţiasimplă;

– intenţiacalificată.

Intenţiasimplăesteatuncicândfăptuitorulprevederezultatulşiurmăreştesauacceptăposibilitate

aproduceriilui.

Intenţiacalificatăesteatuncicândfăptuitorulurmăreşteproducerearezultatuluiînvederearealiză

riiunuiscopprevăzutînnormaincriminatoare:

– intenţiainiţială;

– intenţiasupravenită.

Intenţiainiţialăconstăînprevederearezultatuluiacţiuniiîntr-

unmomentanteriorînceperiiacesteia.

Intenţiasupravenităaparepeparcursulexecutăriiacţiuniiiniţiale,cândfăptuitorulsehotărăştesa-

siamplificeactivitateainfracţională,urmărindşialterezultate.

Exemplu:făptuitorulpătrundeîntr-olocuinţăşi,văzândbunuridevaloare,leia.

– intenţiaspontană;

– intenţiapremeditată.

Intenţiaspontanăaparesubimpulsuluneistărideprovocarecândfăptuitorulreacţioneazăşicomit

efapta.

Intenţiapremeditatăpresupuneînsoţireaintenţieideopregătireprealabilăpentruarealizareuşitad

epăşităafaptei,însensulcaîntremomentulluăriihotărâriiinfracţionaleşicelalrealizăriieiseinterpuneun

intervaldetimp,încarefăptuitorulchibzuieşteasuprasăvârşiriifaptei,îşicreeazăalibiuripentruascăpad

erăspundereapenală.

– intenţiaunică;

– intenţiacomplexă.

Intenţiaunicaesteatuncicândfăptuitorulahotărâtsăvârşireauneisingureinfracţiuni.

Intenţiacomplexăesteatuncicândfăptuitorulahotărâtsăvârşireamaimultorinfracţiuni,cumarfii

nfracţiuneadetâlhărie.

57

4.Imprudenţaşimodalităţilesale

Potrivitart.18CPfaptaestesăvârşitădinimprudenţă„dacăpersoanacareasăvîrşit-

oîşidădeaseamadecaracterulprejudiciabilalacţiuniisauinacţiuniisale,aprevăzuturmărileeiprejudicia

bile,darconsideraînmoduşuraticcăelevorputeafievitateorinuîşidădeaseamadedecaracterulprejudici

abilalacţiuniisauinacţiuniisale,nuaprevăzutposibilitateasurveniriiurmăriloreiprejudiciabile,deşitre

buiaşiputeasăleprevadă”.

Astfel,faptaestesăvîrşitădinimprudenţăcândinfractorul:

– Prevederezultatulfapteidarnu-lacceptă,socotindfărătemeicăelnusevaproduce;

– Nuprevederezultatulfapteisale,deşitrebuiaşiputeasă-lprevadă.

Culpaaredouaforme:

– cuprevedere(cuuşurinţă);

– simplă(neglijenţă).

Culpacuprevedere

Aceastaformădevinovăţieexistăcândfăptuitorulprevederezultatulfapteisale,pecarenu-

lacceptăsocotindfărătemeicănusevaproduce.

Eaimplicăunanumitmoddecorelareaproceselorvolitiveşiintelectiveînproducerearezultatului.

Făptuitorulacţioneazăpebazaunoranumitecunoaşteriadatelorrealităţii,cunoaştereceseîntregeş

tecuprevederearezultatului,ceeacearasemănaculpacuprevederecuintenţia.Deosebireaconstăîncarac

terulimperfect,denaturatalambelorprocese.

Cunoaştereaesuperficială,denaturăa-

icreafăptuitoruluiconvingereacăvaputeaevitarezultatulaflatînreprezentareasa,darşiprevedereadena

turată,întrucâtrezultatuleprevăzutcaimposibil.

Avemculpăcuprevederecândunconducătorautoseangajeazăîntr-

odepăşireneregulamentarăşideşiprevedeposibilitateaproduceriiunuiaccident,sperăcăvaevitarezulta

tulpericulos23.

Neglijenţacaformăaculpeisecaracterizeazăprin:

– Făptuitorulnuarereprezentareaconsecinţeloracţiuniipentrucănufoloseşteîntreagasacapa

citateintelectuală,pentruaprevedeaurmărilefapteisăvârşite,deşiputeasaaibăaceastacapacitateşitr

ebuiasădepunătoatediligenţeleînconduitasa.

– Singuraformăavinovăţieiundefăptuitorulnuprevederezultatul,iarpentruafivinovatdeprod

ucerearezultatuluis-

aprevăzutobligaţiadeaprevedeaacestrezultatşiposibilitateaprevederiiacestuia.

Obligaţiadeprevederearezultatuluisededucedecelemaimulteoridinactelenormativeceregleme

nteazăexercitareaanumiteiacţiuni;medic,farmacist,şoferş.a.

23

Comentariu la Codul penal al Republicii Moldova, pag. 67.

58

Înaceastăprivinţă,obligaţiaconducătoruluiautodeaprevedeaurmărilepericuloaseînsituaţiacirc

ulăriipeşoselecuvitezăfoartemare,astaţionăriineregulamentareceauprovocataccidentuldecurgedinr

egulamentulcirculaţieipedrumurilepublicecetrebuiecunoscut.

Posibilitateadeprevedereconstituieocondiţiesubiectivăceseverificăînraportcupersoanafăptuit

orului,cufiecareinsînparte,înfuncţiedepregătirealui.

Darposibilitateadeprevederenusepoateraportalaunetalongeneral,abstract,launinsmediu,cidif

erădelauninslaaltul,înfuncţiedevârstă,deinstruire,deexperienţăînmuncă,degraduldeinteligenţăş.a.

Înliteraturadespecialitatesereţinşialtedenumirialeculpei:

– Nesocotinţa–ocomportarenechibzuită,fărăatenţiaceseimpuneînefectuareauneiacţiuni.

– Nebăgaredeseamă–ocomportareneatentăfaţădecondiţiileîncares-adesfăşuratacţiunea.

– Neaprecierea–

lipsadecunoştinţeelementarenecesarepentruîndeplinireauneianumiteacţiuni.

– Nedibacie–lipsadeabilitate,dedeprinderenecesarăpentrudesăvârşireauneiacţiuni.

5.Infracţiuneasăvîrşităcudouăformedevinovăţie

Deregulăinfracţiunilesesăvârşesccuosingurăformădevinovăţie.Existăşiinfracţiunicarecuprin

dcumulativînlaturalorsubiectiva,atîtintenţia,cîtşiimprudenţa,situaţiafiindcunoscutăsubdenumiread

e,,praeterintenţie”sau,intenţiedepăşită”,”vinovăţiemixtă”,”vinovăţiecompusă”.

Atuncicîndfăptuitorulsăvîrșeștecuintenţieofaptăprevăzutădelegeapenală,producedinimprud

enţăunrezultatmaigravsauunrezultatînplusfaţădecelprevăzutşiurmăritsauacceptat.Astfel,pelîngăur

măriledirecte,survinşiurmăriderivate,multmaigrave,carenusuntcuprinsedeintenţiaceluivinovat.

Conformprevederilorart.19CPRM,,,Dacă,dreptrezultatalsăvîrşiriicuintenţieainfracţiunii,se

producurmărimaigravecare,conformlegii,atragînăsprireapedepseipenaleşicarenueraucuprinsede

intenţiafăptuitorului,răspundereapenalăpentruatareurmărisurvinenumaidacăpersoanaaprevăzut

urmărileprejudiciabile,darconsideraînmoduşuraticcăelevorputeafievitatesaudacăpersoananuapr

evăzutposibilitateasurveniriiacestorurmări,deşitrebuiaşiputeasăleprevadă.Înconsecinţă,infracţiu

neaseconsiderăintenţionată”.

Infracţiuneasăvîrşităcudouăformedevinovăţiesecaracterizeazăprinurmătoareleaspecte24:

– îmbinareaadouăformediferitedevinovăţie:intenţiaşiimprudenţa;

– formeledevinovăţieprivescdiferitesemnealelaturiiobiective(faptaprejudiciabilăşiurmarea

prejudiciabilă)ceauimportanţădefapt;

– atitudineaimprudentăsemanifestădoarasupraurmărilorcalificate;

– douăformealevinovăţiiexistădoarîncazulformeloragravantealeinfracţiunii;

– infracţiunilesăvîrşitecudouăformedevinovăţie,înintegritatesuntconsiderateintenţionate.

24

А. И. Рарог, Вина в советском уголовном праве, Саратов, 1987, стр. 162.

59

Studiulinfracţiunilorcudouăformedevinovăţieestenecesarpentrudelimitareaacestorinfracţiun

i,pedeoparte,decelesăvîrşiteintenţionatşi,pedealtăparte,decelesăvîrşitedinimprudenţă,careaumulteî

ncomundupăsemneleobiective.

Înacestsens,organelejudiciaretrebuiesăstabileascăconcretintenţiaînraportcufaptainiţialăşiim

prudentăfaţădeurmareamaigravă,pentruacalificacorectfaptaşiaaplicaopedeapsăpenalăechitabilă.

6.Motivulşiscopulinfracţiunii

Motivulşiscopulinfracţiuniisuntuneledintresemneleindispensabile,absolutnecesarealeactului

volitiv,cefacpartedincomponenţalaturiisubiectiveacomponenţedeinfracţiune.

Doctrinadreptuluipenaldefineştemotivulinfracţiuniicafiindfactorulpsihiccare-

ldeterminăpeinfractorsăcomităfaptaprejudiciabilă.

Infracţiunilesecomitdincauzaunuiimpulsinterior.Asemeneaimpulsuriinternesuntgeneratede:

dorinţaobţineriiunorfoloaseilicite,detendinţaîmbogăţiriifărămuncă,desentimenteledeură,răzbunare

,gelozieetc.

Existenţamotivuluiîncazulsăvîrşiriioricăreiinfracţiuniesteunindicatoralnormalităţiipsihiceaf

ăptuitorului.Esteosarcinăpermanentăaorganelordeurmărirepenaledeastabilişidemonstra,înfiecarec

az,motivulconduiteiantisocialeainfractorului.

Importanţajuridico-

penalăamotivuluiinfracţiuniiestediferităînfuncţiedevaloareaatribuitădelegiuitoracestuiaîncadrulco

mponenţelorinfracţiuniiconcrete.Motivulpoateaveaurmătoarelesemnificaţii:

1. Deregulă,motivulfapteinuconstituieocondiţiepentruexistenţainfracţiunii,considerându-

secăprezenţavinovăţieiestesuficientăpentruîntregirealaturiisubiectiveainfracţiunii.Doarîncazurilee

xcepţionale,legiuitorulconsiderănecesarăexistenţaunuimotivcasemnobligatoriuallaturiisubiectivea

componenteiinfracţiunii.Motivulinfracţiuniipoatefiindicatexpresînconţinutularticoluluicorespunz

ătorsaupoatefisubînţeles.

2. Existăfaptepenalealcărormotiv,constituieunelementcircumstanţial,deordinsubiectiv,înfor

melecalificatealeinfracţiunii.(Deexemplu:omorulestecalificatcîndestesăvîrşitdininteresmaterial).

3. Motivulinfracţiuniipoatefiprevăzutdelegecacircumstanţăagravantăsauatenuantăgeneralăl

aindividualizarearăspunderiişipedepseipenale.(Deexemplu:dreptcircumstanţaagravantăserveştesă

vîrşireainfracţiuniidininteresmaterialsaualteintenţiijosniceart.77CPRM).

Prinscopalinfracţiuniiseînţelegefinalitateaurmărităprinsăvîrşireafapteipenale25.

Înfuncţiedeconţinutulsău,scopulinfracţiuniipoatefidivers:acaparareaputerii,goanadupăcâştig

uşor.Caşimotivul(mobilul),scopulesteocaracteristicăaactuluivolitiv,darnuesteprevăzutcasemnînco

mponenţainfracţiuniidecîtînmodexcepţional.Astfel,doarlauneleinfracţiuniscopulreprezintăunsem

25

C. Bulai, op. cit., pag. 193.

60

nconstitutivallaturiisubiective.(Deexemplu:pentruexistenţauneiacţiunidetîlhărieestenecesarcaatac

ulsăfiesăvîrşitasuprauneipersoane,înscopulsustrageriibunurilorart.188CPRM).

Existăunşirdenormedinconţinutulcărorasepoatesubînţelegescopulcasemnnecesaralcompone

nţeiconcretedeinfracţiune.Suntutilizateexpresiiprecum:,,s-aurmărit”,”pentrua...”,”învederea...”.

Laalteinfracţiuniscopulconstituieocircumstanţăagravantăainfracţiunii.(Deexemplu:omorulu

neipersoanesepedepseştemaiasprucîndfaptaafostsăvîrşită,,cuscopuldeaprelevaşi/sauutilizaoricom

ercializaorganelesauţesuturilevictimei”art.145CPRM).

Întoatecazurilecunoaştereascopuluiurmăritdefăptuitorestenecesarăpentrudeterminareagradu

luidepericolsocialalfaptei,pentrucunoaştereapericoluluiinfractoruluişipentrustabilireamăsuriideap

ăraresocialăadecvată.

7.Noţiuneaeroriişiimportanţaei

Pentrudeterminareacorectăalaturiisubiectiveacomponenţeiinfracţiunii,areoimportanţădeose

bităstabilireaesenţeişiinfluenţeieroriiasupraformeidevinovăţie.Îndoctrinapenală,eroareaestedefinit

ăca,,reprezentareagreşitădecătrecelcesăvârşeşteofaptăprevăzutădelegeapenalăarealităţiidinmo

mentulsăvîrşiriifaptei,reprezentaredeterminatădenecunoaştereasaucunoaştereagreşităaunordate

alerealităţii,fieaunordispoziţiilegale”26.

Eroareapoateaveacasursăfieocompletănecunoaştereauneiîmprejurăridefapt,oridedrept,încar

eaavutlocsăvîrşireafaptei,fieocunoaşteregreşită,inexactăaunorastfeldedate.

Înraportcuobiectulsăueroareapoatefidefaptşidedrept.

Eroareadedreptreprezintăapreciereagreşitădecătrevinovataesenţeidedreptsauaconsecinţelor

juridiceafapteisăvîrşite.Sedistingurmătoarelemodalităţialeeroriidedrept:

1. Apreciereagreşitădecătrecelcesăvârşeştefapta,caavînduncaracterinofensiv,neincriminatd

elegeapenală,atuncicîndînrealitateaceastaconstituieoinfracţiune.Aceastămodalitateaeroriinuexclu

derăspundereapenală,deoarecenecunoaşterealegiinupoatefiidentificatăculipsaconştientizăriicaract

eruluiprejudiciabilalfapteişinuconstituieojustificarepentrucelvinovat.

2. Apreciereagreşitădecătrecelcesăvârşeştefapta,caavînduncaracterprejudiciabil,incriminat

delegeapenală,atuncicîndînrealitateaceastanuconstituieinfracţiune.

3. Reprezentareagreşităafăptuitoruluiasupraconsecinţelorjuridicealeinfracţiuniisăvîrşite:cal

ificareafaptei,categoriaşicuantumulpedepseicepoatefistabilităpentrusăvîrşireainfracţiunii.Conştie

ntizareaîmprejurărilormenţionatenufacepartedinconţinutulintenţieişinuinfluenţeazăformavinovăţi

ei,deaceeanuexcluderăspundereapenală.

Încazuleroriidedrept,regulageneralăestecărăspundereapenalăapersoanei,ceareoreprezentare

greşităasupraparticularităţilorşiconsecinţelordedreptalefapteisăvîrşite,survineîncorespunderecuap

26

Explicaţii teoretice ale Codului penal român, op. cit., pag. 415.

61

reciereaacesteifaptedelegiuitorşinudecătresubiect.Astfel,eroareadedreptnuinfluenţeazăformavino

văţiei,calificareafapteişirăspundereapenalăafăptuitorului.

Eroareadefaptestenecunoaştereasaucunoaştereagreşităaunorstări,situaţiisauîmprejurăridefa

ptîncareafostsăvîrşităinfracţiuneaşicare,potrivitlegii,reprezintăfieunelementconstitutivalinfracţiun

ii,fieocircumstanţăagravantă.

Îndoctrinapenalăsuntcunoscuteurmătoarelemodalităţialeeroriidefapt:

– eroareînobiectulinfracţiunii;

– eroareîncaracterulacţiuniisauinacţiunii;

– eroareînurmărileinfracţionale;

– eroareînlegăturadecauzalitate;

– eroareîncircumstanţeleagravantealeinfracţiunii.

Eroareînobiectulinfracţiuniiexistăîncazulreprezentăriigreşiteainfractoruluiasupranaturiisoci

aleşidedreptaobiectuluiatentatului.Sunt2categoriialeacesteimodalităţideeroare:

– substituireaobiectuluiinfracţiunii(subiectulinfracţiuniiconsiderăcăatenteazălaunobiect,în

săînrealitate,atenteazălaunaltobiectjuridicgenericocrotitdelegeapenală);

– necunoaştereacircumstanţelorcareschimbăapreciereasocialăşidedreptaobiectuluiinfracţiu

nii.

Eroareîncaracterulacţiuniisauinacţiuniisepoatemanifestaîndouăsituaţii:

– persoanaapreciazăgreşitfapta,fiindprejudiciabilă,înrealitate,însă,aceastaneconstituindoinfr

acţiune.Aceastămodalitateaeroriinuinfluenţeazăformavinovăţiei,infracţiunearămânândintenţionat

ă;

– persoanaapreciazăgreşitfapta,fiindlegală,înrealitateînsăaceastafiindoinfracţiune.Aceastăm

odalitateaeroriiexcludeintenţiainfracţională,înlăturândrăspundereapenală.

Eroareînurmărileinfracţionaleconstăînreprezentareagreşităafăptuitoruluiasupraparticularită

ţilorcalitativesaucantitativealeprejudiciuluiprovocatprinsăvîrşireainfracţiunii.

Eroareîncalitateaurmărilorinfracţionale,adicăîncaracterulprejudiciabilalacestora,poatecons

taîn:

– prevedereaunorurmăricareînrealitatenuausurvenit.Aceastăeroarenuexcluderăspundereap

enală,faptafiindcalificatăcorespunzătorintenţieifăptuitorului;

– neprevedereaunorurmăricaredefaptausurvenit.Aceastăeroareexcluderăspundereapenalăp

entruprovocareaintenţionatăaurmărilorsurvenitedefapt,faptasubiectuluifiindcalificatăcafiindsăvîrş

itădinimprudenţă.

Eroareîncantitateaurmărilorinfracţionalesereferălareprezentareagreşităafăptuitoruluiprivin

dgraduldeprejudiciabilitatealurmărilorsurvenite.Urmărilesurvenitepotfimaigrave,cîtşimaiuşoareîn

comparaţiecucelepreconizatedeinfractor.

62

Eroareînlegăturadecauzalitateconstăîntr-

oreprezentaregreşităafăptuitorului,privindevoluţiaadevăratăadependenţeicauzaledintrefaptasăvîrşi

tăşiurmareasurvenită.

Eroareîncircumstanţeleagravantealeinfracţiuniiconstăînreprezentareagreşităainfractoruluid

esprelipsacircumstanţeloragravante,atuncicîndeleexistăsauinvers-

prezenţaacestoraatuncicîndeleînrealitatelipsesc.

CAPITOLUL6

Subiectulinfracţiunii

1. Noţiuneasubiectuluiîndreptulpenal

2. Vîrstacaotrăsăturăasubiectuluiinfracţiunii

3. Noţiunearesponsabilităţii

4. Noţiuneasubiectuluispecial

5. Persoanajuridică–subiectalinfracţiunii

6. Noţiuneasubiectuluispecial

1.Noţiuneasubiectuluiîndreptulpenal

Subiecţiiinfracţiuniinutrebuieconfundaţicusubiecţiidedreptpenal,întrucâtsubiecţiidedreptpe

nalauosferămultmailargăincluzândşisubiecţiiinfracţiunii,acestsubiectestemaimultabordatîndoctrin

eleceţindelegislaţialaRomână,laeiestefăcutăclasificareaînfuncţiedesubiectactivşisubiectpasivîntim

pcelanoisubiecţiaiinfracţiuniipotfiatîtpersoanelefizice,cîtşicelejuridice,ceeacestârneştemaimultec

ontroverseîntredoctrinari.

Toţisubiecţiiinfracţiuniisuntsubiecţidedreptpenal,darnutoţisubiecţiidedreptpenalsuntşisubie

cţiaiinfracţiunii27.

Înliteraturadespecialitatesubiectulinfracţiuniiesteclasificatîn:

– subiectactiv;

– subiectpasiv.

1.Subiectulactivpoateficalificat(circumstanţiat),cîndautorultrebuiesaaibăanumitecalităţiceru

tedelegeînmomentulsăvîrşiriifaptei(ex.:delapidareanupoatefisăvîrşitădecîtdefuncţionar,absenţanej

ustificatănumaidemilitaretc.).

2.Subiectulpasiv,persoanacaresuferăovătămaredepeurmauneiinfracţiuni.Subiectulpasivpoat

efi:subiectpasivgeneral(statulcareprezentantalsocietăţii);subiectpasivspecial,persoanafizicasaujur

idicavătămatănemijlocitprininfracţiune.

Astfelsubiecţiiinfracţiuniidesemneazăpersoanelefizicesaujuridiceimplicateînsăvârşireaunei

infracţiunifieprinsăvârşireafaptei,fieprinsuportareaconsecinţeloracesteia.

Legea penală reglementează numai subiectul activ al infracţiunii.

Într-oaccepţiunemaisimplă,subiectalinfracţiuniiestecelceacomisinfracţiunea.

Putemconchidecăsubiectalinfracţiuniiesterecunoscutăpersoanacareacomisofaptăprevăzutăd

elegeapenalăşicare,graţiefaptuluicăposedătoatesemneleprevăzutedelegepentruaceastăcategoriedes

27

Dongoroz, Tratat, pag. 407.

64

ubiect,estepasibilăderăspunderepenală.

Putemafirmacăpotficonsideraţisubiecţiaiinfracţiuniatîtpersoanelefizice,cîtşipersoanelejuridi

ce.Aceastaestereglementatdeart.21CP„SubiectulInfracţiunii”.

Persoanafizica,subiectalinfracţiunii

Aliniatul(1)art.21CPRM.Suntpasibilederăspunderepenalăpersoanelefiziceresponsabilecare,

înmomentulsăvârşiriiinfracţiunii,auîmplinitvârstade16ani.

Înalin.(1)art.21CPsuntindicatesemnelececaracterizează,îngeneral,persoanafizicăcasubiectal

infracţiunii.Acesteasunt:vârstacerutădelegeşiresponsabilitatea.

Subiectulinfracţiuniiestepersoanacaresăvârşeştenemijlocitlaturaobiectivăainfracţiunii,prinla

turaobiectivăainfracţiuniiseînţelegetotalitateacondiţiilorcerutedenormadeîncriminareprivitoarelaa

ctuldeconduităpentruexistenţainfracţiunii.

Subiectalinfracţiuniipoatefiatîtpersoanacaresăvârşeşteoinfracţiuneconsumată,cîtşiceacareco

miteotentativădeinfracţiune.

2.Vîrstacaotrăsăturăasubiectuluiinfracţiunii

Încadrulurmăririipenaleşijudecăriicauzei,trebuiesăsedovedeascăvârstaprecisăaminorului(zi

ua,luna,anulnaşterii).Aceastăchestiunesesoluţioneazăînconformitatecucerinţelelegiideprocedurăp

enală.Seconsiderăcăpersoanaaatinsvârstaanumitănuînziuanaşterii,ciîncepândcuziuaurmătoare.Lac

onstatareavârsteidecătreexpertizamedico-

legală,ziuanaşteriiurmeazăsăfieconsideratăultimaziaaceluian,careestenumitdeexpert,iarîncazulco

nstatăriivârsteiprinnumărulminimalsaumaximaldeani,sededucedinvârstaminimalăaacesteipersoan

epresupusădeexpertiză.

Pentrucaopersoanăsăpoatăfisubiectalinfracţiunii,eatrebuiesăfiatins,înmomentulcomiteriiinfr

acţiunii,oanumitălimitădevârstă.Or,numailaoanumităvârstă,şinudelanaştere,omuldobândeştecapa

cităţilepsihicecare-idauposibilitatedeaconştientizaacţiunilesaleşideaşileputeastăpâni.

Vârstageneralăpentrutragerealarăspunderepenalăapersoaneifiziceestede16ani.

Însălegiuitorulainclusînlistainfracţiunilorcarepotfiimputateuneipersoaneîncepîndcuvîrstade

14anifapteledeopericulozitatesporită(omor,tîlhărie),precumşifapteloralcărorpericolsocialesteacce

sibilafirecepţionat.

Persoanelefizicecareauvârstaîntre14şi16anisuntpasibilederăspunderepenalănumaipentrusăv

ârşireainfracţiunilorprevăzutelaart.145,147,151,art.152alin.(2),art.164,art.166alin.(2)şi(3),art.171

,172,175,186-188,art.189alin.(2)-(6),art.190alin.(2)-(5),art.192alin.(2)-

(4),art.192/1alin.(2)şi(3),art.196alin.(4),art.197alin.(2),art.212alin.(3),art.217alin.(4)litb),art.217/

1alin.(3)şialin.(4)lit.b)şid),art.217/3alin.(3)lit.a)şib),art.217/4,art.217/6alin.(2),art.260,268,270,27

1,art.275,280,281,283-

65

286,art.287alin.(2)şi(3),art.288alin.(2),art.290alin.(2),art.292alin.(2),art.317alin.(2),art.342.

CodulPenalprevedenişteinfracţiunipentrucarerăspundereapenalăsurvine,datorităunorcondiţi

iobiective,doarîncepîndcuvîrstade18ani,referitorlaaceastalaproblemavârsteidelacareesteposibilără

spundereapenală,trebuiesăavemînvederecăomarepartedininfracţiunileprevăzuteînparteaspecialăa

CPpotfisăvârşitenumaidepersoanecareauatinsoanumităvârstă.Deexemplu,infracţiuniledeatragerea

minorilorînactivitateacriminalăsaulaconsumulilegaldedroguripotfisăvârşitenumaidepersoanecare

auatinsvârstade18ani(art.208-

209CP).Înaltecazuri,vârstasubiectuluispecialînnormaincriminarenuestedeterminată,însăesteindica

tcaracterulactivităţiipersoaneisaufuncţiilepecareleocupă.Deexemplu,persoanacufuncţiiderăspund

ere(art.327,328CP),persoanacareefectueazăurmărireapenală(art.306,308CP),judecătorul(art.307C

P),medicul(art.160CP),lucrătorultransportuluiferoviar,navalsauaerian(art.263)etc.Înacestecazuris

ubiectalinfracţiuniipoatefipersoanafizicăcareaîmplinit18anisauoaltăvârstăstabilitădelegepentruao

cupaacestefuncţiisaupentruaexercitaacesteactivităţi.

3.Noţiunearesponsabilităţii

Noţiuneaşicaracteristicaresponsabilităţiişiiresponsabilităţiisuntreglementatedeart.22-

23CPalRM.

Responsabilitateaestestareapsihologicăapersoaneicarearecapacitateadeaînţelegecaracterulpr

ejudiciabilalfaptei,precumşicapacitateadea-şimanifestavoinţaşia-şidirijaacţiunile.

Înceeacepriveştepersoanafizică,responsabilitateaestestareapsihologicăproprieomuluinorma

lşiesteopusăiresponsabilităţiiprevăzutedeart.23CP.Înliteraturajuridică,responsabilitateaestedenum

ităşicapacitatepenalăsauimputabilitate.

Responsabilitateapresupunedoifactori:unfactorintelectivşiunulvolitiv.

Factorulintelectivestedeterminatdecapacitateapersoaneideaînţelegecaracterulprejudiciabilal

faptei.Factorulvolitivconstăîncapacitateapersoaneidea-şimanifestavoinţaşidea-

şidirijaacţiunile.Aceştidoifactoriexistăînmodcumulativ.Lipsaunuiadintreaceştiaducelainexistenţar

esponsabilităţiişidecilastareadeiresponsabilitate.

Întreresponsabilitateşivinovăţieexistăostrânsălegătură.Responsabilitateatrebuiesăexisteînm

omentulsăvârşiriifaptei.Dacălipseşteresponsabilitatea,nusemaipoatepuneproblemavinovăţieicase

mnalinfracţiunii,întrucâtopersoanăiresponsabilănupoateacţionacuvinovăţie(cuintenţiesauimprude

nţă).Prinurmare,responsabilitateaestepremisavinovăţiei.

Trebuiesăfacemdistincţieîntreresponsabilitateşirăspundereapenală.Responsabilitateaestecon

secinţaexistenţeicapacităţiibiopsihiceapersoaneidea-

şidaseamadecaracterulprejudiciabilalfapteişidea-

şimanifestavoinţaşidirijaacţiunile.Răspundereapenalăreprezintăocondamnarepublică,careobligăin

66

fractorulsăsuporteconsecinţeleprevăzutedelegepentruinfracţiuneasăvârşită.Numaiopersoanărespo

nsabilă,careasăvârşitofaptăcuvinovăţie,oinfracţiune,estesupusărăspunderiipenale(alin.(2)art.51CP

).Astfel,responsabilitateaconstituieşiopremisăarăspunderiipenale.

Avîndcapacitateadeagândi,omulcuunpsihicsănătoseînstaredoarsăapreciezecorectactelesale,

cişisăaleagăcelemaidiversevariantedecomportament,încorespunderecumotivele,necesităţile,scopu

rileşisarcinilepecareşile-adeterminat.

.Iresponsabilitatea.

Nuestepasibilăderăspunderepenalăpersoanacare,întimpulsăvârşiriiuneifapteprejudiciabile,seaflaîn

staredeiresponsabilitate,adicănuputeasă-

şideaseamadeacţiunileoriinacţiunilesalesaunuputeasăledirijezedincauzauneibolipsihicecronice,au

neitulburăripsihicetemporaresauaalteistăripatologice.Faţădeoasemeneapersoană,înbazahotărâriiin

stanţeidejudecată,potfiaplicatemăsurideconstrângerecucaractermedical,prevăzutedeprezentulcod.

Nuestepasibilădepedeapsăpersoanacare,deşiasăvârşitinfracţiuneaînstarederesponsabilitate,î

naintedepronunţareasentinţeidecătreinstanţadejudecatăs-aîmbolnăvitdeoboalăpsihică,carealipsit-

odeposibilitateadea-

şidaseamadeacţiunileoriinacţiunilesalesaudealedirija.Faţădeoasemeneapersoană,înbazahotărâriiin

stanţeidejudecată,potfiaplicatemăsurideconstrângerecucaractermedical,iardupăînsănătoşire–

eapoatefisupusăpedepsei.

Potrivitalin.(1)art.22CP,numaipersoanaresponsabilăpoatefisubiectalinfracţiunii.Responsabi

litateapersoaneiesteprezumatăşinutrebuiedovedită.Însăîncazurileîncareaparîndoielicuprivirelastar

eaderesponsabilitateabănuitului,învinuituluisauinculpatului,organeleurmăririipenaleşiinstanţeleju

decătoreştisuntobligatesăstabileascăstareapsihicăaacestora,adicăresponsabilitateasauiresponsabili

tatealor.

Articolul23CPdănoţiuneadeiresponsabilitatecastarepsihologicăopusăresponsabilităţii(art.22

CP)şicaracterizeazăcriteriilecestaulabazăei.Reglementărileart.23CPsuntdeprincipiu,normadatăex

cluderăspundereapenalăapersoaneiiresponsabile.

Dindispoziţiilecuprinseînart.23CPrezultăcălabazairesponsabilităţiistaudouăcriterii:medicalş

ijuridic.Acestadinurmăestedenumitşipsihologic.Ambelecriteriideterminănumaiînmodcumulativir

esponsabilitateapersoanei.

Criteriuljuridic(psihologic)aliresponsabilităţiiarelabazădoifactori:intelectivşivolitiv,caresun

texpuşiînart.23CPprinexpresia„nuputeasă-

şideaseamadeacţiunileşiinacţiunilesalesaunuputeasăledirijeze”.

Factorulintelectivaliresponsabilităţiisemanifestăprinfaptulcăpersoana„nuputeasă-

şideseamadeacţiunileşiinacţiunilesale”înmomentulsăvârşiriifapteiprejudiciabile.Aceastăstarepsihi

căpresupunelipsacapacităţiipersoaneideaînţelegecaracteruladevăratalfapteişicaracterulprejudiciab

67

ilalacesteia.

Deexemplu,persoanacaresuferădeoboalăpsihicăcronică,dincauzastăriipsihicebolnăvicioase,

nuînţelegecăprinacţiunilesalesuprimăviaţavictimei,distrugesauîşiînsuşeştebunurilealteipersoaneet

c.,şinuîşidăseamadecaracterulprejudiciabilalacţiunilorîntreprinse.

Factorulvolitivaliresponsabilităţiisecaracterizeazăprinlipsacapacităţiipersoaneidea-

şidirijaacţiunilesauinacţiunileînmomentulsăvârşiriiinfracţiuniişiestedeterminatdeafectareasfereiv

olitiveapsihiculuipersoanei.Aceastăstarepsihicăestestrânslegatădeincapacitateaintelectualăaperso

anei(factorulintelectiv),însăpoatesăsemanifesteşiindependent.Deexemplu,încazuluneiastfeldetulb

urăripsihicecumestepiromania,persoanasimteimpulsuldeadafoc,deadistrugeprinfocşi,exceptândfa

ptulcăînţelegecaracterulprejudiciabilaluneiasemeneafapte,nuarecapacitateadeaseabţinedelaimpuls

uldeaincendia.

Numaiprezenţacriteriuluijuridic(psihologic)nudătemeipentrurecunoaştereapersoaneiirespon

sabile.Or,alin.(1)art.23CPcerecaincapacitateapersoaneidea-

şidaseamadeacţiunileşiinacţiunilesalesaudealedirijasăfiedeterminatădeanumitecauzecaresereferăl

acriteriulmedicalaliresponsabilităţii.

Criteriulmedicalconstădinfaptulcălipsacapacităţiiintelectualeşivolitiveapersoaneiesteefectul

unorasemeneacauzecumsunt:a)bolilepsihicecronice;b)tulburărilepsihicetemporare;c)stărilepatolo

gice.Astfel,criteriulmedicalaliresponsabilităţiiesteexprimatînart.23CPprintr-

oenumeraregeneralizatoarejuridico-

penalăatuturortipurilordebolipsihice,tulburăripsihiceşistăripatologicecunoscutedepsihiatrieşicapa

biledeaafectaactivitateanormalăapsihiculuipersoanei(criteriuljuridic,psihologic).

Pentrucapersoanasăfierecunoscutăiresponsabilăsecereprezenţaambelorcriteriialeiresponsabi

lităţii,cucondiţiacalamomentulsăvârşiriifapteiboalapsihicăapersoaneisăfiatinsunasemeneagrad,înc

âtalipsit-odecapacitateadea-

şidaseamadeacţiunilesauinacţiunilesaleoridealedirija.Recunoaştereairesponsabilităţiipersoaneiest

edecompetenţainstanţelorjudecătoreşti,şiacestfaptsesoluţioneazăînbazatuturormaterialelorcauzei,

printrecareşiînbazaexpertizeipsihiatrice,acăreiefectuareesteobligatorieîncazurileîncareaparîndoiel

icuprivirelastareaderesponsabilitateapersoaneicareasăvârşitofaptăprejudiciabilă.

Iresponsabilitateapersoaneisestabileştelamomentulsăvârşiriiinfracţiunii.Persoanarecunoscut

ăiresponsabilălamomentulsăvârşiriifapteiprejudiciabilenupoatefisubiectalinfracţiuniişinicinupoat

efitrasălarăspunderepenală.Însăfaţădeacestepersoane,înbazahotărâriiinstanţeijudecătoreşti,potfiap

licatemăsurideconstrângerecucaractermedicalprevăzutedeart.98-102CP.

Prevederilealin.(2)art.23CPinterzictragerealarăspunderepenalăapersoaneicare,deşiasăvârşiti

nfracţiuneaînstarederesponsabilitate,înaintedepronunţareasentinţeis-aîmbolnăvitdeoboalăpsihică.

Îmbolnăvireadeoboalăpsihicădupăsăvârşireainfracţiunii,înprincipiu,nuserveştedrepttemeipe

68

ntruliberareafăptuitoruluiderăspunderepenală.Faţădeoasemeneapersoană,înbazahotărâriijudecător

eşti,potfiaplicatemăsurideconstrângerecucaractermedical,iardupăînsănătoşireeapoatefisupusăped

epsei,dacănuaexpirattermenuldeprescripţiesaudacănuexistăaltemotivepentruliberareaeiderăspund

erepenalăşidepedeapsă(art.102CP).

Legislaţiapenalăaunorţări(Germania,FederaţiaRusă,Poloniaetc.)recunoaşteostareintermedia

răîntreresponsabilitateşiiresponsabilitate,oresponsabilitateparţială,redusă.Labazaacesteiresponsab

ilităţistăotulburarepsihică,cenu-

ipermitepersoaneisăînţeleagăîndeplinămăsurăcaracterulşigradulprejudiciabilalacţiunilor(inacţiuni

lor)salesausăşiledirijeze.Acestetulburăripsihicenuexcludresponsabilitatea,însăpotservidrepttemei

pentrustabilireauneipedepsemaiblândesaupentruaplicareamăsurilordeconstrângerecucaractermedi

cal,faţădepersoanacareasăvârşitofaptăprejudiciabilăprevăzutădelegeapenală.

CPnurecunoaşteoastfelderesponsabilitateintermediară,însătulburărilepsihicealepersoaneicar

enuexcludresponsabilitateapotfirecunoscutedreptcircumstanţeatenuantelastabilireapedepsei(art.7

6CP).

Iresponsabilitateatrebuiedeosebitădearieraţia(înapoiereamintală)minorilor,careîngreuiazăco

nsiderabilcapacitatealordeaînţelegesensulacţiunilorşidealedirija.Pentrustabilireaarieraţieiînvinuitu

luisauinculpatuluiminor,organeledeurmărirepenalăşiinstanţelejudecătoreştisuntobligatesădispună

efectuareaexpertizeidecătrespecialiştiîndomeniulpsihologiei(psiholog,asistentsocial,pedagog)sau

decătreexpertul-

psihiatru(HPCSJnr.37p.7din12noiembrie1997Desprepracticaaplicăriidecătreinstanţelejudecător

eştialegislaţieiîncadrulexaminăriicauzelorprivindinfracţiunilesăvârşitedeminori).Ţinândcontdegr

aduldedeficienţămintală,precumşidegravitateainfracţiuniisăvârşite,minorul,înbazaart.54CP,poatef

iliberatderăspundereapenalăşiinternatîntr-oinstituţiespecialădeînvăţământşidereeducaresauîntr-

oinstituţiecurativăşidereeducareorifaţădeelsepotaplicaaltemăsurideconstrângerecucaractereducati

v,prevăzuteînart.104CP.

5.Persoanajuridică–subiectalinfracţiunii

Persoanajuridicăesteceade-

adouaunitatesocialăcare,pelîngăpersoanafizică,poateevaluaîncalitatedesubiectalinfracţiunii.

PersoanajuridicăcasubiectalinfracţiuniiestereglementatădeCodulpenalînalin.(3)lit.a),b),c)şir

espectivalin.(4)şi(5)art.21.

Persoanajuridicăcaredesfăşoarăactivitatedeîntreprinzătorestepasibilăderăspunderepenalăpe

ntruofaptăprevăzutădelegeapenalădacăexistăunadinurmătoarelecondiţii:

a)persoanajuridicăestevinovatădeneîndeplinireasauîndeplinireanecorespunzătoareadispoziţi

ilordirectealelegii,cestabilescîndatoririsauinterdicţiipentruefectuareauneianumiteactivităţi;

69

b)persoanajuridicăestevinovatădeefectuareauneiactivităţicenucorespundeactelordeconstituir

esauscopurilordeclarate;

c)faptacarecauzeazăsaucreeazăpericolulcauzăriidedauneînproporţiiconsiderabilepersoanei,s

ocietăţiisaustatuluiafostsăvârşităîninteresulacesteipersoanejuridicesauafostadmisă,sancţionată,apr

obată,utilizatădeorganulsaupersoanaîmputernicitecufuncţiideconducereapersoaneijuridicerespecti

ve.

Persoanelejuridice,cuexcepţiaautorităţilorpublice,răspundpenalpentruinfracţiunilepentrusăv

îrşireacăroraesteprevăzutăsancţiunepentrupersoanelejuridiceînparteaspecialădinprezentulcod.

Răspundereapenalăapersoaneijuridicecaredesfăşoarăactivitatedeîntreprinzătornuexcluderăs

pundereapersoaneifizicepentruinfracţiuneasăvârşită.

ÎnconcepţiaCPdin1961persoanajuridicănuputeafisubiectalinfracţiunii.ActualulCPamerspec

alearecomandatăţărilor-membredeConsiliulEuropei–

dearecunoaşteînlegislaţiapenalăpersoanajuridicădreptsubiectalrăspunderiipenale.

Codulpenalnudănoţiuneadepersoanăjuridică.Conformart.55CC,persoanăjuridicăesteorganiz

aţiacareposedăunpatrimoniudistinctşirăspundepentruobligaţiunilesalecuacestpatrimoniu,poatesăd

obândeascăşisăexerciteînnumepropriudrepturipatrimonialeşipersonalenepatrimoniale,să-

şiasumeobligaţiuni,poatefireclamantşipârâtîninstanţadejudecată.

Easeconsiderăconstituităînmomentulînregistrăriişidinacestmomentarecapacitateadefolosinţ

ă(alin.(1)art.60CC)şideexerciţiu(alin.(1)art.61CC).Prinurmare,persoanajuridicăpoatefisubiectalin

fracţiuniideladataînregistrăriieidecătrestat.

Nuoricepersoanăjuridicăînsensulart.55CCpoatefisubiectalinfracţiunii.CPstabileşteînalin.(4)

art.21căpoatefisubiectalinfracţiuniinumaiaceapersoanăjuridică,cedesfăşoarăactivitatedeîntreprinz

ător.

Codulpenalînart.125dăinterpretarealegislativăaactivităţiideîntreprinzătordesfăşuratăilegal.P

ecaledededucţie,dinaceastăinterpretares-

arputeaformulaşiînţelesulactivităţiilegaledeîntreprinzător.Însăaceastăactivitateestereglementatăex

presdeCCîncap.XI,sec.1Dispoziţiigeneralecuprivirelaantreprizăşilaprestăriserviciişisec.a2-

aAntrepriza,deLegeanr.845din3ianuarie1992Cuprivirelaantreprenoriatşiîntreprinderi(cumodificăr

ilecorespunzătoare),deLegeanr.332din1999Privindacordareadelicenţepentruunelegenurideactivit

ate.Deaceeapotfisubiecţiaiinfracţiuniinumaiacelepersoanejuridice,caredesfăşoarăactivitateadeîntr

eprinzătorcecorespundedispoziţiiloracestoractelegislativeşinormative.

Persoanelejuridicepotfitraselarăspunderepenalănumaipentruinfracţiunilelacareesteprevăzut

ăpedeapsaşipentrupersoanajuridică.Răspundereapenalăapersoanelorjuridicecaredesfăşoarăactivita

teadeîntreprinzătornuexcluderăspundereapersoaneifizicepentruinfracţiuneasăvârşită.Înaceastăsitu

aţiepersoanafizicătrebuiesăposedesemneleprevăzuteînalin.(1)art.21CPşiînarticolulcorespunzătord

70

inparteaspecialăaCP.

Înlipsarăspunderiipenaleapersoaneijuridice,persoanafizicărămîneresponsabilă,deoarecenue

xistăniciunmotivpentrucasănupoatăfireţinutărăspundereaeiînbazadispoziţieidemaisus.Sensuldispo

ziţieidateestecarăspundereapenalăapersoaneijuridicesănuoascundăpeceaapersoaneifizice,deşipers

oanajuridicăestepenalmenteresponsabilă,persoanafizicăpoatefipedepsitănumaidacăesteidentificat

ă.

6.Noţiuneasubiectuluispecial

Subiectspecialalinfracţiuniiesteconsideratăpersoana,care,înafarădeparticularităţilegeneralal

esubiectului(vârsta,responsabilitatea),secaracterizeazăprincriteriispecifice,prevăzutedenormeledi

nparteageneralăaCoduluipenal.Încalitatedeparticularităţiadăugătoare,uneori,seconsiderăcriteriilec

aredepinddefuncţiiledeserviciuşideprofesiealesubiectului.Subiecţiaiinfracţiunilordeserviciupotfin

umaipersoaneleînfuncţie;aiinfracţiunilormilitare–

militariişipersoaneleegalecuele;înşelăriicumpărătorilor–

lucrătoriiîntreprinderilordecomerţşialimentaresocialăetc.Particularităţilespeciale,caretransformăp

ersoanaînsubiectspecialalinfracţiuniipotfişicalităţilepropriialesubiectului.Unaltcriteriupoateficons

ideratşicetăţeniasubiectuluiinfracţiunii.

Condiţiileindispensabilepentrusubiectulinfracţiuniisuntdedouătipuri:

– uneledintreeleauuncaractergeneral,propriuuneipersoanepentruaputeafisubiectaloricăreiin

fracţiuni;

– altelesuntcondiţiispeciale,necesarepelângăcelegeneralepentrucaopersoanăsăpoatăfisubie

ctalanumitorinfracţiuni.

Subiectuldelacarelegeaceresăposedeoanumităcalitatesaucalităţiprevăzuteîncomponenţainfra

cţiuniipoartădenumireadesubiectspecial(calificat,propriu).Eltrebuiesăaibăcalitateaimpusădelegeîn

momentulsăvârşiriiinfracţiunii.Calitateaestecerutănumaipentrupersoanaautorului,darnuşiacelorlal

ţiparticipanţi,carepotsănuposedeaceastăcalitate.Dupăcumrezultădincelemenţionate,subiectspecial

alinfracţiuniiestepersoanacarepelângăcondiţiilesubiectuluigeneral–

responsabilitateşivârstaminimăcerutădelege–

trebuiesămaiîntruneascăcumulativşiocondiţiespecială,oanumităcalitateprevăzuteînnormadedrepts

aunemijlocitsărezultedinea,condiţiecerestrângecerculdepersoane,eleputândfitraselarăspunderepen

alăînconformitateculegeadată.Condiţiilesubiectuluispecialpotficlasificateînurmătoarelecategorii:

– dupăapartenenţăstatală(cetăţeanalRM,cetăţeanstrăin,apatrid);

– conformcondiţieidemografice(sex,vîrstă);

– dupăstareafamiliară(părinţi,tutelă,curatelă,rudeetc.);

– înbazaobligaţiilormilitare(recrutat,obligatlaslujbămilitarăetc.);

71

– dupăcategoriidefuncţii(funcţiedestat);

– dupăfuncţiadeţinutădepersoană(lucrătorînsistemulspecialdestat,anchetator,procuror,jude

cător);

– dupăobligaţiileprofesionale(medic,lucrătorimedicalişifarmaceutici);

– dupăcaracterulmunciiîndeplinite(persoanecareauavutpermislaîntrebuinţareadiferitoragen

ţitoxicipeliniedeserviciu,persoanecărorale-

aufostîncredinţateinformaţiiceprezintăsecretdestat,membriicomisieidealegere,lucrătoriidecalefera

tăşiaaeronavelor,cetăţeanulceseocupăcuantreprenoriatulînsferavânzării,lucrătoriidinsferadedeserv

ireapopulaţiei,persoanalucrulcăreiaestelegatdepazapatrimoniulstatuluisaupublic);

– dupăcaracterulobligaţionalalcetăţeanuluifaţădestat(martor,pătimaş,expert);

– dupăstareaspecialăapersoaneifaţădepătimaş(persoanaînsubordonareacăreiaseaflăpătimaş

ul,persoanacareesteobligatăsăîngrijeascădepătimaş);

– conformstăriiexcepţionaleapersoanei(recidiviştii,persoanelecuantecedentepenale,persoa

neprivatedelibertate);

– conformaltorîmprejurări(persoanacedeţinedreptuldeport-

armă,persoanacedeţinepermisdeconducere).Trăsăturilesubiectuluispecialînteoriadreptuluipenalau

primitdenumireadecondiţiifacultative,fiindcăelenusuntnecesaretuturorcomponenţilordeinfracţiuni

concrete.Înţelesulacestorcondiţiisereflectădiferit.

CAPITOLUL7

Etapeleactivităţiiinfracţionale

1. Noţiuneaetapelorinfracţiuniiintenţionateîndreptulpenalşimodalităţilelor

2. Noţiuneaşisemnelepregătiriiuneiinfracţiuni

3. Noţiuneatentativeideinfracţiune

4. Infracţiuneafaptconsumat

1.Noţiuneaetapelorinfracţiuniiintenţionateîndreptulpenalşimodalităţilelor

Infracţiunea,dinpunctdevederematerial,constituieoactivitatecareimplicăodesfăşurareatîtînti

mp,cîtşiînspaţiu,adicăosuccesiunedemaimulteacţiunicetindcătreproducereauneimodificăriînlumea

externă:urmărileinfracţionale28.

Consideratîndesfăşurareasasubiectiv-

obiectivă,uneori,comportamentulinfracţionalintenţionatsepoatedesfăşurapeparcursulunuitraseum

ultistadial,realizândprogresivînprocesuldezvoltăriidinamiceafaptei,formedeexprimarecumarfiacte

lepreparatorii,tentativa,infracţiuneaconsumată.

Doctrinanumeşteunasemeneatraseuinfracţionalposibil„itercriminis”sau„drumulcrimei”,tras

eucenuesteobligatoriu,cinumairelativposibil.Evidentcăproblemaacesteidesfăşurăricomplexeainfra

cţiunii,maiîntâiînplanulsubiectivităţiiautorului,iarapoiînplanulexecutăriimaterialeahotărâriiinfracţ

ionale,nueposibilăşidecinusepoatepunedecâtîncazulanumitorcategoriideinfracţiunicare,prinstruct

uralorsepreteazălaoposibilădesfăşurareaexecutăriipeetapecusemnificaţiipenalediferite.

Problemaperiodizăriisăvârşiriiinfracţiuniiseconturează,deregulă,înzonainfracţiunilorintenţi

onatecomisive,singureleaptedeodesfăşurarepetotpalieruldeetapepecarelepresupuneun„itercriminis

”29.Toatecelelaltetipurideinfracţiuni,cumarficeleneintenţionatesauintenţionateomisive,fiecănusu

ntsusceptibilenicideoperiodizare,fie,deşisuntsusceptibiledeoperiodizareinternă,nusuntaptedeodesf

ăşurareexternăînsensulconsiderat(cumarfiinfracţiunileintenţionateomisive).

Etapelededesfăşurareainfracţiuniiintenţionatesuntacelefazepecareleparcurgeactivitateainfra

cţionalădinmomentulconceperiisalepînăînmomentulproduceriiurmărilorsocialmentepericuloasă

30.

Etapeleactivităţiiinfracţionalesuntconsacrateexpresînart.25CPRM.Studiulactivităţiiinfracţio

28

Codul penal al Republicii Socialiste România. Comentat şi adnotat. Partea generală / Red. T. Vasiliu, G. Antoniu,

Şt. Daneş, Gh. Dărîngă, D. Lucinescu, V. Papadopol, D. Pavel, D. Popescu, V. Rămureanu, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1972, pag. 109. 29

C. Bulai, op. cit., pag. 389. 30

А. П. Колов, Учение о стадиях преступления, Санкт-Петербург, Юридический центр Пресс, 2002, стр. 36;

A. Boroi, Dreptpenal. Partea generală, Bucureşti, ALL BECK, 1999, pag. 122.

73

naleatestăexistenţa,îndesfăşurareaacesteia,douăperioadepecareleparcurge:

1) Operioadăinternăsauspiritualăcarecuprindeintervalulîncareînconştiinţafăptuitoruluiaulo

cprocesepsihicecarecaracterizeazăatitudineapsihicăfaţădesăvîrşireafapteişifaţădeurmărileacesteia,

avîndurmătoareleetape:

a)concepereaactivităţiiinfracţionale,adicăapariţiaşiconturareaideiideacomitefaptaprevăzută

delegeapenală;

b)deliberarea,adicăcompararea,învederealuăriideciziei,aalternativelor,asăvîrşiriisaunesăvâr

şiriiinfracţiunii;

c)deciziasaurezoluţiainfracţională,adicăhotărîreadeasăvârşiinfracţiunea.

Cronologic,perioadainternăaacţiuniiiliciteconstituieoetapăcarearelocînaintedemanifestareae

xterioară,darcarenuconstituieobiectullegislaţieipenale.

2)Perioadaexternăsaudeexecutare,cuprindeîntreagamanifestareexterioarăadicătoateacţiunile

învederearealizăriihotărâriideasăvârşiinfracţiunea.Literaturadespecialitatedistingeurmătoareleeta

pealedesfăşurăriiinfracţiunilorintenţionateînperioadaexternă:

a)etapaactelorpreparatorii,careesteprimafazăînperioadaexternă,încaresetrecelaadoptareahot

ărâriiinfracţionalelaexecutareaeiprinactecarenumaipregătesc;

b)etapaactelordeexecutare,esteceamaiimportantăfazăîndesfăşurareaactivităţiiinfracţionale,c

aresecaracterizeazăprinsăvîrşireaactelordenaturăsărealizezeînsăşiacţiuneaceconstituieelementulm

aterialalinfracţiunii;

c)etapaurmărilorsauarezultatului,easecaracterizeazăprinproducerearezultatuluinecesarpentr

urealizarealaturiiobiectiveainfracţiunii,prinîntrunireaînfaptaconcretăacerinţelornormeideincrimin

are.

Cutoateacestea,însensullarg,oriceactivitateinfracţională–

caactivitateumanărealizatădeopersoanăresponsabilă–

presupuneşiofazăsubiectivăaactuluideconduităinterzis,perioadainternăcuprinde,desigur,şiformele

devinovăţieneintenţionate.Astfel,problemacelordouăperioade,internăşiexternă,secantonează,deob

icei,peterenulinfracţiunilorpurintenţionate.

Începriveşteplanuldesfăşurăriiobiectiveafaptei,decialexecutării,cutoatecăşiinfracţiunileomis

ivepotimplicaformedeconsumaredintrecelemaivariate,totuşiacesteanuimplicăuneleetapeobiective,

distinctive,degenulînceputuluideexecutare,alîncercăriinereuşiteasăvârşiriifapteisaualîncercăriiur

matedeîntrerupereaexecutăriioriîmpiedicareaproduceriirezultatului,pecarelepresupune„itercrimini

s”,deoareceproblematicadesfăşurăriiexecutăriiesteproprienumaiinfracţiunilorcomisive,acesteafiin

dsingureleaptedeoataredesfăşuraresubiectiv-obiectivă.

74

2.Noţiuneaşisemnelepregătiriiuneiinfracţiuni

Perioadaexternăsaudeexecutarecuprindeîntregulprocesdeînfăptuireaactuluideconduităinterz

is,adicătoateacţiunilesauinacţiunilenecesarepentrurealizareahotărâriideasăvârşiinfracţiunea,cualte

cuvinte,atâtinfracţiunilecomisive,câtşiceleomisive,atâtinfracţiunileintenţionate,câtşiceleneintenţi

onate,dândconţinutlaturiiobiectiveaacestorinfracţiuni.

Ştiinţadreptuluipenal,elaborândconceptuldeformealeexecutăriiinfracţiunii,aurmăritcaprinac

eastănoţiunesădelimiteze,pedeoparteetapapregătiriideetapaexecutăriipropriu-

zise.Încelemaimultecazuri,făptuitorulnutrecelaînfăptuireahotărâriiinfracţionale,decinuseimplicăîn

executareapropriu-zisăaactelorcecaracterizeazăelementulmaterialalinfracţiunii,fărăaîncercasă-

iasiguresuccesulprinpregătireaanterioarăaunorcondiţiişimijloacecâtmaifavorabile.Dimpotrivă,toc

maipentrua-

şiasiguraoşansăsuperioarădeînfăptuireainfracţiuniiproiectate,deobicei,infractoriiseangajeazăanter

iortreceriilaexecutareapropriu-

zisă,însăvârşireaunoractedepregătirematerialăsaumorală,careseînscriuşidefinescfazaactelorprepar

atorii.

Conformart.26CP,”seconsiderăpregătiredeinfracţiuneprocurareasauadaptareamijloacelorori

ainstrumentelor,înţelegereadintimpdeasăvârşioinfracţiunesaucreareaintenţionatăaaltorcondiţiipen

trusăvârşireaei,dacă,dincauzeindependentedevoinţafăptuitorului,eanuşi-aprodusefectul.

Îndoctrinadreptuluipenalsuntdenumiteactepreparatoriitoateacteleprincaresepregăteştesăvârş

ireaacţiuniiceconstituieelementulmaterialalinfracţiuniicaracteristicpentruelefiindcăintervinînainte

deexecutareşiurmărescsăasigurebunadesfăşurareaacesteia,princreareacondiţiilorşiapropiereamijlo

acelornecesareînfăptuiriiinfracţionale31.

Astfel,actulpreparatorvizează,pedeoparte,numaioanumităcategoriedeinfracţiuniaptedeafirea

lizateîncondiţiileunorpregătiriconştienteanterioaretreceriilaexecutare,cumsuntinfracţiunilecomisi

ve,iar,pedealtăparte,sferasadecuprinderevaincludeatâtelementelepregătiriimorale,câtşiceleimateri

ale,atâtelementevizândcreareadecondiţii,câtşideprocurareasauadaptareademijloace.

Acteledepregătireconstauînprocurareadecătreautor,decoautorsaudecătrecompliceaunormijl

oacemateriale,date,informaţiicuprivirelatimpul,locul,modulşimijlocul(mijloacele)celmaipotrivitp

entruexecutareaacţiunii.

Acesteapotfidenaturămaterialăsauintelectuală.Acteledepregătiredenaturămaterialăconstaud

inprocurarea,fabricareasauadaptareamijloacelororiainstrumentelorînvedereasăvârşiriiinfracţiunii.

Alin.(1)art.26CPnuaenumerat,înmodexhaustiv,toateacteleposibiledepregătiredeinfracţiune.Prinex

presiasaucreareaintenţionată,pealtăcale,decondiţiipentrusăvârşireaeilegiuitorularecunoscutcăori

ceactedepregătireefectuatecuscopulsăvârşiriiinfracţiuniicadsubincidenţaalin.(1)art.26CP.Acestea

31

N. Giurgiu, Legea penală şi infracţiunea, pag. 184.

75

ctedepregătirepotfidenaturăintelectuală(procurareadeinformaţiişidedateprivitoarelasăvârşireainfra

cţiunii,plănuireainfracţiuniişirepartizarearolurilorîntreparticipanţi,înţelegereaprealabilăcualtepers

oanedeaprocurasaucomercializabunurilefurateetc.)şidenaturămaterială(pregătireaunorascunzişuri

pentrutăinuireauneltelorinfracţiunii,bunurilorfurateetc.,pregătireaunordocumentepersonalefalsepe

ntruaevitaidentificareadupăsăvârşireainfracţiuniietc.).

Laturaobiectivăapregătiriideinfracţiuneareunşirdeparticularităţi:

– Acteledepregătirenufacpartedinlaturaobiectivăainfracţiuniicesepregăteşteşisuntexterioar

eacesteia.Elenumaicreeazăcondiţiipentrusăvârşireainfracţiunii.Deexemplu,pregătireauneiarmedef

ocpentrusăvârşireaunuiatactâlhărescnusecuprindeînlaturaobiectivăatâlhărieiprevăzuteînart.188CP

şiseconsiderăcriminalănumaiînbazaalin.(1)art.26CP.

– Acteledepregătirenulezeazănemijlocitobiectulinfracţiuniizămislite.Încazulactelordepreg

ătire,deexemplu,afurtului,patrimoniulvictimeipresupusenuestelezat,însăsecreeazăostaredepericol

potenţialăpentruaceastăvaloaresocialăocrotitădelegeapenală.

– Acteledepregătire,nefiindobligatorii,suntposibilelatoateinfracţiunileintenţionate.

– Acteledepregătiretrebuiesăfiesăvârşitenumaidepersoanacarearenemijlocitintenţiadeasăvâ

rşiinfracţiuneacaautorsaucoautoralei.Atuncicândelesuntînfăptuitedealtăpersoană,decâtautorulsauc

oautorii,constituieactedecomplicitate(alin.(5)art.42CP).

– Acteledepregătirepotfipedepsitenumaiîncazulîncare„dincauzeindependentedevoinţafăptu

itorului,infracţiuneanuşi-aprodusefectul”.Prinexpresiadinalin.(1)art.26CPinfracţiuneanuşi-

aprodusefectulseînţelegecăacteledepregătirenuauajunspânălaetapaînceperiitentativeisauîncazulin

fracţiunilorcucomponenţeformale–

pânălasăvârşireaprimeiacţiuniceconstituielaturaobiectivăaacestorcomponenţedeinfracţiuni.Înatare

cazuriinfracţiuneatrebuiesănu-

şiproducăefectuldinmotiveindependentedevoinţafăptuitorului.Deexemplu,încazulviolului,refuzul

careafostdeterminatdeimposibilitateacontinuăriiulterioareaacţiunilorcriminaleînvirtuteaunorîmpr

ejurăriapărutecontrarvoinţeivinovatuluinupoateficonsideratbenevolşi,prinurmare,nuexcluderăspu

ndereapenală.Astfel,sepoateprocurauninstrumentprincumpărare,împrumutaresauchiarpecaleinfra

cţională(armacucares-

acomisacţiuneaafostfurată),princonfecţionaresaupreparare(şperaclu,cheiafixă,armadefocartizanal

ă,otrava,gazeleparalizanteetc.),prinadaptareaunuimijlocsauinstrument(ceeacepresupunecăacestaa

avutiniţialoanumitădestinaţie,însăulterioriseaducunelemodificăriînvedereafolosiriilasăvârşireaacţi

uniiinfracţionale),seculeginformaţiicuprivirelaloculundeseaflăobiectulmaterialasupracăruiasevaîn

dreptaacţiuneainfracţională,seiauunelemăsuriînvedereaîngreunăriidescopeririiinfracţiuniisauainfr

actorului(amenajareauneiascunzători,procurareaunorsubstanţecaresuntpresăratepeurmelelăsatedei

nfractorpentruanuputeafidescoperitcuajutorulcâineluideurmărireetc.).Dacăacteledepregătiresuntî

76

ntreruptedinmotivesubiective(milafaţădevictimă,teamaderăspundereapenalăetc.),vaficonsideratăr

enunţaredebunăvoielasăvârşireainfracţiunii,care,conformart.56CP,constituietemeipentruliberarea

derăspundereapenalăpentrupregătireainfracţiunii.Înacestcazpersoanapoartărăspundereapenalădoa

rpentruacţiunilepregătitoaredejasăvârşiteînvedereaproduceriirezultatuluiinfracţiunii,cucondiţiacă

eleconţinelementeleconstitutivealealteiinfracţiuniconsumate(alin.(3)art.56CP).

Laturasubiectivăapregătiriideinfracţiuneconstăîncaracteruleiintenţionat.Maimult,încazulpre

gătiriideinfracţiunefăptuitorulacţioneazăcuintenţiedirectă.Elîşidăseamadecaracterulprejudiciabilal

acţiunilordepregătireainfracţiunii,prevedeposibilitateasurveniriiurmărilorprejudiciabiledepeurmai

nfracţiuniipecareopregăteşteşidoreştesăsăvârşeascăaceastăinfracţiune.Infracţiuniledinimprudenţă

nupotsăaparăsubformădeactedepregătire.

Codulpenaldin1961incriminanelimitatacteledepregătire,elefiindpedepsiteîncazultuturorinfr

acţiunilorintenţionate,indiferentdegravitatealor.

Alineatul(2)art.26CPprevederăspundereapenalănumaipentrupersoanelecareausăvârşitactede

pregătireauneiinfracţiuniintenţionatemaipuţingrave,grave,deosebitdegraveşiexcepţionaldegrave.Î

ncazulpregătiriiuneiinfracţiuniuşoare,legiuitorulaconsideratcăacteledepregătirenuprezintăgradulp

rejudiciabilcaracteristicinfracţiuniişile-alăsatînafaraincriminării.

Răspundereapenalăafăptuitoruluiîncazulpregătiriideinfracţiunesestabileşteconformarticolul

uicorespunzătordinparteaspecialăaCP,capentruinfracţiuneconsumată,cutrimiterelaart.26,respectâ

ndu-

seprevederileart.75şi81CP.Dacăacteledepregătireauneiinfracţiuniprinnaturalorconstituiauoaltăinf

racţiune,suntemînprezenţaunuiconcursdeinfracţiuni.Deexemplu,pentruprocurareailegalăauneiarm

edefoccuscopulpregătiriiunuiomorintenţionat,făptuitorulvafitraslarăspunderepenalăpentrupregătir

eaomoruluiintenţionatînbazaart.145CPraportatlaart.26CP,iarpentruprocurareailegalăaarmeidefoc

–şiînbazaart.290CP.

Uneleinfracţiunisuntconstruiteînaşafel,încâteleseconsumădinmomentulînceperiiactelordepr

egătire.ÎnacestesituaţiifăptuitorulpoartărăspundereapenalăînbazaarticoluluidinparteaspecialăaCP,

încaresuntincriminatecainfracţiunidistincteacteledepregătire(maidetaliatasevedeap.3alcomentariu

luilaart.25CP).

3.Noţiuneatentativeideinfracţiune

CodulPenaldefineştetentativaprindispoziţiaînscrisăînart.27,astfel:„tentativadeinfracţiuneest

econsideratăacţiuneasauinacţiuneaintenţionatîndreptatănemijlocitspresăvârşireauneiinfracţiuni,da

că,dincauzeindependentedevoinţafăptuitorului,eanuşi-aprodusefectul”.

Definiţialegalăpuneînevidenţăcătentativaprezintănunumaiparticularităţisubiective,presupun

ândîntotdeaunahotărâreadesăvârşiinfracţiunea,darşiparticularităţideordinobiectiv,presupunânddo

77

uămodalităţidistincte:aîntreruperiiexecutăriisauaneproduceriirezultatului,chiarîncondiţiileuneiexe

cutăridusepânălacapăt32.

Tentativaconstăînpunereaînexecutareahotărâriideasăvârşiinfracţiunea,adicăîncepereaacţiuni

i(sub-elementallaturiiobiective),caresăfieîntreruptăorisănu-

şifiprodusefectul(urmarea)prevăzutdelege,pecare1-aurmăritsauacceptat.

Tentativaesteformadeinfracţiunecaresesitueazăînfazadeexecutareainfracţiunii,întreînceputu

lexecutăriiacţiuniiceconstituieelementulmaterialallaturiiobiectiveşiproducerearezultatuluisocialm

entepericulos.

Codulnostrupenaldefineştetentativaarătândcăaceastaconstăîn„punereaînexecutareahotărârii

deasăvârşiinfracţiunea,executarecareafostînsăîntreruptăsaunuşi-

aprodusefectul”.Tentativacuprindeansamblulactelordeexecutareefectuateîntremomentulterminării

actelorpregătitoare,pedeoparte,şimomentulproduceriirezultatului,pedealtăparte.

Tentativăexistăşicândconsumareainfracţiuniinuafostposibilă,deoarecemijloculfolositafostin

suficientsaudefectuos,orifiindcă,întimpulcândacteledeexecutares-

aucomis,alipsitobiectuldelaloculundefăptuitorulacrezutcăseaflă.

Înraportcuinfracţiuneaconsumată,şinumaicuaceasta,tentativaaparecaoinfracţiuneimperfectă,

nedesăvârşită,deoarecenus-aprodusurmareaprevăzutăşidorităsauacceptatădeinfractor.

Cândofaptăesteincriminatăînformădetentativă,eaconstituieinfracţiune(art.25CP),fiindcăprez

intăpericol,deşinus-

aprodusurmareaprevăzutădelegepentrucainfracţiuneasăseconsume,deoareceşitentativaproduceour

marepericuloasă.Aceastăurmaresepoateprezentasubformauneistăridepericolorisubformăderezultat

,însăaltuldecâtcelnecesarconsumăriiinfracţiuniiacăreiexecutareaînceput.Deaceeanormelecareregl

ementeazăinfracţiuneaconsumatăseaplicăşitentativei.

Întimp,acţiuneaarelocdupăluareahotărâriiinfracţionalesaudupăacteledepregătire,cândaceste

aexistă,şiseterminăînaintedeproducereaurmăriicerutedelege,deciînaintedeconsumareainfracţiuniiî

nformatip,formaagravatăsauatenuată.Aşadar,aculdeexecutareesteacelaşipentruformeledebază,agr

avatesauatenuatealeinfracţiunii.

Condiţiiletentativei

Dinnoţiuneadatătentativei,rezultăcondiţiilepecareaceastatrebuiesăleîndeplineascăşicareode

osebescdeactelepreparatoriişideinfracţiuneaconsumată.Condiţiilepresupun:a)existenţauneihotărâr

isaurezoluţiideasăvârşioinfracţiune;b)rezoluţiainfracţionalăsăfiepusăînexecutare;c)executareasăfi

eîntreruptăorisănu-şiproducărezultatul.

Formeletentativei

Dupăcriteriulgraduluiderealizareaacţiuniisedistingîndoctrină:tentativaîntreruptăsauimperfe

32

G. Antoniu, op. cit., pag. 102.

78

ctăşitentativaterminatăsauperfectă.

Dupăceldealdoileacriteriualcauzelorcaredeterminăneproducerearezultatului,sedisting:tentat

ivaproprieşitentativaimproprie.

Modalităţiletentativei,dupăcriteriiledemaisus,nusuntexclusive:astfel,tentativaîntreruptăpoat

efiatâtproprie,câtşiimproprie,iartentativaterminatăpoatefiatâtproprie,câtşiimproprie.

1.Tentativaîntreruptăsemainumeşteşitentativasimplă,neterminată,imperfectă,îndepărtată.Se

caracterizeazăprinpunereaînexecutareahotărâriideasăvârşiinfracţiunea,executarecareseîntrerupeşi

rezultatulnuseproduce.

Cauzacaredeterminăneproducerearezultatuluiesteîntrerupereaexecutăriişisesitueazăîntimp,d

ecidupăînceputulexecutării,putândfidenaturăumană(acţiuneaalteipersoane)orineumană(obstacole

carenupotfidepăşite),(spreex.:infractorulesteimobilizatdeoaltăpersoanăşiîmpiedicatsăloveascăvict

imaoriesteprinsşiimobilizatîntimpulsustrageriisaufurtulnupoateficonsumatdincauzaexistenţeiîncu

ietorilor).

2.Tentativaterminatăsemainumeşteşitentativăperfectă,fărăefect,fărărezultat,completăşicons

tăînpunereaînexecutareahotărâriideasăvârşioinfracţiune,executarecareafostdusăpânălacapăt,iarrez

ultatulnuseproduce.Exempluclasicdinliteraturajuridică:setragecuarmaîndirecţiavictimei,daraceast

asefereşteşinuesteucisă.

3.Tentativaimproprie(launobiectimpropriu)secaracterizează,caoricetentativă,prinpunereaîn

executareahotărâriideasăvârşiinfracţiunea,executarecareesterealizatăînîntregime,iarproducerearez

ultatuluinuafostposibilădatorităinsuficienteisaudefectuozităţiimijloacelorfolositeoridatorităîmprej

urăriicăîntimpulcânds-

ausăvârşitacteledeexecutare,obiectullipseadelaloculundefăptuitorulcredeacăseaflă.Întrucâtîncazul

tentativeiimpropriiacţiuneaceconstituieelementulmaterialestedusăpânălacapăt,tentativaesteşitermi

nată,dupăcriteriulgraduluiderealizareaactivităţiiinfracţionale.

4.Tentativaabsolutimproprie(cumijloaceimpropriinule)sautentativaabsurdă,cummaiesteden

umităîndoctrinapenală,secaracterizeazăprinputereaînexecutareahotărâriideasăvârşiinfracţiunea,ex

ecutarecareestedusăpânălasfârşit,darrezultatulnuseproducedatoritămoduluigreşitdeconceperealinf

racţiunii.Încazultentativeiabsurdeneconsumareainfracţiuniisedatoreazămoduluigreşitdeconcepere

alsăvârşiriiinfracţiunii.Făptuitorulareoimaginedeformatăasupraposibilităţiiderealizareafapteisale,

credeastfelcăpoateproducemoarteacuivaprinfarmece,rugi,vrăji,orioferindu-

iosubstanţătotalinofensivă(unpaharcuapă,obucatădezahăr)oricăpoatecomiteoînşelăciunecuajutoru

lunuifalsgrosolancarepoatefiobservatdeoricine.

Infracţiunilacaretentativanuesteposibilă

Imposibilitateatentativei.Dinconţinutultentativei,definitprinart.27CP,sedesprindeconcluziac

ăaceastanuesteposibilălatoateinfracţiunile,fiedincauzaelementuluisubiectiv,fieaceluimaterial.

79

Imposibilitatedatorităelementuluisubiectiv.Tentativanuesteposibilăînraportcuelementulsubi

ectiv,lainfracţiunilecesesăvârşescdinculpăşinicilacelepraeterintenţionate.Înadevăr,tentativapresup

unepunereaînexecutareahotărâriideasăvârşiinfracţiunea,decipresupuneintenţiacaformăavinovăţiei

,înambelemodalităţialeacesteia(intenţiedirectăşiindirectă).Tentativaexistăşilainfracţiunilecesesăv

ârşesccuintenţieindirectăfiindcăşiîncazulacesteimodalităţiaintenţiei,făptuitorulpuneînexecutareho

tărâreadeasăvârşifaptachiarcurisculproduceriirezultatuluiprevăzutcaposibil.

Tentativănuauinfracţiunilesăvârşitedinculpăînoricaredinceledouămodalităţi(simplăşicuprev

edere)fiindcănuexistăorezoluţieinfracţionalăşiastfelnusepoatesusţinecăneaflămînfaţauneipuneriîn

executareahotărâriideasăvârşioinfracţiunecareesteesenţialăpentrutentativă.

Infracţiuneasăvârşitădinculpădevinepericuloasăprinrezultatulsăudeciprinconsumare.

Tentativănuauniciinfracţiunilepraeterintenţionate,fiindcăîncazulacestoraseproduceunrezulta

tmaigravdecâtcelurmăritoriacceptatdeinfractor,daracestrezultatimputabilfăptuitoruluiesterealizatd

inculpă33.

Dealtfelproducerearezultatuluimaigravdecâtcelurmăritfacecafaptasăfieconsumatăşinurămas

ăînfazadetentativă.

Imposibilitatedatorităelementuluiobiectiv.Tentativanuesteposibilă,înraportcuelementulmate

rial,laoinfracţiunedeinacţiunedeoareceaceastaseconsumăînmomentulneîndepliniriiobligaţieicerut

epânălaincriminare34.

Tentativănuautot,totdupăcriteriulelementuluimaterial,infracţiunilecenupermitodesfăşurareî

ntimpaacţiunii,cumsuntaşanumiteleinfracţiunicuexecutarepromptă,spreexempluinfracţiunilesăvâr

şiteoral,princuvinte(verbis)cumsunt:insulta,calomnia,mărturiamincinoasă.

Nuau,deasemenea,tentativainfracţiunile,deobicei,carepresupunrepetareaacţiuniitipicedemai

multeori,astfelîncâtsărezulteobişnuinţa,îndeletnicirea,şiniciinfracţiunilecontinuicarepresupunprel

ungireaacţiuniiîntimppentruconsumareainfracţiunii.

Înlegăturăcuacestedouăcategoriideinfracţiuni(deobicei,continuă),îndoctrină,părerilesuntîmp

ărţite,susţinându-seşiopiniacătentativaarfiposibilă.

4.Infracţiuneafaptconsumat

Infracţiuneafaptconsumatreprezintăformatipicăsauperfectăainfracţiunii,înraportcuetapelede

desfășurareainfracţiuniiintenţionate.Easerealizeazăînmomentulfinalaletapeiexecutării,înmomentu

lfinalaldesfășurăriiactivităţiiinfracţionaleșireprezintăînfăptuireaintegralăaconţinutuluimaterialalin

fracţiunii.Formainfracţiuniifaptconsumatesteformaobișnuităainfracţiuniișideaceeadispoziţiilelega

leprivindreglementarearelaţiilordeapăraresocialăsereferă,înmodfiresc,lainfracţiunileconsumate.

33

G. Antoniu, Tentativa, pag. 221. 34

Советскоеуголовноеправо (учебникдляюридическихшкол) / Подред. В. Д. Меншагина, З. А. Вышинской,

Москва, Госюриздат, 1950, стр. 133.

80

Conformprevederiloralin.(1)alart.25dinCPRM,“Infracţiuneaseconsiderăconsumatădacăfapt

asăvârșităîntruneștetoatesemneleconstitutivealecomponenţeideinfracţiune”.

Literaturadespecialitateareînsăoaltădefiniţiemultmaicompletă,„infracţiuneaseconsiderăsăvâ

rșităînformaconsumatăatuncicândactivitateainfracţionalăaduslaproducerearezultatuluiinfracţional

urmăritșiprezintătoatecondiţiilecerutedelegepentruexistenţainfracţiuniiînconfiguraţiatipicăaaceste

ia”35.

Pentruarecunoaşteinfracţiuneacafiindconsumată,estenecesarăîndeplinireaurmătoarelorcondi

ţii:

– urmareaprejudiciabilăsurvenităsăfieprevăzutădelege;

– anumeaceastăurmaresăfiescopulactivităţiiinfracţionaleasubiectului.

Totodată,construcţiacomponenţelordeinfracţiuneconsumate,descriseînParteaspecialăaCodul

uipenal,cunoașteodiversitatevastă.Într-

unșirdecazuri,legislaţiapenalărecunoașteinfracţiuneaconsumatădinmomentulsăvârșiriiatentatuluia

supraobiectuluiindiferentdefaptuldacăs-

astabilitsaunucauzareauneidauneconcreteobiectului,iarînunelesituaţiichiardinmomentulpuneriiînp

ericolulprovocăriiuneidaune.

Stabilireamomentuluiconsumăriiinfracţiuniiareoanumităimportanţateoreticășiodeosebităim

portanţapractică,deacestmomentfiindlegateoseamădeproblemejuridice36:

– Faptelecareajungpânăînmomentulconsumăriiprezintăopericulozitatesocialădeosebitășiî

mpotrivalortrebuieluatemăsurirepresive,adecvate.

– Oriceacţiuneîntreprinsădefăptuitorulteriorconsumăriifaptei,îndreptatăîmpotrivadauneica

uzateprininfracţiune(deexemplu,eventualareparareadaunei),numaipoatecăpătarelevanţauneirenun

ţăribenevolelasăvârșireainfracţiuniișinusepoateconstitui,defapt,într-

ocauzăgeneralădenepedepsire.

– Determinareamomentuluiconsumăriiprezintăuninteresdeosebitșisubaspectulfixăriitimpul

uisăvârșiriiinfracţiunii,înfuncţiedecareintervineaplicareaunorinstituţiialedreptuluipenal,caaplicare

alegiipenaleîntimp,calculareatermenuluideprescripţie,incidenţarecidivei,incidenţauneilegideamni

stiesaugraţiereetc.

5.Infracţiuneafaptconsumat

Pentrumajoritateainfracţiunilor,momentulconsumăriiestemomentulfinalalproduceriiurmării

infracţionale.Încazulanumitorinfracţiuni,dupămomentulconsumăriifaptei,aparurmărinoi,fieprina

mplificarearezultatuluiprodusiniţial,fieprincontinuareaactivităţiiinfracţionale.Acesteurmăriposteri

35

C. Bulai, op. cit., Bucureşti, 1997, pag. 409. 36

S. Botnaru, A. Şavca, ş.a., Drept penal. Partea generală, Chişinău, 2005, pag. 273.

81

oaremomentuluiconsumăriicontinuăsăseproducălaunaltmoment,numitmomentulepuizăriiinfracţiu

nii,dincolodecarenicioevoluţiearezultatuluinumaiesteposibilă.Categoriiledeinfracţiunilacareurmar

easeamplificăoriactivitateainfracţionalăcontinuădupămomentulconsumăriipânălaîncetareacomple

tăoripânălaepuizareaacestorasuntinfracţiunilecontinue,prelungite,progresive,deobicei.

Infracţiuneacontinuăsecaracterizezăprincontinuitateaîntimpaelementuluimaterial,respectiv

aacţiuniisauinacţiunii,precumșiaurmăriiprejudiciabile,pânăladataintervenţieifăptuitoruluisauaaltei

persoanecareocurmă.

Consumareainfracţiuniicontinue,concretizatăînmomentulîncaretoateelementelesaleconstitut

ivesuntîntrunite,nuiasfârșitînacestmoment,ciseprelungeștepânălaîncetareaactivităţiiinfracţionale(

epuizare)saudatorităsurveniriiunorevenimentecareîmpiedicăaceastăactivitate37.

Infracţiuneaprelungităsecaracterizeazăprinfaptulcăestecompusădintr-

unșirdeacţiuniinfracţionaleasemănătoare,caresuntîndreptatespreunscopunicșiconstituie,întotalitat

ealor,oinfracţiuneunică.Categoriaaceastadeinfracţiuneseconsumăînmomentulsăvârșiriiceluide-

aldoileaactdincomponenţaactivităţiiinfracţionale.Faptaiasfârșitdeabiaodatăcucomitereaultimeiacţi

uni–inacţiunișiproducereaurmărilorei,cândinfracţiuneaprelungităseepuizează,sedesăvârșește.

Infracţiuneaprogresivăsecaracterizează,deasemenea,prinproducereadenoiurmăridupăces-

arealizatconţinutuluneiinfracţiunideterminate.Spreexemplu,infracţiuneadevătămareintenţionatăgr

avăaintegrităţiicorporaleurmatădedecesulvictimei(alin.(4)art.151CPRM)sesăvârșeșteînurmaampli

ficăriiprogresiveauneiurmăriiniţialeproduseprinvătămarecorporalăgravă(alin.(1)art.151CPRM).U

rmareaastfelamplificatăcorespundeinfracţiuniiprogresive,careabsoarbeînconţinutulsăuinfracţiune

asauinfracţiunilecorespunzătoarediferiteloretapealeagravării.

Infracţiuniledeobiceisecaracterizeazăprinfaptulcăelementulmaterialserealizeazăprinsăvârșir

eauneipluralităţideactedeacelașifelcare,consideratedesinestătătoare,nuaucaracterpenal,dar,prinrep

etare,ajungsăprezinteoobișnuinţăorioîndeletnicire,devinind,astfel,infracţiune38.Determinareamo

mentuluiconsumăriiacesteicategoriideinfracţiunidepindederepetareafapteipânălaatribuireaunuicar

acterdeobișnuinţăsauîndeletnicire.

37

P. Bouzat et J. Pinatel, Traité de droit pénal et de Criminologie, tome I, Paris, Librairie

Dalloz, 1963, p. 199; G. Antoniu, Infracţiunea de omisiune, RRD, 1982,nr .6, p.35. 38

V. Dobrinoiu, ş.a., op. cit., pag. 210.

CAPITOLUL8

Infracţiuneaunicăşipluralitateadeinfracţiuni

1. Noţiuneadeinfracţiuneunicăşimodalităţilesale

2. Noţiuneapluralităţiideinfracţiuni

3. Concursuldeinfracţiunişimodalităţilesale

4. Recidivadeinfracţiuni

1.Noţiuneadeinfracţiuneunicăşimodalităţilesale

Unitateadeinfracţiunirezultăîntotdeaunadinunitateaacţiuniioriinacţiunii,saudinvoinţalegiuit

orului,cândopluralitatedeacţiuni(inacţiuni)infracţionalesuntincriminatecaosingurăinfracţiune39.

Majoritateainfracţiunilorcareconstituieunităţi„naturale”,indiferentdesediullorlegalsuntinfracţiunis

imple,caresepotrealizaprintr-

osingurăacţiune(inacţiune).Astfel,pentrucomitereaomorului,infractorulatrasunsingurfocdearmă,să

vârşireafurtuluiaavutlocprintr-unactunicşis-

aluatunsingurobiect.Esteposibilînsăcaacţiuneasăfieformatădinmaimulteacte,totuşieasănu-

şipierdecaracterulunitar.Aşaesteîncazulfurtuluidintr-

unapartamentvecinalunorbunuricare,neputândfitransportatetoateodată,infractorulaefectuatmaimul

tedeplasări.Toateacesteactematerialenuauautonomiejuridică,cisuntpărţicomponentealeacţiuniiuni

ceincriminate,formândounitatenaturaladeinfracţiune.

Unitateadeinfracţiuneestededouătipuri:

1.Unitatenaturală:când,înmodnormalsauînmodfiresc,faptauneipersoanereprezintăoinfracţiu

neunică.

2.Unitatelegală:cânddouăsaumaimultefaptecare,înmodnormal,arconstituipluralitatedeinfrac

ţiunisuntuniteîntr-unasingură,prinvoinţalegiuitorului.

Unitateanaturalădeinfracţiuneareurmătoareleforme:

– infracţiuneasimplă;

– infracţiuneacontinuă.

1.Infracţiuneasimpăsecaracterizeazăprinexistenţaunuisinguractdeexecutarecareconsumăinf

racţiunea.Spreexemplu,autorultrageunfocdearmăasupravictimeişiaceastadecedează.

2.Infracţiuneaestecontinuăcândacţiunea(inacţiunea)infracţionalăşiurmareadureazăpânăcân

dinfractorulocurmădebunăvoiesaudatorităintervenţieialteipersoane,momentîncareseepuizează,art.

29CP.Deexempluînsuşirea

39

M.Basarab, Drept penal general,Cluj-Napoca,1996,pag. 83.

83

ilicitădeenergie,art.194CP,portulilegaldearme,art.290CP.Înasemeneacazuriexistăoinfracţiuneunic

ă,deoarecesuntemînprezenţauneisingurehotărâriinfracţionale,auneisingureacţiuni(inacţiuni),aunui

singurobiectlezat,auneisingureurmărişiaaceluiaşifăptuitor.

Unitatealegalădeinfracţuneexistăatuncicânddouăsaumaimulteacţiunisaurezultate,careînmo

dnormalarfirealizatconţinutulamaimulteinfracţiuni,suntuniteprinvoinţalegiuitoruluiîntr-

oinfracţiuneunică.

Aceastaestededouătipuri:

– infracţiuneaprelungităsaucontinuată;

– infracţiuneacomplexă;

– infracţiuneadeobicei.

Infracţiuneacontinuată.Infracţiuneaesteunicăşicândsecomitmaimulteacţiunișifiecarearputea

constituioinfracţiunedistinctă.

Conformart.30,infracţiuneaesteprelungităsaucontinuatăcândopersoanăcomiteladiferiteinter

valedetimp,darînrealizareaaceleiaşirezoluţii(hotărâri),acţiuni(inacţiuni)careprezintăfiecareînparte,

conţinutulaceleiaşiinfracţiuni.

Maiexplicit,eareprezintăosumădeinfracţiunideacelaşifel,comiseînbazaaceleiaşihotărâri.Con

diţiiledeexistenţăaleinfracţiuniicontinuatesunt:

1.Săexistemaimulteacţiunicomiseladiferiteintervaledetimp(acesteintervalesuntmaimariîntre

acteledeexecutarelainfracţiuneacontinuată,pentruanuseputeavorbideaceeaşiacţiuneprecumlaunitat

eacolectivă).

2.Săexisteosingurărezoluţieinfracţională.Estenecesarcaînaintedeîncepereaexecutăriiacţiunii

făptuitorulsăiaaceeaşirezoluţieinfracţionalăpentrutoateacţiunilecomiseulterior.Rezoluţiaunicăpres

upunemaimultdecâtosimplăideeinfracţională;pentruaputeavorbideorezoluţieinfracţionalătrebuiec

aaceastasăfiedeterminată,adicăfăptuitorulsăaibăînminte,celpuţinînliniimari,desfăşurareaulterioară

ainfracţiunii.

3.Săexisteunitatedeîncadrarejuridicăsau,altfelspus,fiecareacţiuneînpartesărealizezeconţinut

ulaceleiaşiinfracţiuni.

4.Toateacesteinfracţiunisăfiecomisedeaceeaşipersoană,făăsăcontezeînsăformadeparticipaţie

şifăăsăcontezedacăîşischimbăsaunucalitateaîncareparticipălacomitereainfracţiunii(autor,coautor,i

nstigator,complice).Încazulîncareîncadruluneiinfracţiunicontinuateuninfractorparticipăînmaimult

eformedeparticipaţieseiaînconsiderareformadeparticipaţieceamaigrea.Însituaţiaîncareopersoanăp

articipălaosingurăacţiunesevareţinecăacomisoinfracţiunecontinuată,

doardacăştiacăparticipălaoastfeldeinfracţiune.

Infracţiuneacomplexăsecaracterizeazăprintr-ocomplexitate

asubelementelorlaturiiobiective,adicăînconţinutulsăuintrăfiecaelement,

84

fiecaocircumstanţăagravantăoacţiunesauinacţiunecareconstituieprineaînsăşiofaptăprevăzutădeleg

eapenală.Astfelavemdouăfelurideinfracţiunicomplexe:

1. infracţiunecomplexăînformăsimplă,

cândconţinutuldebazăalinfracţiuniicuprindeunelementcarerealizeazăsingurconţinutuluneiinfracţiu

ni;

2. infracţiunecomplexăînformăagravată,

cândelementulcarerealizeazăconţinutulalteiinfracţiuniesteocircumstanţăagravantăînstructurainfra

cţiuniicomplexe.

Infracţiuneadeobicei,secaracterizeazăprinrepetareauneifaptedeunnumărdeori,caresădenoteo

bișnuinţa,obiceiulsauîndeletnicirea(art.214dinCPalRM–practicareailegală a

medicineicaprofesie,art.234dinCPalRM–

îndeletnicireailegalăcupescuitul,vânatulsaualteexploatărialeapelor).Dacădinsăvârșireafapteisauaf

aptelornurezultăobișnuinţasauîndeletnicirea,faptanuconstituieinfracţiune40.

2. Noţiuneapluralităţiideinfracţiuni

Pluralitateadeinfracţiuniexistăcândaceeaşipersoanăsăvârşeştemaimulteinfracţiuni,

înacelaşitimpsaulaanumiteintervale.

Eaesteosituaţiecarepriveştepeinfractor,deaceeanutrebuieconfundatăcucircumstanţeleagravat

ecarefacpartedinconţinutulinfracţiunii.Codulpenalstabileştecondiţiilenecesareexistenţeipluralităţii

deinfracţiuni(pluralitateareala)pentruaodelimitadepluralitateaaparentadeinfracţiuni(unitatealegală

deinfracţiuni41).

Conformart.32CP,constituiepluralitatedeinfracţiunidupăcazconcursdeinfracţiunisaurecidivă

.

Formelepluralităţiideinfracţiuniconformacestuiarticolsuntconcursulşirecidiva.

3.Concursuldeinfracţiunişimodalităţilesale

Concursuldeinfracţiuniserealizeazăcândaceeaşipersoanaasăvârşitmaimulteinfracţiuniprinacţ

iuni(inacţiuni)separate,înaintedeaficondamnatădefinitivpentruvreunadintreele.Existăconcurs,chia

rdacăunadintreinfracţiuniafostcomisăpentrusăvârşireasauascundereaalteiinfracţiuni.

Astfel,conformart.33CP,seconsiderăconcursdeinfracţiunisăvârşireadecătreopersoanăadouăs

aumaimultorinfracţiuni,dacăpersoananuafostcondamnatăpentruvreunadineleşidacănuaexpiratterm

enuldeprescripţiedetragerelarăspunderepenală,cuexcepţiacazurilorcîndsăvîrşireaadouăsaumaimul

teinfracţiuniesteprevăzutăînarticolelepărţiispecialeaprezentuluicodîncalitatedecircumstanţăcareag

raveazăpedeapsa.

40

C. Bulai, op. cit., p. 48 41

M. Basarab, op. cit. pag. 5.

85

Dinprevederilealin.(2)art.33CPsedesprindmodalităţileconcursuluideinfracţiuni,caresuntden

umiteînştiinţadreptuluipenal:concursreal(materialsauprinmaimulteacţiunisauinacţiuni)şiconcursid

eal(formalsauprintr-osingurăacţiunesauinacţiune).

1.Concursulreal

Existăconcursrealsauprinmaimulteacţiuni(inacţiuni)cândaceeaşipersoană,prindiferiteacţiuni

(inacţiuni)desinestătătoare,săvârşeştedouăsaumaimulteinfracţiuniprevăzuteladiferitearticolesaula

diferitealineatealeunuiarticoldinprezentulCod.

Vaexistaconcursrealşiatuncicândunadintreinfracţiuniafostcomisăpentrusăvârşireasauascund

ereaalteiinfracţiuni42.

2.Concursulideal

Aceastaformaaconcursuluiexistăcândaceeaşipersoanăsăvârşeşteoacţiune(inacţiune)care,dat

orităîmprejurărilorîncareaavutlocşiurmărilorcarele-

aprodus,întruneşteconţinutulmaimultorinfracţiuni.Astfel,alin.(4)art.33CPprevedecăconcursulidea

lexistăatuncicând,printr-

osingurăacţiune(inacţiune),săvârşeştedouăsaumaimulteinfracţiuniprevăzuteladiferitearticolesaula

diferitealineatealeunuiarticoldinprezentulcod.

Deexemplu,existăconcursidealîncazulomoruluiuneipersoaneprinincendiereacaseiacesteia.

Existădeciosinguraacţiune(inacţiune)săvârşită,însăînasemeneaîmprejurăriîncâtproducemai

multeurmări,realizându-seconţinutulmaimultorinfracţiuni.

4.Recidivadeinfracţiuni

Recidivaexistăcândaceeaşipersoanăcuantecedentepenalepentruoinfracţiunesăvârşităcuintenţ

ie,comitecuintenţieunasaumaimulteinfracţiuni.

Conform art. 34 din CP al RM, se consideră recidivă comiterea cu intenţie a uneia

sau mai multor infracţiuni de o persoană cu antecedentepenale pentru o infracţiune

săvârșită cu intenţie. Pericolul sporit al recidivei decurge din forma intenţionată a

vinovăţiei infracţiunilor din care se constituie aceasta, precum și din faptul că persoana a

fost deja preîntâmpinată despre consecinţele săvârșirii unei noi infracţiuni prin însuși

faptul condamnării sale anterioare.

Primul aspect care se evidenţiază în definiţia recidivei este, după cum am menţionat deja,

forma intenţionată de vinovăţie a infracţiunilor săvârșite. Antecedentelepenale pentru

infracţiunile săvârșite din imprudenţă nu pot evoluaîn calitate de element constitutiv al recidivei

(lit. b) din alin. (5) al art. 34 din CP al RM).

Pentruexistenţarecidiveisuntnecesarecelpuţindouăinfracţiunisăvârşitedeaceeaşipersoană şi

42

M.Basarab,op.cit,p.7

86

recunoscute ca infracţiuni conform CP al

RM,dincareadouasecomitedupăocondamnaredefinitivăpentruceadintâi.Acesteinfracţiuniconstitui

eceidoitermeniairecidiveiindiferentcăeleaufostconsumatesauînformădetentativă,săvârşitedeosing

urăpersoanăsauînparticipaţie.În caz că faptele comise și imputate constituie infracţiuni conform

legilor penale străine, însă nu sunt incriminate în codul nostru penal, fie au fost decriminalizate,

acesteanu vor fi luate în consideraţie de către instanţa de judecată (lit. c) din alin. (5) al art. 34

din CP al RM). În caz de săvârșire a infracţiunii în străinătate, se poate ţine cont la stabilirea

stării de recidivă, recidivă periculoasăși deosebit de periculoasă dacă hotărârea definitivă de

condamnare care a fostpronunţată în străinătate a fost recunoscută de instanţa de judecată a

Republicii Moldova (alin. (4) al art. 34 din CP al RM) în ordinea stabilită de legislaţia procesual-

penală.

Prinurmare,recidivaarelocnumaiatuncicândpersoanacomiteonouăinfracţiune,cândn-

afostîncăstinsantecedentulpenalpentruinfracţiuneaprecedentă43.Dacă antecedentele penale sunt

stinseîn conformitate cu art. 111 din CP al RM sau persoana a fost reabilitată (art. 112din CP al

RM), atunci infracţiunea în cauză nu mai poate fi luată în consideraţiela stabilirea stării de

recidivă (lit. d) din alin. (5) al art. 34 din CP al RM).

Al patrulea semn al recidivei este că la stabilirea acesteia nu se ţine cont deinfracţiunile

săvârșite în timpul minoratului (lit. a) din alin. (5) al art. 34 dinCP al RM).

Legiuitorul,ţinândcontdegraduldepericolsocialalinfracţiunilor,săvârşiteşinumăruldeanteced

entepenalepentruele,aclasificatrecidivaîn:

– recidiva simplă;

– recidivapericuloasă;

– recidivadeosebitdepericuloasă.

Recidiva simplă, după cum rezultă din alin. (1) al art. 34, se constituie în cazul când

persoana săvârșește orice infracţiune intenţionată, având antecedente penale pentru o infracţiune

intenţionată Starea de recidivă simplă constituie o circumstanţă agravantă (lit. a) din alin. (1) al

art. 77), iar pedeapsa aplicatăpentru infracţiunea comisă nu poate fi mai mică de jumătate din

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute în sancţiunea articolului corespunzător din Partea

specială a CP (art. 82).

Esteconsideratăpericuloasărecidiva,când:

– persoanaanteriorcondamnatădedouăorilaînchisoarepentruinfracţiuniintenţionateasăvârşit

dinnou,cuintenţie,oinfracţiune;

– persoanaanteriorcondamnatăpentruoinfracţiuneintenţionatăgravăsaudeosebitdegravăasăv

ârşitdinnoucuintenţieoinfracţiunegravăsaudeosebitdegravă.

43

I.Macari, Drept penal, partea generală, p.193

87

Seconsiderădeosebitdepericuloasărecidiva,dacă:

– persoanaanteriorcondamnatădetreisaumaimulteorilaînchisoarepentruinfracţiuniintenţion

ateasăvârşitdinnou,cuintenţie,oinfracţiune;

– persoanaanteriorcondamnatăpentruoinfracţiuneexcepţionaldegravăasăvârşitdinnouoinfra

cţiunedeosebitdegravăsauexcepţionaldegravă.

Mărimea pedepsei pentru recidivă periculoasă și deosebit de periculoasănu poate fi mai

mică de două treimi și, respectiv, de trei pătrimi din maximulcelei mai aspre pedepse prevăzute

la articolul corespunzător din Partea specialăa CP.Art. 34 din CP al RM este o normă imperativă,

care obligă instanţa de judecată,în prezenţa semnelor prevăzute de lege, să recunoască faptul

săvârșirii infracţiuniiîn stare de recidivă, recidivă periculoasă sau deosebit de periculoasă.

Astfel, putem spune că recidiva generează un grad sporit de răspundere penală și de

pedeapsă, și anume:

– în cazul recidivei tipul penitenciarului este stabilit în conformitate cu alin. (4) al art.

72 din CP al RM;

– în cazul recidivei de infracţiuni în timpul ispășirii pedepsei pentru infracţiunea

săvârșită anterior, se aplică reguli speciale de stabilire a pedepsei pentru cumul de

sentinţe (art. 85 din CP al RM);

– în cazul recidivei de infracţiuni persoana nu poate fi liberată de răspundere penală

(art. 54, 55, 57, 58, din CP al RM).

88

CAPITOLUL9

Cauzelecareînlăturăcaracterulpenalalfaptei

1. Noţiuneacauzelorcareînlăturăcaracterulpenalalfaptei

2. Legitimaapărare

3. Reţinereainfractorului

4. Stareadeextremănecesitate

5. Constrângereafizicăsaupsihică

6. Risculîntemeiat

7. Executareaordinuluisaudispoziţieisuperiorului

1.Noţiuneacauzelorcareînlăturăcaracterulpenalalfaptei

Legeapenalăstabileştenormedeconduităînconcordanţăcuintereselesocietăţii,căroramembriie

ilisepotconforma.Răspundereapenalăvainterveninumaidacăs-

asăvârşitoinfracţiune.Înacelaşitimp,trebuiesăseconstatedacănuexistăvreocauzălegalădatorităcărei

afaptanuesteinfracţiune.Estevorbadeacelecauzecareînlăturăcaracterulpenalalfaptei.

Princauzecareînlăturăcaracterulpenalalfapteiînţelegemacelestărisauîmprejurărireale,înacăro

rprezenţăsaucontextsăvârşireaoricăreidinfapteleprevăzutedelegeapenalănumaipoateimprimaacest

eiauncaracterpenal44.

Art.35CPRMenumerăurmătoarelecauzecareînlăturăcaracterulpenalalfaptei:legitimaapărare;

reţinereainfractorului;stareadeextremă

necesitate;constrângereafizicăsaupsihică;risculîntemeiat;executareaordinuluisaudispoziţieisuperi

orului.Prin intervenţia acestor stări se exclude vinovăţia,întrucât fapta este săvârșită sub imperiul

unei stări speciale.

Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei reprezintă situaţii reale care împiedică

realizarea condiţiilor cerute de lege pentru ca o faptă să constituie infracţiune. Aceste cauze

trebuie săexiste în momentul săvârșirii infracţiunii și au efect numai asupra persoaneicare s-a

aflat într-o astfel de stare, situaţie sau împrejurare. În principiu, aceste cauze produc efecte din

momentul în care au apărut, s-au ivit, dar, pentru ca efectele să opereze, practic este necesar ca

existenţa în fapt a stărilor, a situaţiilor care constituie astfel de cauze să fie oficial constatată de

către organelecompetente. Existenţa unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei are drept

urmare scoaterea persoanei de sub urmărire penală potrivitpct.3) din alin. (2) al art. 284 din CPP

al RM.

44

N. Giurgiu, Drept penal, Partea generală, Ed. Contes, Iaşi, 2000, pag. 360.

89

2.Legitimaapărare

Potrivit alin. (1) al art. 36 din CP al RM, nu constituie infracţiune faptaprevăzută de

legea penală săvârșită în stare de legitimă apărare.

Este în stare de legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru arespinge un atac direct,

imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a alteipersoane sau împotriva unui interes public și care

pune în pericol grav persoanasau drepturile celui atacat ori interesul public.

Este în legitimă apărare și persoana care săvârșește fapta, prevăzutăla alin. (2), pentru a împiedica

pătrunderea, însoţită de violenţă periculoasăpentru viaţa sau sănătatea persoanei ori de ameninţarea cu

aplicarea unei asemeneaviolenţe, într-un spaţiu de locuit sau într-o altă încăpere

Decilegitimaapărareconstăînacţiuneadeapărarepecareorealizeazăopersoanăprinintermediuluneifapt

eprevăzutedelegeapenalăpentruaanihilaunactdeagresiuneîndreptateîmpotrivasa,aaltuiasauîmpotrivaunuii

nteresşicarepuneînpericolgravpersoana,drepturileceluiatacatoriinteresulpublic(deexemplu,opersoanăsupu

săuneiacţiunidenaturăa-ipericlitaviaţa,reacţioneazăîmpotrivaagresoruluiproducându-

ivătămarecorporalăgravăsauchiarmoartea;ofemeiesupusăuneiviolenţeînscopuldeacedalarelaţiiintime,reac

ţioneazăvătămându-lpeagresoretc.)45.

Pentru majoritatea cetăţenilor dreptul la legitima apărare reprezintă undrept al lor subiectiv. Acest

drept aparţine persoanei indiferent de prezenţasau absenţa posibilităţii de a evita atacul prejudiciabil

(posibilitatea de a fugisau de a chema în ajutor alte persoane). Tocmai din această cauză legitimaapărare

este considerată pe bună dreptate o activitate activă, ofensivă. Nimeninu este în drept să reproșeze celui

ce s-a apărat faptul provocării de daunefizice, atunci când acesta ar fi putut să-și apere drepturile prin

fuga de la loculincidentului, prin crearea unor obstacole în faţa atacantului etc.

Atît în jurul atacului, cât șial apărării, legiuitorul și teoreticienii au asociat o serie de condiţii

menite săcaracterizeze apărarea și atacul, din punct de vedere penal Potrivit legii – alin. (2) al art. 36 din

CP al RM –, atacul trebuie să îndeplineascăurmătoarele condiţii:

1.Ataculsăfiematerial,adicăsăconsteadinactefizice,caresuntîndreptateconştientcontraexistenţeitotfi

ziceavalorilorocrotitedelegeapenală.

Practicaşiliteraturajuridicăsuntunanimeînapreciereafaptului

căinjuriileoriameninţărileşioricemanifestăriduşmănoase,chiarceledeainspiratemerea,nupotjustificaoacţiu

neînapărare,dacănuprovoacăşiunpericolfizic.

Deasemenea,împrejurareacăopersoanăesteînarmatănupoateconstituiunatacmaterial,caresăjustifice

legitimaapărare,atâtatimpcâtnuîncearcăsăfacăuzdearmarespectivă.

2.Ataculsăfiedirect,adicăpuneînpericolvalorileocrotitedelegeapenală,înmodnemijlocit,decisăexiste

olegăturădelacauzălaefect,întreatacşipericolulgravcreat.Deexemplu,făptuitorulîndreaptăarmasprevictimă,

45

N. Giurgiu, op. cit., pag. 370.

90

oloveşteetc46.

Ataculnupoateficonsideratdirect,atuncicândîntrevictimăşiagresorexistăunobstacol(uşaînchisă,zidet

c.),deoarecenusuntpuseînpericolvalorileocrotitedelege,cuexcepţiacazuluicândagresorularfolosiar

madefoc,substanţeexploziveetc.

3.Ataculsăfieimediat.Pentruaatrageconstatareastăriidelegitimăapărare,atacultrebuiesăîndepl

ineascăşicondiţiadeaseaflaîntr-

unraportdeimediatărealizarefaţădevaloareasocialăpecareopuneînpericol47.

4.Atacultrebuiesăfiereal.Nuseadmitelegitimaapărarecontraunuiataccareestedoarpresupus.S

preexemplu,douăpersoaneseduşmăneauîntruna.Mergândpestradă(unaînainte,iarcealaltădinurmă),

XacrezutcăYvreasă-llovească,s-aîntorsbruscşil-

alovitputernic,dincarecauză,Yacăzutjosşi,lovindu-selacap,s-

aalesculeziunicorporalegrave.Dupăcums-

aconstatat,persoanalovită(Y)nuintenţionasăoatacepeprima(X),alecăreiacţiuniaufostcalificatedrept

unatacintenţionat.

5. Să fie îndreptat împotriva propriei persoane, a altei persoane sau împotrivaunui interes

public. Pentru existenţa legitimei apărări și deci a stării care a determinat-o,trebuie să se constate

că atacul a fost îndreptat împotriva persoaneisau împotriva unei alte persoane, ori contra unui

interes public. Astfel, acesta sepoate îndrepta împotriva persoanei, fiind de natură a-i vătăma

viaţa, integritateacorporală, sănătatea, libertatea și alte valori cărora legea le conferă protecţie,sau

a vreunei valori sociale care formează obiectul juridic al vreunui drept acordatde lege

persoanelor fizice sau juridice, ori împotriva unui interes public;

6. Să pună în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesulpublic.

Caracterul grav al pericolului se manifestăatunci când atacul ameninţă cu producerea unor

consecinţe negative ireparabilesau greu de remediat pentru valoarea ocrotită de legea penală (de

ex., pierdereavieţii, vătămarea corporală, distrugerea unui bun etc.). Determinarea

gravităţiipericolului trebuie să se facă în raport cu circumstanţele reale din momentulatacului,

luându-se în consideraţie mai ales natura și intensitatea atacului, importanţareală a valorilor puse

în pericol, persoana atacantului și, în general,toate datele concrete caracteristice fiecărei cauze în

parte și nu circumstanţele“ex post”, după criterii abstracte, căci nu orice atac creează o stare de

pericolgrav.

Înprezenţaataculuicareîndeplineştetoatecondiţiilearătatemaisusşiţinându-

seseamadeîmprejurărileîncareacestas-

aprodus,poateavealocapărarea.Aceasta,larândulei,trebuiesăîntruneascăurmătoarelecondiţii:

46

M. Basarab, op. cit., pag. 122. 47


91

1.Apărareasăaibăcaobiectpersoanaataculuisauuninterespublic.Persoanafizicăesteapăratăc

uprivirelatoateatributelesale(viaţa,integritateacorporală,sănătate,libertate,demnitate),indiferentda

căarecapacitatepsihofizicăsaunu,precumşiproprietateasa48.

Apărareasepoateefectuaşidecătreoterţăpersoanăpentruînlăturareaataculuiîndreptatîmpotriva

altuiasauaunuiinteresobştesc,dacăserespectăproporţiaîntreaceastaşiintensitateaatacului.Intervenţia

terţuluinuseceresăfiesolicitatădinparteapersoaneiatacate,eaputândsăaibălocchiarîmpotrivavoinţeia

cestuia49.

2.Faptaînapăraretrebuiesăfienecesarăpentruînlăturareaatacului.Deşiaceastăcerinţănueste

prevăzutăînmodexpresîncuprinsuldispoziţiilorînscriseînart.36CPRM,easesubînţelege.Astfel,estefi

rescsăseconsiderecănupoateexistastareadelegitimăapărare,atuncicândreacţiapersoaneiatacate,împ

otrivaagresiunii,nueranecesarăpentruevitareaatacului,faţădenaturaşiintensitateaacestuia,gravitatea

pericoluluigeneratdeagresiuneşicelelalteîmprejurăriobiectiveşisubiectivealecauzei50.

Subraportulintensităţiisale,apărareaestenecesarăatuncicândestedenaturăsăconducălaînlătura

reaataculuişidecilaanihilarea(reducerea,neutralizarea)pericoluluigeneratdeaceasta.Caracterulnece

saralapărăriitrebuieanalizatnunumaiînraportcugravitateaatacului(datdemijloacelefolositedeagreso

r,intensitateaataculuişivalorilepuseînpericol,împrejurărileîncaresepoartăetc.),cişiîn raport cu

posibilităţile(obiectiveşisubiective),aleceluiatacat,dea-lînfrunta51.

Înliteraturajuridicăşipracticajudiciarăs-

aconturatconcepţiacăapărareanutrebuieprivităcafiindunicasoluţieposibilă,decicaindispensabilăpen

truînlăturareaatacului,cinumaicanecesară.

3.Apărareasăfieproporţionalăcuatacul.Gravitateapericoluluigeneratdeatacsevastabiliţinând

seamadevaloarearealăaobiectuluiapăratşidesituaţiaconcretăîncares-

aaflatpersoanacareinvocălegitimaapărare,împrejurărileîncares-

aprodusatacul(noaptea,agresorulerasubinfluenţaalcoolului,mijloaceledecares-

afolositînatac,pluralitateadeagresori,boalasaudebilitateafizicăapersoaneiatacate,împrejurareacăam

aifostatacatăşialtădatăetc.)52.Înfuncţiedeacesteasevaţineseamaşideposibilitatearealădeapărare,de

oarecereacţiapersoaneicareriposteazătrebuiesăcorespundăgravităţiiconcreteaatacului.

Spreexemplu,nuseaflăînlegitimăapărarepersoanacarepentruaîmpiedicaunfurtoarecareîlvauci

depeagresorşinicipersoanacarepentruaseapăraîmpotrivauneisimpleloviturivaripostaprinsugrumare

avieţiiatacantului.Deciînacestecazuriapărareanuesteproporţionalăcuatacul.

Esteevidentcăevaluareaproporţieidintreatacşiapărarenusepoatefacedupăcriteriirigide.Numai

posteriorsăvârşiriifapteişiluându-

48

M. Basarab, op. cit., pag. 129. 49

Ibidem, pag. 123. 50

N. Giurgiu, op. cit., pag. 378. 51

Ibidem, pag. 378. 52

N. Basarab, op. cit., pag. 129.

92

seînconsideraţietoateîmprejurăriledefaptşisubiectivealecauzeisepoateapreciadacăripostaafostsaun

uproporţionalăcugravitateapericolului53.Înacestcaz,sevaţineseamademijloacelefolositepentruatac

şiapărare,precumşiderezultatulpecarel-aprodusataculsauapărarea,luându-

seînconsiderareşicondiţiafizicăşipsihicăapersoaneicarelefoloseşte.

4. Apărarea să fie concomitentă cu atacul.Sub acest aspect este evident că actele de

apărare se vor înscrie întotdeaunaîn limitele unei apărări legitime atunci când, sub raport

dinamic, se vor situaîn intervalul de timp ce corespunde atât atacului imediat, cât și atacului în

cursde realizare. Apărarea se consideră concomitentă pe tot intervalul de timp încare atacul

corespunde cerinţei de imediat sau se află în curs de realizare, și nuva mai îndeplini această

condiţie în cazul unui atac eventual, ce se va produceîn viitor, și nici în cazul unui atac deja

consumat și care nu prezintă pericolulde a fi reluat imediat.

3.Reţinereainfractorului

Nuconstituieinfracţiunefaptaprevăzutădelegeapenală,săvârşităînscopulreţineriipersoaneicar

eacomisoinfracţiuneşialpredăriieiorganelordedrept (art. 37 din CP al RM).

Prinreţinereainfractorului,seînţelegacţiuniledecauzareaunorprejudiciiîntimpulcaptăriişipred

ăriiorganelordedreptapersoaneicareacomisoinfracţiuneşicaresesustragedelarăspundereapenală.

Temeiurile,procedurareţinerii,dreptulcetăţenilordeaaduceforţatlapoliţiesauînfaţaaltuiorgana

lputeriidestat,persoanaprinsăasuprafaptuluidesăvârşireauneiinfracţiunisuntstabilitedelegislaţiapro

cesual-penală.

Oricepersoanăesteîndreptsăreţinăinfractorul,să-

laducăforţatlapoliţiesauînfaţaaltuiorganalputeriidestat,dacăfăptuitorulafostprinsasuprafaptuluides

ăvârşireainfracţiuniisauaîncercatsăseascundăsausăfugă(art.168CPP).

Acţiuniledereţinereainfractoruluipotfidiverse:imobilizareprinlegare,izolareînîncăperisigure,

cauzarededauneintegrităţiicorporalesausănătăţii,încazuriexcepţionale,moarteaacestuia.

Colaboratoriipoliţieiaplicăforţafizică,inclusivprocedeelespecialedeluptă,pentrucurmareainfr

acţiunilor,pentruînfrângerearezistenţeiopusecerinţelorlegale,dacămetodelenonviolentenuasigurăî

ndeplinireaobligaţiunilorcelerevin(art.15alLegiicuprivirelapoliţie).

Legeaprevedecăaplicareaforţei,amijloacelorspecialesauaarmeidefoctrebuiesăfieprecedatăde

unavertismentprivindintenţiarecurgeriilaelecuacordareaunuitimpsufficientpentrureacţiaderăspuns

,cuexcepţiacazurilorîncaretergiversareaaplicăriiforţeifizice,amijloacelorspecialeşiaarmeigenereaz

ăunpericoldirectpentruviaţaşisănătateacetăţenilorşiacolaboratorilorpoliţiei,poateconducelaalteurm

ărigrave.

Suntstipulateşiinterdicţiiledeaplicareaarmeidefoccontrafemeilorşiminorilor,persoanelordev

53(N. Giurgiu, op. cit., pag. 379

93

ârstăînaintată,precumşicontraoamenilorcuevidentedeficienţefizice,cuexcepţiacazurilorîncareeiaus

ăvârşitunatacarmat,opunrezistenţă,folosindarmesauausăvârşitunatacîngrup,ceameninţăviaţaşisănă

tateaoamenilor,dacăacţiuniledeacestfelnupotfirespinsepealtecăişicualtemijloace.

Pentrudepăşireaatribuţiilorîntimpulreţinerii(aplicareaforţei,amijloacelorspecialeşiaarmeidef

oc),colaboratoriipoliţieisuntsupuşirăspunderiipenaleconformlegislaţieiînvigoare.

Condiţiile ce determină legalitatea și temeinicia reţinerii

1) Prima condiţie care face parte din acest grup constă în faptul că temei pentru reţinere servește

săvârșirea de către persoană a infracţiunii, adică a unei fapte prevăzute de legea penală. Este

absolut legitimă reţinerea persoanei în privinţa căreia a fost pronunţată deja o sentinţă de

condamnare și care se eschiveazăde la executarea ei, ascunzându-se.

2) A doua condiţie ce determină legalitatea și temeinicia reţinerii se referă la comportamentul

persoanei, care se manifestă în încercarea de a se ascunde sau de a fugi cu scopul de a se

eschiva de răspundere. Această situaţie se referă și la cazurile evadării din locurile de deţinere

sau de sub arest.

Condiţiile ce caracterizează acţiunile persoanei care efectuează reţinerea

1) Prima condiţie care face parte din acest grup se referă la faptul că poate fi reţinută numai

persoana care a comis o infracţiune. Dacă persoana n-a săvârșit o faptă prevăzută de legea

penală, atunci faţă de ea nu pot fi aplicate măsuri de aducere forţată în faţa organelor

competente. Mai mult ca atât, dacă persoana în genere nu a comis vreo infracţiune, atunci

aplicarea violenţei în scopul reţinerii ei acordă dreptul “reţinutului” la aplicarea legitimei

apărări contra unui atac ilegal.

2) A doua condiţie constă în faptul că în procesul reţinerii infractorului dauna este cauzată

nemijlocit persoanei reţinute. Ea poate avea caracter fizic (vătămări ale integrităţii corporale

sau ale sănătăţii de diferite grade) sau patrimonial(deteriorarea sau distrugerea bunurilor.)

3) În procesul reţinerii este absolut necesar să fie respectată și o altă condiţie, care constă în faptul

că, ținând seama de toate circumstanţele cauzei, nu a fost posibil să se acţioneze în alt mod,

metoda cu care s-a realizat reţinerea constituind unicul mijloc de efectuare a acesteia (de pildă,

persoana încearcă să fugă, opune rezistenţă și, ca urmare, faţă de a ea este aplicată forţa fizică.)

4) Dauna cauzată în procesul reţinerii trebuie să fie proporţională, să corespundă caracterului și

gradului prejudiciabil al faptei săvârșite de infractor, personalităţii acestuia, precum și

circumstanţelor în care s-a realizat reţinerea.

5) Ultima condiţie ce se referă la acest grup constă în faptul că este absolut interzisă depășirea

măsurilor necesare pentru realizarea reţinerii, adică necorespunderea vădită a infracţiunii

comise împrejurărilor efectuării reţinerii, cauzarea de daune care nu corespund vădit situaţiei

reţinerii etc. De pildă, atunci când infractorul putea fi imobilizat prin legare, acesta a fost

împușcat în picior, ca să nu fugă. Împrejurările în care este efectuată reţinerea sunt influenţate

de mai mulţi factori, cum ar fi: numărul reţinuţilor, comportarea lor, gradul de rezistenţă opusă,

timpul reţinerii, prezenţa armei etc.

94

4.Stareadeextremănecesitate

Persoanaşibunurilesalepotfiexpuşinunumaipericolelorrezultânddinagresiuniledeliberatealeu

noradinsemeniisăi,darşiunorpericolegeneratedeevenimente,energiisauîntâmplăricucaracteraccide

ntal,cumarfiuncutremur,oinundaţie,surpareauneiclădiri,ataculunuianimaletc.

Potrivit alin. (1) al art. 38 din CP al RM, nu constituie infracţiune fapta,prevăzută de legea

penală, săvârșită în stare de extremă necesitate.

“Este în stare de extremă necesitate – se arată în alin. (2) al art. 38 din CP alRM – persoana

care săvârșește fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporalăsau sănătatea sa, a altei persoane

ori un interes public de la un pericol iminentcare nu poate fi înlăturat altfel.”

Spredeosebireînsădelegitimaapărare,cândpersoanapusăînpericolalegecaleariposteiactiveînc

ercândsăanihilezepericolulprinexercitareaunuicontraataclegitimîmpotrivapersoaneiagresoruluiîns

uşi,încazulstăriidenecesitatepersoananureacţioneazăîmpotrivasurseidepericolpecarenicinuopoatea

nihila,ciestedeterminatsăsesalvezepesinesaupealtul,bunurilesalesauaaltuiasauinteresulpublicprins

ăvârşireauneifapteprevăzutedelegeapenală,sacrificândvalorisaubunuriaparţinândaltorpersoane.54

Deciopersoanăseaflăînstaredenecesitatecând,datorităunorîmprejurăricreatedeoamenisaudef

enomenenaturale,estepusăînalternativadeasalvadelaunpericoliminentşicarenupoatefiînlăturataltfel

,viaţa,integritateacorporalăsausănătateasaoriaaltuiasauunbunimportantalsăuorialaltuiasauunintere

spublic,prinsăvârşireauneifapteprevăzutedelegeapenală.

Estevorbadestaredenecesitate,spreexemplu,încazurileîncarepompieriidistrugparteauneiclădi

ripentruasalvaopersoanăexpusăpericolului,cândopersoanăiafărădreptunautoturismaparţinândaltui

a,dintr-

unlocdeparcare,pentruatransportalaspitalopersoanăacăreiviaţăseaflăînpericoldincauzauneiputerni

cehemoragii;cândcinevapătrundeînapartamentulvecinuluisăupentruaoprioscurgeredeapăcarepune

înpericolbunuriimportanteetc.

Deşistareadenecesitateareofrecvenţăscăzutăînpracticadetoatezilele,eapoateinterveniîncazuri

excepţionale,antrenânduneoriparticipareanumeroaselorpersoanecuconsecinţeumaneşimaterialedi

ncelemaiimportante.Dinacestconsiderent,cunoaştereaimplicaţiilorsalejuridiceestedeosebitdeutilă.

Instituireastăriidenecesitatedreptcauzăcareînlăturăcaracterulpenalalfapteiareînvedere,maiînt

âi,faptulcăpersoanacareseaflăînstaredenecesitate,nurealizeazăacţiuneadesalvarecuvinovăţie,adică

cudorinţăşivoinţădeliberatădeaîncălcaordineadedrept,deafaceunrăupentruvreunadinvalorileocrotit

edelegeapenală,îndispreţullegilorşiaregulilordeconvieţuiresocială.

Pedealtăparte,seareînvederecăfaptacomisăînstaredenecesitatenuprezintăpericolulsocialalun

eiinfracţiuni,cidimpotrivă,areuncaractersocialmenteutil.55

54

N. Giurgiu, op. cit., pag. 385. 55


95

Totodată în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 38 din CP al RM, “nu esteîn stare

de extremă necesitate persoana care, în momentul săvârșirii faptei, îșidădea seama că provoacă

urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi pututproduce dacă pericolul nu era înlăturat”.

Înlipsavinovăţieişiapericoluluisocial,faptacomisăînstaredenecesitatenusepoateconstituiecai

nfracţiuneşi,respectiv,nupoateatragerăspundereapenală.

Pentrucaofaptăsăfiesăvârşităîncondiţiilestăriidenecesitate,trebuiesăseconstate(potrivitart.38

CPalRM)îndeplinireamaimultorcondiţii:

– existenţaunuipericoliminent;

– pericolulsăameninţeviaţa,integritateacorporalăsausănătateafăptuitorului,aaltei

persoane,oriunbunimportantalacestuia,orialaltuiasauuninterespublic;

– pericolulsănupoatăfiînlăturatdecâtprinsăvârşireauneifapteprevăzutedelegeapenală.

1. Existenţaunuipericoliminent

Încazulstăriidenecesitate,pericolulestegenerat,deregulă,deunevenimentobiectivaccidental,c

umarfiinundaţia,unincendiu,surpareaunorterenurisauconstrucţii,uncutremuretc.,precumşideunelef

aptealeomuluiresponsabilsauiresponsabilsauale unorsituaţiiproveninddinparteaunoranimale.

Pericolulapututficreatchiardecătrepersoanacareinvocăstareadenecesitate,deoareceseiaîncon

siderarefaptasăvârşităţinândseamadetoateîmprejurărileobiectiveşisubiectiveexistenteînmomentul

comiteriiei(spreexemplu,unincendiudinneglijenţă).

Deasemenea,întâmplareasauevenimentulcaregenereazăpericolulpotprovenidinparteaunorter

ţicararputeasuportaconsecinţelenegativealeacţiuniidesalvare.Într-oastfeldesituaţies-

araflapersoanacarespargegeamulcabineişoferului,rănindu-lpentrua-

ldeterminasăopreascămaşina,deoarececăzusedinvehiculopersoanăşieratârâtăcupiciorulprinsdeuşă.

Pentruajustificaintervenţiaînlimitelestăriidenecesitate,pericolultrebuiesăfieiminent.

Pericolulesteiminent,atuncicândameninţăsăaducăoatingeregravăvalorilorprotejatedelege,nel

ăsândtimpsuficientpentruaseluaaltemăsuripentrusalvareaacestoradecâtsacrificareaaltorvaloriprins

ăvârşireaunorfapteprevăzutedelegeapenală.Decistareadenecesitateîncepeînmomentulîncareperico

luladevenitiminent,ameninţător(însensulcăproducereaconsecinţelorvătămătoareesteimediatrealiza

bilă),pepunctuldeasedeclanşaînmodcert,sigurşidureazăcâttimpesteactualşiînceteazăodatăcudispari

ţiaameninţăriigeneratedeacesta.

Pericolultrebuiesăfieşireal,adicăproducereatrebuiesăfiesigurăşiînoricecazsănascăînconştiinţ

afăptuitoruluiotemereserioasăpentruexistenţaşisecuritateavalorilorocrotitedelege56.Doarastfelsep

oateconsideracăelaacţionatsubimperiulstăriidenecesitate,darnuînafaraacesteia.

Desigur,atâtcaracteruliminent,câtşicelrealalpericoluluitrebuiescanalizateîncontextultuturorî

mprejurărilorobiectiveşisubiective,încareaacţionatfăptuitorul.

56


96

2. Pericolulsăameninţevalorileprevăzuteexpresdelege

Valorilesocialecarepotformaobiectulacţiuniidesalvareîncazulstăriidenecesitatesuntexpresşil

imitativprevăzutedelege.Astfel,în art.38CPRMsunt

menționate:viaţa,integritateacorporalăsausănătateapersoaneisauaalteia,bunurileimportantealesale

saualealtorşiinteresulpublic.

Încazulstăriidenecesitate,făptuitorulpoateîntreprindeacţiunidesalvareaoricărordintreatribute

lecareasigurăexistenţasafizicăşisănătatea.

Dintrebunurilepersoanei,legiuitorulaînscrisînorbitadeprotecţieastăriidenecesitatenumaipeac

eleacareseîncorporeazăînbunuriimportante,indiferentdacăacesteapotfiapreciateprinvaloarealormat

erială,artistică,istoricăsaudupăaltecriterii.Singuracondiţieprevăzutădelege,estesăprezinteoînsemn

ătatedeosebităpentrufăptuitorsaupentrualtul,oripentrucolectivitate.

Lastabilireaimportanţeibunurilortrebuiesăseţinăseamadeoseriedefactori:naturaşidestinaţiab

unurilor,valoareasa,posibilităţideînlocuire,diferenţadevaloarefaţădebunulsacrificatetc.

3. Necesitateaacţiuniidesalvare(saucaracterulindispensabilalacţiuniidesalvare)

Necesitateaacţiuniidesalvarepresupunecerinţacapericolulsănupoatăfiînlăturataltfeldecâtprin

săvârşireauneifapteprevăzutedelegeapenală,adicăprinsacrificareaalteiaprotejatedelege.

Nuoriceacţiunedesalvareintereseazăinstituţiastăriidenecesitate,cinumaiaceleacareserealizea

zăprinfapteprevăzutedelegeapenală.Dinacestpunctdevedere,acţiuneadesalvarepoateinterveniînfor

mefoartevariate,începândcuomorulşivătămareagravăaunorpersoaneşiterminândcufaptadeînsuşires

audistrugereabunuriloraltoraşichiardeîncălcarearegulilordecirculaţiepedrumurilepublice.

Stareadenecesitateopoateinvocaoricepersoanăcareaacţionatpentrusalvareavalorilorprevăzut

edelegefiecăsuntalesale,fiealealtuia.Deexemplu,Xgăseştepeşoseaunconducătorautoaccidentatgrav

,iarmaşinaacestuiaesteînstaredefuncţionare,Xştiesăconducă,darpermisuldeconducerei-

afostsuspendatşinuexistăaltămodalitatedeatransportarănitullaspital.DacăXvaconducemaşinaînace

stscop,vaputeainvocastareadenecesitate.

Ocondiţieesenţialăşispecificăstăriidenecesitateestecapericolulsănupoatăfiînlăturatdecâtpri

nsăvârşireaunorfapteprevăzutedelegeapenală.Datorităacesteicondiţii,stareadenecesitateseprezint

ăcaosituaţiedecoliziuneîntrediferitevaloriprotejatedelegeapenală,pecarelegiuitorulorezolvăprinad

mitereasacrificăriiunora,maipuţinimportantesaucelmultegalecaimportanţă,înfavoareaaltora.57

Spredeosebiredelegitimaapărare,cândfăptuitorul,deşiconstrânsdeagresiune,areposibilitatede

aalegeşioaltăieşiredinfaţaatacului(deexemplu,prinevitareaacestuia),încazulstăriidenecesitate,acţiu

neadesalvaretrebuiesăaibăneapăratşiîntotdeaunacaracteruldeunicăsoluţie,deunicăposibilitate,dea

ctindispensabil,pentrusalvareauneiadinvalorileprevăzutedeart.38CPRM.

Dinaceastăcondiţierezultăcănuvorputeainvocastareadenecesitatenicipersoanelecareauînanu

57N. Giurgiu, op. cit., pag 388

97

mitesituaţii,obligaţiadeaînfruntapericolul(adică,pompieriiîncazdeincendiusaulucrătoriidepoliţieîn

cazdeîmpiedicareaunorinfracţiunigravesaudezordinipubliceetc.),nicipersoanelecareaveauposibilit

ateaevităriipericolului(prinascundere,alarmare,fugăetc.).

Instituinddinstareadenecesitateocauzăcareînlăturăcaracterulpenalalfaptei,legiuitorulalimitat

cubunăştiinţă,efecteleacesteianumailacazurileîncareprinfaptasăvârşitănus-

arpricinuiurmărivăditmaigravedecâtcelecares-

arfipututproducedacăpericolulnueraînlăturat(alin.(3)art.38CPRM).Cualtecuvinte,învedereaînlăt

urăriiunuirăumaimicprincauzareaconştientăaunuirăumaimare.

5.Constrângereafizicăsaupsihică

Nuconstituieinfracţiunefapta,prevăzutădelegeapenală,careacauzatdauneintereselorocrotite

delegecarezultatalconstrângeriifizicesaupsihice,dacăînurmaacesteiconstrângeripersoananupute

asă-

şidirijezeacţiunile.Răspundereapenalăpentrucauzareadedauneintereselorocrotitedelegeapenalăp

rinconstrângerepsihicăsaufizică,înurmacăreiapersoanamenţineposibilitateadea-

şidirijaacţiunile,sestabileşteîncondiţiileart.38.

Alineatul

(1)alprezentuluiarticolstabileştedouăformedistinctedeînlăturareacaracteruluipenalalfaptei:constrâ

ngereafizicăşiconstrângereapsihică.Atâtîncazulconstrângeriifizice,câtşiîncelalconstrângeriipsihic

eseînlăturăcaracterulpenalalfaptei,întrucâtinfracţiuniiîilipseşteunadintrăsăturileesenţiale:vinovăţia

.Conformregulilorgeneralealerăspunderiipenale,nuexistăvinovăţieîncazulîncarefăptuitorulestelips

itdecapacitateadea-şimanifestavoinţaşia-şidirijaacţiunile.

Constrângereafizicăesteopresiunecondiţionatădeoenergiestrăinăcareîlpunepefăptuitorînimp

osibilitateadea-şidirijaînmodlibervoinţaşiîldeterminăsăsăvârşeascăofaptăprevăzutădelegeapenală.

Constrângereapsihicăconstăîntr-

oameninţareasuprapsihiculuipersoaneicare,subimperiulacesteipresiunişicaurmareaei,nu-

şidirijeazăvoinţaînmodliberşisăvârşeşteofaptăprevăzutădelegeapenală.

Condiţiileconstrângeriifiziceşipsihice,cutoatecănusuntstipulateexpresdelege,potfidedusedin

conţinutullegii.Acesteasunt:

– existenţasauexercitareaasuprafăptuitoruluiauneiacţiunideconstrângerefizicăsaupsihică;

– constrângereasăfiedenaturăgravă,săpunăînpericolviaţa,sănătatea,integritateacorporalăori

bunurilepersoanei;

– pericolulgravsănupoatăfiînlăturatînaltmoddecâtprinsăvârşireauneifapteprevăzutedelegea

penală.

Alineatul

98

(2)alarticoluluinominalizatprevedesituaţia(starea)încarefăptuitorulîşimenţineposibilitateadea-

şidirijaacţiunileînurmaconstrângeriifizicesaupsihice.Încazulîncarepersoanaareposibilitateadea-

şialegeunanumitcomportamentşialuaodeciziesaualtasevoraplicaprevederilestăriideextremănecesit

ate.

Constrângerea fizică și constrângerea psihică, cu toate că sunt reglementate de dispoziţiile

aceleiași norme penale, reprezintă două modalităţi ale constrângerii, care se deosebesc prin aceea

că, în timp ce în cazul constrângerii fizice făptuitorul este determinat fizic să săvârșească o faptă

prevăzută de legea penală, comportându-se ca un simplu instrument la comanda energiei

străine,în cazul constrângerii psihice făptuitorul este determinat pe cale psihică să săvârșească o

asemenea faptă, libertatea sa de voinţă și acţiune fiind completanihilată de ameninţarea la care

este expus, el sau altul, la un pericol grav șicare nu putea fi înlăturat altfel.

6.Risculîntemeiat

Progresultehnico-

ştiinţificesteimposibilfărăaintroducenoitehnologii,fărăarealizaexperimenteîndiferitedomeniialeact

ivităţiifiinţeiumane.Pentruanufrânaactivitateapersoaneiîndiferitedomenii(ştiinţă,tehnică,medicină

,farmacologie,sferadeproducereetc.),înlegislaţiapenalăafostintrodusăonouăcauzăcareînlăturăcarac

terulpenalalfaptei:risculîntemeiat.

Nuconstituieinfracţiunefaptaprevăzutădelegeapenală,careacauzatdauneintereselorocrotite

delegeîncazulrisculuiîntemeiatpentrurealizareascopurilorsocialmenteutile, potrivit alin. (1) al

art. 40 din CP al RM.

Risculseconsiderăîntemeiat,dacăscopulsocialmenteutilurmăritnuapututfirealizatfărăunanu

mitriscşidacăpersoanacarel-

aadmisaluatmăsurilenecesarepentruaprevenicauzareadedauneintereselorocrotitedelege.

Risculnupoateficonsideratîntemeiat,dacăeracubună-

ştiinţă,îmbinatcupericolulpentruviaţapersoaneisaucupericolulprovocăriiunuidezastruecologicori

social.

Noţiuneaderiscînseamnăoacţiune(inacţiune)cuposibileconsecinţedăunătoare.Evaluareagrad

uluideriscexprimăprobabilitateaacestuiadeaseproduce,precumşiimpactulpecareîlpoateaveaasuprar

elaţiilorsociale.

Risculseconsiderăîntemeiatdacăîndeplineşteurmătoarelecondiţii58:

– scopulsocialutilnuputeafiatinsfărăacţiunile(inacţiunile)însoţitederisc;

58

Бужор В.Г., Гуцуляк В.И, Спыну И.А.Коментарий к уголовному кодексу республики молдова(общаячасть),

Кишинэу,cтр.68, 2010.

99

– persoanacareariscataîntreprinstoatemăsurilepentruanulezaintereseleşivalorilesocialeocro

titedelegeapenală.

Risculîntemeiatînlăturărăspundereapenalăpentrudaunacauzatăintereselorşivalorilorocrotiten

umaiîncazulîncarepersoanacareariscatnuaavutladispoziţienicioaltăcaledeaatingescopulsocialutil.

Risculseconsiderăneîntemeiat,dacă:

– eracubună-ştiinţă,îmbinatcuprimejdiapentruviaţauneipersoane;

– conţineaameninţareadeaprovocaundezastruecologic;

– conţineaameninţareadeaprovocaundezastrusocial;

– scopulsocial-utilputeafiatinsprinaltemijloaceşiacţiunicarenupresupuneaurisc;

– persoanacareariscatnualuattoatemăsurilepentruaprotejaintereseleşivalorileocrotitedelege

apenală;

– persoanaariscatpentrua-şiatingescopurilepersonale.

Legeacuprivirelapoliţie(nr.416-

XIIdin18.12.1990)defineştenoţiuneaderiscprofesionalcare,înviziuneanoastră,esteoformăarisculuiî

ntemeiat.Conformprevederilorart.33allegiinominalizate,nuconstituieinfracţiuneacţiuneacolaborat

oruluidepoliţiecareafostsăvârşităîntr-

osituaţiederiscprofesionaljustificat,deşiaceastaaresemneleacţiunilorpentrucareesteprevăzutărăspu

ndereapenală.

Risculprofesionalesteconsideratjustificat,dacăacţiuneasăvârşitădecurgeaînmodobiectivdinin

formaţiaasuprafaptelorşicircumstanţelordecaredispuneacolaboratorulpoliţiei,iarscopullegitimnup

uteafirealizatprinacţiunicenuarfiimplicatrisculşicolaboratorulpoliţiei,careaadmisriscul,aîntreprinst

oatemăsurileposibilepentruapreîntâmpinaconsecinţelenegative.

Riscul întemeiat trebuie delimitat de starea de extremă necesitate. În cazul celui dintâi, nu

există forţa a treia ca izvor de apariţie a pericolului social, ca în cazul stării de extremă

necesitate. Mai mult ca atât, dreptul la aplicarea riscului întemeiat îl au numai anumite persoane,

în virtutea obligaţiilor de serviciupe care le au, pe când la starea de extremă necesitate poate

apela oricine.

7.Executareaordinuluisaudispoziţieisuperiorului

Ordinulesteodispoziţiuneacomandantului(şefului)adresatăsubordonaţilor,carecereexecutare

aunoracţiuni,respectareaunorregulisaustabileşteoordinesauosituaţie.Ordinulpoatefidatînscris,verb

alsauprinmijloacetehnicedelegăturăunuimilitarsauunuigrupdemilitari.

Condiţiicuprivirelaordin:

– Ordinultrebuiesăfieprivitorlaîndatoririledeserviciuşisăfiedatdeunşefsausuperiororisăderi

vedinobligaţiilegeneralealemilitarului.

– Esteesenţialcaordinulsăaibăunconţinutşioformălegală,adicăsăemanedelaoautoritatecomp

100

etentăsaudelaopersoanăînvestităcudreptuldeadasautransmitedispoziţiicetrebuieexecutateşisăfieînc

onformitatecunormelelegale.

– Unordinvăditilegalnuesteunordin,iarneexecutareaacestuianuconstituieinsubordonare.

– Executareaunuiordinvăditilegalatragerăspundereapenalăasubordonatuluişiaşefuluisauac

omandantuluicareadatordinul.

Dispoziţiaesteoformădetransmitereamisiunilordecătrecomandant(şef)lasubordonaţi,privind

chestiuniparticulare.Dispoziţiuneasedăînscrissauverbal.

Condiţiicuprivireladispoziţie:

– Dispoziţiaseîntocmeştedecătreşef(comandant)şiarecadestinatarisubordonaţii.

– Dispoziţiatrebuiesăaibăcaracterlegal.

– Dispoziţiapriveşteexclusivchestiunileparticularedintreşefşisubordonat.Ex:Dispoziţiicupr

ivirelaexecutareaordinuluideîntreţinereaechipamentuluitehnicdecătrepersoanaX.

Alineatul(2)prevedefaptulcădacăsubordonatulîşidăseamadecaracterulilicitalordinului,dartot

uşiîlexecutăcuintenţie,atunciaceastavaficonsideratăcainfractor,şivarăspundelegislaţieipenaleînvig

oare.

Conformalin.

(1)art.364CP,numaineexecutareaintenţionatăaunuiordinconstituieinfracţiuneînmoddeductivepute

minterpretacănuseconsiderăinfracţiunefaptapersoaneiprevăzutădelegeapenalăîntruexecutareaordi

nuluisauadispoziţieiilegaleaunuişef.Răspundereapenalăpentruprejudiciulpricinuitopoartăpersoana

careadatordinulsaudispoziţiailegală.Acesteprevederialelegiisuntaplicabileîncazulîncarepersoana,e

xecutândunordinilegal,asăvârşitoinfracţiunedinimprudenţă.

Consumareainfracţiuniiarelocînmomentuldepăşiriitermenuluiîndepliniriiuneiacţiuniordonat

eşi,respectiv,înmomentulsăvârşiriiuneiacţiunicontrareordinuluicândacestainterziceoasemeneaacţi

une.Anumeînacestmomentseproduceurmareapericuloasăafaptei,adicăstareadepericolpentruordine

aşidisciplinamilitară.

Încazurilecîndsubalternulasăvârşitoinfracţiuneintenţionată,cubună-

ştiinţă,întruexecutareaordinuluisaudispoziţieiilegale,elvapurtarăspunderepenalăîntemeiurigeneral

ecaautoralinfracţiunii,iarcelcareadatordinul,cainstigatorlainfracţiuneadată.

CAPITOLUL12

Participaţia

1. Noţiuneaşiimportanţaparticipaţieiîndreptulpenal

2. Categoriileparticipanţilorşicriteriilesubdiviziuniilor

3. Formeleparticipaţiei

4. Răspundereapenalăaparticipanţilor

5. Participaţialainfracţiunecusubiectspecial

6. Implicarealainfracţiune

1.Noţiuneaşiimportanţaparticipaţieiîndreptulpenal

Denumireadeparticipaţiepenalăestedatăaceleipluralităţideinfractoriceserealizeazăatuncicân

d,deşiofaptăpoatefisăvârşitădeosingurăpersoanăorideunnumărdeterminatdepersoane(caşiîncazulp

luralităţiiconstituitesaunaturale),eaestesăvârşităocazionaldeunnumărmaimaredepersoanedecâtacel

acareestenecesarpotrivitnaturiifaptei.

Activitateaîncomunnuestealtcevadecâtointeracţiunecare,defapt,esteoprerogativăapsihologie

i,aspectceţinedelaturasubiectivă,deoareceinteracţiuneaestecaracteristică,înprimulrând,luihomosap

iens,careposedăconştiinţăşivoinţă.Deaici,trăsătura„activitateaîncomun”înseamnăactivitateacândfi

ecareparticipantprinacţiunilesalecontribuielasăvârşireainfracţiunii.Aşadar,participanţiipotacţiona

atâtcacoautori,atuncicândfiecaredintreeiconcomitentsauîntimpdiferit,totalsauparţial,executălatura

obiectivăainfracţiunii,câtşicuîmpărţirearolurilor,cândlaturaobiectivăesteexecutatădoardeautor,iarc

eilalţiparticipanţiactiveazăîncalitatedeorganizatori,instigatorisaucomplici.

Legislaţiilegermană,elveţianăşipracticajudiciarăaacestorţăriacceptăcriteriulsubiectivaldifere

nţieriiparticipanţilor.Îndoctrinarusă,înspecialadominatteoriaobiectivăaparticipaţiei.Auexistatşisus

ţinătoriaiteorieimixte.

Dreptulsovieticîntotdeaunaapromovatcriteriileobiectivealeparticipaţieipenale.Astfel,înman

ualuldedreptpenal,editatîn1952,sespunecădeosebireadintrevinovaţiiprincipalişiceisecundariconstă

nuînmomenteleformale(spreexemplu,dacăaparticipatsaunupersoanadatălasăvârşireainfracţiunii),d

arînelucidarearoluluipersoaneirespectivemprocesuldecomitereafapteisocialpericuloase:principal(

hotărâtor)sausecundar(auxiliar).Înacelaşimanualdeosebireanetădintretipuriledeparticipanţiseface

mbazaaceluiaşirolobiectiv,pecare-lexecutăfiecaredintreparticipanţiilainfracţiune.

Făcânddeosebireadintreparticipanţiconformtrăsăturilorobiective,îndreptulpenalsovietic,aap

ărutşiproblemacesemnalaurmătoarele:estesuficientoareaspunecătoţiparticipanţiisedeosebescîntree

idoarprinactivitatealorobiectivălegatădeexecutareacomponenţeiinfracţiuniisausuntnecesareîncăun

102

şirdealtesemne?Căutândrăspunslaaceastăîntrebare,doctrinapenalălabazadeterminăriirăspunderiipa

rticipanţilorapusgradulparticipăriilorlasăvârşireainfracţiuniişicaracterulacesteiparticipări.

Şipotrivitprevederilordoctrineiautohtonetipuriledeparticipanţilainfracţiunepotfistabiliteînde

pendenţădedouăcriteriidebază:

– caracterulparticipării;

– graduldeparticipareafiecăruialasăvârşireainfracţiunii.Princaracterulparticipăriipersoanei

lasăvârşireainfracţiuniiatâtînteorie,câtşiînpracticăseînţelegemoduldecomportareinfracţională,cara

cteristicfiecăruiadintreparticipanţisaurolulfuncţionalexecutat.

2.Categoriileparticipanţilorşicriteriilesubdiviziuniilor

ÎnteoriadreptuluipenalşiînpracticajudiciarăaRepubliciiMoldova,participanţi ai infracţiunii

sunt consideraţi a fi autorul, coautorul, instigatorul, complicele şi organizatorul.

Autoriaiinfracţiuniisuntrecunoscuţi:

– ceicesăvârşescnemijlocitinfracţiunea(reieşinddinprevederilealin.(2)art.42CPRM);

– ceiceparticipănemijlocitlasăvârşireainfracţiuniiîmpreunăcualtepersoane(coautori);

– ceicesăvârşescinfracţiuneaprinintermediulaltorpersoanecenupotfisupuserăspunderiipenal

eînvirtuteaunorcircumstanţeprevăzutedelegeapenală(alin.(2)art.42CPRM).

Participarea nemijlocită la săvârșirea infracţiunii poate fi raportată nu numai la îndeplinirea

de către fiecare dintre participanţi a acţiunilor omogene,care formează latura obiectivă a

infracţiunii (spre exemplu, aplicarea loviturilor cu pricinuirea leziunilor corporale), ci se poate

exprima și prin faptul că persoana la momentul săvârșirii infracţiunii acordă ajutor altor coautori,

săvârșind, după caracterul lor, alt fel de acţiuni. Conform prevederilor alin. (2) al art. 42 din CP

al RM, se consideră autor persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea

penală, precum și persoana care a săvârșit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt

pasibile de răspundere penală din cauza vârstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de

prezentul cod..

Încazdeomor,autorvafipersoanacare,spreexemplu,atrasînvictimăsaui-

adatodozămortalădeotravă;autoralfurtuluivafipersoanacareasustrasavereaproprietaruluiş.a.Încazu

rilecândopersoanărealizeazădoarparţiallaturaobiectivăainfracţiuniiaveminstituţiacoautoratului.Pe

ntru recunoașterea calităţii de coautor este suficient ca persoana să fi executat doar parţial acţiuni

prevăzute de dispoziţia normei din Partea specialăa Codului penal. Important este ca aceste

acţiuni să fie omogene din punct de vedere juridic, adică să formeze împreună nemijlocit latura

obiectivă a infracţiunii.

Există infracţiuni la care coautoratul nu este cu putinţă:

– infracţiuni cu autor unic, care nu pot fi săvârșite nemijlocit decât de o singură persoană

103

(infracţiuni care se săvârșesc in persona propria), cum sunt: dezertarea (art. 371 din CP al RM),

denunţarea calomnioasă(art. 311 din CP al RM) ș. a. În cazul acestor infracţiuni individul

săvârșește o infracţiune de sine stătătoare, în propria persoană;

– infracţiuni omisive, care sunt, în general, tot infracţiuni cu autor unic și se săvârșesc prin

neîndeplinirea unei obligaţii impuse cu caracter personal, astfel încât fiecare făptuitor săvârșește

o infracţiune de sinestătătoare, de exemplu: favorizarea infracţiunii (art. 323 din CP al RM) etc.

Numai în mod excepţional, când o obligaţie este impusă unui organcolectiv, încălcarea acestei

obligaţii, dacă ea constituie infracţiune,atrage calitatea de coautori a celor în cauză, spre exemplu

– încălcarea regulilor de protecţie a muncii (art. 183 din CP al RM). Dacă obligaţiile respective

reveneau mai multor persoane, în cazul nerespectării lor, toate vor fi considerate că au calitatea

de coautori;

– infracţiuni cu subiect special, când autorul trebuie să aibă calitatea cerută de lege pentru a

fi subiect al infracţiunii. Pentru existenţa coautoratuluieste necesar ca toţi participanţii să aibă

asemenea calităţi, în cazcontrar ei vor fi consideraţi complici.

Un alt tip de autor este considerat acela care săvârșește infracţiunea prin intermediul altor

persoane, ce nu pot fi supuse răspunderii penale în virtutea unor circumstanţe prevăzute de legea

penală. Este vorba despre pricinuireaindirectă (mediată) a daunei. Încă la sfârșitul secolului XIX,

în jurispruden-ţa vremii a apărut problema modului de sancţionare a instigatorului când persoana

instigată este un iresponsabil (minor care nu răspunde penal ori o persoană suferindă de tulburări

mintale) sau a acţionat din alte motive fără vinovăţie (din cauza erorii de fapt, a constrângerii

morale etc.).

Astfel, autorul este figura obligatorie la săvârșirea infracţiunii în participaţie, întrucât fără

alţi participanţi infracţiunea poate fi săvârșită, iar lipsa fizică a autorului duce la imposibilitatea

săvârșirii infracţiunii. Pe baza acţiunilor acestuia se stabilește gradul de consumare a infracţiunii

săvârșite în participaţie. Infracţiunea nu poate fi consumată dacă autorul nu și-a dus acţiunile

până la capăt. Din punctul de vedere al laturii subiective, acţiunile autorului pot fi caracterizate

prin intenţie directă și indirectă.

Conformalin.(3)art.42CP,seconsiderăorganizatorpersoanacareaorganizatsăvârşireauneiinfr

acţiunisauadirijatrealizareaei,precumşipersoanacareacreatungrupcriminalorganizatsauoorganizaţi

ecriminalăoriadirijatactivitateaacestora.ÎnlegislaţiaFranţeişiSUA,organizatorulinfracţiuniiestepre

văzutşireglementatînparteageneralăaDreptuluipenal,pecândînlegislaţiaSpanieiaceastăformădepart

icipaţienuestereglementatăcidoarînparteaspecialăaDreptuluipenalestemenţionatăîntr-

oseriedearticole.Organizatorulinfracţiuniiesteceamaipericuloasăfigurăîncomplicitatedeoareceeste

iniţiatorulinfracţiunii.

Noţiuneadeorganizatorcuprindepatruformediferitedeactivitateinfracţională:

104

a)organizareasăvârşiriiinfracţiunii - constă în iniţierea și planificarea infracţiunii,atragerea la

săvârșirea ei a altor participanţi – autori, complici,instigatori. Aceste acţiuni sunt întreprinse în

etapa de pregătire a infracţiuniiși, dacă activitatea organizatorului va fi curmată în această etapă,

acţiunile luivor fi calificate drept pregătire de infracţiune.

b)conducereasăvârşiriiuneiinfracţiuniconcrete - se reduce la coordonarea acţiunilorparticipanţilor,

în caz de necesitate, la modificarea planului de activitatecriminală în procesul comiterii faptei

socialmente periculoase, ascundereainfractorilor și a urmelor infracţiunii.

c)creareauneiastfeldeformepericuloasedecomplicitate,cumestegrupulorganizatsaubanda - aceste

structuri sunt niște forme penal-juridice de manifestare a crimei organizateși se ocupă de

comiterea infracţiunilor grave, deosebit de grave și excepţional de grave (omoruri, tâlhării, trafic

de droguri, de arme, de oameni etc.).

d)conducereaactivităţiilor.59

CodulPenalalRepubliciiMoldovadefineşteinstigatorul,prindispoziţiaînscrisăînalin.(4)art.42

,cafiindpersoanacare,prinoricemetode,determinăoaltăpersoanăsăsăvârşeascăoinfracţiune.Pebaz

aformulăriilegalemenţionate,instigareapoatefi,larândulsău,definităcafiindaceaformăaparticipaţiei

careconstăînactivitateauneipersoanedeadetermina,cuintenţie,peoaltasăsăvârşeascăofaptăprevăz

utădelegeapenală.Presupunândorelaţiespecialădelainstigatorlainstigat,instigareaseprezintăcaunco

mportamentcriminal,eminamentemoral(intelectual),particularitateasaconstândînfaptulcă,deşiinsti

gatorulestepersoanacareiaceadintâihotărâreade a săvârşio

infracţiune,elnutrecelaînfăptuireaacesteia,cirecurgelaintermediuluneialtepersoane,căreiaîitransmit

e,printr-unprocesintelectualdedeterminare,hotărâreasăvârşiriiuneifapteprevăzutedelegeapenală.

Instigatorul este participantul “din culise” la infracţiune. Intenţia sa criminală se execută cu

mâinile autorului.

Instigarea presupune existenţa anumitor condiţii:

1. Obiectul juridic al faptei săvârșite de autor și obiectul juridic al instigării să fie identice,

deoarece autorul nu face decât să execute fapte a cărorsăvârșire a fost hotărâtă de către instigator.

Dacă autorul execută o altă faptă penală cu un alt obiect juridic decât cel la care a fost

determinat, atunci nu avem prezentă instigarea urmată de executare și deci instigatorulnu poartă

răspundere pentru aceasta.

2. Pentru eficienţa instigării este necesară prezenţa a cel puţin doi subiecţi, adouă persoane,

și anume: una care desfășoară activitatea de instigare (instigator) și alta asupra căreia se

efectuează această activitate (instigat).

Instigator poate fi orice persoană care întrunește condiţiile generale pentru a putea fi

subiect al infracţiunii. Nu este necesară o calitate specială. Instigareaeste posibilă la toate

59

I. Macari, Drept penal general, pag. 171.

105

infracţiunile, atât la cele cu subiect special, deoarece calitatea specială se cere numai pentru

autor, cât și la cele continue, prelungite etc.

Complicitateareprezintămodalitateadeparticipaţieceamaidesîntâlnităînpracticajudiciarăşico

nstăînfaptapersoaneicare,cuintenţie,înlesneştesauajutăînoricemodlasăvârşireauneifapteprevăzut

edelegeapenală,inclusivprinpromisiuneadeatăinuibunurileparvenitedinsăvârşireafaptei,saudeafa

vorizainfractorul,promisiunefăcutăanteriorînceperiiexecutăriisauîntimpulrealizăriiacesteia.înac

estsens,complicitateaestedefinităindirectprinintermediuldefiniriicalităţiicompliceluiprinart.42CP,

potrivitcăruiacompliceestepersoanacare„acontribuitlasăvârşireainfracţiuniiprinsfaturi,indicaţii,pr

estaredeinformaţii,acordaredemijloacesauinstrumenteoriînlăturaredeobstacole,precumşipersoana

careapromisdinaintecăîlvafavorizapeinfractor,vatăinuimijloacelesauinstrumenteledesăvârşireainfr

acţiunii,urmeleacesteiasauobiecteledobânditepecalecriminalăoripersoanacareapromisdintimpcăva

procurasauvavindeatareobiecte.”

Dinexaminareacomparativăadispoziţiilorînscriseînart.42,rezultăcălegiuitorulfaceodistincţie

netăîntreacteledeexecutaresaudesăvârşirenemijlocităainfracţiuniicecaracterizeazăcalitateaautorul

ui(şi,implicit,acoautorului)şideceledeînlesniresauajutorareaînoricemod,cecaracterizeazăcalitateac

omplicelui.

3.Formeleparticipaţiei

Participaţiapenalăsepoateconfiguraînmaimultegenurisaufeluri,înfuncţiedenaturacontribuţiei

,atitudineasubiectivăaparticipanţilororimodulîncarecontribuţiileacestoraseintegreazăînactivitateai

nfracţionalăcareaduslasăvârşireafapteipenale.

Înfuncţiedegraduldecoordonareaacţiunilorparticipanţilorsedeosebescurmătoareleformedepa

rticipaţie(art.43CP):

– participaţiesimplă;

– participaţiecomplexă;

– grupcriminalorganizat;

– organizaţie(asociaţie)criminală.

Articolul44CPreglementeazăformaparticipaţieisimple,unde„infracţiuneaseconsiderăsăvârşit

ăcuparticipaţiesimplădacălasăvârşireaeiauparticipatîncomun,încalitatedecoautori,douăsaumaimul

tepersoane,fiecarerealizândlaturaobiectivăainfracţiunii”.

Participaţiacomplexăsereferălasăvârşireainfracţiuniidecătremaimultepersoanecuînţelegerep

realabilă.Astfel,art.45CPprevedecăinfracţiuneaseconsiderăsăvârşităcuparticipaţiecomplexădacăla

săvârşireaeiparticipanţiiaucontribuitîncalitatedeautor,organizator,instigatorsaucomplice.Laacestti

pdeparticipaţienuareimportanţă,dacălaturaobiectivă’esterealizatădeunsingurautororidedoisaumai

mulţiautori.

106

Conformprevederilorart.46CP,„grupulcriminalorganizatesteoreuniunestabilădepersoanecar

es-auorganizatînprealabilpentruacomiteunasaumaimulteinfracţiuni”.

Legiuitorulnostruaformulatdefiniţiaorganizaţieicriminale,înart.47CP,astfel„seconsiderăorga

nizaţie(asociaţie)criminalăoreuniunedegrupuricriminaleorganizateîntr-

ocomunitatestabilă,acăreiactivitateseîntemeiazăpediviziune,întremembriiorganizaţieişistructurile

ei,afuncţiilordeadministrare,asigurareşiexecutareaintenţiilorcriminalealeorganizaţieiînscopuldeai

nfluenţaactivitateaeconomicăşidealtănaturăapersoanelorfiziceşijuridicesaudeacontrola,înalteform

e,învedereaobţineriideavantajeşirealizăriideintereseeconomice,financiaresaupolitice”.Astfel,infra

cţiuneaseconsiderăsăvârşitădeorganizaţiacriminală,chiardacăeaafostcomisănumaideunmembruala

cesteiaîninteresulei.

Dupăfelulîncarecontribuţiaparticipanţilorseintegreazăprocesuluiinfracţional,sefacedistincţ

ieîntreparticipaţiamaterialăsauparticipaţiamorală,dupăcumcontribuţiavizeazălaturaobiectivăoris

ubiectivăainfracţiunii.

Dupăfelulconstituiriivoinţeicriminaleaparticipanţilor,sefacedistincţieîntreparticipaţiapreor

donată,carepresupuneoînţelegereprealabilă(concertfraudulos)începeriiexecutării,şiparticipaţiasp

ontană,carepoatesurveniîntimpulexecutării.

Dupămomentulîncareintervinecontribuţialasăvârşireainfracţiuniifaţădeînceputuldeexecutar

e,sefacedistincţieîntreparticipaţiaanterioarăşiceaconcomitentă.Primavizează,deobicei,procurarea

demijloacesaucreareadecondiţiiînvedereatreceriiautoruluilaexecutarepentrua-

iconsolidacurajulşieficientaacţiuniicriminale(cumarfi,depildă,atragerea,imobilizarea,ameninţarea

saudezarmareavictimei,asistareafăptuitoruluiîntimpulsăvârşiriiacţiunii,asigurareapazei,transmiter

eaunorinstrumentepentruasporieficienţaactelordeexecutareetc.).

Tipurilesaugenuriledeparticipaţiesus-

menţionatesebucurădeolargărecunoaştereşicirculaţie,atâtînştiinţadreptuluipenal,câtşiînpracticajud

iciară,dispoziţiilelegalecarereglementeazăparticipaţiapenală,stabilindcadrulnormativnecesardeide

ntificareşisancţionare.

Unadintrecetemaiinteresanteşi,aparent,complicatedistincţiiopereazăînsădupăcriteriulatitudi

niipsihiceaparticipanţilor,întreparticipaţiaproprieşiceaimproprie.

Participaţiaestenumităpropriesauperfectăatuncicândtoţifăptuitoriiacţioneazăcuaceeaşifor

mădevinovăţie,adicătoţicuintenţie(idemanimus),fietoţidinculpă(eademculpa).Dimpotrivă,particip

aţiaestenumităimpropriesauimperfectăatuncicânduniidintrefăptuitoriacţioneazăcuintenţie(celpuţ

inunul),iaralţii–dinculpăorichiarfărăvinovăţie.

4.Răspundereapenalăaparticipanţilor

Legeapenalănustabileşteprincipiispecialeprivindrăspundereapenalăpentruparticipaţie.Rezul

107

tă,astfel,cătoţiparticipanţiilasăvârşireauneiinfracţiunisuntsupuşirăspunderiipenale,indiferentderol

ulparticipării.Legiuitorulnostrureglementeazăaplicareapedepseipentruparticipaţieînart.83CP,unde

„organizatorul,instigatorulşicomplicelelaoinfracţiune,prevăzutădelegeapenală,săvârşităcuintenţie

sesancţioneazăcupedeapsaprevăzutădelegepentruautor.Lastabilireapedepseiseţinecontdecontribuţ

iafiecăruialasăvârşireainfracţiunii,precumşideprevederileart.75”.

Participanţiilainfracţiunevorrăspundeconformlegiipenalepentruinfracţiunealacareauparticip

atînlimitelepedepseiprevăzutedearticolulcorespunzătordinparteaspecială.Faptulcăacţiunileparticip

anţilorsuntsăvârşiteîncomunşicăconsecinţelesurvenitesuntrezultatuluneiactivităţiconştientecomun

enuînseamnăcăcomplicitateacreeazăvinovăţieşirăspundereîncomunaparticipanţilor.

Dreptulpenalnurecunoaşterăspundereacomunăpentruacţiunilecen-

auintratînintenţiaunuiparticipant.Răspundereapenalăafiecăruiparticipantareuncaracterpurindvidua

lizat.Înansambluldeacţiunicomune,participantulrăspundenumaiînlimitelevinovăţieisale,înlimitele

dauneicauzatedeel.Principiulindividualizăriipedepseipenaleesteexprimatînart.75CP,încaresuntpre

văzutecriteriileşicondiţiilegenerale,privindstabilireapedepseipenalepentrupersoanavinovată.Dinpr

evederileart.83CPreiesecă,lastabilireapedepsei,instanţadejudecatăvaţinecontdecontribuţiafiecărui

participantlasăvârşireainfracţiunii,adicăderolulîndeplinitdeelînactivitateacomună,degradulintensit

ăţiiacţiunilorparticipantuluişigradulefortuluidepuspentrurealizareascopuluiinfracţional.

Calificareaacţiunilorparticipanţilordepindedefelulinfracţiuniisăvârşiteşideformelecomplicit

ăţii.UneleformedecomplicitatesuntindicateînanumitearticoledinparteaspecialăaCoduluipenalîncal

itatederăsăturiesenţialecalificativealeinfracţiuniiconcrete.Încazdecomplicitatesubformădecointerp

retare,activitateafiecăruiparticipantestecalificatăînbazaunuiaşiaceluiaşiarticol,cumarfi,deexemplu

,încazdehuliganismagravat,toţiparticipanţiipoartărăspunderepentruinfracţiuneadehuliganism(art.2

87CP),săvârşitîncoautorat.Altfel,acţiunileautoruluisuntcalificateconformarticoluluicorespunzător,

iaracţiunilecelorlalţiparticipanţisecalificăsuplimentarşiconformalineatelorrespectivedinart.42CP.

Totodată,conformalin. (4)

art.56CP„organizatorulşiinstigatorulinfracţiuniinusesupunrăspunderiipenaledacăacestepersoane,p

rintr-

oînştiinţarelatimpaorganelordedreptsauprinaltemăsuriîntreprinse,aupreîntâmpinatducereadecătrea

utorainfracţiuniipânălacapăt.Compliceleinfracţiuniinusesupunerăspunderiipenaledacăaîntreprinst

oatemăsurilecedepindeaudeelpentruapreîntâmpinacomitereainfracţiunii”.

Răspundereapenalăpentrucomplicitatelainfracţiuneaparechiarînetapadepregătirelainfracţiun

e.Deaceea,dacăactivitateainfracţionalăîncomunafostîntreruptăînstadiuldepregătiresaudetentativă,

atunciacţiuneafiecăruiparticipanttrebuiecalificatăsuplimentarconformart.26,27CP.

Întimpulsăvârşiriifapteiinfracţionaleesteposibilcaautorulsăîncalceacordullacareauconvenitî

ncomuncuceilalţiparticipanţi(excesdeautor)şisăsăvârşeascănuoinfracţiune,cidouăsaumaimulte,sau

108

unamultmaigravă,aplicândmetodeşimijloacemultmaipericuloase.Pentruasemeneaacţiunipoartărăs

punderenumaiautorul,iarceilalţipoartărăspunderenumaipentruacţiunilelorînlimiteledauneicauzate,

careaintratînintenţiafiecăruiparticipant.Codulpenalreglementeazăînart.48excesuldeautor.Începriv

eşterăspundereapenalăamembrilororganizaţieicriminale,legiuitorulaprevăzutînalin. (4)-(6)

art.47CP.Astfel,organizatorulvapurtarăspunderepenalăpentrutoateinfracţiunilesăvârşitedeorganiz

aţiasa,iarmembrulorganizaţieivapurtarăspunderepanalănumaipentruinfracţiunilelaacărorpregătire

sauexecutareaparticipat.Totuşimembrulorganizaţieicriminalecareadeclaratbenevoldespreexistenţa

organizaţieicriminaleşiaajutatladescoperireainfracţiunilorsăvârşitedeeaoriacontribuuitlademascar

eaorganizatorilor,aconducătorilorsauamembrilororganizaţieirespective,poatefieliberatderăspunde

repenală.

Atâtînteoria,câtşiînpracticadreptuluipenal,esteîntâlnităsituaţiadeajutornepromisacordatinfra

ctorului.Aceastăimplicarelaactivitateainfracţionalăpoartădenumireadefavorizare,şiesteprevăzutăî

nart.49alCPRMcuurmătorulconţinut:„Favorizareainfractorului,precumşităinuireamijloacelorsaui

nstrumentelordesăvârşireainfracţiunii,aurmeloracesteiasauaobiectelordobânditepecalecriminalăat

ragrăspunderepenală,încondiţiileart.323,numaiîncazulîncarenuaufostpromisedintimp”.Acţiunileîn

treprinsedefavorizatorpotfidenaturăobiectivămanifestându-

sesubformăactivădetăinuireainfractorului,ainstrumentelor,abunurilorobţinutepecalecriminală,ofer

ireadedocumentefalse,haine,mijloacedetransportetc,precumşidenaturăsubiectivă,adicăînmodinten

ţionat,conştientdefaptulcăprinfaptasaascundeuninfractor,saupăstreazăinstrumenteleceauservitinfr

actoruluilasăvârşireainfracţiunii,etc.Răspundereapentrufavorizareesteprevăzutăînart.323CP,doarp

entruinfracţiunilegrave,deosebitdegravesauexcepţionaldegrave,cuamendăînmărimedela200la500

unităţiconvenţionalesaucuînchisoaredepânăla3ani.Alineatul

(2)alacestuiarticolprecizeazăcăsoţulşirudeleapropiatealeinfractoruluinusuntpasibilederăspunderep

enalăpentrufavorizareainfracţiunii.

5.Participaţialainfracţiunecusubiectspecial

Seconsiderăexcesdeautorsăvârşireadecătreautoraunoracţiuniinfracţionalecareaufostcupri

nsedeintenţiacelorlalţiparticipanţi.Pentruexcesuldeautor,ceilalţiparticipanţinusuntpasibiliderăsp

underepenală.

Excesuldeautoresteoformăspecificădesăvârşireainfracţiuniidecătreunulsaumaimulţiparticip

anţişiconstăînfaptulcăel(ei)săvârşescactivităţiinfracţionalecarenuaufostcuprinsedeintenţiacelorlalţ

iparticipanţi.

Excesuldeautorareparticularităţispecifice:existăcainstituţiededreptpenaldoarîncazulparticip

aţieipenale,adicăatuncicândlasăvârşireauneiinfracţiuniintenţionateauparticipatdouăsaumaimultep

ersoane.Numaiîncazulparticipaţieipenaleşiînurmauneiînţelegeridintreparticipanţiesterezonabilsăv

109

orbimdesprecazuriledesăvârşiredecătreautoraunoracţiuniinfracţionalecarenuaufostcuprinsedeinte

nţiacelorlalţiparticipanţi.Înastfeldecazuri,este vorba de

osituaţieîncareunuldintreautori,prinacţiunilesale,estevăditînafaralimitelorînţelegeriiprealabile,săv

ârşindacteinfracţionalesuplimentare,carenupotfiincriminatecelorlalţiinfractori-

participanţi,deoareceelenuaufostcuprinsedeintenţiacelorlalţiparticipanţi,şiaceştiparticipanţinuaus

usţinutactelerespectiveşinuauaderatlaele.

Dacăungrupdepersoane,înurmaînţelegeriiprealabile,aavutdreptintenţiesăvârşireaunuifurtsau

aunuijaf,iarunuldintreparticipanţiaaplicatsauaameninţatsăapliceviolenţapericuloasăpentruviaţaşis

ănătateavictimei,acţiunileacestuiavorfiîncadrateîninfracţiuneadetâlhărie,iaracţiunilecelorlalţiparti

cipanţivorfiîncadratedreptfurtsaujaf,cucondiţiacăelenuaucontribuitnemijlocitlaaplicareaviolenţeis

aunus-aufolositdeacţiuniviolentepentrua-şiînsuşiavereavictimei.

Persoanelecareauparticipatîmpreunălasăvârşireainfracţiuniinuvorrăspundepentruacţiunileun

uiadintreparticipanţi,careamaisăvârşitofaptăneprevăzutăînînţelegereaprealabilădintreparticipanţiş

ifărăcontribuţialor.

Persoanacareacauzatvictimei,întimpulunuiatentatconcomitentalmaimultorpersoane,odaună

maimicădecâtconsecinţeleinfracţionalemaigrave,survenitecaurmareaacţiuniloraltorparticipanţilai

nfracţiune,poateficonsideratăcoautorlainfracţiuneacuconsecinţeinfracţionalemaigrave,doarîncazu

lîncareeaaavutintenţiaatingeriiacestorconsecinţemaigrave.

6.Implicarealainfracţiune

Favorizareainfractorului,precumşităinuireamijloacelorsauinstrumentelordesăvârşireainfr

acţiunii,aurmeloracesteiasauaobiectelordobânditepecalecriminalăatragrăspundereapenală,înco

ndiţiileart.323,numaiîncazulîncarenuaufostpromisedintimp.

Articolul

49CPreglementeazăfavorizareanepromisă,eafiindunadintreformeleimplicăriiîninfracţiune,adicăoa

semeneaactivitateintenţionată,careajutăuninfractor,fărăoînţelegerestabilitădinaintesauîntimpulsăv

ârşiriiinfracţiunii,pentruaîngreuiasauzădărniciurmărireapenală,judecatasauexecutareapedepsei,ori

pentrua-

iasigurainfractoruluifolosulsauprodusulinfracţiunii,cumarfităinuireamijloacelorsauainstrumentelo

rdesăvârşireainfracţiunii,aurmeloracesteiasauaobiectelordobânditepecalecriminală.

Noţiuneadeinfractorînsensulart.49CPcuprindeatâtautorulinfracţiunii,câtşipeceilalţiparticipa

nţilainfracţiune,indicaţiînart.42CP,cumarfiinstigatorul,organizatorulsaucomplicele.

Elementulmaterialalfavorizăriiconstăînacţiuneadeadaajutorunuiinfractor,fiepentruaîngreuia

sauzădărniciurmărireapenală,judecatasauexecutareapedepsei,fiepentruaasigurainfractoruluifolosu

lsauprodusulinfracţiunii.Unsimpluajutordatunuiinfractor,princarenuseurmăreşteîngreuiereasauză

110

dărnicireaurmăririipenale,ajudecăţiisauexecutareapedepsei,şiniciscopuldeaiseasigurainfractorului

folosulsauprodusulinfracţiunii,nuconstituieelementulmaterialalfavorizării(deexemplu,simplulfapt

deatratauninfractorbolnavnuconstituieinfracţiunedefavorizare,dacăacesteanusuntfăcutepentruaîng

reuiasauzădărniciînfăptuireajustiţieietc.).

Favorizareapoatefisăvârşitănumaiprinacţiuni.Prininacţiunipoatefisăvârşitădoarnedenunţare

a,însă,ţinândcontdefaptulcănedenunţareaprinnoualegislaţiepenalăafostdecriminalizată,numaipoat

efivorbadesăvârşireainfracţiuniiînîmprejurărileindicate.Răspundereapentruinacţiuneesteposibilăd

oaratuncicândînobligaţiunileuneipersoaneintrăîmpiedicareasurveniriiunorconsecinţeinfracţionale

(deexemplu,obligaţiuniimpuseprinlegesaualteactenormative,dinobligaţiuniasumateînurmaîncheie

riiunuicontractsaudeserviciuetc.).Însăînacestcaznusuntemînprezenţauneifavorizări,însensulart.49,

323CP,ciauneicomplicităţilainfracţiune(deexemplu,pazniculdelaundepozitvedecăuninfractorpătru

ndeîndepozit,darnuîntreprindeniciomăsurădecurmaresauîmpiedicareainfracţiunii)sauînprezenţaun

eiinfracţiunidistincte(deexemplu,abuzuldeserviciuetc.).

Prinajutordatpentruaîngreuiasauzădărniciurmărireapenalăseînţelegeajutorulacordatinfract

oruluiînintervaluldetimpîncadratînperioadadelasăvârşireainfracţiuniipânălatrimiterealuiînjudecat

ă,pentruîntârziereasaueludareaurmăririipenaleoripentrusustragereainfractoruluidelaurmărireapena

lă.

Ajutoruldatunuiinfractorpentruaîngreuiasauzădărnicijudecatapresupuneatâtîntârziereasauî

mpiedicareaefectuăriiactelordeprocedurăpenală,deadministrareaprobelorînfazadejudecatăînprima

instanţăsauîncăiledeatac,câtşisustragereainfractoruluidelajudecată,atuncicândprezenţaluiesteoblig

atoriesaucânds-aemisunmandatdearestpreventiv.

Ajutoruldatunuiinfractorpentruaîngreuiasauzădărniciexecutareapedepseipriveşte,înprimulrâ

nd,sustragereaacestuiadelaexecutareapedepseicuînchisoareasaudelaplataamenziilacareafostconda

mnatprintr-osentinţădefinitivă.

Favorizareainfractoruluipoatefiefectuatăprinascundereainfractorului,indiferentdetermen,pri

nacordaredelocuinţe,haine,alimente,documente,mijloacedetransport,grimareetc.

Favorizatorulpoateimpuneobstacoleîndescoperireaprobelorprintăinuireamijloacelorsauainst

rumentelordesăvârşireainfracţiunii,prinschimbareaformeisauaconţinutuluisaudistrugerealor,printă

inuireaînascunzătoriaarmelorinfracţiunii,mijloacelorsauinstrumentelorcucu

ajutorulcăroraafostsăvârşităinfracţiunea.

Printăinuireaurmelorinfracţiuniiseînţelegedistrugerea,schimbareaformeisauaconţinutuluiur

melorinfracţiuniilăsatedemâini(deexemplu,amprente),picioaresaudealtepărţialecorpuluiinfractoru

lui,aurmelorlăsatedemijloacelesauinstrumenteleinfracţiuniilafaţalocului,pehaineleinfractoruluisau

alejertfeisaupealteobiecte(deexemplu,urmedesânge,devopseaetc.).

Printăinuireaobiectelordobânditepecalecriminalăseînţelegeprocurarea,păstrareasaudistruge

111

reabanilor,obiectelorşiaaltorvalorisaumijloacedobânditedeterţepersoaneînurmasăvârşiriiinfracţiun

ii.

Ocondiţieesenţialăafavorizăriiconstăînfaptulcaajutorulacordatunuiinfractorsănufieoaducere

laîndeplinireauneiînţelegerianterioare,interveniteînaintesauîntimpulsăvârşiriiinfracţiuniidecătrein

fractor.Promisiuneadinaintedefavorizareainfractorului,detăinuireamijloacelorsauainstrumentelord

esăvârşireainfracţiunii,aurmeloracesteiasauaobiectelordobânditepecalecriminalăoripromisiuneadi

ntimpdeprocuraresauvindereaunoratareobiectenuconstituieactedefavorizareînsensulart.49CP,ciac

tedecomplicitate,conformalin. (5)art.42CP.

Dinpunctuldevedereallaturiisubiective,favorizareasesăvârşeştecuintenţie.Existăintenţieînca

zulîncarefăptuitorulştiacăs-

asăvârşitoinfracţiuneşicădăajutorunuiinfractor,aconştientizat(aprevăzut)căprinacestajutors-

arputeaîngreuiasauzădărniciurmărireapenală,judecatasauexecutareapedepsei,orii-

arasigurainfractoruluifolosulsauprodusulinfracţiunii:tăinuireamijloacelorsauainstrumentelordesăv

ârşireainfracţiunii,aurmeloracesteiasaualeobiectelordobânditepecalecriminalăşi,prinacţiuneasa,cr

eeazăostaredepericolpentruînfăptuireajustiţiei,rezultatpecareîlurmăreştesauîlacceptă.

Favorizareaarelocnumaiîncondiţiileprevăzuteînart.323CP.Favorizareanepromisăsereferădo

arlainfracţiunilegrave,deosebitdegravesauexcepţionaldegrave.Favorizareainfracţiuniloruşoareşim

aipuţingravenuimplicărăspundereapenală.Categoriileinfracţiunilorsuntreglementateînart.16CP.

Nusuntpasibiliderăspunderepenalăpentrufavorizareainfracţiuniisoţul(soţia)şirudeleapropiat

ealepersoaneicareasăvârşitinfracţiunea.Rudeapropiatealepersoaneicareasăvârşitinfracţiuneasuntc

onsideraţipărinţii,copiii,înfietorii,copiiiînfiaţi,fraţiişisuroriledrepte,bunicul,bunicaşinepoţii(art.13

4CP).

PARTEAaIII-a

RĂSPUNDEREAPENALĂ–INSTITUŢIEFUNDAMENTALĂADREPTULUIPENAL

CAPITOLUL1

Noţiuneaşitemeiulrăspunderiipenale

1. Noţiunearăspunderiipenale

2. Temeiulrăspunderiipenale

1.Noţiunearăspunderiipenale

Răspunderea penală este o instituţie juridică fundamentală a dreptului penal, care, alături

de infracţiune și pedeapsă, reprezintă componentele de bază ale întregului sistem de drept penal.

În mecanismul reglementării juridico-penale cele trei instituţii sunt interdependente. Astfel,

infracţiunea ca fapt interzis de legea penală nu poate fi concepută fără consecinţa inevitabilă care

este răspunderea penală, iar aceasta, la rândul său, ar fi lipsită de obiect fără sancţiunea penală.

Caoriceformăderăspunderejuridicăşirăspundereapenalăeste:obligaţiauneipersoanefizicedea

răspundedeconsecinţeleactelorsaleilicite.Îndreptulpenalînsă,datorităspecificuluiacteloriliciteinter

zisedeaseconstituiîninfracţiunişiaparticularităţiiacestoradeapuneînpericolordineadedreptpenal,răs

pundereajuridicăcareianaştere–denumităîntermeniidomeniuluireglementat–răspunderepenală–

vaaveasemnificaţiaesenţialăaobligaţieidea

răspundedeactelesaledelictuoaseşideasuferimăsuriledeconstrângereprevăzutedelegepentruele.

Înacestinteres,strictşifundamental,răspundereapenalănuesteunelementalinfracţiuniişinicioco

ndiţiedecalificarejuridicăainfractorului,ci,deosebindu-

seclardeconceptelederesponsabilitate,imputabilitateşiculpabilitate,pedeoparte,şideraportuljuridicr

espectiv(conflictual),pedealtăparte,reprezintăînrealitatenumaiefectulşiconsecinţajuridicăasăvârşir

iifapteipenalepentruinfractor.

Răspundereapenalăsestabileşteîncadrulsoluţionăriiraportuluijuridicpenaldeconflict,antrenân

drelaţiicomplexe,atâtdedreptprocesual,câtşidedreptmaterial,careaparşisedezvoltăîntresubiecţiiace

stuiraportpânălaconstatareasajuridicădefinitivă,eanuseconfundăcuînsuşiraportuljuridicpenal.

Răspundereapenalăesteaceeaformăarăspunderiijuridicecesenaşteprinsăvârşireauneiinfracţiu

nişicareconstăînobligaţiafăptuitorului(persoaneiceacomisinfracţiunea)deasesupuneprocesuluipen

alşideasuportaconsecinţelecucaractersancţionatprevăzutdelegeapenală.

113

Așadar, constrângerea juridică penală nu are loc în mod direct, nemijlocit, ci indirect, prin

intermediul răspunderii juridice penale, adică prin constatarea existenţei elementelor răspunderii

penale și aplicarea sancţiunilor legale

Seconsiderărăspunderepenalăcondamnareapublică,înnumelelegii,afaptelorinfracţionaleşiap

ersoanelorcarele-

ausăvârşi,condamnarecepoatefiprecedatădemăsuriledeconstrângereprevăzutedelege(art. 50 din

CP).

În acest sens, condamnarea publică constă în faptul că ședinţele de judecată în cauzele

penale sunt deschise, la ele are acces publicul și sentinţa de condamnare se pronunţă totdeauna

public, chiar dacă în unele cauze ședinţele judiciare au fost secrete. Totodată, tragerea la

răspundere penală a infractorului se poate face doar de către organele de stat competente și în

strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, iar sentinţele de condamnare sunt

pronunţate în numele legii.

Măsurile de constrângere care pot preceda condamnarea, în sensul art. 50 din CP al RM,

sunt:

– reţinerea (art. 165 din CPP al RM);

– arestarea preventivă (art. 185 din CPP al RM);

– confiscarea specială (art. 106 din CP al RM);

– măsurile de constrângere cu caracter medical (art. 99-103 din CP al RM);

– măsurile de constrângere cu caracter educativ (art. 104 din CP al RM) etc.

Din conţinutul dispoziţiei art. 50 din CP al RM rezultă că tragerea efectivă la răspundere

penală implică în mod necesar și incidenţa normelor dreptului procesual penal. Acest lucru este

firesc, având în vedere că răspunderea juridică penală se realizează în cadrul răspunderii juridice

procesual-penale sau, altfel spus, în cadrul procesului penal ce se desfășoară după reguli strict

stabilite de Codul de procedură penală.

Noţiunea de răspundere juridică este abordată într-o dublă accepţiune:

În sens restrâns , prin răspundere penală înţelegem obligaţia unei persoane de a suporta o

sancţiune penală datorită faptului că a săvârșit o infracţiune.Așa cum s-a afirmat, răspunderea

penală nu este un element al infracţiunii, ci efectul, consecinţa infracţiunilor

În sens larg, prin răspundere penală se înţelege însuși raportul juridic penal de

constrângere, născut ca urmare a săvârșirii infracţiunii între stat, pe de o parte, și infractor, pe de

altă parte. Acest raport are un caracter complex, al cărui conţinut îl formează dreptul statului de a

trage la răspundere pe infractor, de a-i aplica sancţiunea prevăzută pentru infracţiunea săvârșită

și de a-l constrânge să o execute, precum și obligaţia infractorului de a răspunde pentru fapta sa

și de a se supune sancţiunii aplicate, în vederea restabilirii ordinii de drept și restaurării

114

autorităţii legii. În această accepţiune răspunderea penală reflectă reacţia imediată a societăţii

faţă de infractor.

2.Temeiulrăspunderiipenale

ÎnsistemulpenalalRepubliciiMoldova,temeiulrăspunderiipenaleîlconstituienumaisăvârşirea

uneiinfracţiuniiconcrete(art.51CP). Săvârșirea de către persoana vinovată a unei fapte cu pericol

social, care corespunde semnelor unei infracţiuni prevăzute de legislaţia penală, este un fapt

juridic care generează apariţia raportului juridic dintre stat (reprezentat prin organele de justiţie)

și infractor.

PotrivitconcepţieiCoduluipenalalRepubliciiMoldova,răspundereapenalăcare,prinantrenarea

sancţiunilorspecifice,capătăuninevitabilcaractercoercitiv,esteinstituităînvedereaapărăriiunorvalori

esenţialepentruordineadedrept,împotrivainfracţiunilor.

Instituirearăspunderiipenalerăspunde,înacelaşitimp,cerinţeiasigurăriireeducăriimoraleşirein

serţieisocialeapersoanelorcareauîncălcatcuvinovăţienormelededreptpenal.

Potrivitlegislaţieinoastrepenale,infracţiuneaconstituieunicabazăpecaresepoatenaşterăspunde

reapenală,reprezentândtemeiuleiunic,exclusiv şi real.

Ordineadedreptpenalserealizeazăprinrespectareadinteamă,prudenţăsaudinconvingeredecătr

emajoritateadestinatarilorlegiipenaleadispoziţiilorsale,încadrulunorraporturijuridicedeconformar

e,careaparîncădinmomentulapariţieireguliideconduităimpusedefiecaredinnormelededreptpenalcu

caracterincriminatoriu.Aceastăprimăetapă,neconflictualăderealizareaordiniidedreptpenalestedefa

pt,aceeacarecaracterizeazăconduitacelormaimulţidintredestinatariilegiipenaleşiasigurăînceamaim

aremăsurăscopullegiipenale.

Pentruceicarenu-

şiconformeazăconduitadispoziţiilornormelorpenale,săvârşindfapteinterzisedeacestea,ordineadedr

epttrebuieasiguratăşirealizatăprinintermediultrageriilarăspundereapenalăainfractorilor,obiectivces

eatingeprinintermediulnaşteriişidesfăşurăriiunorraporturijuridicepenaledeconflictsaudeconstrân

gere.

Menţiunea faptului că unicul temei al răspunderii penale este doar fapta săvârșită cu

vinovăţie, prevăzută de legea penală, exclude răspunderea penală prin analogie. Astfel, se

impune cu necesitate ca textul incriminator să stabilească pentru orice tip de infracţiune

conţinutul acesteia, descriind toate semnele obiective și subiective ce califică o faptă

prejudiciabilă drept infracţiune concretă.Componenţa infracţiunii servește drept temei juridic la

calificarea infracţiunii potrivit unui articol din Partea specială a Codului penal.

115

CAPITOLUL2

Principiilerăspunderiipenale

1. Noţiuneaşicadrulprincipiilorrăspunderiipăenale

2. Principiilerăspunderiipenale

1.Noţiuneaşicadrulprincipiilorrăspunderiipăenale

Principiilerăspunderiipenalesuntaceleideidebază,diriguitoare,ceseregăsescînnormelederegle

mentarearăspunderiipenale.Cainstituţiefundamentalăadreptuluipenalşirăspundereapenalăestestrăb

ătutădeprincipiilefundamentalealedreptuluipenalcarecapătăuncharacterspecificînraportcuaceasta.

Cadrulprincipiilor.Îndoctrinapenalănuexistăunanimitatecuprivirelanumărulşicadrulprincipi

ilorrăspunderiipenale.Conform unei

opinii,suntreţinutecaprincipiifundamentalealereglementăriirăspunderiipenale:infracţiuneaunictem

eialrăspunderiipenale,legalitatearăspunderiipenale,individualizareajudiciarăarăspunderiipenale.În

altăopinie,recent,întemeiată,estelărgităsferaprincipiilor,completând-

se:principiulumanismuluirăspunderiipenale,personalităţiirăspunderiipenale,inevitabilităţiirăspund

eriipenale,unicităţiirăspunderiipenale,prescriptibilităţiirăspunderiipenale.Desigurcăuneledinacest

eprincipiinusuntnumaialerăspunderiipenale,cipotfialedreptuluipenalcaşialeîntreguluisistemdedrep

tdarcapătăîndomeniulrăspunderiipenaleuncaracterparticular,specific.

2.Principiilerăspunderiipenale

Principiullegalităţiirăspunderiipenale.Principiullegalităţii,dupăcumseştie,esteunprincipiufu

ndamentalalîntreguluisistemdedreptşialdreptuluipenal.Îndomeniulrăspunderiipenaleprincipiulleg

alităţiipresupunecăapariţia,desfăşurareacaşisoluţionarearaportuluipenalarelocpebazalegiişiînstrict

ăconformitatecuaceasta60.Legalitatearăspunderiipenalepresupunelegalitateaincriminăriişilegalita

teasancţiunilordedreptpenal.

Infracţiuneaesteunicultemeialrăspunderiipenale.Esteprincipiulcareîşigăseştedeplinăconsac

rareîndispoziţiileart.51CPdeundeputemconchidecărăspundereapenalăseîntemeiazănumaipesăvârş

ireauneiinfracţiuni,adicăauneifapteprevăzutedelegeapenală,săvârşităcuvinovăţiacerutădelegeşicar

eprezintăpericolulsocialconcretaluneiinfracţiuni.

60

V. Dobrinoiu, I. Pascu, I. Molnar, Gh. Nistoreanu, A. Boroi, V. Lazăr, op. cit., pag. 391.

116

Principiulumanismului.Îndomeniulrăspunderiipenale,principiulumanismuluiîşigăseşteexpre

sieîncondiţiileşiconţinutulconstrângeriijuridice,careintervineîncazulsăvârşiriiinfracţiuniicaşiprinp

revedereapentrudestinatariilegiipenaleaunorexigenţecăroraaceştialisepotconforma.

Principiulrăspunderiipenalepersonale.Acestprincipiuafostexaminatşiîncadrulprincipiilorfu

ndamentalealedreptuluipenal,caogaranţiealibertăţiipersoanei.Principiulrăspunderiipenalepersonal

epresupunecărăspundereapenalărevinenumaipersoaneicareasăvârşitoriaparticipatlasăvârşireauneii

nfracţiuni.Răspundereapenalănupoateintervenipentrufaptaaltuia,dupăcumnupoateficolectivă,adic

ăpentrufaptauneipersoanesărăspundăuncolectiv,grup(familie,etnieetc.).

Principiulunicităţiirăspunderiipenale.Înconformitatecuacestprincipiu,răspundereapenalăpe

ntruofaptăsăvârşităesteunică,adicăsestabileşteosingurădată,iardacăraportuljuridicderăspunderepe

nalăsestinge,aceastanumaipoateacţionaînviitor.ÎnlegislaţiapenalăaRepubliciiMoldova,corespunză

toracestuiprincipiu,pentrusăvârşireauneiinfracţiuni,răspundereapenalasestabileşteşiatrageosingur

ăpedeapsăprincipalăoriosingurămăsurăeducativă.

Principiulinevitabilităţiirăspunderiipenale.Acestprincipiupresupunecăoricinesăvârşeşteoin

fracţiunetrebuiesărăspundăpenal.Răspundereapenalăesteoconsecinţăinevitabilăasăvârşiriiuneiinfr

acţiuni.Înlăturarearăspunderiipenaleîncazurileprevăzutedelege(amnistie,lipsaplângeriiprealabile,î

mpăcareapărţilor,prescripţieş.a.)nudiminueazăimportanţaprincipiuluicarecorespundeşiprincipiulu

iegalităţiituturorpersoanelorînfaţalegiipenale.Principiulinevitabilităţiirăspunderiipenaleesterealiza

tdeprincipiuloficialităţiiacţiuniipenaleînvedereatrageriilarăspunderepenalaainfractoruluişicarefun

cţioneazăpentrumareamajoritateainfracţiunilor.

Principiulindividualizăriirăspunderiipenale.Potrivitacestuiprincipiu,răspundereapenalătreb

uiesăfiediferenţiatăînfuncţiedegravitateainfracţiunii,depersoanainfractoruluipentruaasiguraatâtsan

cţionareacorectăainfractorului,câtşirealizareaprevenţiuniigeneraleşispeciale.Individualizarearăsp

underiipenalearelocînconformitateculegea(art.7CP)careconstituieobiectulrăspunderiipenale.

Principiulprescriptibilităţiirăspunderiipenale.Răspundereapenală,camijlocderealizareaordi

niidedreptprinconstrângere,pentruafieficientă,trebuiesăintervinăprompt,câtmaiaproapedemoment

ulsăvârşiriiinfracţiunii.Înacestfelserealizeazăatâtprevenţiuneaspecialăcâtşigenerală,secreeazăsenti

mentuldesecuritateavalorilorsociale,serestabileşteordineadedreptîncălcată,seîntăreşteîncredereaîn

autoritatealegii.Cucâtrăspundereapenalăintervinemaitârziu,faţădedatasăvârşiriiinfracţiunii,cuatâte

ficienţaeiscade,rezonanţasocialăainfracţiuniisestingetreptatiarstabilirearăspunderiipenalepentruin

fracţiuneacareaproapeafostuitată,alecăreiurmăriaupututfireparate,înlăturatesauşterseprintrecereati

mpuluinumaiaparecanecesară.Pelângăacesteaspectenutrebuieneglijatănicisituaţiainfractoruluicare

s-aaflatîntotacestintervalsubameninţarearăspunderiipenale,cares-

apututîndreptaşidecinumaiestenecesarăstabilirearăspunderiipenaleşiapedepsei.Iatăargumentecarej

ustificăolimitareîntimparăspunderiipenale.Dacărăspundereapenalănuafoststabilităîntr-

117

unanumittermendelasăvârşireainfracţiunii,aceastaseprescrie,adicăsestingedreptuldeamaifistabilită

răspundereapenala.ÎnlegislaţiapenalăaRepubliciiMoldovaaufostprevăzutedispoziţiiprincareestesta

bilităprescripţiarăspunderiipenalepentruaproapetoateinfracţiunile,excepţiefăcânddoarinfracţiunile

contrapăciişisecurităţii omenirii, infracţiuni de tortură, tratament inuman sau degradant sau alte

infracţiuni prevăzute de tratate internaţionalepentrucares-

aprevăzutimprescriptibilitateaatâtarăspunderiipenalecâtşiaexecutăriipedepsei(alin. (8) art.60CP).

CAPITOLUL3

Liberareaderăspunderepenală

1. Noţiunealiberăriiderăspunderepenalăîndreptulpenal

2. Liberareaderăspunderepenalăaminorilor

3. Liberareaderăspunderepenalăcutragerelarăspundereadministrativă

4. Liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcurenunţareadebunăvoielasăvîrşireainfracţiunii

5. Liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcucăinţaactivă

6. Liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcuschimbareasituaţiei

7. Liberareacondiţionatăderăspunderepenală

8. Prescripţiatrageriilarăspunderepenală

1.Noţiunealiberăriiderăspunderepenalăîndreptulpenal

Reieşinddinprincipiulumanismuluişiatitudineaîngăduitoareastatuluifaţădepersoanelecareaus

ăvârşitinfracţiuniceprezintăungraddepericolsocialredus,înlegislaţiapenalăafostintrodusăinstituţiali

berăriiderăspunderepenală.Astfel,atingereascopurilorgeneraleşispecialealepedepseipenaleestepos

ibilăşifărătragereapersoaneivinovatelarăspunderepenală.

Esenţaliberăriiderăspunderepenalăconstăînliberareapersoanei,careasăvârşitoinfracţiunecear

eungradredusdepericolsocial,deapreciereanegativădatădestatfapteiinfracţionale,carearurmasăfiee

xprimatăînsentinţadejudecată.

Legislaţiapenalăadmiteoricaremodalitatedeliberarederăspunderepenalădinceleenumeratema

isus,drepttemeiservindgradulneînsemnatdepericolsocialalfapteisăvârşite,precumşiprezenţaunuica

ractersocialmentepericulos,neînsemnatalpersonalităţiivinovatului.

Liberareaderăspunderepenalăpoateconstaînrenunţareainstanţeidejudecatădeaintentadosarul

penal,înclasareacauzeisauînrenunţareadeapronunţasentinţa.

Persoanavinovatăpoatefieliberatăderăspunderepenalălaetapaintentăriiprocesuluipenal,înpro

cesulexaminăriicauzeişidezbaterilorjudiciare,însăpânăcejudecatasevaizolaîncameradeconsiliupen

truadeterminasentinţadecondamnare.

Într-un șir de cazuri scopul de luptă cu criminalitatea poate fi realizat fără tragerea la

răspundere penală a persoanelor vinovate sau, în cazul condamnării lor, pot fi liberate de

ispășirea pedepsei penale. În mod real, liberarea de răspundere penală constă în emiterea de către

instanţa de judecată a sentinţei de încetare a procesului penal (art. 391 din CPP al RM) în

cazurile prevăzute de art. 54-56 din CP al RM sau în emiterea de către procuror a unei ordonanţe

de clasare a cauzei penale (art. 286 din CPP al RM) în cazul prevăzut de art. 60 din CP al RM,

119

sau în emiterea sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere

penală în cazurile prevăzute de art. 57 și 58 din CP al RM (art. 389 din CPP al RM), care atrag

după sine încetarea relaţiilor penal-juridice.Liberarea de răspundere penală este posibilă până la

survenirea de fapt a răspunderii, adică până la emiterea de către instanţa de judecată a sentinţei

de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. În conformitate cu

prevederile Codului penal (art. 53), liberarea de răspundere penală poate avea loc numai atunci

când există toate premisele pentru a trage persoana la răspundere penală, adică atunci când în

cele săvârșite de ea se conţin semnele unei componenţe a infracţiunii concrete. De aceea, dacă în

faptele persoanei nu s-a stabilit prezenţa unei componenţe a infracţiunii, aceasta înseamnă că

iniţial persoana nu poate fi supusă răspunderii penale, dar nu este liberată de ea.În art. 53 din

Partea generală a Codului penal sunt prevăzute următoarele tipuri de liberare de răspundere

penală:

a) în cazul minorilor (art. 54 din CP al RM);

b) în cazul tragerii la răspundere contravenţională (art. 55 din CP al RM);

c) în legătură cu renunţarea de bunăvoie la săvârșirea infracţiunii (art. 56 din CP al RM);

d) în legătură cu căinţa activă (art. 57 din CP al RM);

e) în legătură cu schimbarea situaţiei (art. 58 din CP al RM);

f) liberarea condiţionată (art. 59 din CP al RM);

g) în cazul prescripţiei tragerii la răspundere penală (art. 60 din CP al RM).

2.Liberareaderăspunderepenalăaminorilor

Conformalin.(1)art.54CPpersoanaînvârstădepână la

optsprezeceani,careasăvârşitpentruprimaoarăoinfracţiuneuşoarăsaumaipuţingravăpoatefiliberatăd

erăspunderepenală,în conformitate cu prevederile procedurii penale dacăs-

aconstatatcăcorectareaeiesteposibilăfărăafisupusărăspunderiipenale.Faţă,deaceastăpersoanăpotfia

plicatemăsurideconstrângerecucaractereducativprevăzutedeart.104CP.

Reieşinddinconţinutullegiipenale,condiţiilenecesarepentruaplicareaacesteimodalităţiideelib

erarederăspundereapenalăsunturmătoarele:

a) săvârşireapentruprimaoarăauneiinfracţiuniuşoaresaumaipuţingrave;

b) fapta să fie săvârşită de o persoanaînvârstăde până la 18 ani;

c) posibilitateacorectăriidelicventuluiminorfărăafisupusrăspunderiipenale.

Laapreciereapersonalităţiiminorului,oimportanţăhotărâtoarearerolulşigradulparticipăriiluila

săvârşireainfracţiuniidecătreungrupdepersoane,atitudinealuifaţădeînvăţământ,muncă,comportarea

însocietate,laloculdetrai,înfamilie,atitudinealuifaţădeinfracţiuneasăvârşită,recunoaştesaunuvinovă

120

ţiasaetc61.

Pentrusoluţionareacorectăachestiuniiprivindposibilitateaeliberăriiminoruluiderăspunderepe

nalăşiaplicăriimăsurilordeconstrângerecucaractereducativoimportanţădeosebităareşiclasificareaca

racteruluirelaţiilorstabiliteînfamilie,agraduluideinfluenţă,apărinţilorşirudelor,precumşipredispoziţ

iaminoruluideacădeasubinfluenţainfractorilormaiînvârstă,acircumstanţelorîncareaceştial-

auîndemnatlasăvârşireainfracţiunii.

Legeapenalănuinterzice,înmoddirect,aplicareaacesteimodalităţideabsolvirederăspunderepen

ală,încazdacăpersoanavinovatăestetitularăaantecedentuluipenal;lafelnuesteinterzisăniciaplicareae

irepetată,adicădacăfaţădeminoraumaifostaplicate(anterior)măsurideconstrângerecucaractereducat

iv.Însăaceastanuserveştedrepttemeipentruaafirmacămăsurilesusnumitepotfiaplicateminoruluişipe

ntruoinfracţiunenouă,săvârşitădeeldupăcei-

aumaifostaplicateasemeneamăsuri.Măsuriledeconstrângerecucaractereducativpotfiaplicatenumaiî

ncazuldacăinstanţadejudecatăvaconsideracăcorectareaminoruluieposibilăfărăaplicareapedepseipe

nale.

3.Liberareaderăspunderepenalăcutragerelarăspunderecontravenţională

Îndreptulpenalexistăoconcordanţăîntrepericolulinfracţiunilorşisancţiunilecesuntprevăzutede

legepentruele.ÎnacestsenslegislaţiapenalăaRepubliciiMoldovareglementeazăinstituţiaînlocuiriirăs

punderiipenalecuorăspundereextra-

penală,deoareceluptaîmpotrivaunorinfracţiunicareprezintăunpericolsocialreduspoatefidusăşiprin

măsurideconstrângerenepenale.Înfinal,şiasemeneamăsuriau,caefect,înanumitecondiţii,prevenireas

ăvârşiriiunorinfracţiuni.

Răspundereaextra-penalăconstăînobligareainfractorului,faţădecares-

adispusînlocuirea,deasuportaconsecinţelecomiteriiinfracţiuniiprinsupunerealuilaosancţiunecontra

venţională.

Articolul55CPsubliniazăînspecialcăpersoanacarepentruprimaoarăasăvârşitoinfracţiuneuşoa

ră,saumaipuţingravă, cu excepţia infracţiunii prevăzute de art-

326,poatefiliberatăderăspunderepenalăcutragerelarăspunderecontravenţională,dacăs-

aconstatatcăcorectareaeiesteposibilăfărăafisupusărăspunderiipenale.

Persoanelorliberatederăspunderepenalăînconformitatealin.(1)art.55CP,lepotfiaplicateurm

ătoarelesancţiunicontravenţionale:

1. amendaînmărimedepânăla150u.c.;

2. arestcontravenţionaldepînăla30dezile.

Pentruaavealocînlocuirearăspunderiipenaletrebuiesăfieîndepliniteanumitecondiţii:

61

Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu. Sub red. lui Al. Barbăneagră, Chișinău, 2003, pag. 150.

121

a) săvârşireapentruprimaoarăauneiinfracţiuniuşoaresaumaipuţingrave;

b) fapta,înconţinutuleiconcretşiîmprejurărileîncareafostsăvârşită,prezintăungraddepericolso

cialredusşinuaprodusurmărigrave;

c) pagubapricinuităprininfracţiuneafostintegralreparatăpânălapronunţareahotărârii;

d) dinatitudineainfractoruluidupăsăvârşireainfracţiuniirezultăcăacestaregretăfapta;

e) suntsuficientedatecăinfractorulpoatefiîndreptatfărăafisupusrăspunderiipenale.

Modalitateadeliberarederăspunderepenalăîndiscuţiepoatefistabilităpersoaneidecătreorganul

deurmărire penală,ofiţerul de urmărire

penalăsaudecătreprocuror.Înasemeneacazurmărireapenalătrebuiesăfieîncetatăprintr-

ohotărâremotivatăcuprivirelaîncetareaprocesuluipenalşitransmitereamaterialelorîninstanţadejude

catăpentruaplicareauneisancţiunicontravenţionale.Înasemeneamodpoateprocedaşiinstanţadejudec

ată,care,înbazaaceloraşitemeiuri,aredreptulsăîntrerupădosarulpenalintratînjudecată,arătândînmod

obligatoriuînhotărâremotiveleîntreruperii.

Înlocuirearăspunderiipenalepoateavealocşiîncazdeparticipaţiefiepentrutoţiinfractorii,fienu

maipentruuniidineifaţădecaresuntîndeplinitecondiţiileprevăzuteînart.55CP.

Deasemenea,eapoatefidispusăşiîncazulconcursuluideinfracţiuni,dacăpentrufiecarefaptăconc

urentăsuntîndeplinitecondiţiileprevăzutepentruînlocuirearăspunderiipenale.

Dinmomentcelegiuitorulstabileşteunregimspecialdesancţionareaminorilor,artrebuicaşiînace

stcazsăfacăodiferenţiereîntremajorişiminori,fiindcăestevorbatotdeinfracţiuni,atâtdoarcăînconcretr

ăspundereapoatefiînlocuităcuorăspundereextra-penală.

Sepuneîntrebareadacăminorulpoatebeneficiadeînlocuirearăspunderiipenalecuceacontravenţi

onalădinmomentcepedeapsaprevăzutăpentruelarelimiteinferioare,aceleiaprevăzutepentruautor(cuj

umătate),astfelcănudepăşeştelimiteleprevăzutedelegeşiîndeplineştecelelaltecondiţiipentruaisepute

aaplicaînlocuirearăspunderiipenale.

Dinmomentceprinlegeseprevedepentruminorialtelimitedepedeapsă,se permite să i se aplice

alte forme de sancționare,fărăcaprinaceasta,faptasă-

şipiardăunitatea,aşacumnuopierdenicicândlimitelepedepseisuntpânălaunanşipentruuniiparticipanţ

isedispuneînlocuirearăspunderiipenale,iarpentrualţii,nu.Astfel,arînsemnacălimitelepedepseisevor

reducecujumătatenumaiatuncicândminorulesteautoralfaptei.

4.Liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcurenunţareadebunăvoielasăvîrşireainfracţiunii

Uniiautoriauconsideratrenunţareadebunăvoielasăvârşireainfracţiuniidreptocauzăcareînlătur

ăcaracterulpenalalinfracţiuniiînurmadispariţieiintenţieifăptuitoruluideaducepânălacapătactivitatea

infracţionalăîncepută.Legislaţiapenalăromânăoconsiderăcauzădenepedepsireatentativeideinfracţi

une,iaractualulCPatestăaceastăcauzăcaomodalitatedeliberarederăspunderepenală.Aceastăcauzăest

122

ereţinutăcândpersoana,peparcursulexecutăriiactelordepregătire,precumşialtentativeideinfracţiune,

renunţălacomitereaîncontinuareainfracţiunii.

Renunţareaestebenevolăatuncicândfăptuitorul,nefiindconstrânsdenimenişidenimic,dinpropr

ievoinţă,conştient,dându-

şiseamacăpoatecontinuaactivitateainfracţională,abandoneazăexecutareaîncepută.Renunţareanupo

ateficonsideratăvoluntarăîncazulîncarefăptuitorulaabandonatexecutareadincauzacăaîntâlnitîncale

asadiverseobstacolecenupotfidepăşiteoriînurmaconvingeriicămijloaceleşiinstrumentelepecarelear

easuprasaîncondiţiiledatenu-ipermitsăducăinfracţiunealacapăt.

Renunţareaesteconsideratădefinitivădinmomentulîncareactivitateainfracţionalăafostîntrerup

tănudoartemporar,darpentrutotdeauna.Anumedinacesteconsiderentenupoatefirecunoscutădreptren

unţaredebunăvoielasăvârşireainfracţiuniirefuzulpersoanei,dupăprimulinsucces,larepetareaactelori

nfracţionale.

Renunţareadebunăvoiepoateavealocatâtpeparcursulactelordepregătire,câtşialtentativeideinf

racţiune,înaintecaexecutareasăsefiterminat.Activitateadincarearrezultacăfăptuitorularenunţatpoat

esăsemanifesteatâtprinformăpasivă(renunţarealaexecutareaurmătoareloracţiuni),câtşiprinformăac

tivă(distrugereamijloacelorşiinstrumentelordesăvârşireainfracţiunii).

Renunţareadebunăvoieexistănumaiîncazulîncareconduitaanterioarăafăptuitoruluinuîntruneş

tetrăsăturilealteiinfracţiuni.Astfel,făptuitorulnuvarăspunde,deexemplu,pentrutentativădeomorînca

zderenunţaredebunăvoielasăvârşireainfracţiunii,darnumaipentruurmareaefectivprodusădacăprina

ctivitateaanterioarăsevaproduce,deexemplu,ovătămarecorporalăgravăsaudeoricealtgrad.PrinHPC

SJnr.38din20.12.1999Cuprivirelapracticajudiciarăîncauzeledespreinfracţiunilesexualep.14s-

astipulatcă„refuzulbenevoldeasăvârşiinfracţiuneadeviolurmeazăsăfieexaminatcacircumstanţăcare

excluderăspundereapenalăpentruacesteinfracţiuni.Înacestcazpersoanapoartărăspunderedoarpentru

acţiunilesăvârşiterealşicucondiţiacăeleconţinelementeleconstitutivealealteiinfracţiuni”.

Motivelecarel-

audeterminatpefăptuitorsărenunţepotfidincelemaidiverse:căinţa,remuşcarea,milafaţădevictimă,tea

madepedeapsă,bănuialacăavantajelematerialecele-

arobţinearfipreamiciînraportcurisculasumatetc.Însăindependentdemotivelecareauservitcatemeipe

ntrucapersoanasărenunţelacomitereainfracţiunii,persoananupoatesăfiesupusărăspunderiipenale.

Dacăîntr-oanumităsituaţieexistăîndoialăasupramotivuluicarel-

adeterminatpefăptuitorsăîntrerupăexecutarea,însensulcănusecunoaştecucertitudinecărenunţarease

datoreazăuneicauzeindependentedevoinţafăptuitoruluisauuneicauzedeterminatedevoinţaacestuia,

carelasădubiuasuprarealităţiifaptelor,seconsiderăcăesteuncazderenunţaredebunăvoielasăvârşireai

nfracţiunii,situaţiarezolvându-seînfavoareafăptuitorului.

Înalin.(4)alprezentuluiarticolsuntformulatecondiţiilespecialedeliberarederăspunderepenalăa

123

organizatorului,instigatoruluişicompliceluiinfracţiuniiîncazderenunţaredebunăvoielasăvârşireainf

racţiunii.Organizatorulşiinstigatorulsuntliberaţiderăspunderepenală,dacăprintoatemăsurileîntrepri

nseaupreîntâmpinatcomitereaactivităţiiinfracţionaledecătreautorşineadmitereaurmărilorprejudicia

bile,deexemplu–

prinmăsuriactivedeînştiinţarelatimpaorganelordedreptsauprinconvingereaautoruluideasereţinedel

acomitereainfracţiunii,prinrefuzulinstigatoruluideaplătirecompensapentrucomitereainfracţiuniietc

.Complicelenuvafisupusrăspunderiipenaledacăacestaaîntreprinstoatemăsurilenecesareşidependent

edeelpentrupreîntâmpinareacomiteriiinfracţiunii.Dacăorganizatorul,instigatorulnuaureuşitsăpreîn

tâmpinecomitereainfracţiuniidecătreautor,eivorrăspundeînmodpenal,darmăsurileîntreprinsepotfir

ecunoscutedeinstanţadejudecatădreptcircumstanţeceatenueazărăspundereapenală.

Renunţareadebunăvoielasăvârşireainfracţiuniitrebuiedeosebitădecăinţaactivăîndreptatăspre

micşorareavolumuluirezultatuluiprodus.Lichidareapagubei,acordareaajutoruluiînvedereacercetări

iinfracţiunii,acteefectuatedupăconsumareainfracţiunii,suntrecunoscute–prinprevederileart.57CP–

dreptomodalitatedistinctădeliberarederăspunderepenală.

5.Liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcucăinţaactivă

Persoanacarepentruprimaoarăasăvârşitoinfracţiuneuşoarăsaumaipuţingravăpoatefiliberat

ăderăspunderepenalădacăea,dupăsăvârşireainfracţiunii,s-

aautodenunţatdebunăvoie,acontribuitactivladescoperireaacesteia,acompensatvaloareadauneima

terialecauzatesau,înaltmod,areparatprejudiciulpricinuitdeinfracţiune.

Persoanacare,încondiţiilealin.(1),asăvârşitoinfracţiunedealtăcategoriepoatefiliberatăderă

spunderepenalănumaiîncazurileprevăzutelaarticolelecorespunzătoaredinParteaspecialăaprezent

uluicod.

Încorespunderecuprevederileart.57CP,liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcucăinţaactivă

esteposibilănumaiîncazulîncaresuntîntruniteurmătoarelecondiţiicumulative:

a)persoanaasăvârşitoinfracţiunepentruprimadată;

b)infracţiuneacomisăesteuşoarăsaumaipuţingravă;

c)persoanas-

aautodenunţatdebunăvoie,acontribuitactivladescoperireainfracţiunii,acompensatvaloareadauneim

aterialecauzatesauareparatînaltmodprejudiciulpricinuitdeinfracţiune.

Primeledouăcondiţiiaufostdejadescriseîncomentariulefectuatlaart.55CP,elefiindvalabileşipe

ntruprezentularticol.

Condiţiaatreiapresupuneautodenunţareadebunăvoie,cândpersoana,dindiferitemotive,dar,din

proprieiniţiativă,seprezintălaorganeleabilitatepentrua-

şirecunoaştevinovăţiadecomitereauneiinfracţiuni.

124

Contribuţiaactivăladescoperireainfracţiuniisecaracterizeazăprinprezentareadatelor,informa

ţiilor,actelor,precumşi

altorprobe,careanteriornuaufostcunoscuteorganelordeurmărirepenală62.Datelerespectivepotsăser

efereatâtlaactivitateapersoaneicaresedenunţă,câtşilaactivitateaaltorpersoanecareaucontribuitlaco

mitereainfracţiunii.

Princompensareadauneimaterialecauzatesaureparareaprejudiciuluipricinuitprininfracţiun

eseauînvederereîntoarcereacontraechivalentuluilucruluipierdut,reîntoarcereaunuiobiectdeacelaşif

elsaucompensareasuboaltăformăapagubeipricinuite.

Alineatul

(2)includemodalităţilespecialedeliberarederăspunderepenală,prevăzuteînparteaspecialăaCP.Înnou

lCPesteprevăzutăliberareaderăspunderepenalăînlegăturăcucăinţaactivăpentrupregătireaactuluidet

erorism,dăriidemită,trădăriidePatrieetc.Temeiulaplicăriiliberăriiderăspunderepenalăîncazurileres

pectiveconstăînposibilitateaacordatădestatpersoanelorcarecomitastfeldeinfracţiunideaevitatragere

alarăspunderepenalăprinpreîntâmpinareacauzăriiunordaunegravecetăţenilor,societăţii,statului.

6.Liberareaderăspunderepenalăînlegăturăcuschimbareasituaţiei

Persoanacarepentruprimaoarăasăvârşitoinfracţiuneuşoarăsaumaipuţingravăpoatefiliberat

ăderăspunderepenalădacă,ladatajudecăriicauzei,datorităschimbăriisituaţiei,sevastabilicăpersoa

nasaufaptasăvârşitănumaiprezintăpericolsocial.

Derăspunderepenalăînbazatemeiurilorindicateînacestarticolafostprevăzutăşiînlegislaţiaanter

ioară.Darsferadeaplicareaacesteimodalităţideliberarederăspunderepenalăafostîngustatăprinintrod

ucereaadouăcondiţiilimitative:acesttippoatefiaplicatnumaipersoanelorcare,înprimulrând,aucomis

oinfracţiuneuşoarăsaumaipuţingravăşi,înaldoilearând,ausăvârşitinfracţiuneapentruprimaoară.Înca

litatedetemeisuplimentar,urmeazăsăreţinemsituaţiacăladatajudecăriicauzeisevastabilicăpersoanas

aufaptasăvârşită,datorităschimbăriisituaţiei,numaiprezintăpericolsocial.

Dinconţinutullegiirezultăcă,pentrucaopersoanăsăfieliberatăderăspunderepenală,datorităschi

mbăriisituaţiei,estenecesarăcelpuţinprezenţaunuiadinurmătoareletemeiuri:

a)faptasăvârşităsănuprezintepericolulsocialaluneiinfracţiunidatorităschimbăriisituaţieiînlim

iteleuneiîntreprinderi,instituţii,localităţisauchiaraleunuistatprinîntreprindereaunorreformeeconom

ice,socialesaupoliticedemariproporţii,introducereacartelelor,schimbareabanilor,revocareastăriiex

cepţionaleetc.,carepermitcaunanumittipdeinfracţiunisă-

şipiardăconcretpericolulsocialaluneiinfracţiuni;

b)persoanasăîncetezeamaifisocial-

62

Бужор В.Г., Гуцуляк В.И, Спыну И.А.Коментарий к уголовному кодексу республики молдова(общая

часть), Кишинэу,cтр. 106, 2010.

125

periculoasădatorităschimbăriisituaţieişicondiţiilorexterioaredeactivitateîncareeaseaflaînmomentul

comiteriiinfracţiunii,prinaltecondiţiicareexcludsăvârşireaunornoiinfracţiunianalogice.Atarecondiţ

iipotfiînrolareapersoaneiînarmată,îmbolnăvireagravăetc.

Dacăexistătemeiurileenunţate,proceduraîncauzapenalăurmeazăafiîncetată,fiindcă,datorităsc

himbăriisituaţiei,numaisuntnecesareaplicareamăsurilordeconstrângerecucaracterpenalfaţădeperso

anarespectivă.

7.Liberareacondiţionatăderăspunderepenală

Înprivinţapersoaneipusesubînvinuirepentrusăvârşireauneiinfracţiuniuşoaresaumaipuţingra

ve,careîşirecunoaştevinovăţiaşinuprezintăpericolsocial,urmărireapenalăpoatefisuspendatăcondi

ţionat,culiberareaulterioarăderăspunderepenalăînconformitatecuprocedurapenală,dacăcorectar

eaacesteipersoaneesteposibilăfărăaplicareauneipedepsepenale.

Încorespunderecuprevederileart.59CP,liberareacondiţionatăderăspunderepenalăesteposibilă

încazulîncaresuntîntruniteurmătoarelecondiţiicumulative:

a)persoanaestepusăsubînvinuirepentrusăvârşireauneiinfracţiuniuşoaresaumaipuţingrave;

b)persoanaîşirecunoaştevinovăţia;

c)persoananuprezintăpericol,fiindposibilăcorectareaacesteiafărăaplicareauneipedepsepenal

e.

Încorespunderecuprevederileart.16alprezentuluiCPîncategoriainfracţiuniloruşoareşimaipuţi

ngravesuntincluseinfracţiunilepentrucarelegeapenalăprevedepedeapsămaximăcuînchisoareapeunt

ermendepânăla5aniinclusiv.

Prinrecunoaştereavinovăţieiseareînvederesituaţiaîncareînvinuituluiis-

aexplicatdreptuldeatăceaşideanumărturisiîmpotrivasa(alin. (2) p.2)

art.66CPP),iaracestaacceptăsădepunămărturiişisădeaexplicaţiireferitoarelaînvinuireaînaintată.

Seconsiderăcăpersoananuprezintăpericolsocialîncazulîncarenuesteanteriorcondamnată,nue

stedependentădealcoolsaudroguri,secăieştesincerdecomitereainfracţiunii,fiindîntrunitecumulativc

ondiţiileprevăzutedeart.57CP.

Proceduradesuspendarecondiţionatăderăspunderepenalăsedispunepeuntermendepânălaunan

,stabilindu-

sefaţădeînvinuitunasaumaimulteobligaţiunicareurmeazăsăfieîndeplinitepeparcursultermenuluides

uspendareaurmăririipenale.Însituaţiaîncareînvinuitulrespectăcondiţiilestabilite,odatăcuexpirareaa

cestuitermen,procurorulînainteazăjudecătoruluideinstrucţieundemersprincaresolicităliberareaderă

spunderepenalăaînvinuitului.

8.Prescripţiatrageriilarăspunderepenală

126

ConformCoduluiPenalalRMînart.60sestipuleazăcăpersoanaselibereazăderăspunderepenal

ădacădinziuasăvârşiriiinfracţiuniiauexpiraturmătoareletermene:

a)2anidelasăvârşireauneiinfracţiuniuşoare;

b)5anidelasăvârşireauneiinfracţiunimaipuţingrave;

c)15anidelasăvârşireauneiinfracţiunigrave;

d)20deanidelasăvârşireauneiinfracţiunideosebitdegrave;

e)25deanidelasăvârşireauneiinfracţiuniexcepţionaldegrave.

Legeapenalăstabileştecăprescripţiacurgedinziuasăvârşiriiinfracţiuniişipânăladatarămâneriid

efinitiveahotărâriiinstanţeidejudecată.

Conformalin. (3)al al art.60 al

CPRMîncazulsăvârşiriidecătrepersoanăauneinoiinfracţiuni,prescripţiasecalculeazăpentrufiecarein

fracţiuneseparat.

Prescripţiasevaîntrerupedacă,pânălaexpirareatermenelorprevăzutelaalin.(1),persoanavasăvâ

rşioinfracţiunepentrucare,conformprezentuluicod,poatefiaplicatăpedeapsacuînchisoarepeunterme

nmaimarede2ani.Calculareaprescripţieiînacestcazîncepedinmomentulsăvârşiriiuneiinfracţiuninoi.

Potrivitalin.

(5)art.60CPRM,curgereaprescripţieisesuspendădacăpersoanacareasăvârşitinfracţiuneasesustraged

elaurmărireapenalăsaudelajudecată.Înacestecazuri,curgereaprescripţieisereiadinmomentulreţineri

ipersoaneisaudinmomentulautodenunţării.Însăpersoananupoatefitrasălarăspunderepenală,dacădel

adatasăvârşiriiinfracţiuniiautrecut25deanişiprescripţianuafostîntreruptăprinsăvârşireauneinoiinfra

cţiuni.

Aplicareaprescripţieifaţădepersoanacareasăvârşitoinfracţiuneexcepţionaldegravăsedecidede

cătreinstanţadejudecată.Dacăinstanţanuvagăsiposibilăaplicareaprescripţieişiliberareaderăspunder

epenală,detenţiuneapeviaţăsevaînlocuicuînchisoarepe35deani.

Termeneleprescripţieidetragerelarăspunderepenalăsereducpejumătatepentrupersoanelecarel

adatasăvârşiriiinfracţiuniierauminori.

Prescripţianuseaplicăpersoanelorcareausăvârşitinfracţiunicontrapăciişisecurităţiiomenirii,in

fracţiuniderăzboisaualteinfracţiuniprevăzutedetratateleinternaţionalelacareRepublicaMoldovaeste

parte.

Prescripţiarăspunderiipenaleconstăînstingereadreptuluistatuluideapedepsişiaobligaţiuniiinf

ractoruluideasuportaconsecinţelefapteisale,dupătrecereaunuianumitintervaldetimpprevăzutdelege

deladatasăvârşiriiinfracţiunii,indiferentdacăaceastaafostsaunudescoperităoriinfractorul–

identificat.

Prinprevederileart.60CPsuntstabilitetreicondiţiicumulative,caresereferălaaplicareaprescripţi

eirăspunderiipenale:

127

a)expirareatermenelorindicateînlege;

b)peparcursultermenelorindicateînlegenusevasăvârşioinfracţiunedeoanumităgravitate;

c)persoanasănusesustragădelaurmărireapenală.

Înfuncţiedegravitateainfracţiuniisăvârşite,determinatăprinnaturaşispeciapedepseicepoatefia

plicatăpentrucomitereaacesteia,legeastabileşteurmătoarele5tipurideprescripţie:doiani;cinciani;cin

cisprezeceani;douăzecideani;douăzecişicincideani.Aceastaînseamnăcădataînceperiicurgeriiterme

nuluideprescripţieesteziuasăvârşiriiinfracţiunii.Încazulinfracţiuniicontinuedataînceperiicurgeriiter

menuluideprescripţieseconsiderămomentulîncetăriiactivităţiiinfracţionaledincareinfracţiuneaseco

nsiderăconsumată.Încazulinfracţiunilorprelungitetermenuldeprescripţieîncepesăcurgădinmoment

ulsăvârşiriiultimeiacţiunisauinacţiuniinfracţionale.

Cursultermenuluideprescripţieseîntrerupedacăînperioadaacestuiasesăvârşeşteonouăinfracţiu

nepentrucare,potrivitalin.

(4)alprezentuluiarticol,poatefiaplicatăpedeapsacuînchisoareapeuntermenmaimarededoiani.Prinac

eastaseareînvederecăsepierdebeneficiultimpuluiscurspânălacomitereaceleideadouainfracţiuni,mo

mentdincareîncepesăcurgădelaînceputprimultermenalprescripţiei.Înaceastăsituaţietermenuldepres

cripţiepentruprimainfracţiuneîncepesăcurgăsimultancucelde-

aldoileatermendeprescripţie,iarprescripţiasecalculeazăpentrufiecareinfracţiuneseparat.

Prescripţiasesuspendă,dacăpersoanacareasăvârşitinfracţiuneasesustragedelaurmărireapenal

ăsaudelajudecatăprinschimbareadomiciliului,actelordeidentitateetc.Într-

oasemeneasituaţietimpulsuspendăriiprescripţieinuintrăîntermenuldeprescripţie,iarcurgereaprescri

pţieisereiadinmomentulreţineriipersoaneisaualautodenunţării.Cutoateacestea,persoananupoatefis

upusărăspunderiipenale,dacădeladatasăvârşiriiinfracţiuniiautrecut25deanişiprescripţianuafostîntr

eruptăprinsăvârşireauneinoiinfracţiuni.

Încazulsăvârşiriidecătreopersoanăauneiinfracţiuniexcepţionaldegrave,aplicareaprescripţieis

erealizeazădecătreinstanţadejudecatăşi,dacăinstanţanuvagăsiraţionaldeaaplicaprescripţia,detenţiu

neapeviaţăsevaînlocuicuînchisoarepeuntermende35deani63.

Prescripţiaproduceefecteasupratuturorinfracţiunilor,cuexcepţiacelorsăvârşitecontrapăciişio

menirii,caresuntimprescriptibileşisuntstabiliteprinprevederilecap.Idinparteaspecială.Persoanelevi

novatedecomitereainfracţiunilorindicatesuntjudecateindiferentdeperioadadetimpcareatrecutdelac

omitereainfracţiunii.

63

Бужор В.Г., Гуцуляк В.И, Спыну И.А.Коментарий к уголовному кодексу республики молдова(общая

часть), Кишинэу,cтр. 112, 2010.

PARTEAaIV-aTEORIAPEDEPSEIPENALE

CAPITOLUL1

Noţiuneaşiscopurilepedepseipenale

1. Noţiuneaşitrăsăturilepedepseiîndreptulpenal

2. Scopurilepedepseipenale

1.Noţiuneaşitrăsăturilepedepseiîndreptulpenal

Sancţiunilededreptpenalsuntmăsurideconstrângereşireeducare,specificedreptuluipenal,cares

eaplicăîncazulsăvârşiriiunorfapte(acţiunisauinacţiuni)prevăzutedelegeapenală,înscopulrestabilirii

ordiniidedreptîncălcateşiapărăriirelaţiilorsocialeprotejateprinnormelepenale.

În alin. (1) al art. 61 din CP al Republicii Moldova pedeapsa penală estedefinită ca o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducarea condamnatului, ce se

aplică de către instanţele de judecată, în numelelegii, persoanelor care au săvârșit infracţiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricţiidrepturilor lor.Această definiţie legală a pedepsei pune în

evidenţă răspunsul statului,reacţia sa coercitivă faţă de violatorii legii penale pentru a demonstra

vigoareanormelor acesteia pe contul acestor persoane, adică al infractorilor.

Caracterizaregenerală:

– sancţiunilededreptpenalreprezintăoinstituţiedebazăadreptuluipenal,carealăturideinstituţia

infracţiuniişiceaarăspunderiipenale,formeazăpiloniioricăruisistemdedreptpenal;

– reglementareasancţiunilordedreptpenalesteimportantăpentruîntreagareglementarepenală,

contribuindlarealizareaordiniidedrept,atâtprinconformare,câtşiprinconstrângereaexercitatăfaţădec

eicareaunesocotitdispoziţiilenormelorpenale;

– încadrulraporturilorpenaledeconformare,sancţiunilepenalesuntnecesarepentruaexprimag

ravitateaabstractăafapteiprevăzutedelegeapenalăşiintensitateaavertismentuluiadresatetuturormem

brilorsocietăţiiasupraconsecinţelorîncălcăriilegiipenale,iarîncadrulraportuluipenaldeconflict,pede

apsaaparecaoconsecinţăfireascăaaplicăriilegiipenale,proporţionalăcugravitateafapteişipericulozita

teaconcretăafăptuitorului;

– sancţiuneapenalăesteconsecinţastabiliriirăspunderiipenaleafăptuitorului,iarlarândulei,răs

pundereapenalăesteconsecinţasăvârşiriiuneiinfracţiuni;

– sancţiunilereprezintămijloaceleesenţialedeapărareavalorilorsocialefundamentalealesocie

tăţiiîmpotrivainfracţiunilor;

– suntcelemaigravetipuridesancţiuniaplicabileinfractorilor.

Pedeapsa penală are următoarele trăsături specifice.

129

A. Pedeapsa este o măsură de constrângere, adică poartă un caractercoercitiv, forţat. Ea se aplică

contrar voinţei condamnatului. Restricţiile sauprivaţiunile, care sunt o consecinţă inevitabilă a

acestui tip de sancţiune, capătăo intensitate diferită în contextul executării diverselor tipuri de

pedeapsă:restricţiile și suferinţele pe care le provoacă detenţiunea pe viaţă sunt net

superioarecelor care sunt pricinuite de alte pedepse, cum ar fi amenda sau muncaneremunerată în

folosul comunităţii, deși și acestea din urmă sau altele, pringradul lor de intensitate și prin

contextul în care se aplică, au un impact calitativși cantitativ mult mai defavorabil decât alte

sancţiuni juridice.

B. Pedeapsa este o măsură de constrângere statală, adică ea se aplicănumai de către stat prin

intermediul organelor abilitate în acest scop. Deșiconflictul apărut în urma săvârșirii infracţiunii

poate viza interese private,individuale (în cazul infracţiunii de viol sau de omor etc.), statul apare

mereuca un purtător al interesului public, care este negat într-un mod direct sauindirect în cadrul

săvârșirii oricărei infracţiuni. Acest interes public de ordingeneral constă în garantarea

respectării valorilor esenţiale ale societăţii careasigură însăși existenţa acesteia. Organele

competente a fixa o pedeapsă, spredeosebire de sancţiunile caracteristice altor ramuri de drept,

sunt instanţelede judecată, care o aplică în numele legii – tipul pedepsei, cuantumul

acesteia,modul în care s-a ajuns la fixarea anume a acestei pedepse și nu a alteia. Modulde

executare a ei trebuie să fie indicate în mod necesar în sentinţa de condamnare,cu trimitere la

norme concrete din legea penală, pentru a nu trezi dubiicu privire la legalitatea acesteia.

C. Conţinutul pedepsei este tot timpul unul care presupune și se manifestăprin diferite restricţii

sau privaţiuni pe care condamnatul le resimte, fie acesteade ordin fizic (închisoarea sau

detenţiunea pe viaţă,) material (amenda)sau moral (retragerea gradului militar sau a distincţiilor

de stat). Deci, pedeapsaeste în mod inevitabil o limitare directă a drepturilor și libertăţilor

salefundamentale – dreptul la libertate, proprietate, libertatea muncii etc.

D. Pedeapsa se aplică numai pentru săvârșirea de infracţiuni, adică pentrufapte prevăzute ca atare

în legea penală, alte încălcări de lege nefiind susceptibilede asemenea sancţiune.

E. Pedeapsa se aplică numai persoanelor vinovate de săvârșirea infracţiunii.Alte persoane (rudele

infractorului, reprezentanţii legali) nu pot fi supuse pedepseipenale în locul infractorului, chiar

dacă se oferă benevol.

F. Pedeapsa este un mijloc de corectare și reeducare, prin care trebuie înţelescă pedeapsa este

menită a convinge condamnatul să nu mai săvârșească infracţiunipe viitor. Această finalitate a

pedepsei se realizează atunci când condamnatulîși dă seama de necesitatea respectării intereselor,

valorilor de bazăale societăţii, precum și a altor reguli care pot pune în pericol aceste valori.

G. Numai pedeapsa penală generează acea situaţie juridică nefavorabilăpentru condamnat –

antecedentele penale.

130

2.Scopurilepedepseipenale

Scopurilepedepseipenalesuntdeclarateînalin.(2)art.61CPRM:“Pedeapsaaredreptscopresta

bilireaechităţiisociale,corectareacondamnatului,precumșiprevenireasăvârșiriidenoiinfracţiuniat

âtdinparteacondamnaţilor,câtșiaaltorpersoane”.Astfel,legeapenalăpuneaccentulpeatingereaapat

ruscopuriînurmaaplicăriipedepseifațădecondamnat:

– restabilireaechităţiisociale;

– corectareacondamnatului;

– prevenţiaspecialăsauprevenireasăvârșiriidenoiinfracţiunidinpartea condamnaţilor;

– prevenţiageneralăsauprevenireasăvârșiriidenoiinfracţiunidinparteaaltorpersoane.

Restabilireaechităţiisociale,careesteovariantămodernăapoziţieiretributiviste,poatefirealizat

ădoarprinconciliereaintereselortuturorpărţilorangajateînconflictulgeneratprininfracţiune–

statulșisocietatea,infractorulșivictima.Echitateaesteocategorieetico-

morală,șinuunajuridică.Deacea,conţinutuleiesteunulvariabilpeparcursultimpului,șipoatesădifered

elaosocietatelaalta. Astfel, în acest contextechitatea înseamnă respectarea balanţei dintre

interesele infractorului (stabilireaunei pedepse care să nu fie prea aspră), pe de o parte, și

interesele socialesau individuale care au fost prejudiciate, pe de altă parte (pedeapsa justă

poatecontribui la diminuarea suferinţei morale suportate de victimă și societate,precum și

compensa dauna materială cauzată). În această perspectivă, restabilireaechităţii sociale nu poate

fi concepută fără a se ţine cont de următoareleaspecte: stabilirea unei pedepse care să corespundă

cu caracterul prejudiciabilal infracţiunii, cu circumstanţele atenuante și agravante, cu

personalitatea infractorului;compensarea prejudiciului cauzat prin infracţiune victimei

sausocietăţii; nesupunerea de două ori la pedeapsă penală pentru aceeași faptă;precum și

neadmiterea cauzării de suferinţe și înjosirea demnităţii condamnatului

Prevenireasăvârşiriidenoiinfracţiuniserealizeazăatâtpentrucelcăruiaiseaplicăopedeapsăcare

estemenităsăasigureconstrângereaşireeducareainfractorului(“prevenţiespecială”,seareînvederepe

ricolulconcret),câtşipentruceilalţidestinatariailegiipenale,care,subameninţareacupedeapsaprevăzu

tăînnormapenală,îşiconformeazăconduitaexigenţeloracesteia(“prevenţiegenerală”,seareînvedere

pericolulabstract).Prevenţiaspecialăşigeneralăconstituiescopulimediatalpedepsei,scopcareestedet

erminatdeaplicareaconcretăapedepseipentrusăvârşireadeinfracţiuni.

Corectarea condamnatuluipresupune că, procesul de corectare a condamnatului trebuie să

transforme personalitatea acestuia în vederea respectării legii, ca pe viitor el să nu mai

săvârșească infracţiuni. Nerecidivarea lui pe viitor s-ar încadra perfect în sensul “corectării și

reeducării” sale din punctul de vedere al Dreptului penal.

131

CAPITOLUL2Sistemulşicategoriilepedepseipenale

1. Noţiuneaşisistemulpedepselorîndreptulpenal

2. Amenda

3. Privareadedreptuldeaocupaanumitefuncţiisaudeaexercitaoanumităactivitate

4. Retragereagraduluimilitar,aunuititluspecial,agraduluidecalificare(clasificare)şiadistincţii

lordestat

5. Muncaneremuneratăînfolosulcomunităţii

6. Închisoarea

7. Detenţiuneapeviaţă

8. Privareauneipersoanejuridicededreptuldeaexercitaoanumităactivitate

9. Lichidareapersoaneijuridice

1.Noţiuneaşisistemulpedepselorîndreptulpenal

ÎnCodulpenalsuntprevăzutecategoriileşifelurilepedepselor,fiindstabiliteşilimitelelorgeneral

e,minimulşimaximul.DispoziţiileprivitoarelapedepsesuntprevăzuteîncapitolulVII,înarticolele61-

74.Totalitateapedepselorformeazăcadrulgeneralalpedepselor,numitsistemalpedepselor,princarese

consacrăprincipiulfundamentalallegalităţiipedepsei.

Prinsistemalpedepselor,conformuneialteiopinii,seînţelegecodulpedepselorprevăzutedelegea

penalăaranjateîntr-

oanumităordine,carepotfistabiliteîncalitatedesancţiuniînarticolelepărţiispecialeşiaplicatedeinstanţ

ajudecătoreascăpentrusăvârşireafaptelorilegale.

SistemulpedepselorprevăzutdeCodulpenalalRepubliciiMoldovapresupuneoierarhieapedeps

elor,începânddelacelemaiblândeşiterminândcucelemaiaspre.

Codulpenalînvigoare,spredeosebiredecelanterior,stabileştecategoriiledepedepsepentruperso

anelejuridiceşi,respectiv,categoriiledepedepsepentrupersoanelefizice.

Astfel,conformart.62alCPRM,persoanelorfizicecareausăvârşitinfracţiunilisepotaplicaurmă

toarelepedepse:

a) amenda;

b) privareadedreptuldeaocupaanumitefuncţiisaudeaexercitaoanumităactivitate;

c) retragereagraduluimilitar,aunuititluspecial,agraduluidecalificare(clasificare)şiadistincţiil

ordestat;

d) muncaneremuneratăînfolosulcomunităţii;

132

e) închisoarea;

f) detenţiuneapeviaţă.

Articolul63stabileştecategoriiledepedepsepentrupersoanelejuridice:

a) amenda;

b) interzicereadreptuluideaexercitaoanumităactivitate;

c) lichidareapersoaneijuridice.

Instanţadejudecatănupoateaplicadecâtpedeapsaprevăzutădelegepentruinfracţiuneasăvârşităş

inupoatedepăşiniciodatămaximulgeneralaluneipedepseşinicisăoaplicesubminimulgeneral.

Felurilepedepselorsuntindicateprindenumirealorcarereflectănaturafiecăreiadintreele.Ştiinţa

dreptuluipenalordoneazămultitudineaşidiversitateapedepselorînmaimulteclasificări.

În funcție de gradul lor de autonomie și de particularităţile de aplicare înraport cu altele,

pedepsele din Codul penal se clasifică în principale, complementareși mixte.

Pedepsele principale sunt aplicate în mod independent pentru săvârșireaunei infracţiuni,

fără a fi adăugate la altele. La stabilirea pedepsei instanţa dejudecată poate aplica o singură

pedeapsă principală dintre cele alternative indicateîn articol sau fixa doar unica pedeapsă

principală indicată în articol.Stabilirea unei pedepse principale care nu este indicată în articolul

din Parteaspecială poate avea loc doar în cazul aplicării unei pedepse mai blânde decâtcea

prevăzută de lege (art. 79 din CP al RM). Alin. (2) al art. 62 din CP al RMstabilește următoarele

pedepse principale: munca neremunerată în folosul comunităţii,închisoarea șidetenţiunea pe

viaţă.

Pedepsele complementare se aplică doar în calitate de adaos la o pedeapsăprincipală, pe

care o complementează în vederea unei individualizări maximeși pentru a atinge scopurile

pedepsei. Pedeapsa complementară nu poate fifixată de sine stătător, ci doar însoți de fiecare

dată o pedeapsă principală. Înconformitate cu alin. (4) al art. 62 din CP al RM, avem numai o

singură pedeapsăde acest tip – retragerea gradului militar, a unui titlu special, a graduluide

calificare (clasificare) și a distincţiilor de stat.

Pedepsele (mixte) care pot fi aplicate atât ca pedepse principale, cât și capedepse

complementare. În conformitate cu alin. (3) al art. 62 din CP al RM,sunt pedepse mixte amenda

și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţiisau de a exercita o anumită activitate.

În funcție de conţinutul drepturilor și libertăţilor restrânse sau private,pedepsele se împart

în următoarele categorii:

• pedepse privative sau restrictive de libertate, care aduc atingere libertăţiipersoanei –

închisoarea, detenţiunea pe viaţă;

• pedepse pecuniare, care vizează nemijlocit patrimoniul condamnatului.Din această

categorie face parte amenda.

133

• pedepse ce restrâng dreptul la muncă, care cuprind munca neremuneratăîn folosul

comunităţii, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţiisau de a exercita o anumită activitate,

retragerea gradului militar. Otrăsătură esenţială a acestei categorii de pedepse constă în

limitareadreptului la muncă potrivit liberei alegeri a persoanei. Complexitateaacestor pedepse se

manifestă în combinarea restricţiilor de ordin profesionalcu cele de ordin material, care sunt

legate în primul rând deremunerarea muncii și de primirea ulterioară a pensiei.

În funcție de durata lor în timp sau de limitele temporale, pedepsele pot fi petermen și fără

termen. Din categoria pedepselor pe termen fac parte majoritateapedepselor (închisoarea, munca

neremunerată în folosul comunităţii)deoarece pentru ele legea penală stabilește anumite limite în

timp, perioada încare acestea se execută. Printre pedepsele fără termen putem menţiona

retragereagradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) și

adistincţiilor de stat, detenţiunea pe viaţă, lichidarea persoanei juridice.

În funcție de subiectul infracţiunii, pedepsele se împart în cele care suntaplicate

persoanelor fizice (art. 62 din CP al RM) și în cele aplicabile persoanelorjuridice (art. 63 din CP

al RM).

2.Amenda

Amenda, în conformitate cu alin. (1) al art. 64 din CP al RM, este osancţiune pecuniară ce

se aplică de către instanţa de judecată în cazurile și înlimitele prevăzute de

CP.Amendapenalătindesădevinăînlegislaţiilemodernepedeapsacentrală,pilonuldesusţinerealîntreg

uluisistemrepresiv.

Pedeapsaamenziiconstăînsumadebanipecareinfractorulcondamnatesteobligatsăoplăteascăst

atului.

Amendapenală,spredeosebiredecelelaltetipurideamenzi(administrative,disciplinare,civile,fi

scaleetc.),esteopedeapsăpenalăşiareuncaracterspecificcoercitiv.

Amendaseaplicăînbazastabiliriiuneirăspunderipenalepersoaneivinovatedesăvârşireauneiinfr

acţiunişi,respectiv,aduceatingerepatrimoniuluicondamnatului,îngreunându-icondiţiiledeexistenţă.

ConformCoduluipenal,amendapoatefiguraatâtîncalitatedepedeapsăprincipalăcâtşicapedeaps

ăcomplementară.

Mărimeaamenziiestestabilităînfuncţiede:

1) gravitateainfracţiuniisăvârşite;

2) stareamaterialăaceluivinovat.

Pedeapsaamenziiesteprevăzutăînparteagenerală,art.64CPRM.

Amendasestabileşteînunităţiconvenţionale.Unitateaconvenţionalădeamendăesteegalăcu20d

elei.

Mărimeaamenziipentrupersoanelefizicesestabileşteînfuncţiedecaracterulşigravitateainfracţi

134

uniisăvârşite,luându-

seînconsideraţiesituaţiamaterialăaceluivinovat,înlimitedela150la1000unităţiconvenţionale,înfuncţ

iedecaracterulşigravitateainfracţiuniisăvîrşite,ţinîndu-

secontdesituaţiamaterialăaceluivinovat,iarpentruinfracţiunilecomisedininteresmaterial–

pînăla10000unităţiconvenţionale,luîndu-

secabazămărimeaunităţiiconvenţionalelamomentulsăvîrşiriiinfracţiunii.Mărimea amenzii se

stabileşte în funcţie de gravitatea infracţiunii săvîrşite şi de situaţia materială a celui vinovat şi a

familiei sale. Luînd în considerare circumstanţele cauzei, instanţa de judecată poate dispune

achitarea amenzii în rate timp de pînă la 5 ani. În cazul infracţiunilor uşoare sau mai puţin grave,

condamnatul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 72

de ore din momentul în care hotărîrea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancţiunea

amenzii este executată integral.

Încazurileprevăzutelaalin.(3)art.21CPRM,mărimeaamenziipentrupersoanelejuridicesestabil

eşteînlimiteledela500la20000unităţiconvenţionale,înfuncţiedecaracterulşigravitateainfracţiuniisă

vîrşite,demărimeadauneicauzate,luîndu-seînconsideraresituaţiaeconomico-

financiarăapersoaneijuridice.Încazdeeschivarecurea-

voinţăapersoaneijuridicedelaachitareaamenziifixate,instanţadejudecatăpoatesăînlocuiascăsumane

achitatăaamenziicuurmărireapatrimoniului.

Încazdeeschivarecurea-

voinţăacondamnatuluidelaachitareaamenziistabilitecapedeapsăprincipalăsaucomplementară,insta

nţadejudecatăpoatesăînlocuiascăsumaneachitatăaamenziicuînchisoareînlimiteletermenelorpedeps

ei maximale, prevăzute de articolul respectiv al Părţii speciale a prezentului

cod.Sumaamenziiseînlocuieştecuînchisoare,calculîndu-

seolunădeînchisoarepentru50unităţiconvenţionale.

Amendaîncalitatedepedeapsăcomplementarăpoatefiaplicatănumaiîncazurileîncareeaestepre

văzutăcaatarepentruinfracţiuneacorespunzătoare.Încazulîncarecondamnatulnuesteînstaresăplăteas

căamendastabilităcapedeapsăprincipalăsaucomplementară,instanţadejudecatăpoate,potrivitpreved

erilorart.67CPRM,săînlocuiascăsumaneachitatăaamenziicumuncăneremuneratăînfolosulcomunită

ţii,calculîndu-

se60deoredemuncăneremuneratăînfolosulcomunităţiipentru50unităţiconvenţionaledeamendă.

3.Privareadedreptuldeaocupaanumitefuncţiisaudeaexercitaoanumităactivitate

Esenţaacesteipedepse(art.65CPRM)constăîninterzicereadeaocupaofuncţiesaudeaexercitaoa

ctivitatedenaturaaceleiadecares-afolositcondamnatulpentruasăvârşiinfracţiunea.

Aceastăpedeapsăpoatefistabilităîncazurilecând,dupănaturainfracţiunilorsăvârşitelaîndeplini

135

reafuncţiilordeserviciusauîntimpuluneialteactivităţi,instanţadejudecatăconstatăcăpersoanarespecti

vănumaiaredreptuldeamaiocupaunelefuncţiisaudeaexercitaoanumităactivitate.

Privareadedreptuldeaocupaanumitefuncţiisaudeaexercitaoanumităactivitatepoatefiaplicatăat

âtcapedeapsăprincipală,câtşicapedeapsăcomplementarăpeuntermendela1anpânăla5ani,iarîncazuri

leexpresprevăzuteînParteaspecialăaprezentuluicod–peuntermendelaunanla15ani.

Aplicarea acestui tip de pedeapsă este determinată în mod principal de necesitatea prevenirii

recidivei din partea persoanelor care au comis infracţiuni în legătură cu funcţia ocupată de ele

sau cu activitatea profesională. Această pedeapsă poate fi extrem de efectivă, de exemplu, dacă

este aplicată persoanelor condamnate pentru înșelarea clienţilor, luarea de mită sau pentru infrac-

ţiuni de corupţie, infracţiuni contra siguranţei transporturilor.

Legea prevede că această pedeapsă poate fi aplicată atât ca principală, cât șica

complementară. În ultimul caz Codul penal instituie unele condiţii în ceeace privește aplicarea ei.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de aexercita o anumită activitate poate fi

aplicată ca pedeapsă complementară și încazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă

pentru infracţiunile dinPartea specială a codului, dacă, ţinând cont de caracterul infracţiunii

săvârșitede cel vinovat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercităriiunei

anumite activităţi, instanţa de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a

dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercitao anumită activitate. În consecinţă, dacă

această pedeapsă nu este indicată însancţiunea articolului respectiv în calitate de pedeapsă

complementară, instanţade judecată totuși o poate aplica, însă cu condiţia că a ajuns la concluzia

(ţinândcont de infracţiunea săvârșită, de personalitatea condamnatului, de rolul funcţiei sau al

activităţii în facilitarea săvârșirii infracţiunii) privind imposibilitateapăstrării dreptului de a

ocupa funcţia sau a desfășura activitatea în cauzăÎn funcție de tipul pedepsei principale pe care o

însoţește când ea este

Laexercitareaacesteipedepsecapedeapsăcomplementarăpedeapsacuamendasaumuncaneremunerat

ăînfolosulcomunităţiitermenuleisecalculeazădinmomentulintrăriisentinţeiînvigoare,iarlaaplicarea

eiîncalitatedepedeapsăcomplementarălaînchisoarepeunanumittermenla care

termenulsecalculeazădinmomentulexecutăriipedepseiprincipale.

4.Retragereagraduluimilitar,aunuititluspecial,agraduluidecalificare(clasificare)şiadistincţii

lordestat

Încazdecondamnarepentruoinfracţiunegravă,deosebitdegravăsauexcepţionaldegravă,instanţ

ajudecătorească,ţinândcontdepersonalitateavinovatului,poateretragegradulmilitar,untitluspecial,g

raduldecalificare(clasificare)şidistincţiiledestat. În conformitate cu art. 66 din CP al RM, “în caz

de condamnare pentru o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă, instanţa

136

de judecată, ţinând cont de circumstanţele săvârșirii infracţiunii, poate retrage condamnatului

gradul militar, titlul special, gradul de calificare (clasificare) și distincţiile de stat”.

Aceastăpedeapsă complementară nu este indicată în sentinţa articolului din Partea specială a

codului și instanţa o aplică atunci când o consideră necesar, ţinând cont de toate circumstanţele

cauzei, în special de personalitatea condamnatului. Aceasta este o pedeapsă cu trăsături și

amprente profund morale și se manifestă în pierderea anumitor drepturi, înlesniri, avantaje de

care se bucură persoanele care au grade militare, titluri speciale, distincţii de stat etc.

Condiţiileobligatoriipentruaplicareaacesteipedepsesunt:

a) săvârşireadecătrevinovatauneiinfracţiunigrave,deosebitdegravesauexcepţionaldegrave;

b) personalitateavinovatului.

Lacategoriainfracţiunilorgravepotfiatribuitefaptepentrucareseaplicăpedeapsacuînchisoareap

euntermendepânăla12ani.Infracţiunideosebitdegravesuntconsiderateinfracţiunilecareaufostsăvârşi

tecuintenţie,parpedeapsaprevăzutăpentrueleesteînchisoareapeuntermencedepăşeşte12ani.Infracţiu

nileexcepţionaldegravesuntconsiderateinfracţiunilecomisecuintenţiepentrucareseaplicăpedeapsac

udetenţiunepeviaţă.

Prinluareaînconsideraţieapersonalităţiiinfractoruluiseauînvederedateledinanchetă(sexul,vâr

sta,stareafamilială,stareasănătăţiietc.),lipsa/prezenţaantecedentelorpenale.

Dupăconţinutulsău,retragereagraduluimilitaraunuititluspecialgraduluidecalificare(clasificar

e)şidistincţiilordestatconstăînanulareaunormeriteatribuitejuridiccondamnatului.Odatăcuanulareaa

cestormerite,condamnatulnuvamaibeneficiadecompensaţiisaudealteprivilegiiceiseatribuiserăanter

iordatorităacestormerite.

Titlulspecialsestabileştedediferitedepartamente,care-

şirealizeazăîmputernicirileînlimiteleserviciuluidestat.Deexemplu,desistemulorganelorafacerilorin

terne,organuluivamal,fiscaletc.

GradulmilitarsestabileşteînArmataNaţionalăaRepubliciiMoldova.Deexemplu,graduldefrunt

aş,sergent,plutonier,sublocotenent,locotenent,locotenent-major,maior,locotenent-

colonel,colonel,general-maior,general-locotenentetc.

Distincţiiledestatsestabilescpentrumeritedeosebiteînartă,ştiinţăşiînaltedomenii.Deexemplu,

artistemeritalRepubliciiMoldova.

Graduldecalificare(clasificarea)sestabileştepentrufuncţionariidestatcareocupăfuncţiiînalteî

nRepublicaMoldova.

Aplicareapedepseicuretragereaacestormeriteesteundreptalinstanţeidejudecatăşinuoobligaţie

.

Aceastăpedeapsăpoatefiaplicatăcapedeapsăcomplementarăşiîncazurilecândnuesteprevăzută

încalitatedepedeapsăpentruinfracţiunilecorespunzătoare.

137

5.Muncaneremuneratăînfolosulcomunităţii

AceastăpedeapsăafostintrodusăînsistemulpedepselorînCodulpenalnou,nefiindcunoscutăCod

uluipenalanterior.Astfel,normelecereglementeazădomeniulacesteipedepselegăsimînart.67CPRM.

Muncaneremuneratăînfolosulcomunităţiiconstăînantrenareacondamnatului,înafaratimpuluis

erviciuluidebazăsaudestudii,lamuncă,determinatădeautorităţileadministraţieipublicelocale.Încazu

lmilitarilorîntermenşimilitarilorcutermenredus,muncaneremuneratăînfolosulcomunităţiiconstăîna

ntrenareacondamnaţilorîntimpulliberdeşedinţe,stabiliteînconformitatecucerinţeleregulamentelor

militare,lamuncă,determinatădecomandantulunităţiimilitare.Aceastămuncăestedeterminatădeorga

neleadministraţieipublicelocale.

Deaicirezultăcaracteristicileesenţialealepedepseirespective:

a) exercitareauneimunciîntimpulliber;

b) neremunerareamuncii;

c) muncaefectuatătrebuiesăpoarteuncaracterutilsocietăţii;

d) caracterulmunciivafistabilitdeorganeleadministraţieipublicelocale.

Capedeapsăprincipală,muncaneremuneratăînfolosulcomunităţiisestabileştepeuntermendelaş

aizecipânăladouăsuteşipatruzecioreşiesteexecutatănumaimultdepatruorepezi(60-

240ore).Eavafiprestatăîntr-

unintervaldemaximum18luni,intervalcaresecalculeazădeladatapronunţăriidefinitiveasentinţei.În

cazul militarilor în termen şi militarilor cu termen redus, munca neremunerată în folosul

comunităţii constă în antrenarea condamnaţilor în timpul liber de şedinţe, stabilite în

conformitate cu cerinţele regulamentelor militare, la muncă, determinată de comandantul unităţii

militare.Încazurilecândpersoanacondamnatălaaceastăpedeapsăseeschiveazăcurea-

voinţădelaexecutareaei,pedeapsaîncauzăseînlocuieştecuînchisoare,calculându-

sepatruzecioredemuncăpentruolunădearest,saucuamendă,calculându-seo zi de închisoare pentru 2

ore de muncă în folosul comunităţii. În acest caz termenul închisorii poate fi mai mai de 6 luni.

Cu toate că satisfacerea muncii date constituie o pedeapsă, prescripţiilelegislaţiei muncii

privind disciplina de muncă, securitatea și protecţia muncii,igiena muncii etc., cu unele excepţii

(munca nu este remunerată și nici benevolă), trebuie să fie respectate. Condamnatul poate fi atras

la lucrări ce necesităcalificare specială doar în cazul în care dispune de o atare calificare. Se

interziceexecutarea muncii neremunerate în folosul comunităţii în timp denoapte, fără acordul

condamnatului.

Ţinândcontdeprincipiulumanismuluiîndreptulpenal,legiuitorulnostruaconsideratnecesaranu

aplicamuncaneremuneratăînfolosulcomunităţiipersoanelorrecunoscuteinvalizidegradulîntâişidoi,f

emeilorgravide,femeilorcareaucopiiînvârstădepânălaoptani,minorilorcaren-

138

auatinsvârstadeşaisprezeceani,persoanelorcareauatinsvârstadepensionare

6.Închisoarea

Închisoareaconstăînprivareadelibertateapersoaneivinovatedesăvârşireauneiinfracţiunipriniz

olareaimpusăaacesteiademediulnormaldeviaţăşiplasareaei,înbazahotărâriiinstanţeidejudecată,peu

nanumittermen,într-unpenitenciar(alin.(1)art.70CPRM).

Conformalin.(2)alart.70dinCPRM,închisoareasestabileştepeuntermendela3lunila20deani.

Închisoarea esteuna dintre cele mai severe pedepse din categoria celor principale, care se

caracterizeazăîn mod esenţial prin două trăsături – izolarea forţată de societatea condamnatului și

instituirea unui regim bine reglementat de executare aacestei pedepse.În general, această

pedeapsă dură trebuie aplicată doar atunci când, ţinândcont de gravitatea infracţiunii săvârșite și

de personalitatea condamnatului,instanţa de judecată va ajunge la concluzia că făptuitorul

prezintă un pericolsporit pentru societate și doar prin izolarea lui se va putea asigura

inviolabilitateavalorilor și intereselor protejate de legea penală. Prin această izolaresocietatea

urmărește, în mod prioritar, atingerea scopului de incapacitare apedepsei: plasarea

condamnatului într-un penitenciar exclude în mare parteposibilitatea săvârșirii de către el a unor

noi

infracţiuni.Lastabilireapedepseiinchisoriipentrupersoanăcareladatasăvârşiriiinfracţiuniinuaatinsvâ

rstade18ani,termenulînchisoriisestabileştedinmaximulpedepseiprevăzutedelegeapenalăpentruinfr

acţiuneasăvârşită,reduselajumătate..

Lastabilireapedepseidefinitiveîncazulunuiconcursdeinfracţiuni,pedeapsacuînchisoarenupoa

tefimaimarede25deanipentruadulţişi12anişi6lunipentruminori,iarîncazulunuicumuldesentinţe-

30deani.pentruadulţişi15anipentruminori

Încazulînlocuiriipedepseidetenţiuniipeviaţăcuopedeapsămaiblândă,cutitludegraţiere,seaplic

ăînchisoareapeuntermende30deani.

Dreptcategoriedepedeapsă,închisoareaconstăînprivareadelibertate,izolareadesocietateapers

oaneifiziceprindeţinereaeipeunanumittermenînbazaşiînmodulstabilitdelege.Închisoareaaredreptsc

oplimitarealibertăţiipersoaneişiefectuareasupravegheriiasupracomportamentuluicondamnatului.

Pedeapsaînformădeînchisoare,stabilităprinsentinţainstanţeidejudecată,seexecutăînpenitenci

aredetipdeschis,semiînchisşiînchis(asevedeacomentariullaart.72CP).

Termenuldedeţinereacondamnaţilorînînchisoareestestabilitdela3lunipânăla20deaniînfuncţie

degravitateainfracţiuniiconcrete,prevăzutedeparteaspecialăaprezentuluicodşidepersoanavinovatul

ui.

Persoanelecondamnatelaînchisoarecarenuauatinsvârstade18aniîşiispăşescpedeapsaînpenite

nciarelepentruminori.Termenulînchisoriipentrueinupoatedepăşijumătatedinmaximulpedepseiprev

139

ăzuteînlegeapenalălainfracţiunearespectivă.

Pedeapsadefinitivăînformădeînchisoareîncazulunuiconcursdeinfracţiuninupoatefistabilităm

aimarede25deani,iarîncazulunuicumuldesentinţe,eanupoatedepăşitermenulde30deani.

Atuncicânddetenţiuneapeviaţăseînlocuieştecuopedeapsămaiblândă,cutitludegraţiere,seaplic

ăînchisoareapeuntermende30deani(asevedeacomentariullaart.71CP).Aceastăpedeapsăseispăşeşteî

npenitenciardetipînchis.

7.Detenţiuneapeviaţă

PotrivitCoduluiPenalalRM,art.71,Detenţiuneapeviaţăconstăînprivareadelibertateacondam

natuluipentrutotrestulvieţii.Alin.(2)alart.71stabileştecădetenţiuneapeviaţăsestabileştenumaipentr

uinfracţiunileexcepţionaldegrave.Totodatăalin.

(3),impuneorestricţieşianumecă,detenţiuneapeviaţănupoatefiaplicatăfemeilorşiminorilor.

Detenţiuneapeviaţăesteopedeapsăprincipalăceconstăînprivareadelibertateacondamnatuluipe

ntrutotrestulvieţii.Eaafostintrodusăînsistemulactualdepedepseînmomentulaboliriipedepseicumoar

tea(1995).Totodată,legiuitorulprevedeliberareacondiţionatăşideaceastăpedeapsă(asevedeaalin.

(5)art.91CP),însănumaiîncazulîncareinstanţadejudecatăvaconsideracănumaiexistănecesitateaexec

utăriiîncontinuareapedepseişiîncarecondamnatulaexecutatefectivcelpuţin30deanideînchisoare.

Aceastăpedeapsăseexecutăîncondiţiileprevăzutedelege.

Ladetenţiunepeviaţăsuntcondamnatenumaipersoanelecareausăvârşitcuintenţieinfracţiuniexc

epţionaldegrave(asevedeacomentariullaart.16alin. (6)CP).

Laaceastăpedeapsănupotfisupuşiminoriişifemeile,cadovadăarealizăriiprincipiuluiumanismu

lui.AceastăprevederecorespundepedeplincerinţelorConvenţieiInternaţionalecuprivirelaDrepturile

Copilului,adoptatăla20noiembrie1989laNewYork,lacareRMaaderatîn1993.

8.Privareauneipersoanejuridicededreptuldeaexercitaoanumităactivitate

Potrivitlegiipenaleînvigoareprivareauneipersoanejuridicededreptuldeaexercitaoanumităacti

vitateconstăînstabilireainterdicţieideaîncheiaanumitetranzacţii,deaemiteacţiunisaualtetitlurideva

loare,deaprimisubvenţii,înlesnirişialteavantajedelastatsaudeaexercitaalteactivităţi.

Privareadedreptuldeaexercitaoanumităactivitatepoatefilimitatălaunanumitteritoriusaulaoa

numităperioadăaanuluişisestabileştepeuntermendepânăla5anisaupeuntermennelimitat.

AceastăcategoriedepedeapsăaplicatăpersoanelorjuridiceesteonoutateîndreptulpenalalRM.

Seştiecăpersoanajuridicăefectueazăactivitateadeîntreprinzătorînbazaautorizaţieisaualicenţei

deactivitateeliberatedeorganuldestatrespectiv.

Pentrusăvârşireainfracţiuniiconcretepersoanajuridicăpoatefiprivatădedreptuldeaexercitaoan

umităactivitatepentrucaredispunedeautorizaţiesaulicenţădinmomentulintrăriiînvigoareahotărâriire

140

spective.

Înacestcazinstanţadejudecatăremiteorganuluidestatrespectivsentinţaspreexecutareapedepsei

nominalizatefaţădepersoanajuridicărecunoscutăvinovată.

Organuldestat,careaeliberatautorizaţiasaulicenţapersoaneijuridice,opoateanulasaumodificaî

ncorespunderecuhotărâreainstanţeidejudecatăînaşafelcasăfiestabiliteinterdicţiiledeaîncheiaanumit

etranzacţii,deaemiteacţiunisaualtetitluridevaloare,deaprimisubvenţii,înlesnirişialteavantajedelasta

tsaudeaexercitaalteactivităţi.

Organulrespectiv,dupăprimireasentinţeişirealizareaei,comunicăinstanţeijudecătoreşti,infor

meazăorganulfiscalşiadministraţiapublicălocalădinrazadeactivitateapersoaneijuridicedespreexecu

tareapedepseinumite.

Însentinţainstanţeitrebuiesăfiereflectatconcretînceteritoriusaupentruceperioadăaanului,pecâ

ttimpşidecareactivitateesteprivatădedreptuldeaoexercitapersoanajuridicăîncauză.

9.Lichidareapersoaneijuridice

Lichidareapersoaneijuridiceconstăîndizolvareaacesteia,cusurvenireaconsecinţelorprevăzu

tedelegislaţiacivilă.

Lichidareapersoaneijuridicesestabileşteîncazulîncareinstanţadejudecatăconstatăcăgravitat

eainfracţiuniisăvârşitefaceimposibilăpăstrareauneiatarepersoanejuridiceşiprelungireaactivităţii

ei.

Înbazasentinţeijudecătoreşti,lichidareapersoaneijuridiceseefectueazădeComisiadelichidares

audelichidatorconformlegislaţieiînvigoare.Lichidareaacesteiaserealizeazăprindizolvare.

Dizolvareapersoaneijuridiceseefectueazăconformproceduriidelichidareaîntreprinderii,stabil

itedeLegeacuprivirelaantreprenoriatşiîntreprinzător,precumşideprevederileart.87CC.

PersoanajuridicăseconsiderălichidatădinmomentulradieriieidinRegistruldeStat.

Lichidareapersoaneijuridicetrebuieaplicatăcapedeapsănumaiîncazulîncareinstanţadejudecat

ăvaconstatacăgravitateainfracţiuniisăvârşitefaceimposibilăpăstrareaacesteiorganizaţiişiprelungire

aactivităţiiei.Înaltesituaţiiinstanţapoatenumioaltăpedeapsăpersoaneijuridice,prevăzutădeprezentul

Cod.

142

CAPITOLUL3

Individualizareapedepselor

1. Criteriilegeneraledeindividualizareapedepsei

2. Aplicareapedepseimaiblândedecîtceaprevăzutădelege

3. Aplicareapedepseiîncazulîncheieriiacorduluiderecunoaştereavinovăţiei

4. Aplicareapedepseipentruinfracţiuneaneconsumată

5. Aplicareapedepseipentrurecidivădeinfracţiuni

6. Aplicareapedepseipentruparticipaţie

7. Aplicareapedepseiîncazulunuiconcursdeinfracţiuni

8. Aplicareapedepseiîncazulunuicumuldesentinţe

9. Aplicareapedepseiîncazulexecutăriihotărâriiunuistatstrăin

10. Moduldeterminăriitermenuluipedepseidefinitive

1.Criteriilegeneraledeindividualizareapedepsei

Individualizareareprezintăoperaţiuneaprincarepedeapsa,expresieareacţieiantiinfracţionale,e

steadaptatăgravităţiiabstracteşiconcreteainfracţiuniişiapersoaneişiconduiteifăptuitorului,înaşafelî

ncâtpedeapsasă-şipoatăîndeplini,cumaximăeficienţă,funcţiileşiscopurileînscriseînlege.

InstituţieiindividualizăriipedepseiîiesteconsacratcapitolulVIIIdinCPRM,parteagenerală,intit

ulat“Individualizareapedepselor”(art.75-88).

Individualizareapedepseiesteobligatorieîntoatecazurile,deoarecelegiuitorulnearatăîntextullegiilim

itelegeneralealepedepselor,iarinstanţaareobligaţiasăadaptezeacestelimitelacazurileconcretecucare

afostsesizată.

În literatura de specialitate cunoaştem mai multe formeşimodalităţideindividualizare, după

cum urmează:

– individualizareapedepselor,operaţiunecomplexă,serealizeazăîndiferitefaze,dediferiteorga

ne,dupăcriteriispecifice;

– îndoctrinapenalăsefacedistincţiaîntreindividualizareaceserealizeazăînfazadeelaborareale

giişistabilireapedepselor,înfazadeaplicareapedepseişiceaînfazadeexecutareaacesteia.

Corespunzătorfazelor enunţatesuntcunoscuteurmătoareletreiformedeindividualizare:

1)individualizarealegală–

serealizeazădecătrelegiuitorînfazadeelaborarealegiişisematerializeazăîn:

– stabilireacadruluigeneralalpedepselor,anaturiişialimitelorgeneralealefiecăreipedepseînco

ncordanţăcuprincipiilestabiliriisancţiunilorpenale;

– stabilireapedepseipentrufiecareinfracţiune;

143

– stabilireacadruluişiamijloacelorlegaleîncaresevorrealizacelelalteformedeindividualizare,

prinprevedereaefectelorceleaustărileşicircumstanţeledeatenuaresaudeagravareasupralimitelorspec

ialealepedepsei.

2)individualizareajudiciară(judecătorească)–

serealizeazădecătreinstanţadejudecatăşisematerializeazăprinaplicareapedepseiconcreteinfractorul

uipentrufaptacomisă.

3)individualizareaadministrativă–

serealizeazădecătreorganeleadministrativeînfazadeexecutareapedepsei.

Încadrulindividualizăriijudiciareunrolimportantîlaustările,situaţiilesauîmprejurărileanterioa

re,concomitentesausubsecventecomiteriiinfracţiuniişicarereliefeazăungradmairidicatsaumaiscăzu

tdepericolsocialalfapteioridepericulozitateainfractorului.

Acesteasuntdenumitecauzecareagraveazăsauatenueazărăspundereapenalăşisuntclasificateas

tfel:

1.Înfuncţiedeefectulpecareîlproducasuprapedepsei:

– cauzedeagravare;

– cauzedeatenuare;

Însituaţiacauzelordeagravareorideatenuareapedepsei, în literatura de

specialitate,sefacedistincţieîntrestărişicircumstanţe;

Aceastăclasificareprezintăimportanţăsubraportulefectelorceleproducîncazulunuiconcursdes

tări(stăriledeagravaresaudeatenuareproduc,fiecareînparte,efecte

asuprapedepseiacţionândsuccesiv)şiaunuiconcursdecircumstanţe(careproduceosingurăatenuaresa

uagravareoricâtecircumstanţearfi).

2.Dupăîntindereaefectelor cunoaştem:

– cauzegenerale–

auinfluenţăpentrutoateinfracţiunileşisuntprevăzuteînparteageneralăaCPRM;

– cauzespeciale–

suntdeterminateastfelpentrucăauinfluenţănumaicuprivirelaoanumităinfracţiuneşisuntprevăzuteînp

arteaspecialăaCPRM.

3.Dupămoduldestabilireacircumstanţelorşidupăefectulpecareîlauasuprapedepseiceurmează

afistabilitădeinstanţă se cunosc:

– circumstanţelegale–

suntexpresprevăzutedelegeşiobligatoriipentruinstanţadejudecată,dacăseconstatăexistenţalor;

– circumstanţejudiciare–

nusuntdeterminateprinlege,fiindlăsatelaapreciereainstanţeidejudecată.

4.Dupăcriteriullegăturiicufaptaoricufăptuitorul:

144

– circumstanţereale–suntlegatedefaptăşiinfluenţeazăgraduldepericolsocialalacesteia;

– circumstanţepersonale–

suntlegatedepersoanainfractoruluişiîlcaracterizeazăsubraportulpericulozităţii.

5.Dupăcumîmprejurărileeraucunoscutesaunecunoscuteinfractorului:

– circumstanţecunoscute;

– circumstanţenecunoscute.

6.Dupăsituarealorîntimpfaţădemomentulsăvârşiriiinfracţiunii:

– anterioare;

– concomitente;

– subsecvente.

Circumstanţeleatenuante

suntstările,situaţiile,împrejurările,calităţile,întâmplărileorialtedatealerealităţiianterioare,concomit

entesausubsecventesăvârşiriiuneiinfracţiuni,ceaulegăturăcufaptainfracţionalăoricufăptuitorulşicar

erelevăunpericolsocialmaiscăzutalfapteioriopericulozitatemairedusăainfractorului.

Ele pot fi caracterizate astfel:

– suntexterioareconţinutuluiinfracţiunii;

– auuncaracterîntâmplător,însensulcănuînsoţescoricefaptăinfracţionalăşinuprivescpeoricei

nfractor;

– circumstanţeleatenuantesuntlegale(prevăzuteexpresşilimitativînlege)şijudiciare(neprevă

zuteexpresînlege,dardecareinstanţapoateţinecont).

Circumstanţeleagravante

suntstări,situaţii,împrejurări,calităţi,altedatealerealităţii,exterioareconţinutuluiinfracţiunii,anterioa

re,concomitentesausubsecventesăvârşiriiinfracţiuniiceaulegăturăcufaptainfracţionalăoricuinfracto

rulşicarereflectăungraddepericolsocialmairidicatalfapteioriopericulozitatemaimareainfractorului.

Acestea pot fi caracterizate astfel:

– suntexterioareconţinutuluiinfracţiunii;

– aucaracteraccidental;

– circumstanţeleagravantepotfilegaleşijudiciare.

2.Aplicareapedepseimaiblândedecîtceaprevăzutădelege

Ţinîndcontdecircumstanţeleexcepţionalealecauzei,legatedescopulşimotivelefaptei,derolulvi

novatuluiînsăvîrşireainfracţiunii,decomportarealuiîntimpulşidupăconsumareainfracţiunii,dealteci

rcumstanţecaremicşoreazăesenţialgravitateafapteişiaconsecinţelorei,precumşidecontribuireaactiv

ăaparticipantuluiuneiinfracţiunisăvîrşiteîngrupladescoperireaacesteia,instanţadejudecatăpoateapli

caopedeapsăsublimitaminimă,prevăzutădelegeapenalăpentruinfracţiunearespectivă,sauunamaiblâ

145

ndă,dealtăcategorie,oripoatesănuaplicepedeapsacomplementarăobligatorie.Minoratulpersoaneicar

easăvîrşitinfracţiuneaseconsiderăcircumstanţăexcepţională.

Poateficonsideratăexcepţionalăatîtocircumstanţăatenuantă,cîtşiototalitatedeasemeneacircu

mstanţe.

După cum reiese din prevederile legii, există trei modalităţi de aplicare a pedepsei mai

blânde:

1) aplicarea pedepsei sub limita minimă;

2) aplicarea unei alte categorii de pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege;

3) neaplicarea pedepsei complementare care este obligatorie.

Aplicarea pedepsei sub limita minimă presupune faptul că judecata aplică o pedeapsă de

aceeași categorie, care este prevăzută în sancţiunea articolului conform căruia se califică fapta,

însă sub limita minimă. Spre exemplu, sancţi-unea alin. (2) al art. 169 din CP al RM prevede

pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani. Dacă pentru această infracţiune instanţa de judecată ar

aplica pedeapsa sub limita minimă, atunci poate stabili mai puţin de 3 ani, de exemplu 2 sau 1

an, însă nu mai puţin de 3 luni de închisoare. Instanţa de judecată nu poate aplica o pedeapsă mai

mică decât minimul stabilit de lege (de articolele din Partea generală a Codului penal) pentru

această categorie de pedeapsă. Dacă instanţa de judecată ajunge la concluzia că este necesar a-i

stabili vinovatului o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută pentru această categorie de pedeapsă

în Partea generală a Codului penal, atunci ea trebuie să-i aplice o altă categorie de pedeapsă mai

blândă decât cea prevăzută de lege.

Aplicarea unei alte categorii de pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege instanţa

de judecată se conduce de sistemul de pedepse fixat în art. 62, 63 din CP al RM. Pedeapsa mai

blândă pe care o aplică instanţa de judecată poate fi stabilită și la limita ei maximă. Trebuie avut

în vedere că pentru multe categorii de infracţiuni legea penală prevede în sancţiunea articolului

corespunzător categorii alternative de pedepse, spre exemplu, închisoare sau amendă, sau muncă

neremunerată în folosul comunităţii (vezi alin. (1) al art. 187 din CP al RM). În asemenea cazuri

nu poate fi aplicată ca pedeapsă mai blândă una dintre pedepsele prevăzute alternativ în

sancţiune, întrucât în sancţiunea articolului corespunzător este preconizată deja posibilitatea

aplicării uneia dintre aceste pedepse. În cazurile respective instanţa de judecată trebuie să

examineze chestiunea privind aplicarea unei pedepse mai blânde decât cele prevăzute în

sancţiune, sau să utilizeze principiul de aplicare a pedepsei sub limita minimă (când sunt

respectate condiţiile alin. (1) al art. 79 din CP al RM). Neaplicarea pedepsei complementare

obligatorii este posibilă doar în cazul acelor componenţe ale infracţiunilor a căror sancțiune

prevede pedeapsa complementară în calitate de pedeapsă obligatorie. Spre exemplu, alin. (2) al

art. 245; alin. (1) și (2) ale art. 333; alin. (3) al art. 335 din CP al RM ș.a.

146

Încazulcondamnăriipersoanelorpentrucomitereainfracţiunilordeosebitdegrave,instanţadejud

ecatăpoateaplicaopedeapsăsublimitaminimăprevăzutădelegeapenală,darconstituindcelpuţindouătr

eimidinminimulpedepseiprevăzutedeprezentulcodpentruinfracţiuneasăvîrşită.

Prevederilealin.(1)nuseaplicăpersoaneloradulteîncazulaplicăriipedepseidetenţiuniipeviaţă,î

ncazulrecidiveideinfracţiunisaualsăvîrşiriideinfracţiuniprevăzutelaalin.(2)-(4)art.166¹.

3.Aplicareapedepseiîncazulîncheieriiacorduluiderecunoaştereavinovăţiei

Încazulîncarepersoanapusăsubînvinuireîncheieunacordderecunoaştereavinovăţiei,iarinsta

nţadejudecatăacceptăacestacord,pedeapsapentruinfracţiuneaimputatăsereducecuotreimedinpedea

psamaximăprevăzutăpentruaceastăinfracţiune.În conformitate cu aceste prevederi, acordul de

recunoaștere a vinovăţiei este o tranzacţie încheiată între acuzatorul de stat și învinuit sau, după

caz, inculpat, care și-a dat consimţământul de a-și recunoaște vina în schimbul unei pedepse

reduse.

Acest acord prezintă, de fapt, o înţelegere, care se întocmește în scris, cu participarea

obligatorie a apărătorului, învinuitului sau inculpatului.(art. 504 al 2 CPP) Instanţei de judecată îi

este interzis să participe la discuţii de recunoaștere a vinovăţiei, ea având doar obligaţia de a

constata dacă acordul de recunoaștere a vinovăţiei a fost încheiat în condiţiile legii, în mod

benevol, cu participarea apărătorului și dacă există suficiente probe care confirmă condamnarea.

În funcţie de aceste circumstanţe, instanţa poate să accepte sau nu acordul de recunoaștere a

vinovăţiei.

Acordul de recunoaștere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât și de către

învinuit, inculpat și apărătorul său. El poate fi încheiat în orice moment după punerea sub

învinuire până la începerea cercetării judecătorești.

Instanţa de judecată examinează acordul de recunoaștere a vinovăţiei în ședinţă publică,

cu excepţia cazurilor în care, conform legii, ședinţa poate fi închisă.

În cazul în care, în timpul ședinţei de judecată, instanţa se convinge de veridicitatea

răspunsurilor date de inculpat și ajunge la concluzia că recunoașterea vinovăţiei este făcută în

mod liber, benevol, conștient, fără presiune sau teamă, ea acceptă acordul de recunoaștere a

vinovăţiei și admite baza faptică a infracţiunii în legătură cu care inculpatul își recunoaște

vinovăţia. Într-o asemenea situație, instanţa de judecată procedează în continuare la dezbateri

judiciare cu privire la măsura de pedeapsă. Art. 80 din CP al RM garantează persoanei că

recunoașterea vinovăţiei este luată în considerare de către instanţa de judecată și pedeapsa pentru

infracţiunea imputată se reduce cu o treime din pedeapsa maximă prevăzută pentru această

infracţiune.

147

4.Aplicareapedepseipentruinfracţiuneaneconsumată

Art. 81 din Codul penal prevede regula atenuării obligatorii a pedepsei pentru

infracţiunea neconsumată.Practica judiciară a demonstrat că, de regulă, pentru infracţiunea

neconsumată se aplică o pedeapsă mai puţin aspră decât pentru o infracţiune consumată

analogică. De aceea a fost necesară o reglementare concretă a aspectelor aplicării pedepsei

pentru infracţiunea neconsumată Infracţiunea neconsumată cunoaște două etape – pregătirea și

tentativa de infracţiune –, care se deosebesc după caracterul de fapt al acţiunilor ce le constituie,

dar și după gradul de pericol pe care-l prezintă. Deoarece nu produc consecinţe prejudiciabile,

aceste acţiuni se consideră mai puţin periculoase în comparaţie cu infracţiunea consumată.

Potrivit alin. (1) al art. 81 din CP al RM, la aplicarea pedepsei pentru infracţiunea neconsumată

se ţine cont de circumstanţele în virtutea cărora infracţiunea nu a fost dusă până la capăt. Acestea

sunt următoarele:

1. Caracterul și gradul pericolului social al faptelor săvârșite de cel vinovat;

2. Gradul realizării intenţiei infracţionale;

3. Cauzele datorită cărora infracţiunea n-a fost dusă până la capăt.

Pregătirea de infracţiune se consideră o acţiune mai puţin periculoasă, de aceea și legea

penală prevede pentru ea o pedeapsă mai puţin aspră.Legislația penală a Republicii Moldova a

adoptat sistemul incriminării limitatea actelor de pregătire, care are la bază serioase justificări

din punct de vedere teoretic și practic și reale calități sub raportul asigurării respectării legalității

și înfăptuirii unei juste politici penale. Incriminarea actelor de pregătire este justificată atunci

când, în funcție de caracterul faptei, de personalitatea infractorului și de toate circumstanţele

săvârșirii infracţiunii, putem afirma cu certitudine că, dacă acţiunile infracţionale n-ar fi fost

curmate în faza de pregătire, vinovatul ar fi săvârșit infracţiunea.Conform prevederilor alin. (2)

al art. 26 din CP al RM, “Răspunderii penale și pedepsei penale sunt supuse numai persoanele

care au săvârșit pregătirea unei infracțiuni mai puțin grave, grave, deosebit de grave sau

excepțional de grave”. Cu toate că există prevederea generală în dispoziția art. 26 din CP al RM

ce declară actele de pregătire incriminabile, în mod excepțional normele Părții speciale a Codului

penal conțin incriminări ale actelor de pregătire ca infracțiuni de sine stătătoare, ca fapte

particulare, fără dependență față de infracțiunea căreia i-ar putea servi drept pregătire. Conform

regulii generale, aceste acțiuni formează componența de infracțiune de sine stătătoare atunci

când provoacă o daună serioasă obiectului infracțiunii sau îl pun sub o amenințare reală.

Caracterul de eventuale acte de pregătire ale acestor fapte decurge din formularea textului

incriminator, ca, de exemplu: “...procurarea, fabricarea ... ilegală a armelor și munițiilor” (art.

148

290 din CP al RM), “Organizarea unor bande armate în scopul atacării persoanelor juridice sau

fizice...” (art. 283 din CP al RM) etc.

Tentativa de infracţiune este o formă a infracţiunii neconsumate mai periculoasă decât

pregătirea și mai puţin periculoasă decât infracţiunea consumată.Problematica tentativei apare în

situaţia în care legislaţia penală propune să incrimineze nu doar consumarea infracţiunii, adică

desfășurarea faptei până la producerea rezultatului și realizarea efectivă a acestuia, ci și atunci

când apreciază că ar fi necesar să incrimineze și desfășurarea faptei înainte de momentul

consumării și al producerii rezultatului.

Incriminarea distinctă a tentativei implică însă un anumit cadru legal specific acestei

reglementări. În raport cu principiul legalităţii incriminării și pedepsirii, incriminarea tentativei

nu ar fi posibilă fără existenţa unei norme de incriminare, a unei fapte determinate consumate,

deoarece, conceptual, fapta încercată presupune o raportare la fapta consumată a cărei realizare

este încercată. Nu există tentativă în sine, ci numai tentativă de o faptă determinată (de exemplu,

tentativa de viol, furt etc.). Fapta încercată nu este decât un moment, un fragment, o etapă în

desfășurarea faptei consumate, de aceea dependenţa faptei încercate de fapta consumată are un

caracter obiectiv, întocmai ca legătura dintre parte și întreg.

Legiuitorul din Republica Moldova se situează pe poziţia concepţiei subiective și justifică

incriminarea tentativei la toate infracţiunile (incriminare nelimitată), motivând că, din moment ce

printr-o manifestare exterioară s-a relevat periculozitatea subiectului, se impune sancţionarea

acestuia. Legislaţia Republicii Moldova admite însă și ea că tentativa n-ar putea fi sancţionată în

cazul unei fapte de minimă importanţă (aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 14 din CP al RM).

Totodată cunoaştem infracţiuni la care tentativa nu este posibilă.

Mărimea pedepsei pentru tentativă de infracţiune ce nu constituie o recidivă nu poate

depăşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din

Parteaspecialăaprezentuluicodpentruinfracţiuneaconsumată.Laaplicareapedepseipentruinfracţiun

eaneconsumatăseţinecontdecircumstanţeleînvirtuteacărorainfracţiuneanuafostdusăpînălacapăt.

Mărimeapedepseipentrupregătireadeinfracţiunecenuconstituieorecidivănupoatedepăşijum

ătatedinmaximulceleimaiasprepedepseprevăzutelaarticolulcorespunzătordinParteaspecialăapreze

ntuluicodpentruinfracţiuneaconsumată.

Pentrupregătireadeinfracţiuneşitentativadeinfracţiunedetenţiuneapeviaţănuseaplică.

5.Aplicareapedepseipentrurecidivădeinfracţiuni

Scopul pedepsei penale este de a corecta şi reeduca condamnatul. În situaţia în care,

condamnatul după ce a executat o pedeapsă, comite din nou o infracţiune cu intenţie considerăm

că pedeapsaanterioarăafostinsuficientăpentrucorectareavinovatului. În acest caz pedeapsa pentru

149

infracţiunea nouă trebuie să fie mai mare.

Art. 82 al. (1) din CP al RM declară: “La aplicarea pedepsei pentru recidivă, recidivă

periculoasă și recidivă deosebit de periculoasă de infracţiuni se ţine cont de numărul, caracterul,

gravitatea și urmările infracţiunilor săvârșite anterior, de circumstanţele în virtutea cărora

pedeapsa anterioară a fost insuficientă pentru corectarea vinovatului, precum și de caracterul,

gravitatea și urmările infracţiunii noi”. Toate aceste împrejurări pe care instanţa de judecată le ia

în considerare la aplicarea pedepsei dau posibilitatea de a individualiza pedeapsa, ținând cont de

datele referitoare la fapta comisă și la persoana celui vinovat

Codul penal a introdus limitele formale pe care trebuie să le respecte instanţa de judecată,

aplicând pedeapsa pentru fiecare tip de recidivă. Cu cât este mai periculoasă recidiva, cu atât este

mai mare termenul minim ce poate fi aplicat persoanei.

Mărimeapedepseipentrurecidivănupoatefimaimicădejumătate,pentrurecidivăpericuloasăest

edecelpuţindouătreimi,iarpentrurecidivădeosebitdepericuloasă–

decelpuţintreipătrimidinmaximulceleimaiasprepedepseprevăzutelaarticolulcorespunzătordinParte

aspecialăaprezentuluicod.

6.Aplicareapedepseipentruparticipaţie

Organizatorul,instigatorulşicomplicelelaoinfracţiune,prevăzutădelegeapenală,săvîrşităcui

ntenţiesesancţioneazăcupedeapsaprevăzutădelegepentruautor.Deci, când o faptă s-a comis în

participaţie, se aplică sistemul parificării pedepsei. Având în vedere că toţi participanţii au

săvârșit împreună aceeași faptă prevăzută de legea penală atât sub aspect obiectiv, cât și

subiectiv, și cum pentru fapta respectivă legea prevede o anumită sancţiune, este firesc ca aceasta

să se aplice tuturor participanţilor (parificarea legală). În anumite cazuri însă, ţinându-se seama

de contribuţia reală a fiecărui participant la comiterea faptei, pedeapsa va trebui individualizată,

stabilită în mod diferenţiat, așa cum prevede legea. Așadar, parificarea legală se îmbină cu

diversificarea judecătorească. Pe lângă aprecierea felului de contribuţie și a aportului real, la

individualizarea pedepsei, instanţa va trebui să ţină seama și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 din CP al RM.

Dreptul penal al Republicii Moldova prevede că toţi participanţii la una și aceeași

infracţiune răspund pe baze generale și în egală măsură. Fiecare participant este vinovat, fiindcă

contribuţia acestora se înscrie în raportul de cauzalitate faţă de infracţiunea săvârșită de autor și

de aceea toţi poartă răspundere generală pentru consecinţele survenite datorită activităţii lor

comune. În Republica Moldova, limitele egale de răspundere penală a participanţilor, își găsesc

expresie în calificarea identică a acţiunilor lor și, de regulă, pe baza unuia și aceluiași articol al

150

Părţii speciale a Codului penal. Pedeapsa aplicată participanţilor este, de asemenea, prevăzută de

dispoziţia aceluiași articol.

Sistemul adoptat de Codul penal în vigoare este cel al parificării legale, cu recomandarea

legală de a diferenţia pedeapsa în aplicarea ei.

La aplicarea pedepsei instanţele de judecată trebuie să respecte anumite criterii, prevăzute

în art. 83 și 75 ale Codului penal, adică să ţină seama de contribuţia fiecăruia dintre participanţi

la săvârșirea infracţiunii, de dispoziţiile Părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă

fixate în Partea specială, de gravitatea faptei, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei asupra

corectării sau reeducării vinovatului, de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia, cu alte cuvinte,

este vorba despre individualizarea pedepsei. În dreptul penal nu există o regulă generală ce ar

prevedea stabilirea unei pedepse în cazul participaţiei penale. Tendinţa dreptului penal în această

privinţă este următoarea: din numărul total de participanţi sunt pedepsiţi mai aspru cei mai activi

dintre ei (în funcţie de caracterul și de gradul participării fiecăruia), iar din toate cazurile de

participaţie sunt pedepsite mai aspru cele mai periculoase forme ale acesteia (grup criminal

organizat, organizaţie criminală).

7. Aplicareapedepseiîncazulunuiconcursdeinfracţiuni

Practica judiciară cunoaște suficiente situaţii când o persoană a săvârșit câteva infracţiuni,

prevăzute de diferite norme penale, și nici pentru una dintre ele nu a fost condamnată. Sunt

posibile și cazuri când după pronunţarea sentinţei se constată că persoana este vinovată și de

comiterea unei alte infracţiuni, săvârșite înainte de pronunţarea sentinţei în prima cauză. Aceste

situaţii formează concursul de infracţiuni.Comiterea de către o persoană a mai multor infracţiuni

demonstrează gradul de pericol social sporit pe care-l prezintă persoana și necesitatea de a-i

stabili o pedeapsă mai aspră decât persoanei ce a comis o singură infracţiune. Legea stabilește o

ordine specifică de aplicare a pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni.

Aplicareapedepseiîncazulunuiconcursdeinfracţiuniseefectueazăastfeldacăopersoanăestedecl

aratăvinovatădesăvîrşireaadouăsaumaimultorinfracţiuniprevăzutedediferitearticolealePărţiispecia

leaprezentuluicod,fărăsăfifostcondamnatăpentruvreunadinele,instanţadejudecată,pronunţândpede

apsapentrufiecareinfracţiuneaparte,stabileştepedeapsadefinitivăpentruconcursdeinfracţiuniprincu

mul,totalsauparţial,alpedepseloraplicate,darpeuntermennumaimarede25deanideînchisoare.Încazu

lîncarepersoanaestedeclaratăvinovatădesăvîrşireaadouăsaumaimultorinfracţiuniuşoareşi/saumaip

uţingrave,pedeapsadefinitivăpoatefistabilităşiprinabsorbireapedepseimaiuşoaredepedeapsamaiasp

ră.

Astfel după cum reiese din prevederile alin. (1) al art. 84 din CP al RM în cazul unui

151

concurs de infracţiuni instanţa de judecată pronunţă pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte, și

abia după aceasta stabilește o pedeapsă definitivă prin una dintre cele trei metode expuse expres

în lege. Pronunţarea pedepsei pentru fiecare infracţiune aparte permite soluţionarea corectă a

cauzei pe cale de apel sau de recurs în cazul modificării sentinţei pentru una dintre infracţiunile

săvârșite, pentru aplicarea corectă a amnistiei, când una dintre infracţiunile din concurs cade sub

acţiunea actului de amnistie.

Metodele de aplicare a pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni prevăzute expres de

legea penală sunt următoarele:

1) cumulul total al pedepselor aplicate;

2) cumulul parţial al pedepselor aplicate;

3) absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră.

Metodele cumulului total sau parţial se aplică atunci când vinovatul comite infracţiuni

grave, deosebit de grave sau excepţional de grave cu condiţia ca termenul pedepsei definitive să

nu fie mai mare de 25 de ani de închisoare.

Metoda absorbirii pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră poate (dar nu este

obligatoriu) fi aplicată în cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau

mai multe infracţiuni ușoare și/sau mai puţin grave.

Lapedeapsaprincipalăaplicatăîncazulunuiconcursdeinfracţiunipoatefiadăugatăoricaredinped

epselecomplementareprevăzutelaarticolelecorespunzătoaredinParteaspecialăaprezentuluicod,care

stabilescrăspundereapentruinfracţiuniledeacărorsăvîrşirepersoanaafostdeclaratăvinovată.Pedeaps

acomplementarădefinitivăstabilităprincumul,totalsauparţial,alpedepselorcomplementareaplicaten

upoatedepăşitermenulsaumărimeamaximăprevăzutădeParteageneralăaprezentuluicodpentruaceast

ăcategoriedepedepse.

Dacăpentruinfracţiunilecareintrăînconcurssuntstabilitepedepseprincipaledediferitecategorii,

acărorcumularenuesteprevăzutădeart.87CP,şiinstanţadejudecatănuvagăsitemeiuripentruabsorbire

auneipedepsedecătrealta,eleseexecutădesinestătător.

ConformprevederilorCoduluipenalsestabileştepedeapsaşiîncazulîncare,dupăpronunţareasen

tinţei,seconstatăcăpersoanacondamnatăestevinovatăşidecomitereauneialteinfracţiunisăvîrşiteînain

tedepronunţareasentinţeiînprimacauză.Înacestcaz,întermenulpedepseiseincludeduratapedepseiexe

cutate,completsauparţial,înbazaprimeisentinţe.Pedeapsa se stabilește după aceleași reguli și în

cazul în care, după pronunţarea sentinţei, se constată că persoana condamnată este vinovată și de

comiterea unei alte infracţiuni săvârșite înainte de pronunţarea sentinţei în prima cauză. În acest

caz, în termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parţial, pe baza

primei sentinţe. Spre exemplu, vinovatul a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru furt

cu pătrundere în încăpere. După executarea a doi ani de închisoare s-a stabilit că până la

152

comiterea furtului vinovatul a mai răpit un mijloc de transport fără a avea scopul de a-l însuși.

Instanţa de judecată l-a condamnat pentru răpirea mijlocului de transport la trei ani de închisoare

și, aplicând metoda cumulului total, a stabilit pedeapsa definitivă de șapte ani închisoare. În

această pedeapsă instanţa de judecată poate include doi ni de închisoare executaţi deja pe baza

primei sentinţe (poate include doar un an), iar condamnatului îi rămâne să mai execute cinci ani

de închisoare.

Încazulunuiconcursdeinfracţiuni,cînds-

astabilitopedeapsăcudetenţiunepeviaţăşiunasaumaimultepedepsecuînchisoareorialtecategoriidepe

depse,seaplicăcapedeapsădefinitivădetenţiuneapeviaţă.

8.Aplicareapedepseiîncazulunuicumuldesentinţe

Dacă,dupăpronunţareasentinţei,darînaintedeexecutareacompletăapedepsei,condamnatulasă

vârşitonouăinfracţiune,instanţadejudecatăadaugă,înîntregimesauparţial,lapedeapsaaplicatăprinno

uasentinţăparteaneexecutatăapedepseistabilitedesentinţaanterioară.Înacestcaz,pedeapsadefinitivă

nupoatedepăşitermenulde30deanideînchisoare,iarînprivinţapersoanelorcarenuauatinsvârstade18a

nitermenul15ani.

Cumulareapedepselorcomplementareîncazulunuicumuldesentinţeseefectueazăîncondiţiileal

in.(2)art.84.

Încazulunuicumuldesentinţepedeapsadefinitivătrebuiesăfiemaimaredecâtpedeapsastabilităp

entrusăvârşireauneinoiinfracţiunişidecâtparteaneexecutatăapedepseipronunţateprinsentinţaanterio

arăainstanţeidejudecată.

Atunci cînd

prinunadinsentinţeestestabilităpedeapsadetenţiuniipeviaţă,pedeapsadefinitivăvafidetenţiuneapevi

aţă.

Ordineadeaplicareapedepseiîncazulunuicumuldesentinţe,prevăzutdeart.85,seutilizeazăîncaz

ulîncarecondamnatul,dupăpronunţareasentinţei,darînaintedeexecutareacompletăapedepsei,săvârş

eşteonouăinfracţiune.

Alineatul (1)art.85prevedecă–laaplicareapedepseiîncazulunuicumuldesentinţe–

lapedeapsaaplicatăprinnouasentinţăinstanţadejudecatăadaugăînîntregimesauparţialparteaneexecut

atăapedepseistabilitedesentinţaanterioară.Pedeapsadefinitivăsubformădeînchisoarenupoatedepăşit

ermenulde30deani.

Încorespunderecualin.

(3)art.85CP,pedeapsadefinitivăîncazulunuicumuldesentinţetrebuiesăfiemaimaredecâtpedeapsasta

bilităpentrusăvârşireauneinoiinfracţiunişidecâtparteaneexecutatăapedepseipronunţateprinsentinţa

anterioară.

153

Înalin.

(4)art.85CPsereglementeazăproblemapedepseidefinitivecudetenţiunepeviaţăcândaceastaestestabil

ităprincumuldesentinţe.

În cazul în care prin una din sentinţe este stabilită pedeapsa cu detenţiune pe viaţă,

pedeapsa definitivă este detenţiunea pe viaţă.

9.Aplicareapedepseiîncazulexecutăriihotărâriiunuistatstrăin

Laexecutareahotărâriiunuistatstrăin,instanţadejudecatăînlocuieştesancţiuneaprivativădelibe

rtatepronunţatăînstatulstrăincuosancţiuneprevăzutădeproprialegepenalăpentruaceeaşifaptă,fărăaa

gravasituaţiapenalăacondamnatuluistabilităprinhotărâreastatuluistrăin.Dacălegeastatuluistrăinpre

vedeosancţiunemaimicădecâtminimulprevăzutînlegeainternă,instanţadejudecatănuvafilegatădeac

estminimşivaaplicaosancţiunecorespunzătoaresancţiuniipronunţateînstatulstrăin.

Oriceparteasancţiuniipronunţateînstatulstrăinşioriceperioadădedetenţieprovizorieexecutated

econdamnatsededucintegralprinhotărâreainstanţeidejudecatăprivindrecunoaştereahotărâriistatului

străin.

Laexecutareahotărâriistatuluistrăinprivindaplicareaamenziisauconfiscareauneisumedebani,i

nstanţadejudecatăvastabilicuantumulacesteiaînvalutănaţională,aplicândcursulofficialalleuluimold

ovenescvalabillamomentulpronunţăriihotărâriiprivindrecunoaştereahotărâriistatuluistrăin,fărăade

păşimaximulsancţiuniifixatdecătrestatulstrăinpentruoastfeldefaptă.

AmenzileşiconfiscăriledebunurirezultatedinexecutareahotărârilorunuistatstrăinrevinRepubli

ciiMoldova,fărăafiprejudiciatedrepturilestatelorterţe.

Articolulcomentatreglementeazăordineadeexecutareapedepseipronunţatedeinstanţadejudec

atăaunuistatstrăinpeteritoriulcăruiaafostsăvârşităoinfracţiunedecătreuncetăţeanalRMsauapatridce

domiciliazăpermanentpeteritoriulRM.PrinacordulbilateralalRMcustatulstrăinrespectivsauînbazatr

atatuluimultilateralrespectivlacareambelestatesuntparte,persoanacondamnatăestetransferatăînRM

pentruaplicareapedepseiîncazulexecutăriihotărâriiunuistatstrăin.Înurmasoluţionăriidemersuluidetr

ansfer,instanţadejudecatăadoptă,conformCPP,oîncheieredepunereînexecutareapedepseipronunţat

edestatulstrăin.

Conformprevederiloralin.

(1)art.86,instanţadejudecatăverificălegeapenalăaRMcareprevederăspunderepentruoinfracţiunesim

ilarăcuceacomisădecondamnat,categoriaşitermenulpedepseiprincipaleşiaceleicomplementare,ter

menuldepedeapsăcareurmeazăsăfieispăşitînRM.Dacăgenulşiduratapedepseipronunţateînstatulstră

in,cumarfisancţiuneacuprivareadelibertate,nucorespundeculegeapenalăaRM,instanţa,prinhotărâre

asa,opoateadaptalapedeapsaprevăzutădelegeanaţionalăpentruinfracţiunideacelaşigen.Prinnaturasa

uprinduratasaaceastăpedeapsănupoatesăoagravezepeceapronunţatăînstatuldecondamnareşinicisăd

154

epăşeascămaximulprevăzutdelegeanaţională.Totînfavoareacondamnatului,legeaprevedecapedeap

saaplicatădeinstanţastatuluideexecutaresăfiecâtmaiadecvatăpedepseistatuluidecondamnare.Înaces

tsens,dacălegeastatuluistrăinprevedeosancţiunemaimicădecâtminimulsancţiuniiprevăzutedelegeai

nternă,instanţadejudecatănuvafilegatădeacestminimulşivaaplicaopedeapsăcorespunzătoareceleipr

onunţateînstatulstrăin.

Alineatul

(2)alacestuiarticolprevedecă,dacăcetăţeanulsauapatriduldomiciliatpeteritoriulRMafostcondamnatî

nstrăinătatepentruinfracţiuneasăvârşităacolo,dinpedeapsaaplicatădeinstanţanaţionalăsevascădeap

edeapsasauparteadinpedeapsaexecutatăînstrăinătatepentruaceeaşiinfracţiune,precumşiperioadade

detenţieprovizorieexecutatădecondamnat.

Cândestevorbadeexecutareaamenziisaudeconfiscareauneisumedebani,aplicateprinhotărârea

statuluistrăin,instanţadejudecatănaţionalăstabileştecuantumulacesteiaînvalutănaţională,aplicândc

ursuloficialalleuluimoldovenescînvigoarelamomentulpronunţăriihotărârii,fărăadepăşimaximumul

sancţiuniifixatdecătrestatulstrăinpentruoastfeldefaptă.Amenzileşiconfiscăriledebunuricăpătatedin

executareahotărâriistatuluistrăinrevinRM.

9.Moduldeterminăriitermenuluipedepseidefinitive

Lacumulareadiferitelorpedepseprincipaleaplicateîncazulunuiconcursdeinfracţiunisaualunui

cumuldesentinţe,instanţa va determina astfel: pentru

ozideînchisoare2oredemuncăneremuneratăînfolosulcomunităţii.

În cazul,cumulării altor pedepsela pedeapsa cuînchisoarea,se va stabili executarea

acestoradesinestătător.

Pentrustabilireapedepseidefinitiveîncazulunuiconcursdeinfracţiunisaualunuicumuldesentinţ

e,instanţadejudecatăseconducederegulileenumerateînart.87CP,încareesteindicatcefeldepedepsepo

tficumulate,cefeldepedepseseexecutădesinestătătorşimodulîncaresuntispăşiteacestea.

Conformprevederiloralin.

(1)art.87,lacumulareadiferitelormodalităţidepedepseprincipaleceţindeînchisoare,precum,muncane

remuneratăînfolosulcomunităţii,uneiziledeînchisoareîicorespunde2oredemuncăneremuneratăînfol

osulcomunităţii.

10.Calcularea termenelor pedepsei şi computarea arestului preventiv

În cazul cumulării pedepselor, al înlocuirii pedepselor, precum și al computării arestului

preventiv devine importantă întrebarea privind calcularea termenelor de pedeapsă. Calcularea

termenelor de pedeapsă are importanţă și pentru practica judiciară, asigurând o atitudine unică

155

faţă de aplicarea diferitelor categorii de pedepse. Toate categoriile de pedepse enumerate în art.

62 și 63 din CP al RM sunt determinate de un termen sau de o măsură concretă.Alin. (1) al art.

88 din Codul penal stipulează că termenele de privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau

de a exercita o anumită activitate, și de închisoare se calculează în luni și ani, iar cele de muncă

neremunerată în folosul comunităţii – în ore. Această regulă se referă doar la stabilirea pedepsei

pentru infracţiunea săvârșită și presupune că termenul acestei pedepse nu poate reprezenta o

decadă, două-trei săptămâni sau zile. În aceste cazuri instanţa de judecată poate stabili termenul

pedepsei doar în ani sau în ani și luni (spre exemplu, trei ani, patru ani și șase luni ș.a.).

După cum prevede și legea, termenul muncii neremunerate în folosul comunităţii se

calculează în ore. Ispășirea acestei pedepse în alt mod este imposibilă, întrucât, potrivit

prevederilor art. 67 din CP al RM, ea poate fi stabilită pe un termen de la 60 la 240 de ore și este

executată de la 2 la 4 ore pe zi.La computarea sau cumularea pedepselor menţionate mai sus cu

excepţia muncii neremunerate în folosul comunităţii, precum și la înlocuirea pedepsei, se admite

calcularea acestora în zile.Alin. (3) al art. 88 din CP al RM stabilește că timpul aflării persoanei

sub arest preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul de executare a pedepsei:

– sub forma închisorii, calculându-se o zi pentru o zi;

– sub forma muncii neremunerate în folosul comunităţii – calculându-se o zi de arest preventiv

pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii.

În termenul executării pedepsei se include:

– timpul reţinerii persoanei în calitate de bănuit în conformitate cu prevederile Codului de

procedură penală (art. 63 din CPP al RM);

– timpul arestului preventiv stabilit în calitate de măsură preventivă (art. 186 din CPP al RM);

– timpul aflării persoanei în spitalul psihiatric în legătură cu efectuarea expertizei psihiatrice în

condiţii de staţionar;

– timpul aflării persoanei la tratament spitalicesc forţat, dacă dereglarea psihică a survenit după

săvârșirea infracţiunii, în cazul însănătoșirii ei.

Face excepţie cazul în care persoana și-a provocat singură boala, fapt ce s-a constatat în

cursul executării pedepsei.

În durata executării pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunităţii nu se include

timpul în care condamnatul lipsește de la locul de muncă.

În cazul condamnatului care s-a aflat sub arest preventiv până la numirea cauzei spre

judecare, la stabilirea în calitate de pedeapsă principală a amenzii, a privării de dreptul de a

ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ținând cont de termenul aflării sale

sub arest preventiv, instanţa de judecată, îi atenuează pedeapsa stabilită sau îl liberează complet

de executarea acesteia.

156

Alin. (4) al art. 88 din CP al RM stipulează durata arestului preventiv și cea a executării

pedepsei cu închisoare, aplicate prin hotărârea instanţei de judecată, pentru infracţiunea săvârșită

în străinătate, în cazul extrădării persoanei în condiţiile legii se include în termenul pedepsei. În

această situaţie calcularea termenului de arest preventiv și a celui de executare a pedepsei cu

închisoarea se face pornind de la calculul o zi pentru o zi.

CAPITOLUL4

Liberareadepedeapsăpenală

1. Noţiuneaşicategoriileliberăriidepedeapsăpenală

2. Condamnareacususpendareacondiţionatăaexecutăriipedepsei

3. Liberareacondiţionatădepedeapsăînaintedetermen

4. Înlocuireapărţiineexecutatedinpedeapsăcuopedeapsămaiblândă

5. Liberareadepedeapsăaminorilor

6. Liberareadepedeapsădatorităschimbăriisituaţiei

7. Liberareadelaexecutareapedepseiapersoanelorgravbolnave

8. Amânareaexecutăriipedepseipentrufemeigravideşifemeicareaucopiiînvîrstădepînăla8ani

9. Dispunerea internării forţate într-o instituţie ftiziopneumologică

10. Prescripţiaexecutăriisentinţeidecondamnare

1. Noţiuneaşicategoriileliberăriidepedeapsăpenală

Pedeapsaaplicatădeinstanţadejudecatăconformprincipiilorgeneraledeindividualizareurmeaz

ăafiexecutatăderegulăpotrivitnaturiisale:detenţiuneapeviaţăşiînchisoareaînunităţiînchisedeprofilp

enitenciar,iaramendaprinplatadecătrecondamnatauneisumedebani,încontulstatului.

Cândinstanţaapreciazăcăscopulşifuncţiilepedepseipotfiatinseînacestmod,procesuldeindivid

ualizareserezumăladeterminareafeluluişicuantumuluipedepsei.

Însistemultuturorlegiuirilorpenalemoderne,individualizareajudiciarăapedepselorafostcompl

etatăînsăşicuposibilitatearealizăriiuneiindividualizăriaexecutăriipedepselor,prinintermediulunorin

stituţiicaresăpermităinstanţelordejudecatăsăaplicemodalităţideexecutarediferit,adaptabilegradului

depericolsocialrealalfapteişipericulozităţiiconcreteafăptuitorului.

LegislaţiapenalăaRepubliciiMoldovaprevedeposibilitateaeliberăriideexecutarearealăapedep

seipenalesaudeexecutareauneipărţiaei.

Prinliberaredepedeapsăpenalăseînţelegeliberareapersoanei,,careasăvârşitoinfracţiune,delae

xecutareareală,parţialăsautotalăapedepseipenale,pronunţatăprinsentinţajudecăţii.(alin.(1)art.89CP

RM).

Dindefiniţiadatăreiesecăliberareadepedeapsăpenalăpoateavealocnumaidupăpronunţareasent

inţeidejudecatăşiintrăriieiînvigoare,spredeosebiredeliberareaderăspunderepenală.

Conformalin.(2)art.89CPRMliberareadepedeapsăpenalăareurmătoarelemodalităţi:

1) condamnareacususpendareacondiţionatăaexecutăriipedepsei;

2) liberareacondiţionatădepedeapsăînaintedetermen;

158

3) înlocuireapărţiineexecutatedinpedeapsăprinaltăpedeapsămaiblândă;

4) liberareadepedeapsăpenalăaminorilor;

5) liberareadepedeapsăpenalădatorităschimbăriisituaţiei;

6) liberaredelaexecutareapedepseipenaleapersoanelorgravbolnave;

7) liberareadelaexecutareapedepseipenalepentrufemeigravideşifemeiceaucopiiînvârstădepâ

năla8ani.

Deasemeneapersoanapoatefiliberatădepedeapsăpenalădatorităactelordeamnistiesaugraţiere.

Numaiinstanţadejudecatăaredreptulsăliberezedepedeapsăpenalăpersoanavinovată(exceptân

dacteledeamnistieşigraţiere).

Liberareadepedeapsăpenalăpoateficondiţionatăşinecondiţionată.

Liberareacondiţionatăsolicităanumitecerinţepersoaneidupăliberareaeidepedeapsăpenală,pri

vitorlaconduitaeiîntermenuldeîncercare.Dacăacestecerinţenusuntrespectatedeea,instituţiadedreptp

enalîncauzăîşipierdeimportanţajuridicăşipersoanavinovatăestesilităsăcontinueexecutareapedepsei

penalestabilitedejudecată

Însăliberareanecondiţionată.nupresupuneanumitecerinţelaconduitaulterioarăapersoanei.

2. Condamnareacususpendareacondiţionatăaexecutăriipedepsei

Suspendareacondiţionatăaexecutăriipedepseiesteomăsurădeindividualizareaexecutăriicares

ehotărăşteodatăcucondamnareaşiconstăînsuspendareapetermenîn

(şi)subanumitecondiţiiaexecutăriipedepsei.

Cerinţafundamentalădeincidenţăaacestuimoddeindividualizareaexecutăriipedepseiesteaceea

căfăptuitorul,careîndeplineşteşicelelaltecondiţiiprevăzutedelege,săprezintegaranţiacăsepoateîndre

ptaşifărăexecutareapedepseiceis-aaplicat,iarprinspecificulşiesenţasaconstăîntr-

osuspendareaexecuţieisubcondiţiacăcelcondamnatsănumaisăvârşeascănoiinfracţiuniîntr-

unanumitintervaldetimp,denumittermendeîncercare(deprobă),cubeneficiulfinalalreabilităriidedre

pt.

Dacălastabilireapedepseisubformădeînchisoarepeuntermende cel mult 5 ani pentru

infracţiuni săvîrşite cu intenţie şi de cel mult 7 ani pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă,

instanţajudecătorească,ţinândcontdecircumstanţelecauzeişidepersoanaceluivinovatvaajungelacon

cluziacănuesteraţionalcacelvinovatsăexecutepedeapsastabilită,eapoatedispunesuspendareacondiţi

onatăaexecutăriipedepseiaplicatevinovatului,indicândnumaidecâtînsentinţămotivelecondamnăriic

ondiţionate.(alin.(1)art.90CPRM).

Acordareasuspendăriicondiţionatedepindedeîntrunireacumulativăamaimultorcondiţii,expre

sşilimitativprevăzutedelegecareprivesc,parte,pe de-o parte pedeapsaaplicată,iar pe de

altăparte,situaţiaşipersoanainfractorului.

159

Condiţiacuprivirelapedeapsaaplicată:suspendareacondiţionatăaexecutăriipedepseiestelimit

atăcaincidenţăeaneputândfidispusăîncazulinfracţiunilordeosebitdegrave,excepţionaldegrave,prec

umşiîncazulrecidivei.

Condiţiicuprivirelapersoanainfractorului:

1. Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în

cazul recidivei (alin. (4) al art. 90 din CP al RM)

2. Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi dispusă în cazul

condamnării pentru o infracţiune prin care s-au cauzat daune, numai cu condiţia ca

acestea să fi fost integral reparate până la pronunţarea hotărârii instanţei judecătorești.

3. Concluzia instanţei că nu este raţional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită privește

posibilitatea instanţei de a aprecia că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără

executarea efectivă a acesteia.

Aplicând condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, instanţa de

judecată este în drept să stabilească faţă de condamnat unele restricţii, prevăzute la alin. (6) al

art. 90 din CP al RM, care constau în faptul ca acesta:

a) să nu-și schimbe domiciliul fără consimţământul organului competent;

b) să nu frecventeze anumite locuri;

c) să urmeze un tratament în caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boală venerică;

d) să acorde o susţinere materială familiei victimei;

e) să repare daunele cauzate în termenul stabilit de instanţă.

Aşa dar, legea prevede că aceste obligaţii nu au caracter definitiv, irevocabil, instanţa de

judecată în decursul termenului de probă, la propunerea organului care exercită controlul

asupra comportării condamnatului cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei,

având dreptul de a anula în întregime sau parţial obligaţiile stabilite anterior persoanei,

sau a adăuga altele noi (alin. (7) al art. 90 din CP al RM).

Unrolhotărâtorînacordareasuspendăriicondiţionateaexecutăriipedepsei,carenuesteundreptali

nculpatului,cinumaiovocaţieaacestuia,revineverificăriijudiciareaîndepliniriituturorcondiţiilorprev

ăzutedelege,modulrespectivdeindividualizarerămânândafiatributinstanţei,şinumaicarezultatalapre

cieriiacesteia,caredesigurnupoatefinicieadiscreţionară.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei se acordă pe o anumită perioadă de timp,

ale cărei limite sunt reglementate de lege în alin. (2) al art. 90 din CP al RM, fiind cuprinse între

1 și 5 ani. Această perioadă de timp poartă denumirea de “termen de probă”, care este stabilit de

către instanţa de judecată și reprezintă durata de timp în care condamnatul face dovada că s-a

corectat, că scopul pedepsei s-a atins și fără executarea acesteia.

160

Ca urmare a aplicării suspendării condiţionate a executării pedepsei, pedeapsa aplicată nu

se mai execută, iar după expirarea a cel puţin jumătate din termenul de probă și are loc anularea

condamnării și stingerea antecedentelor penale

În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în

decursul termenului de probă, încalcă în mod sistematic obligaţiile stabilite sau ordinea publică,

fiind supus răspunderii administrative, instanţa de judecată, la propunerea organului care exercită

controlul asupra comportării celor condamnaţi cu suspendarea executării pedepsei, poate

pronunţa o încheiere cu privire la anularea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării

pedepsei și la trimiterea condamnatului pentru a executa pedeapsa stabilită prin sentinţa instanţei

de judecată (alin. (9) al art. 90 din CP al RM).

3. Liberareacondiţionatădepedeapsăînaintedetermen

Legislaţiapenalăînvigoareprevedeposibilitateaeliberăriicondiţionateînaintedetermendepede

apsăcuanumitecondiţii.

Aceastămodalitatedeeliberaredepedeapsăpenalăesteînesenţăunactdestimulareacelorcondam

naţicareaupăşitpecaleacorectăriişireeducării(audoveditcăs-aucorectat)şimerităsăfieeliberaţi.

Estedeasemeneaometodădeîncurajareşiacelorlaltepersoanecondamnate,careîşiexecutăpedea

psaînaceeaşiinstituţiedeexecutareapedepseipenale.

Înacestcontext,înalin.(1)art.91CPRMestespecificatcăpersoanelor,careexecutăpedeapsacuînc

hisoare,careaureparatintegraldaunelecauzateprininfracţiuneapentrucareestecondamnat,care au

participat la executare şi care nu au refuzat executarea în conformitate cu prevederile art. 253 din

Codul de executare a muncilor remunerate sau neremunerate de îngrijire sau amenajare a

penitenciarului şi a teritoriului, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-sanitare de

detenţie, lisepoateaplicaliberareacondiţionatădepedeapsăînaintedetermendacăinstanţade judecată

vaconsidera

posibilăcorectareacondamnatuluifărăexecutareadeplinăapedepsei.Totodatăpersoanapoatefiliberat

ăînîntregimesauparţialşidepedeapsacomplimentară.

Aplicândliberareacondiţionatădepedeapsăînaintedetermen,instanţadejudecatăîlpoateobligap

econdamnatsăîndeplineascăobligaţiile prevăzute în art. 90 al 6

CP,întermenuldepedeapsărămasneexecutat.

Aceastăinstituţiededreptpenalseaplicăcondamnaţilordeinstanţade

judecatăaloculuideexecutareapedepseiînbazapropuneriiorganuluicareexercită controlul asupra

executării pedepsei.

Controlulasupracomportăriicelorliberaţicondiţionatdepedeapsăînaintedetermenîlexercităorg

anelecompetente,iarînprivinţamilitarilorîlexercităcomandamentulmilitarrespectiv.

161

Liberareacondiţionatădepedeapsăînaintedetermenpoatefiaplicatănumaidupăcecondamnatul

aexecutatefectiv:

a) cel puţin jumătatedin termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârșirea unei infracţiuni ușoare

sau mai puţin grave;

b) cel puţin două treimidin termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârșirea unei infracţiuni grave;

c) cel puţin trei pătrimidin termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârșirea unei infracţiuni

deosebit de grave sau excepţional de grave, precum și din pedeapsa aplicată persoanei anterior

liberate condiţionat de pedeapsă înainte de termen, dacă liberarea condiţionată de pedeapsă

înainte de

termen a fost anulată în condiţiile alin. (8) al art. 91 din CP al RM Condamnaţilor minor li se aplică un regim mai favorabil, astfel în privinţa lor, conform

alin. (6) al art. 91 din CP al RM, liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen poate fi

aplicată dacă aceștia au executat efectiv:

a) cel puţin o treimedin termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârșirea unei infracţiuni ușoare

sau mai puţin grave;

b) cel puţin jumătatedin termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârșirea unei infracţiuni grave;

c) cel puţin două treimidin termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârșirea unei infracţiuni

deosebit de grave sau excepţional de grave

4. Înlocuireapărţiineexecutatedinpedeapsăcuopedeapsămaiblândă

Înprivinţapersoanelorcareexecutăpedeapsacuînchisoarepentrusăvîrşireauneiinfracţiuniuşoar

esaumaipuţingrave,instanţadejudecată,ţinândcontdecomportarealorîntimpulexecutăriipedepsei,po

atepronunţaoîncheierecuprivirelaînlocuireapărţiineexecutatedinpedeapsăcuopedeapsămaiblândă.

Totodată,persoanapoatefiliberată,înîntregimesauparţial,delapedeapsacomplementară.

Înlocuireapărţiineexecutateapedepseicuopedeapsămaiblândăpoatefiaplicatănumaidupăceco

ndamnatulaexecutatefectivcelpuţinotreimedintermenuldepedeapsă.

Laînlocuireapărţiineexecutateapedepseicuopedeapsămaiblândă,instanţadejudecatăpoatealeg

eoricepedeapsămaiblândă,dincelespecificatelaart.62CPRM,înlimiteleprevăzutepentrufiecarecateg

oriedepedepse.

Legea penală stabilește două condiţii absolut necesare pentru înlocuirea părţii neexecutate

din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă.

Prima condiţie este prevăzută prin dispoziţiile alin. (1) al art. 92 din CP al RM și constă în

faptul că această categorie de liberare de pedeapsa penală poate fi aplicată numai în privinţa

persoanelor care execută pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracţiuni ușoare sau

mai puţin grave, adică a infracţiunilor care se sancţionează de lege cu pedeapsa închisorii până la

5 ani inclusiv (alin. (2), (3) ale art. 16 din CP al RM).

162

A doua condiţie caracterizează mărimea, fracţiunea pedepsei, după a cărei executare

efectivă poate interveni aplicarea înlocuirii părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai

blândă. Înlocuirea dată este permisă de lege numai după ce condamnatul a executat efectiv cel

puţin o treime din termenul de pedeapsă (alin. (2) al art. 92 din CP al RM).-În cazul aplicării

categoriei date de liberare de pedeapsă, persoana poate fi liberată, în întregime sau parţial, de

pedeapsa complementară.

Instanţa de judecată aplică condamnaților înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o

pedeapsă mai blândă pe baza propunerii administraţiei instituţiei penitenciare.

La înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă, instanţa de

judecată poate alege orice pedeapsă mai blândă, din cele specificate la art. 62 din CP al RM, în

limitele prevăzute pentru fiecare categorie de pedepse Înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă

cu o pedeapsă mai blândă are un caracter absolut, în sensul că, în acest caz, legiuitorul spre

deosebire de liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen (art. 91 din CP al RM), nu

dispune nici o condiţie cu privire la comportamentul ulterior al condamnatului. Dacă

comportamentul de care va da dovadă condamnatul în perioada înlocuirii părţii neexecutate din

pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă va fi ilegal, instanţa nu va putea anula această categorie a

liberării de pedeapsă.În cazul în care condamnatul, fiind în executarea unei pedepse mai blânde,

stabilite în condiţiile art. 92 din CP al RM, va săvârși o nouă infracţiune, instanţa de judecată va

adăuga, în întregime sau parţial, la pedeapsa aplicată prin noua sentinţă partea neexecutată a

pedepsei mai blânde și nu a pedepsei cu închisoarea, pronunţate iniţial prin sentinţa de

condamnare. Dacă persoana nu a fost liberată de pedeapsa complementară în legătură cu

înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, sau a fost liberată, dar

parţial și nu a executat-o, atunci aceasta la fel poate fi adăugată la pedeapsa aplicată prin noua

sentinţă.

Apreciem că, în asemenea situaţii, aplicarea pedepsei trebuie să corespundă condiţiilor

stabilite prin dispoziţiile art. 85 din CP al RM (aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de

sentinţe).

Stingerea antecedentelor penale, în cazul înlocuirii părţii neexecutate din pedeapsă cu o

pedeapsă mai blândă, are loc potrivit dispoziţiilor alin. (2) al art. 111 din CP al RM.

5. Liberareadepedeapsăaminorilor

Luândînconsideraţieparticularităţilevârsteipropriicategorieidatedeinfractori,lipsadegradăriiî

nrăite,precumşifaptulcăladânşiinus-

austabilitîncădefinitivconcepţiileantisocialeşicăeipotficorectaţimairepedeşimaicusuccesdecâtvârst

nicii,legislaţiaprevedetermenemairedusedepedeapsăpenală,posibilitatealiberăriilorcondiţionate.

163

Încazulinfractorilorminoricondamnaţilapedeapsaînchisoriicuexecutareînregimpenitenciar,e

steposibilăeliberareacondiţionată,dacăaceştiaîndeplinesccondiţiilegeneraleprevăzutepentruincide

nţaacestuimoddeindividualizareaexecutăriipedepsei,lacareseadaugăşialtedispoziţiicucaracterspeci

alcumsuntceleînscriseînart.91CP,privindfracţiuneadepedeapsăcetrebuieexecutatăînmodobligatori

u.

Astfel,înconformitatecuart.93CPminorii,condamnaţipentrusăvârşireauneiinfracţiuniuşoares

aumaipuţingravă,potfiliberaţidepedeapsădeinstanţade

judecată,dacăsevaconstatacăscopulpedepseipotfiatinseprininternarealorîntr-

oinstituţiespecialădeînvăţământşidereeducaresauîntr-

oinstituţiecurativăşidereeducare,precumşiprinaplicareamăsurilordeconstrângerecucaractereducati

v,prevăzuteînart.104CP.

Condiţiile privind aplicarea categoriei date de liberare de pedeapsă sunt următoarele:

1. persoana condamnată este minoră (are vârsta de până la 18 ani);

2. a săvârșit o infracţiune ușoară sau mai puţin gravă (alin. (2), (3) ale art. 16 din CP al RM);

3. instanţa de judecată a constatat că scopurile pedepsei pot fi atinse fără executarea în fapt a

unei pedepse penale.Consecinţele aplicării liberării de pedeapsă a minorilor, potrivit alin. (1) al

art. 93 din CP al RM, constau în internarea acestora într-o instituţie specială de învăţământ și de

reeducare sau într-o instituţie curativă și de reeducare, precum și în aplicarea altor măsuri de

constrângere cu caracter educativ, prevăzute la art. 104 din CP al RM (avertismentul,

încredinţarea minorului pentru supraveghere părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau

organelor specializate de stat, obligarea minorului să repare daunele cauzate, obligarea minorului

de a urma un tratament medical de reabilitare psihologică).

Internareaminorilorîntr-oinstituţiespecialădeînvăţământşireeducaresauîntr-

oinstituţiecurativăşidereeducareostabileşteinstanţade

judecatăpeuntermendepânălaatingereamajoratului.

Prelungireadurateitermenuluideaflareaminoruluiînacesteinstituţiidupăatingereavârsteideopt

sprezeceaniestepermisănumaipânălaterminareauneişcolidemeseriisaugenerale.

6.Liberareadepedeapsădatorităschimbăriisituaţiei

Persoanacareasăvîrşitoinfracţiuneuşoarăsaumaipuţingravăpoatefiliberatădepedeapsădacăse

vaconstatacă,ladatajudecăriicauzei,datorităschimbăriisituaţiei,faptasăvîrşităşi-

apierdutcaracterulprejudiciabilşi,învirtuteacomportăriiireproşabiledupăsăvîrşireainfracţiunii,pers

oanarespectivăpoateficorectatăfărăexecutareapedepseiDin această reglementare legislativă se

desprind condiţiile liberării de pedeapsă penală datorită schimbării situaţiei, care sunt

următoarele:

164

1) persoana a săvârșit o infracţiune ușoară sau mai puţin gravă (alin. (2), (3) ale art. 16 din

CP al RM);

2) la data judecării cauzei, datorită schimbării situaţiei, fapta săvârșită și-a pierdut caracterul

prejudiciabil;

3) în virtutea comportării ireproșabile după săvârșirea infracţiunii, persoana respectivă poate fi

corectată fără executarea pedepsei.

1. Prima condiţiecare urmează a fi îndeplinită pentru a se putea dispune categoria dată de

liberare de pedeapsă privește în primul rând caracterul și gradul prejudiciabil abstract al

infracţiunilor, așa cum acesta se reflectă în pedepsele prevăzute de lege. Altfel spus, liberarea de

pedeapsă penală datorită schimbării situaţiei nu poate fi dispusă decât în cazul săvârșirii acelor

infracţiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de

până la 5 ani inclusiv.

2. La data judecării cauzei datorită schimbării situației fapta săvârșită și-a pierdut

caracterul prejudiciabil. Condiţia privește fapta în sensul că, pentru a beneficia de liberarea de

pedeapsa penală, este necesar ca acţiunea (inacţiunea) săvârșită să fi pierdut caracterul său

prejudiciabil. Este vorba despre intervenţia unor schimbări de ordin obiectiv ca rezultat al unor

reforme de ordin social-economic, politic în limitele ţării în întregime sau ale unei localităţi

anume. Schimbarea situaţiei în acest sens are loc indiferent de conștiinţa și de voinţa persoanei

vinovate de săvârșirea infracţiunii (de pildă, revocarea stării excepţionale, reforma economică

sau monetară etc.). Drept exemplu de schimbare a situaţiei în urma căreia fapta și-a pierdut

caracterul prejudiciabil poate servi și săvârșirea infracţiunii de vânat ilegal (în locuri interzise),

dacă se va constata ca, la data judecării cauzei, vânatul în acel loc este permis deja ca rezultat al

înmulţirii excesive a unor specii de animale.

3. În virtutea comportării iresponsabile după săvârșirea infracţiunii, persoana respectivă

poate fi corectată fără executarea pedepsei. Această condiţie privește conduita făptuitorului

ulterior comiterii infracţiunii, vizând elemente și date care ţin de personalitatea infractorului. La

analiza îndeplinirii acestei condiţii instanţa de judecată va avea în vedere toate datele și

informaţiile ce pot caracteriza personalitatea celui care a săvârșit infracţiunea, după comiterea ei,

în sensul că făptuitorul în această perioadă de timp a dat dovadă de o bună comportare și a

respectat întocmai legile și regulile de convieţuire socială. Toate aceste date trebuie să ducă la

concluzia că, pentru corectarea făptuitorului, nu este necesar să se execute pedeapsa penală.Ca și

în cazul liberării de pedeapsă a minorilor, categoria liberării datorită schimbării situaţiei este

reglementată atât de instituţia liberării de răspundere penală (art. 58 din CP al RM), cât și de cea

a liberării de pedeapsa penală (art. 94 din CP al RM).

165

Evident că între acestea trebuie să existe niște deosebiri, care, de fapt, au și generat

introducerea lor în cuprinsul a două instituţii de sine stătătoare ale dreptului penal.În acest

context, apreciem în calitate de deosebire principală faptul că în cazul liberării de pedeapsă

datorită schimbării situaţiei se cere ca persoana să fi săvârșit o infracţiune ușoară sau mai puţin

gravă. În cazul liberării de răspundere penală în aceleași condiţii este absolut necesară existenţa

faptului ca persoana să fi comis pentru prima data o infracţiune ușoară sau mai puţin

gravă.Liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei are un caracter facultativ, acesta fiind

un drept și nu o obligaţie a instanţei de judecată. Categoria liberării examinată în acest paragraf

are caracter absolut, în sensul că existenţa ei nu este condiţionată de stabilirea unor cerinţe

referitoare la comportamentul ulterior al făptuitorului liberat de pedeapsa penală în aceste

condiţii

7.Liberareadelaexecutareapedepseiapersoanelorgravbolnave

Persoanacare,întimpulexecutăriipedepsei,s-

aîmbolnăvitdeoboalăpsihică,ceolipseştedeposibilitateadea-

şidaseamadeacţiunilesalesaudealedirija,esteliberatădeexecutareapedepsei.Acesteipersoaneinstanţ

adejudecatăîipoateaplicamăsurideconstrîngerecucaractermedical.Liberarea de la executarea

pedepsei a persoanei care s-a îmbolnăvit de o boală psihică are caracter obligatoriu, nu depinde

de aprecierea instanţei de judecată și se aplică indiferent de caracterul și de gradul prejudiciabil

al infracţiunii săvârșite, de mărimea pedepsei neexecutate și de alte circumstanţe.

Persoanei în cauză instanţa de judecată îi poate aplica măsuri de constrângere cu caracter

medical, prevăzute la art. 99-102 din CP al RM.

În temeiul art. 95 al 2 din Codul penal, liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor

grav bolnave se dispune de către instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află instituția

sau organul care asigură executarea pedepsei pe baza demersului acestora (alin. (1), (2) ale art.

291 din Codul de executare al RM).

Persoanei care în timpul executării pedepsei s-a îmbolnăvit de o boală psihică, din care

cauză ea este incapabilă să-și dea seama de acţiunile sale sau să le dirijeze, instanţa de judecată îi

poate aplica pedeapsa după însănătoșire dacă nu a expirat termenul de prescripţie și dacă nu

există alte motive pentru liberarea ei de răspundere penală și de pedeapsă (alin. (1) al art. 102 din

CP al RM).

Persoanacare,dupăsăvîrşireainfracţiuniisauîntimpulexecutăriipedepsei,s-

aîmbolnăvitdeoboalăgravă,altadecîtceaspecificatălaalin.(1),ceîmpiedicăexecutareapedepsei,poate

filiberatădeexecutareapedepseidecătreinstanţadejudecată

166

Persoanelemenţionatelaalin.(1)şi(2),încazulînsănătoşiriilor,potfisupusepedepseidacănuauex

pirattermeneleprescripţieiprevăzutelaart.60şi97.

8. Amânareaexecutăriipedepseipentrufemeigravideşifemeicareaucopiiînvîrstădepînăla8ani

Femeilorcondamnategravideşicelorcareaucopiiînvîrstădepînăla8ani,cuexcepţiacelorcondam

natelaînchisoarepeuntermenmaimarede5anipentruinfracţiunigrave,deosebitdegraveşiexcepţionald

egraveîmpotrivapersoanei,instanţadejudecatălepoateamînaexecutareapedepseipînălaatingereadec

ătrecopilavîrsteide8ani

Încazulîncarevreunadinpersoanelecondamnate,menţionatelaalin.(1),arenunţatlacopilsaucont

inuăsăseeschivezedelaeducarealuidupăavertismentulfăcutdeorganulcareexercităcontrolulasupraco

mportamentuluicondamnateifaţădecareexecutareapedepseiafostamînată,instanţadejudecată,laprop

unereaorganuluinominalizat,poatesăanulezeamînareaexecutăriipedepseişisătrimităcondamnatape

ntruexecutareapedepseilaloculstabilitînhotărîreajudecătorească.

Laatingereadecătrecopilavîrsteide8ani,instanţadejudecată:

a) libereazăcondamnatadeexecutareapărţiineexecutateapedepsei;

b) înlocuieşteparteaneexecutatăapedepseicuopedeapsămaiblîndă;

c) trimitecondamnataîninstituţiacorespunzătoarepentruexecutareapărţiineexecutateapedeps

ei.

Dacăînperioadaamînăriiexecutăriipedepseicondamnatasăvîrşeşteonouăinfracţiune,instanţad

ejudecatăîistabileşteopedeapsăîncondiţiileart.85.Amânarea executării pedepsei pentru femei

gravide și femei care au copii în vârstă de până la 8 ani are un caracter facultativ, constituind un

drept și nu o obligaţie a instanţei de judecată, și un character condiţionat. Caracterul

condiţionatse exprimă în faptul că există un organ special care exercită controlul asupra

comportamentului condamnatei, la propunerea căruia instanţa de judecată poate anula amânarea

executării pedepsei, dispunând trimiterea condamnatei pentru executarea pedepsei la locul

stabilit în hotărârea judecătorească. Legea stabilește trei temeiuri pentru anularea amânării

executării pedepsei. Primul temei constă în faptul că femeile menţionate în alin. (1) al art. 96 din

CP al RM au renunţat la copil (l-au transmis unei case de copii, rudelor sau altor

persoane).Existenţa celui de-al doilea temei este condiţionată de faptul că persoanele menţionate

anterior continuă să se eschiveze de la educarea copiilor după avertismentul făcut de organul

care exercită controlul asupra comportamentului condamnatei.Aceste două temeiuri au un

caracter facultativ, întrucât problema privind anularea amânării executării pedepsei este

soluţionată de instanţa de judecată, avându-se în vedere comportamentul condamnatei în

perioada amânării, cauzele și formele renunţării la copil, precum și cauzele și caracterul

eschivării de la educarea copilului.Cel de-al treilea temei pentru anularea amânării executării

167

pedepsei are caracter obligatoriu și constă în săvârșirea de către condamnată a unei noi

infracţiuni în perioada amânării executării pedepsei (alin. (4) al art. 96 din CP al RM). În

asemenea situaţii instanţa de judecată stabilește pedeapsa după regulile cumulului de sentinţe,

prevăzute la art. 85 din CP al RM.

Instanţa de judecată este în drept nu numai să aplice amânarea executării pedepsei pentru

categoriile de persoane menţionate la alin. (1) al art. 96 din CP al RM, ci și să examineze

posibilitatea neexecutării de către condamnată a termenului rămas neexecutat din pedeapsă la

atingerea de către copil a vârstei de 8 ani. Pornind de la conţinutul alin. (3) al art. 96 din CP al

RM, instanţa poate dispune liberarea condamnatei de executarea părţii neexecutate a pedepsei;

ori înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă sau trimiterea condamnatei

în instituţia corespunzătoare pentru executarea părţii neexecutate a pedepsei.Instanţa va proceda

analogic și în cazul decesului copilului, survenit în perioada de amânare a executării pedepsei.

Oficiul de executare în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatei întreprinde

acțiuni de supraveghere și probațiune a condamnatei pe toată perioada pentru care a fost amânată

executarea pedepsei (alin. (2) al art. 279 din Codul de executare al Republicii Moldova)

9. Dispunereainternăriiforţateîntr-oinstituţieftiziopneumologică

Dacăpersoanaînprivinţacăreiaseexamineazăchestiuneaprivindliberareadepedeapsăconforma

rt.91-

96estebolnavădetuberculoză,instanţadejudecatăpoatedispune,înbazademersuluiadministraţieiinsti

tuţieipenitenciare,internareaeiforţatăîntr-oinstituţieftiziopneumologică.

10.Prescripţiaexecutăriisentinţeidecondamnare

Sentinţadecondamnarenusepuneînexecutaredacăacestlucrunuafostfăcutînurmătoareleterme

ne,calculatedinziuaîncareaceastaarămasdefinitivă:

a)2ani,încazdecondamnarepentruoinfracţiuneuşoară;

b)6ani,încazdecondamnarepentruoinfracţiunemaipuţingravă;

c)10ani,încazdecondamnarepentruoinfracţiunegravă;

d)15ani,încazdecondamnarepentruoinfracţiunedeosebitdegravă;

e)20deani,încazdecondamnarepentruoinfracţiuneexcepţionaldegravă.

Termeneledeprescripţieaexecutăriipedepseisereducpejumătatepentrupersoanelecare,ladatas

ăvîrşiriiinfracţiunii,erauminori.

Curgereaprescripţieiseîntrerupedacăpersoanasesustragedelaexecutareapedepseisaudacă,pîn

ălaexpirareatermenelorprevăzutelaalin.(1)şi(2),săvîrşeştecuintenţieonouăinfracţiune.Încazuleschi

văriidelaexecutareapedepsei,curgereatermenuluideprescripţieîncepedinmomentulprezentăriiperso

168

aneipentruexecutareapedepseisaudinmomentulreţineriiacesteia,iarîncazdecomitereauneinoiinfracţ

iuni–dinmomentulsăvîrşiriiei.

Intervenţia instituţiei prescripţiei executării sentinţei de condamnare duce la înlăturarea

obligatorie a executării pedepsei, o asemenea liberare de pedeapsă penală constituie o obligaţie și

nu un drept al instanţei de judecată, ea are un caracter absolutși definitiv, irevocabil, liberarea

dată neputând fi anulată pe baza unui temei oarecare

Prescripţianuînlăturăexecutareapedepselorprincipalestabilitepentruinfracţiunilecontrapăciiş

isecurităţiiomeniriisaupentruinfracţiunilederăzboi,prevăzutelaart.135-137,139şi143.

CAPITOLUL5

Măsuriledesiguranţă

1. Măsuriledesiguranţă

2. Măsuriledeconstrângerecucaractermedical

3. Măsuriledeconstrângerecucaractereducativ

4. Expulzarea

5. Confiscareaspecială

1. Măsuriledesiguranţă

Măsurile de

siguranțăsuntsancţiunidedreptpenal,preventive,prevăzutedelege,careseiaudecătreinstanţadejude

cată(uneoricucaracterprovizoriuşidecătreprocuror)împotrivapersoanelorcareausăvârşitfaptepre

văzutedelegeapenală,pentruaînlăturaostaredepericolgeneratoaredenoifapteprevăzutedelegeapen

ală.

Acesteasuntsancţiunidedreptpenalmenitesălărgeascăgamadesancţiuninecesarepreveniriifen

omenuluiinfracţional.

Combatereaacestorstăridepericolnusepoaterealizaprinpedepsecăciastfeldestăriîşiauizvorulîn

realităţicenureprezintăîncălcărialelegiipenale,ciprinmăsurispecificepreventive–

măsuridesiguranţă.

Măsurile de siguranţă au următoarele caracteristici:

– suntsancţiunidedreptpenal;

– seiauîmpotrivapersoanelorcareausăvârşitfapteprevăzutedelegeapenală;

– luareamăsurilordesiguranţăestedeterminatădenecesitateapreveniriirepetăriidefaptepericul

oaseînviitor;

– nusuntconsecinţealerăspunderiipenale;

– nudepinddegravitateafapteisăvârşite,eleputândfiluatechiardacăfăptuitoruluinuiseaplicăop

edeapsă;

– elesuntmenitesăcombatăstareadepericolcreatăprinsăvârşireafapteiprevăzutedelegeapenal

ăşisăprevinăsăvârşireadenoiinfracţiuni;

– seiaupeduratănedeterminată,deregulăatâtatimpcâtdureazăstareadepericolceaimpusluareal

orşiindiferentdacăfăptuitoruluiiseaplicăorinuopedeapsă;

– suntpreventive,coercitive,imprescriptibileşirevocabile.

170

Fiind o sancţiune de drept penal, măsura de siguranţă trebuie să fie aplica-tă în strictă

concordanţă cu principiile ce guvernează această ramură de drept, în scopul respectării

drepturilor fundamentale și libertăţilor omului. Măsurile de siguranţă, ca și în cazul pedepselor,

nu pot fi aplicate decât dacă s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, indiferent de faptul

dacă aceasta constituie sau nu o infracţiune. Astfel, cazurile în care caracterul penal al faptei este

înlăturat dintr-o anumită cauză (legitimă apărare, constrângere fizică sau psihică), răspunderea

penală și pedeapsa se exclud, situaţie însă care nu exclude posibilitatea aplicării faţă de făptuitor

a măsurilor de siguranţă.

Legea penală reglementează condiţiilegeneraleîncaresepotluamăsuriledesiguranţă:

– făptuitorulsăfisăvârşitofaptăprevăzutădelegeapenală(înformăconsumatăsautentativăpede

psibilă);condiţiasubzistăşiatuncicândfaptacomisăabeneficiatdeocauzăcareînlăturăcaracterulpenal

alfapteisaudeocauzăcareînlăturărăspundereapenală;

– prinsăvârşireafapteisăsefidatînvileagostaredepericolafăptuitoruluicarepoateconstituiînvi

itorsursasăvârşiriiunornoifapteprevăzutedelegeapenală;

– combatereastăriidepericolsănufieposibilădoarprinaplicareadepedepse,ciprinluareademăs

uridesiguranţă.

2. Măsuriledeconstrângerecucaractermedical

Măsurile de constrângere cu caracter medical

suntmăsuridesiguranţăcareconstauîninternareafăptuitorului,careestebolnavmintalsautoxicomanş

icareseaflăîntr-ostarecareprezintăpericolpentrusocietate,într-

oinstituţiemedicalădespecialitatepânălaînsănătoşire.

Din această definiţie pot fi formulate cîteva caracteristici ale acestor măsuri, precum:

– suntsancţiunidedreptpenal;

– auuncaracterprivativdelibertate;

– sedispunpeoperioadănedeterminată;

– deregulăsuntfacultative.

Aplicarea măsurile de siguranţă cu caracter medical, se poate realiza doar cu îndeplinirea

următoarelor condiţii:

– sepoateluanumaiîmpotrivafăptuitorului;dacăpersoana,deşibolnavămintalsautoxicomanăn

uacomisofaptăprevăzutădelegeapenalăsevaluafaţădeaceastaomăsurădeocrotirepecaleadministrati

vă;

– făptuitorulsăfiebolnavmintaloritoxicomanşiseaflăîntr-

ostarecareprezintăpericolpentrusocietate,lucrustabilitprintr-oexpertizămedicală;

– internareamedicalăsevaluadacăinstanţadejudecatăapreciazăcăstareadepericolafăptuitoru

171

luibolnavmintaloritoxicomanpoatefiînlăturatăprinaceastămăsurădesiguranţă;

– competenţadeaconfirmamăsuraaparţineinstanţeiînacăreirazăteritorialăs-

aefectuaturmărireapenală.

Conţinutulmăsurii:

– aceastaconstăîninternareaforţatăafăptuitoruluibolnavmintalsautoxicomanşicareseaflăîntr

-ostarecareprezintăpericolsocialîntr-

oinstituţiedespecialitateundeestesupusunuitratamentmedicalobligatoriupânălaînsănătoşire;

– măsuraimplicăşirestrângerealibertăţiifăptuitorului.Eapoatefiluatăcucaracterprovizoriuşiî

ntimpulurmăririipenaledecătreprocurororiîntimpuljudecăţiideinstanţadejudecată.

Aplicareamăsurilordeconstrângerecucaractermedicalalcoolicilorşinarcomanilorsaupunere

alorsubcuratelă.

Încazdesăvîrşireainfracţiuniidecătreunalcoolicsauunnarcoman,dacăexistăavizulmedicalcore

spunzător,instanţadejudecată,dinoficiuorilacerereacolectivuluidemuncăsauaorganuluideocrotireas

ănătăţii,concomitentcupedeapsapentruinfracţiuneasăvîrşită,poatesăapliceacesteipersoanetratamen

tulmedicalforţat.

Persoanelemenţionate),condamnatelapedepseneprivativedelibertate,vorfisupuseunuitratame

ntforţatîninstituţiilemedicalecuregimspecial.

Dacăacestepersoaneaufostcondamnatelapedeapsacuînchisoare,întimpulexecutăriipedepseiel

evorfisupuseunuitratamentmedicalforţat,iardupăeliberaredinlocurilededeţinere,dacăestenecesarăc

ontinuareaunuiastfeldetratament,elevorfitratateîninstituţiimedicalecuregimspecial.

Încetareatratamentuluimedicalforţatestedispusădecătreinstanţadejudecată,lapropunereainsti

tuţieimedicaleîncaresetrateazăpersoanarespectivă.

Dacăinfracţiuneaafostsăvîrşitădeopersoanăcareabuzeazădealcoolşiprinaceastaîşipunefamili

aîntr-

osituaţiematerialăgrea,instanţadejudecată,concomitentcuaplicareapedepseineprivativedelibertatep

entruinfracţiuneasăvîrşită,esteîndrept,lacerereacolectivuluidemuncăsauarudelorapropiatealeperso

aneiîncauză,săopunăsubcuratelă.

3. Măsuriledeconstrângerecucaractereducativ

Măsurile de constrângere cu caracter

educativsuntsancţiunidedreptpenalspecialepentruminori,caresuntmenitesăasigureeducareaşireed

ucareaacestoraprininstruireşcolarăşiprofesională,princultivareaînconştiinţaacestoraarespectulu

ifaţădevalorilesociale.

Din această definiție putem formula următoarea caracterizare a măsurilor de

constrângere cu caracter educativ:

172

– suntconsecinţealerăspunderiipenale;

– seiaunumaidacăminorulasăvârşitoinfracţiune;

– scopullorestedeaeducaşireeducapeminorulcareacomisoinfracţiune;

– aucaracterpreponderenteducativşinulasăsăsubzistenicioconsecinţăpenală,eleneconstituin

dantecedentepenalefaţădepersoanaîmpotrivacăreias-auluat;

– luareauneimăsurieducativesauaplicareauneipedepseestelăsatălaapreciereainstanţeidejude

cată;

– seîmpartîndouăcategorii:

a)neprivativedelibertate(mustrarea,libertateasupravegheată)şi

b)privativedelibertate(internareaîntr-uncentrudereeducareşiinternareaîntr-

uninstitutmedical-educativ).

Art.104CpRMprevedeaplicareamăsurilordeconstrângerecucaractereducativ.Astfel”Persoan

elorliberatederăspunderepenalăînconformitatecuart.54lepotfiaplicateurmătoarelemăsurideconstrâ

ngerecucaractereducativ:

a)avertismentul;

b)încredinţareaminoruluipentrusupravegherepărinţilor,persoanelorcareîiînlocuiescsauorgan

elorspecializatedestat;

c)obligareaminoruluisăreparedaunelecauzate.Laaplicareaacesteimăsuriseiaînconsideraresta

reamaterialăaminorului;

d)obligareaminoruluideaurmauncursdetratamentmedicaldereabilitarepsihologică;

e)internareaminorului,decătreinstanţadejudecată,într-

oinstituţiespecialădeînvăţămîntşidereeducaresauîntr-oinstituţiecurativăşidereeducare.

Enumerareadelaalin.(1)areuncaracterexhaustiv.

Minoruluiîipotfiaplicateconcomitentcîtevamăsurideconstrângerecucaractereducativ.

Încazuleschivăriisistematicedelamăsuriledeconstrângerecucaractereducativdecătreminor,in

stanţadejudecată,lapropunereaorganelordestatspecializate,anuleazămăsurileaplicateşidecidetrimit

ereacauzeipenaleprocuroruluisaustabileştepedeapsaconformlegiiînbazacăreiapersoanaafostconda

mnată,dupăcaz.

4.Expulzarea

Cetăţenilorstrăinişiapatrizilorcareaufostcondamnaţipentrusăvîrşireaunorinfracţiunilisepoate

interzicerămînereapeteritoriulţării.

Încazulîncareexpulzareaînsoţeştepedeapsacuînchisoare,aducerealaîndeplinireaexpulzăriiare

locdupăexecutareapedepsei.

Laluareadecizieiprivindexpulzareapersoanelorprevăzutelaalin.(1)sevaţinecontdedreptullare

173

spectareavieţiiprivateaacestora.

5.Confiscareaspecială

Confiscareaspecialăconstăîntrecerea,forţatăşigratuită,înproprietateastatuluiabunurilorutil

izatelasăvîrşireainfracţiunilorsaurezultatedininfracţiuni.Încazulîncarebunurileutilizatelasăvîrşir

eainfracţiunilorsaurezultatedininfracţiuninumaiexistă,saunusegăsescseconfiscăcontravaloareaac

estora.

Sîntsupuseconfiscăriispecialebunurile:

a) rezultatedinfaptaprevăzutădeprezentulcod,precumşioricevenituridelaacestebunuri,cuexc

epţiabunurilorşiveniturilorcareurmeazăafirestituiteproprietaruluilegal;

b) folositesaudestinatepentrusăvîrşireauneiinfracţiuni,dacăsîntaleinfractorului;

c) datepentruadeterminasăvîrşireauneiinfracţiunisaupentrua-lrăsplătipeinfractor;

d) dobînditeprinsăvîrşireainfracţiunii,dacănuurmeazăafirestituitepersoaneivătămatesaunusî

ntdestinatepentrudespăgubireaacesteia;

e) deţinutecontrardispoziţiilorlegale;

f) convertitesautransformate,parţialsauintegral,dinbunurilerezultatedininfracţiunişidinvenit

uriledelaacestebunuri;

g) folositesaudestinatepentrufinanţareaterorismului.

Dacăbunurilerezultatesaudobînditeprinsăvîrşireainfracţiuniişivenituriledelaacestebunuriauf

ostcomasatecubunuriledobînditelegal,seconfiscăaceaparteadinbunurisaucontravaloareaacestoraca

recorespundevaloriibunurilorrezultatesaudobînditeprinsăvîrşireainfracţiuniişiaveniturilordelaaces

tebunuri.

Confiscareaspecialăseaplicăpersoanelorcareaucomisfapteprevăzutedeprezentulcod.Potfisup

useconfiscăriispecialeşibunurilemenţionatelaalin.(2),darcareaparţinaltorpersoaneşicarele-

auacceptatştiinddespredobîndireailegalăaacestorbunuri.

Confiscareaspecialăsepoateaplicachiardacăfăptuitoruluinuisestabileşteopedeapsăpenală.

Confiscareaspecialănuseaplicăîncazulinfracţiunilorsăvîrşiteprinintermediulunuiorgandepres

ăsaualoricăruialtmijlocdeinformareînmasă.

6.Confiscarea extinsă

În măsura în care autoritățile dovedesc dobândirea unor bunuri de o persoană în

mod ilicit, asupra acelor bunuri dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile

legii.De asemenea, instanta trebuie sa aiba convingerea ca bunurile respective provin din

activitati infractionale. In acelasi timp, instanta va tine cont si de bunurile transferate in

proprietatea unui membru al familiei.

174

recuperarea activelor deținute de infractori constituie un mod eficient în combaterea

criminalității organizate și împiedică utilizarea averilor infractorilor ca sursă de finanţare pentru

alte activităţi cu caracter infracţional. Necesitatea combaterii criminalității organizate se află și în

vizorul comunității internaţionale.În partea ce ține de modul de aplicare a măsurii confiscării

extinse, astfel potrivit articolului 106/1din Codul penal, confiscarea extinsă se dispune dacă

valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată timp de 5 ani înainte și după săvârşirea

infracţiunii, până la data adoptării sentinţei, depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de

aceasta.

Menționăm că prevederile privind confiscarea extinsă au intrat în vigoare la 25 februarie

2014. Astfel, având la bază principiul neretroactivității legii penale,pot fi confiscate doar

bunurile dobândite după intrarea în vigoare a legii (25 februarie 2014).

Sînt supuse confiscării şi alte bunuri decît cele menţionate la art. 106 în cazul în care

persoana este condamnată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 158, 165, 206,

2081, 208

2, 217–217

4, 218–220, 236–240, 243, 248–253, 256, 260

3, 260

4, 279, 280, 283, 284,

290, 292, 302, 324–329, 3302, 332–335

1 şi dacă fapta a fost comisă din interes material.

Confiscarea extinsă se dispune dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobîndite de persoana condamnată timp de 5 ani înainte şi după

săvîrşirea infracţiunii, pînă la data adoptării sentinţei, depăşeşte substanţial veniturile dobîndite

licit de aceasta;

b) instanţa de judecată constată, în baza probelor prezentate în dosar, că bunurile respective

provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

La aplicarea prevederilor alin. (2) se va lua în considerare şi valoarea bunurilor transferate

de către persoana condamnată sau de o persoană terţă unui membru de familie, persoanelor

juridice asupra cărora persoana condamnată deţine controlul sau altor persoane care ştiau ori

trebuiau să ştie despre dobîndirea ilicită a bunurilor.

La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobîndite se va ţine cont

de valoarea bunurilor la data dobîndirii lor şi de cheltuielile făcute de persoana condamnată,

inclusiv de persoanele prevăzute la alin. (3).

Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc sau au fost comasate cu bunurile dobîndite

licit, în locul lor se confiscă bani şi bunuri care acoperă valoarea acestora.

Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor

supuse confiscării, inclusiv bunurile în care au fost transformate sau convertite bunurile

provenite din activităţile infracţionale, precum şi veniturile sau foloasele obţinute din aceste

bunuri.

175

Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobîndite în perioada prevăzută la alin. (2)

lit. a), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

CAPITOLUL6

Cauzelecareînlăturărăspundereapenalăsauconsecinţelecondamnării

1. Noţiuneacauzelorcareînlăturărăspundereapenalăsauconsecinţelecondamnării

2. Amnistia

3. Graţierea

4. Împăcarea

5. Stingereaantecedentelorpenale

6. Reabilitareajudecătorească

1.Noţiuneacauzelorcareînlăturărăspundereapenalăsauconsecinţelecondamnării

Ordineadedreptseînfăptuieşteprinrespectareadebunăvoiedecătremareamajoritateadestinatari

lorlegiiaprevederiloracesteia.Pentruceicarenu-şiconformeazăconduitaexigenţelorlegiipenale–

săvârşindinfracţiuni-

intervinerăspundereapenală.Prinaplicareadesancţiunicelorvinovaţidesăvârşireaunorinfracţiunisere

stabileşteordineadedreptîncălcată,serealizeazăconstrângereaşireeducareainfractorilor,serealizează

prevenţiuneaspecialăşigenerală.Existătotuşi,situaţii,stări,împrejurăriulterioaresăvârşiriiinfracţiuni

icareconduclaconcluziacătragerealarăspundereapenalăainfractoruluinumaiestenecesarăorinumaip

oateavealoc.Răspundereapenalăainfractoruluinumaipoateavealocdacă:s-

ascursuntimpîndelungatdelasăvârşireafapteişifăptuitorulnuafostpedepsit;orifaptacomisăaprivitanu

miterelaţiidintreinfractorşivictimă;orianumiteschimbărisocial-

politiceadeterminatpelegiuitorsăintervinăpentruînlăturarearăspunderiipenaleş.a.Acestestări,situaţi

i,împrejurăricareconduclaneaplicareapedepseiinfractorului,recunoscutedelegiuitorşireglementate

prininstituţiidistinctesuntcauzecareînlăturărăspundereapenală.

Cauzelecareînlăturărăspundereapenalăsuntanumitestări,situaţii,împrejurări,posterioaresăvâr

şiriiinfracţiunii,reglementatedelege,înprezenţacărorasestingeraportuljuridicpenaldeconflict,sestin

gedreptulstatuluideaaplicaosancţiuneinfractoruluişiobligaţiaacestuiadeaexecutaaceasancţiune.Ac

esteasuntsituateînparteageneralăacoduluipenalşiprivescoriceinfracţiune,suntincidentecualtecuvint

epentruoriceinfracţiune.Acesteasunt:amnistia,prescripţiarăspunderiipenale,lipsaplângeriiprealabil

eşiîmpăcareapărţilor.

Acestecauzeînlăturăefectulsăvârşiriiuneiinfracţiuni,adicărăspundereapenală.Faptaafost,este

şirămâneinfracţiune,doarconsecinţaei–

răspundereapenalăesteînlăturatădatorităintervenţieiulterioareauneiastfeldecauze.Prinaceastăcaract

eristicăsedeosebesccauzelecareînlăturărăspundereapenalădecauzelecareînlăturăcaracterulpenalalf

177

aptei(cauzecarefaccafaptasănuaibăcaracterpenal–art.36-

40Cp.)cândînacestecazurifaptanumaiesteinfracţiuneşirăspundereapenalănuvamaiintervenipentrua

cestconsiderent.

2. Amnistia

EsteactuldeclementaacordatprinlegedeParlament,princare,dinconsiderentedepoliticapenală,

esteînlăturatărăspundereapenală sau pedeapsa pedeapsa penală fie este redusă pedeapsa aplicată

sau este comutată. Reieşind din prevederile legii penale, amnistia nu are efecte asupra măsurilor

de siguranţă şi nici asupra drepturilor persoanei vătămate.

În literatura de specialitate este cunoscută următoarele modalităţi de clasificare ale

amnistiei. Astfel:

1.Dupăariadecuprindere,deîntindere:

a)Amnistiegenerala–;Cândpriveşteoriceinfracţiuneindiferentdegravitate.

b)Amnistiespeciala–

;Cândpriveşteanumiteinfracţiuni,particularizateprincuantumulpedepsei,naturalor,oricalitateainfra

ctorilor.

2.Dupăcondiţiileîncareamnistiadevineincidenta:

a)Amnistianecondiţionata(purasausimpla)–;Cândincidentaeinuestesub-

ordonataîndepliniriivreuneicondiţiispeciale.

b)Amnistiacondiţionata–;Incidentaacesteiaestesubordonataîndepliniriianumitorcondiţii.

3.Dupămomentulîncareintervine:

a)Amnistiaantecondamnatorie–

;Cândintervinedupăsăvârşireainfracţiunii,darînaintedecondamnareadefinitivapentruaceasta.

b)Amnistiapostcondamnatorie–;Cândintervinedupăcehotărâreadecon-

damnarearămasdefinitiva.

Efecteleamnistiei:

1.Efecteleamnistieiantecondamnatorii

Amnistiaarecaefectînlăturarearăspunderiipenalepentrufaptasăvârşită.Astfel,dacănuafostdecl

anşatprocesulpenal,acestanuvamaifipornit,iardacaprocesulaînceputdeja,acestavaîncetaînmomentu

laplicăriiactuluideamnistie.Existaoexcepţieînacestcaz,atuncicândprocesulvacontinualacerereainc

ulpatuluipentrucaacestasă-

şipoatădovedinevinovăţia.Dacalafinalizareaprocesuluiinculpatulestegăsitnevinovat,instanţavapro

nunţaosoluţiedeachitare.Încazulîncareseconstatavinovăţiainculpatuluielnuvaficondamnat,făcându

-seaplica-reaprevederiloractuluideamnistie.

2.Efecteleamnistieipostcondamnatorii

178

Amnistiaarecaefectîncetareaexecutăriipedepsei,precumşiînlăturareaconsecinţelorcaredecur

gdincondamnare.Aceastaînseamnăcărespectivacondamnarenuseiaînconsiderarelastabilireastăriide

recidivăşicănuvaconstituiunimpedimentlaacordarealiberăriicondiţionate.Deasemenea,dacăpedeap

saafostpusăînexecutare,executareavaînceta,iardacănuafostpusăînexecutare,aceastanuvamaiîncepe

. În schimb măsurile de siguranţă care au fost aplicate asupra făptuitorului vor trebui executate,

deoarece amnistia nu are efecte asupra acestora.

3. Graţierea

Esteunactdeclementaadoptatdecătresefulstatului,prindecretcarearecaefectînlăturareaexecută

riiuneipedepse,reducereauneipedepsesauînlocuireaacesteiacuospeciedepedeapsamaiuşoară.

Instituţia graţierii are o natură dublă, fiind atât o instituţie de drept constituţional, cât și o

instituţie de drept penal. Prin prevederile Constituţiei RM (lit. e) a art. 88) sunt stabilite organele

competente să acorde graţierea, iar în Codul penal al RM (art. 108) sunt reglementate efectele

juridico-penale pe care această măsură le produce.Referitor la organele de stat competente să

acorde graţierea, Constituţia RM și Codul penal al RM prevede acordarea acesteia, în mod

individual, prin decretul Președintelui ţării. În acest sens, legislaţia penală a altor state (de ex.,

România) face distincţie între graţierea individual (care se acordă prin decret de către

Președintele ţării, la cererea condamnatului) și graţierea colectivă(care se acordă din oficiu, prin

lege, de către Parlament). Considerăm însă nejustificată acordarea graţierii colective, întrucât

această măsură trebuie să fie cu totul excepţională și urmează să aibă întotdeauna un caracter

individual.

Graţierea se acordă și produce efecte in personam, profitând numai cel căruia i-a

fost acordată, nu și eventualii participanţi. Graţierea poate fi acordată oricăror persoane,

indiferent de caracterul și gravitatea infracţiunilor pentru a căror săvârșire ele au fost

pedepsite, indiferent de categoria și cuantumul pedepsei penale aplicate.

În literatura de specialitate graţierea poate fi clasificată în mai multe categorii. Astfel:

1.Înfuncţiedeîntindereaefectelor:

a)Graţieretotala–cîndseînlăturăînîntregimeexecutareapedepsei.

b)Graţiereparţiala–cîndproduceefectedoarasuprauneipărţidinpedeapsa.

2.Dupănumărulsubiecţilorvizaţi graţiereindividuală şi colectivă.

Graţierea individuală este acordată unei persoane determinate în mod normal, la

cererea celor cointeresaţi. Graţierea individuală poate avea fie forma remiterii (iertării)

totale sau parţiale a pedepsei, fie forma comutării pedepsei în alta mai ușoară.

Graţierea colectivă este acordată pentru una sau mai multe categorii de condamnări

din oficiu sau la propunerea organelor procuraturii sau justiţiei

179

Persoanele care beneficiază de graţierea colectivă nu sunt individualizate în

cuprinsul actului. 3.Dupămodulîncareseproducefectelegraţierii:

a)Graţierenecondiţionata–

cîndefectelesaleseproducdefinitivşiirevocabildeladataaplicăriiactuluidegraţiere.

b)Graţierecondiţionată–atunci când impune condamnatului anumite obligaţii (de

exemplu, de a nu comite o nouă infracţiune o anumită perioadă de timp, sub sancţiunea

executării pedepsei graţiate, cumulată cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune). DeşiCodulpenalnuomenţioneazăînmodexpresînart.108,graţiereacondiţionataseregăseşteînn

umeroaselegidegraţiere.

Lafelcaşi

amnistia,graţiereaopereazăretroactivcuprivirelafaptesăvârşiteanterioradoptăriiactuluidegraţiere.În

schimb,spredeosebiredeamnistie,chiardacaintervineanteriorcondamnării,graţiereavaproduceefect

edoardupărămânereadefinitivaahotărâriidecondamnare.Încazdegraţiereintervenităînaintedeconda

mnareesteobligatoriecontinuareaprocesuluipenalpînă

lafinalizareaacestuiaşiabiaapoisevafaceaplicareaactuluidegraţiere.

Efectelegraţierii.Indiferentdeformagraţieriisevorproduceaceleaşiefecte.Acesteapotfi:

Considerareapedepsei caexecutatătotal,sau parţialoricomutareapedepseiintr-

ospeciemaiuşoară(comutareadetenţiuniipeviataînpedeapsacuînchisoarea,saucomutareaacesteiadin

urmaînpedeapsacuamenda).

Dacaestevorbadeograţierenecondiţionată,acesteefecteseproducdelamomentulaplicăriigraţier

ii.Dacaintervineograţierecondiţionată,efecteleseproduclamomentulexpirăriiunui anumit termen.

Caracteristicgraţieriicondiţionateesteşifaptulcaîncazulacesteiapoateintervenirevocareaei.Ac

eastaintervineatuncicândcondamnatulsăvârşeşteonouainfracţiune(uneori,legiuitorulprevedecaoric

einfracţiunepoateatragerevocarea,alteorilimiteazăacestefectdoarlainfracţiunileintenţionate)înterm

enuldeprobă.Încazderevocareagraţieriicondiţionateseva aplicacumularea pedepselor,pedeapsace

nu fusese graţiatăadăugându-selapedeapsaaplicatapentruinfracţiuneacareaatrasrevocareagraţierii.

Când graţierea are ca obiect o pedeapsă a cărei executare este suspendată condiţionat,

aplicarea ei coincide cu data adoptării actului de graţiere. În acest caz nu este necesară o

hotărâre de revocare a suspendării pedepsei, pentru ca graţierea să opereze.

Conform legii penale graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă și asupra

drepturilor persoanei vătămate, în cazul în care cererea de graţiere este depusă de un

condamnat care, paralel cu executarea pedepsei pentru infracţiunea comisă, este supus

tratamentului medical forţat de alcoolism, narcomanie sau urmează un tratament contra

unei boli venerice, graţierea se acordă după încheierea tratamentului și însănătoșirea

persoanei.Graţierea persoanei condamnate nu trebuie să lezeze drepturile persoanei

180

vătămate. Astfel, persoana vătămată este în drept să se adreseze instanţei civile pentru

valorificarea drepturilor sale, lezate prin săvârșirea infracţiunii, precum și să pretindă

executarea hotărârii instanţei civile deja pronunţate.

4. Împăcarea

Esteunactbilateralprincareinculpatulşiparteavătămatăconsimtsapunăcapătprocesului,înlătur

ândrăspundereapenala.

Spredeosebirederetragereaplângeriiprealabile,careopereazăînrem,împăcareapărţilorproduce

efecteînpersona,operanddoarintrepărţilecares-

auîmpăcat.Înconcluzie,nuopereazăsolidaritateaactivasaupasiva.

Pentruaproduceefecte,împăcareapărţilortrebuiesaîndeplineascăurmătoarele condiţii:

1)Safievorbadeoinfracţiunepentrucarelegeaprevedeîmpăcareapărţilor.Deregula,acesteinfrac

ţiunisuntcelecarenecesităplângereaprealabilăapărţiivătămate,fiindinfracţiuniceprevădunpericolso

cialredus.Totuşi,codul penal stabileşte categoriile de infracţiuni precum infacţiunile uşoare şi mai

puţin grave, iar în cazul minorilor şi pentru o infracţiune gravă, infracţiuni prevăzute la capitolele

II-VI din Partea specială, precum şi în cazurile prevăzute de procedura penală.

Împăcareapărţilortrebuiesaintervinăpanalarămânereadefinitivaahotărâriijudecătoreşti.

2) Împăcareatrebuie

săsefacădecătrepersoaneleabilitateînacestsens.Deregula,împăcareaintervineintreinculpatşiparteav

ătămata.Totuşi,încazulpersoanelorlipsitedecapacitatedeexerciţiu,împăcareasefacedecătrereprezen

tanţiilorlegali,iarîncazulpersoanelorcucapacitatedeexerciţiurestrânsa,împăcareasefacepersonalcuî

ncuviinţareaocrotitoruluilegal.

3) Împăcareatrebuiesafietotalăşinecondiţionată.

4) Împăcareatrebuiesafie,întotdeauna,explicită.Dacapărţiles-

auîmpăcat,ţinândcontcăestevorbadeunactbilateral,parteavătămatănumaipoatecerecontinuareaproc

esului.

5)Împăcarea trebuie să intervină cel târziu până la retragerea completului de judecată

pentru deliberare.

5.Stingereaantecedentelorpenale

Conform prevederilor art. 110 din CP al RM, “Antecedentele penale reprezintă o stare

juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinţei de condamnare,

181

generând consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii

antecedentelor penale sau reabilitării”

Persoana e considerată având antecedent penal în cursul termenului de executare a

pedepsei penale, precum și în cursul termenului concret, indicat la art. 111 din CP al RM pentru

diferite categorii de condamnări, dacă nu a intervenit mai recent reabilitarea judecătorească.Pe

lângă faptul că antecedentele penale se înscriu în fișa de cazier judiciar și pot atrage starea de

recidivă, acestea creează pentru condamnat o poziţie socială specială, de neîncredere

În dreptul penal al Republicii Moldova, posibilitatea și necesitatea înlăturării tuturor

consecinţelor condamnării sunt admise ca o consecinţă firească a principiului umanismului.

Astfel se consideră că conștiinţa condamnatului are capacitatea de a se îndrepta sub influenţa

pedepsei, asigurând realizarea funcţiei educative a acesteia.

În acest sens, prin reabilitarea de drept (stingerea antecedentelor penale) a unui condamnat

se înţelege integrarea completă a acestuia prin înfăptuirea și înlăturarea pentru viitor a tuturor

incapacităţilor și interdicţiilor ce decurg în general dintr-o hotărâre de condamnare și prin

repunerea lui, din punct de vedere moral și social, în situaţia pe care o avea înainte

decondamnare.

. Borodac, V. Bujor, S. Brânză, T. Carpov, C. Florea, V. Florea, V. Lungu, I. Macari,

Drept penal. Partea generală

, Chișinău, Știinţa, 1994.

Seconsiderăcaneavîndantecedentepenalepersoanele:

a)liberatedepedeapsăpenală;

b)liberate,potrivitactuluideamnistie,derăspundereapenală;

c)liberate,potrivitactuluideamnistiesaugraţiere,deexecutareapedepseipronunţateprinsentinţa

decondamnare;

d)condamnatecususpendareacondiţionatăaexecutăriipedepseidacă,întermenuldeprobă,conda

mnareacususpendareacondiţionatăaexecutăriipedepseinuafostanulată;

e)condamnatelaopedeapsămaiblîndădecîtînchisoarea–dupăexecutareapedepsei;

g)condamnatelaînchisoarepentrusăvîrşireauneiinfracţiuniuşoaresaumaipuţingrave–

dacăauexpirat2anidupăexecutareapedepsei;

h)condamnatelaînchisoarepentrusăvîrşireauneiinfracţiunigrave–


i)condamnatelaînchisoarepentrusăvîrşireauneiinfracţiunideosebitdegrave–


j)condamnatelaînchisoarepentrusăvîrşireauneiinfracţiuniexcepţionaldegrave–

dacăauexpirat10anidupăexecutareapedepsei.

182

Dacăcondamnatul,înmodulstabilitdelege,afostliberatînaintedetermendeexecutareapedepseis

auparteaneexecutatăapedepseii-

afostînlocuităcuopedeapsămaiblîndă,termenulstingeriiantecedentelorpenalesecalculeazăpornindu

-

sedelatermenulrealalpedepseiexecutate,dinmomentulliberăriideexecutareapedepseiprincipaleşico

mplementare.

Stingereaantecedentelorpenaleanuleazătoateincapacităţileşidecăderiledindrepturilegatedeco

ndamnarea persoanei.

6.Reabilitareajudecătorească

Reabilitareajudecătoreascăestereabilitareaceseacordă,lacerereafostuluicondamnat,decătrein

stanţadejudecatăînurmaverificăriiîndepliniriicondiţiilorprevăzutedelege.Avândînvederecăseacord

ăîntoatecazurileîncarenuopereazăreabilitareadedrept,deciindiferentdenaturainfracţiuniişidegravita

teapedepseiaplicate,reabilitareajudecătoreascăestesocotităcafiindformatipică,modalitateaprincipal

ădeînlăturareaconsecinţelorcerezultădintr-

ocondamnare.Spredeosebiredereabilitareadedrept,lacarereabilitareaintervinedinoficiu,laîmplinire

acondiţiilorprevăzutedelege,reabilitareajudecătoreascăpresupunenunumaiîndeplinireacondiţiilor,

cişiconstatareaacestoradecătreinstanţajudecătoreascăşipronunţarea,pebazalor,areabilităriiprintr-

ohotărârejudecătorească.

Dacăpersoanacareaexecutatpedeapsapenalăadatdovadădeocomportareireproşabilă,lacererea

sa,instanţadejudecatăpoateanulaantecedentelepenalepînălaexpirareatermenelordestingereaacestor

a.Dreptcondiţiipentruprimireacereriidereabilitarejudecătoreascăpotfi:

a)condamnatulnuacomisonouăinfracţiune;

b)aexpiratcelpuţinjumătatedintermenulprevăzutlaalin.(1)şi(2)art.111 din CP al R. Moldova;

c)condamnatulaavutocomportareireproşabilă;

d)condamnatulaachitatintegraldespăgubirilecivile,laplatacăroraafostobligatprinhotărîrejude

cătorească,precumşicheltuieliledejudecată;

e)condamnatulîşiareasiguratăexistenţaprinmuncăsauprinaltemijloaceoneste,aatinsvîrstădep

ensionaresauesteincapabildemuncă.

Reabilitareaanuleazătoateincapacităţileşidecăderiledindrepturilegatedeantecedentelepenale.

Încazderespingereacereriidereabilitare,nusepoatefaceonouăcereredecîtdupăunan.

Anulareareabilităriijudecătoreştiseefectueazăîncazulîncare,dupăacordareaei,s-

adescoperitcăcelreabilitatamaiavutocondamnarecare,dacăarfifostcunoscută,conducealarespingere

acereriidereabilitare.

183

Cauza anulării reabilitării judecătorești o constituie existenţa, la momentul pronunţării

hotărârii de reabilitare, a unei condamnări definitive a petiţionarului, necunoscută instanţei.

Această condamnare este intervenită înăuntrul termenului de reabilitare sau al termenului de

suspendare condiţionată a executării pedepsei (art. 90 din CP al RM) și descoperită după

rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a acordat reabilitarea.

CAPITOLUL7

Calificareainfracţiunilor

1. Noţiuneaşimodalităţilecalificăriiinfracţiunilor

2. Calificareainfracţiunilorîncazulunuiconcursdeinfracţiuni

3. Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeinormelorpenale

4. Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintrenormelegeneraleşicelespeciale

5. Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintredouănormespeciale

6. Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintreoparteşiunîntreg

1. Noţiuneaşimodalităţilecalificăriiinfracţiunilor

Verigacentralăînaplicareanormelorjuridiceesteinstituţiacalificăriiinfracţiunii.Aceastănoţiun

eestepelargutilizatăînactivitateaorganelordedrept,darpuţinstudiatăşicomentatădeliteraturadespecia

litate.

Calificareainfracţiuniinerăspundelaîntrebareas-

asăvârşitsaunuinfracţiunea.Reieşinddinaceasta,devineevidentăimportanţapecareoareaceastănoţiun

eînştiinţadreptuluipenal.Pentrucâtdecorectvaficalificatăfaptaprejudiciabilăsăvârşitădepindedesfăş

urareacauzeipenaleşiechitateapedepsei.Încazuluneicalificăriincorecteseîncalcăprincipullegalităţii,

echităţiişivinovăţiei,deaceeaefoarteimportantdeaînţelegeesenţacalificăriiinfracţiuniipentruanuface

eroriînaplicareanormelorjuridice.

Îndomeniuldreptului,acalificaofaptăînseamnăa-

idaoaprecierejuridică,aalegenormajuridicăcorespunzătoare,careconţineelementeleacesteia.Calific

areainfracţiuniiesteopartecomponentăacalificăriijuridicecediferădealtetipuridecalificări(Calificare

adelictuluicivil,contravenţieiadministrative)prinaplicareanormelordedreptpenal.

CodulpenalalRepubliciiMoldovaconţineuncapitolîntregceabordeazăproblemacalificăriiinfra

cţiunii,definităînarticolul113ca„determinareaşiconstatareajuridicăacorespunderiiexacteîntresem

nelefapteiprejudiciabilesăvârşiteşisemnelecomponenţeiinfracţiuniiprevăzutedenormapenală”.

Îndreptulpenal,calificareainfracţiuniiconstituieoetapăşicondiţieabsolutnecesarăpentruaplica

reanormeijuridico-

penale,adicăadafapteiprejudiciabileaprecierejuridicăadecvată,invocândnormajuridico-

penalădincodulpenal.Aiciseareînvedereatâtdispoziţiilepărţiispeciale,câtşiaceleigenerale.Cutoatea

cestea,înliteraturadespecialitateseîntâlnescşiconstatăricederogădelaregulilegeneraleşineglijeazăle

găturaindisolubilăîntreparteaspecialăşigeneralăadreptuluipenal.Uniiautorisusţincăcalificareainfra

cţiuniiesteaplicareanormeispecialeînrezultatulstabiliriicorespunderiisemneloruneifapteprejudicia

185

bileşielementeleuneiinfracţiuniconcreteprevăzutădeunarticoldinparteaspecialăacoduluipenal.

Ţinând cont de aspectul material al calificării, putem evidenţia trei etape ale calificării

infracţiunilor1 .

Prima etapă a acestui procedeu complex este stabilirea faptului comiterii infracţiunii, care

cuprinde concretizarea următoarelor probleme: comiterea acţiunii socialmente periculoase, locul,

metodele și motivele comiterii și altor circumstanţe care, în esenţă, constituie obiectul

probaţiunii într-o cauză penală, precum și norma penală care reglementează această acţiune.

Prima etapă de calificare începe prin stabilirea unei norme juridico-penale concrete, care descrie

componenţa de infracţiune corespunzătoare. În acest context trebuie concretizat dacă este în

vigoare norma respectivă, adică dacă nu este anulată, modificată. După stabilirea faptului

comiterii acţiunii sau a inacţiunii prejudiciabile organul competent (de urmărire penală, instanţa

de judecată) trebuie să constate prezenţa în cadrul faptei comise a componenţei de infracţiune și

să o adapteze la norma penală, adică să efectueze însăși calificarea.

Astfel, conform art. 385 din CPP al RM, la adoptarea sentinţei, instanţa de judecată

soluţionează o multitudine de chestiuni printre care și: a) dacă a fost comisă fapta, de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul; b) dacă fapta conţine elementele infracţiunii și de ce normă penală

este reglementată ea; c) dacă fapta a fost comisă de inculpatul respectiv; d) dacă inculpatul este

vinovat de comiterea acestei infracţiuni etc.

A doua etapă a calificării constă în stabilirea corespunderii semnelor faptei socialmente

periculoase comise cu componenţa de infracţiune reglementată de norma indicată. În această

etapă are loc identificarea celor patru semne ale componenţei de infracţiune: obiectul, latura

obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

A treia etapă a calificării infracţiunii ține de tragerea concluziei privind prezenţa sau

absenţa componenţei de infracţiune în fapta comisă de persoana concretă.

În acest context trebuie subliniat faptul că la calificarea infracţiunilor trebuie indicate în

mod obligatoriu următoarele: 1) articolul corespunzător (litera, alineatul) al Părţii speciale a

Codului penal, care reglementează o astfel de infracţiune; 2) articolul (litera, alineatul) Părţii

generale a Codului penal care stipulează sancţionarea pregătirii, tentativei de comitere a

infracţiunii sau participaţia, ori care completează și concretizează norma Părţii speciale a

Codului penal într-o altă formă. De menţionat faptul că se va face trimitere la norma din Partea

generală doar în corelaţie cu articolul respectiv din Partea specială a Codului penal.

2. Calificareainfracţiunilorîncazulunuiconcursdeinfracţiuni

Calificareainfracţiunilorîncazulunuiconcursdeinfracţiuni,determinatlaart.33,seefectueazăcu

invocareatuturorarticolelorsaualineatelorunuisingurarticoldinlegeapenalăcareprevădfapteleprejud

186

iciabilesăvîrşite.

În opinia lui V. N. Kudreavţev, nu poate fi vorba de un cumul ideal, ci de o infracţiune

unică atunci când: 1) câteva consecinţe prejudiciabile omogene survenite în urma unei fapte sunt

atribuite unuia și aceluiași obiect; 2) câteva consecinţe prejudiciabile omogene survenite în urma

unei fapte sunt atribuite unor obiecte analogice; 3) prin faptele învinuitului se cauzează o pagubă

câtorva obiecte diferite, deci care nu sunt analogice, dar care se află într-un coraport de

subordonare sau unul dintre ele constituie o parte a celuilalt. Astfel nu va fi vorba de cumul dacă

o persoană cauzează alteia o serie de leziuni în urma cărora victima decedează și, din contra,

dacă leziunile sau un omor sunt comise printr-o singură acţiune, dar față de diferite persoane,

suntem în prezenţa cumulului de infracţiune; 4) consecinţele survenite intră în complexitatea

stabilită de o singură normă juridico-penală.(V. N. Cudreavţev, Общая теория квалификации

преступлений, Mосква, 1999, c. 248-249).

3.Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeinormelorpenale

Concurenţanormelorpenalepresupunesăvârşireadecătreopersoanăsaudecătreungrupdepersoa

neauneifapteprejudiciabile,cuprinseînîntregimededispoziţiileadouăsaumaimultornormepenaleşico

nstituindosingurăinfracţiune.

Alegereauneiadinnormeleconcurentecarereflectăcelmaiexactnaturajuridicăafapteiprejudicia

bilecomiseseefectueazăîncondiţiileart.116-118.

Princoncurenţăanormelorjuridico-

penaleseînţelegcazurileîncareestecomisăosingurăfaptăinfracţională,cuprinsădeplinîndispoziţiilea

douăsauamaimultornormejuridico-penale,careconstituieosingurăinfracţiune.

Porninddelasarcinileconcretedeluptăcucriminalitatea,legiuitoruladeseoriformuleazănoinor

mepenale,careseintersecteazăparţial,se”suprapun”reciproc,faptceduceladublarea,repetarealegiipe

nale.Necesitateaseparăriiuneiactivităţiinfracţionaleîntr-onormăpenalăapartedintr-

uncercdefapteinfracţionaleprevăzutedeoaltănormăpenalăestecorectă,deoareceaceastăactivitateimp

uneoaprecieresocial-politicăşijuridicăspecială,cepoatefideterminatănumaiîntr-

onormăaparte.Deexemplu,falsulînactelepublice(art.332CP)constituie,defapt,omodalitateaunuiabu

zdeputeresaudeserviciu(art.327CP).Separândaceastănormă,legiuitoruladeterminatopedeapsăpenal

ămaiblândădecâtceaprevăzutăpentrucelelaltemodalităţideabuzdeputeresaudeserviciu.Dincontra,se

parândîntr-onormăaparteabuzuldeputeresaudeserviciu,cumarfitragereacubună-

ştiinţălarăspunderepenalăauneipersoanenevinovate(art.306CP),legiuitoruladeterminatopedeapsăp

enalămaiasprădecâtceapentruabuzdeputeresauserviciu,cucareconcurează.

Pentruconcurenţanormelorjuridico-penaleestenecesarăexistenţaurmătoarelorcondiţii:

a)săsesăvârşeascăosingurăacţiune(inacţiune)simplăsausăsedesfăşoareoactivitateunicăprelun

gităuntimpmaiîndelungat;

187

b)faptasăfiecuprinsădeplindedispoziţiileadouăsauamaimultornormepenale;

c)fiecaredintrenormelejuridico-

penalecareconcureazăarfisuficientăpentrucalificareafapteiinfracţionalesăvârşite;

d)săseaducăatingereunuisingurobiectgenericapăratdelegeapenală,pecândobiectelenemijlocit

epotfidiferite.

Laconcurenţanormelorjuridico-

penaletrebuieutilizatăpentrucalificarenumaiunadinnormeleconcurente,ceacarereflectăcelmaipreci

snaturasocialăşijuridicăafapteiprejudiciabilecomise.Acestecondiţiisuntdeterminatedeart.116-

118CP.

4.Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintrenormelegeneraleşicelespeciale

Normăgeneralăseconsiderănormapenalăcareprevededouăsaumaimultefapteprejudiciabile,ia

rnormăspecială–normapenalăcareprevedenumaicazurileparticularealeacestorfapte.

Încazulconcurenţeidintrenormageneralăşiceaspecială,seaplicănumainormaspecială.

Aceastămodalitateaconcurenţeisecaracterizeazăprinfaptulcăprimanormăprevedeunnumărde

activităţiinfracţionale,iaradoua–

cazuriparticularedinacestnumărdeactivităţi.Primanormăestedenumităgenerală,iaradoua–specială.

Laconcurenţanormelorgeneraleşispeciale,aceastadinurmăseaflăînraportdesubordonarelogic

ăfaţădeceledintâi,deoareceoriceactivitateinfracţionalăseparatăîntr-

onormăaparteconstituieneapăratoactivitateinfracţionalăstipulatădenormagenerală,însănuoriceacti

vitateinfracţionalădeterminatădenormageneralăesteneapăratactivitateainfracţionalăprevăzutădeno

rmaspecială.

Separândnormaspecialădeceagenerală,legiuitorulşi-

adeterminatdirect,fărăechivoc,poziţiafaţădeaceastăvarietateafaptelorinfracţionale,bazându-

sepediferitemotivesociale,politiceşijuridicealesituaţieiactuale.Întrucâtsarcinaaplicăriilegiipenalec

onstăîntranspunereaînviaţăavoinţeilegiuitorului,acestscopesteatinsprinaplicareanormeispeciale,pe

careelaprevăzut-oaparte.

Ceamairăspândităvarietateaconcurenţeinormelorgeneraleşiacelorspecialeesteconcurenţadint

recomponenţadebază(normagenerală),prevăzutădealineateleîntâialearticolelordinparteaspecială,şi

modalităţilecalificative(normaspecială)aleacestora,prevăzuteîndiferitealineatealeunuiaşiaceluiaşi

articol.

Lacalificareainfracţiunilor,normelegeneraleşicelespecialepotfiaplicateîmpreunănumaiîncaz

urileîncaresuntcomisecâtevainfracţiuniceconstituieunconcursrealdeinfracţiuni,adicăeleaufostsăvâ

rşitesuccesiv,prindiferiteacţiunidesinestătătoare,laanumiteintervaledetimp.

188

5.Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintredouănormespeciale

Concurenţadintredouănormespecialeareurmătoarelevarietăţi:

a)dintrecomponenţadeinfracţiunecucircumstanţeatenuanteşialtacucircumstanţeagravante–

infracţiuneasecalificăînbazaceleicucircumstanţeatenuante;

b)dintredouăcomponenţedeinfracţiunicucircumstanţeatenuante–

infracţiuneasecalificăînbazanormeipenalecareprevedepedeapsamaiblândă;

c)dintredouăcomponenţedeinfracţiunicucircumstanţeagravante–

infracţiuneasecalificăînbazanormeipenalecareprevedeopedeapsămaiaspră.

Normelespecialepotfiatâtagravantele,câtşiatenuantelecomponenţeidebază.Deaceeaconcuren

ţadintredouănormespecialepoateaveaurmătoarelevarietăţi:

a)concurenţadintreocomponenţădeinfracţiunecucircumstanţeatenuanteşialtacucircumstanţe

agravante.Deexemplu,omorulintenţionatadouăsauamaimultorpersoane(lit.a)alin.

(3)art.145)poateconcuracuomorulsăvârşitînstaredeafect(art.146);

b)concurenţadintredouăcomponenţedeinfracţiunicucircumstanţeatenuante.Deexemplu,omor

ulsăvârşitînstaredeafect(art.146)poateconcuracupruncuciderea(art.147);

c)concurenţadintredouăcomponenţedeinfracţiunicucircumstanţeagravante.Deexemplu,furtu

lagravat(alin. (2)art.186)poateconcuracufurtuldeosebitdeagravat(alin. (3)art.186).

Porninddelaprincipiuljuridicgeneralaldreptuluipenal–umanismullegiipenale–

,încazulconcurenţeidintreocomponenţădeinfracţiunecucircumstanţeatenuanteşialtacucircumstanţe

agravanteseaplicănumainormacucircumstanţeatenuante.Toateîndoielileatâtînprivinţadovediriiînvi

nuirii,câtşiînprivinţacalificăriiinfracţiunii,dacăesteimposibilalelichida,trebuiesăfieinterpretateînfo

losulinculpatului.

Porninddelascopulunicalcomponenţelordeinfracţiunecucircumstanţeatenuante–

atenuarearăspunderiipenaleavinovatului–

,încazulconcurenţeidintredouăcomponenţedeinfracţiunicucircumstanţeatenuanteseaplicănumaino

rmapenalăcareprevedepedeapsamaiblândă.

Încazulconcurenţeidintredouăcomponenţedeinfracţiunicucircumstanţeagravante,modalitate

auneiagravantemaiaspreoabsoarbeşipeceamaipuţinaspră,deoarecenumaiastfelsepoateatingescopul

scontat,agravândrăspundereapenalăpentruinfracţiuneadată.

6.Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintreoparteşiunîntreg

Concurenţadintreoparteşiunîntregreprezintăexistenţaadouăsauamaimultornormepenale,una

dinelecuprinzândfaptaprejudiciabilăînîntregime,iarcelelalte–numaiunelepărţialeei.

Calificareainfracţiunilorîncazulconcurenţeidintreoparteşiunîntregseefectueazăînbazanormei

carecuprindeînîntregimetoatesemnelefapteiprejudiciabilesăvârşite.

189

Aceastămodalitatedeconcurenţăconstăînfaptulcăexistădouăsaumaimultenorme,dintrecareun

acuprindefaptainfracţionalăînîntregime,iaraltele–

numaiunelepărţialeei.Acestenormeseaflăînraportdesubordonaredupăconţinut.

Regulageneralăînoperaţiuniledecalificareainfracţiuniicuprivirelaconcurenţadintreoparteşiun

întregconstăînfaptulcătrebuieaplicatăîntotdeaunanormacecuprindeînîntregimetoatesemnelefapteii

nfracţionale.Eaareprioritatefaţădenormacareprevedenumaiopartedinceeaceasăvârşitinfractorul.Co

ncluziadatăaredreptbazăşiprincipiuljuridicaldreptuluipenal–

individualizarearăspunderiipenale,careprevedeaplicareajustăalegiiîntr-

unasemeneamodîncâtoricinearsăvârşioinfracţiunesăispăşeascăpedeapsameritată.

Încazulconcurenţeidintreoparteşiunîntregtrebuiemaiîntâisădeterminămdupăcaresemnealeco

mponenţeideinfracţiunedecurgeaceastăconcurenţă.Concurenţapoateavealocdupăsemneleobiectulu

i,subiectului,alelaturiiobiectiveşialeceleisubiectivealeinfracţiuniisauconcomitentdupăcâtevadintre

ele.

Încazulconcurenţeidupăobiect,obiecteleadouăsauamaimultorinfracţiunisuntomogene,numai

căunulreprezintăoparteaaltuia.Deexemplu,obiectulvătămărilormediialeintegrităţiicorporalesauale

sănătăţiiestenumaioparteaobiectuluitâlhăriei.Deaceeaîntoatecazurileuneiataremodalităţideconcure

nţădintreoparteşiunîntregtrebuieaplicatănormaîncareestespecificatînîntregimeobiectulinfracţiunii.

Lacalificareaconcurenţeidupălaturaobiectivătrebuieaplicatănormacaredescriemaideplinsem

nelepropriifapteiinfracţionale.

Lacalificareaconcurenţeidupălaturasubiectivătrebuieaplicatănormacare,pelângăformadevin

ovăţie,stipuleazăşiscopulsaumotivulinfracţiuniidate.

Lacalificareaconcurenţeidupăsubiectulinfracţiuniitrebuieaplicatănormacare,pelângăsemnel

egeneralealesubiectuluiinfracţiunii,stipuleazăşisemnelespecialealesubiectuluiacesteia.

BIBLIOGRAFIA:

I.ACTENORMATIVE

1.ConstituţiaRepubliciiMoldovadin29.07.1994,MonitorulOficialalR.Moldovanr.1din1994.

2.CodulpenalalRepubliciiMoldovadin1961.

3.CodulpenalalRepubliciiMoldovanr.985-

XV,adoptatla18.04.02,învigoaredela01.01.03//MonitorulOficialalRepubliciiMoldova,2002,nr.12

8-129(1013-1014),art.1012.

4.HotărîreaPlenuluiJudecătorieiSupremeaRepubliciiMoldovadin6iulie1992„Cuprivirelapra

cticajudiciarăînproceselepenaledespresustragereaaveriiproprietarului”.//CulegeredeHotărîrialePle

nuluiJudecătorieiSupremeaRM(1990-1993).Chişinău,1994,pag.71-83.

5.HotărîreaPlenuluiCurţiiSupremedeJustiţieaRepubliciiMoldovadin12noiembrie1997„Desp

repracticaaplicăriidecătreinstanţelejudecătoreştialegislaţieiîncadrulexaminăriicauzelorprivindinfr

acţiunilesăvîrşitedeminori”.//Culegeredehotărîriexplicative.Chişinău,2000,pag.201-210.

6.HotărîreaPlenuluiCurţiiSupremedeJustiţieaRepubliciiMoldovadin10iulie1997cumodifică

rileintroduseprinHotărîreaPlanuluidin20decembrie1999„Cuprivirelapracticaaplicăriilegislaţieipe

naleşiadministrativepentruprotecţiaconsumatorilor”.//Culegeredehotărîriexplicative.Chişinău,200

2,pag.251-255.

7.HotărîreaPlenuluidin10iulie1997cumodificărileintroduseprinHotărîrilePlenuluidin10iunie

1998şidin27octombrie1998„Desprepracticajudiciarăîncauzeleprivindcontrabandaşicontravenţiile

administrativevamale”.//Culegeredehotărîriexplicative.Chişinău,2000,pag.226-233.

8.HotărîreaPlenuluiJudecătorieiSupremeaRepubliciiMoldovadin11martie1996cumodificări

leintroduseprinHotărîreaPlenuluidin10iunie1998şidindecembrie1999„Cuprivirelaaplicarealegisla

ţieireferitoarelarăspundereapenalăpentrumituire”.//Culegeredehotărîriexplicative,Chişinău,2000,

pag.262-266.

II.MANUALEŞIMONOGRAFII

1. A.Borodac. Drept Penal,parteagenerală,Chişinău, 1994.

2. I. Macari. Dreptpenal,partea specială,Chişinău,1998.

3. I.Macari.Drept Penal,parteagenerală,Chişinău, 1999.

4. Con.Mitrache,Cr.Mitrache.Dreptpenalromân, parteagenerală.Universuljuridic,2009.

5. BasarabMatei,PaşcaViorel,MateuţGh.,ButiucC-tin.

Codulpenalcomentat.Parteagenerală,vol.I,EdituraHamangiu,Bucureşti,2007;(potrivitCPînvigoar

e).

191

6. BulaiC-

tin.,BulaiBogdanN.ManualdeDreptPenal.ParteGenerală,Ed.UniversulJuridic,Bucureşti,2007;(p

otrivitCPînvigoare).

7. C.Turian.Insultaşicalomniaprinpresă,BECK,2000.

8. Gh.Ulianovschi. Infracţiuneacareîmpiedicăînfăptuireajustiţiei,Chişinău, 1999.

9. I.Macari.Dreptpenalparteagenerală.Chișinău, 2002.

10. I.Poienaru,Problemelelegislaţieipenale,București, 2000.

11. V.Paşca,Prolegomeneînstudiuldr.penal,C.L.,2000.

12. IancuMândru.Amnistiaşigraţierea,Juridica,2000.

13. IonMircea.Vinovăţiaîndreptulpenalromân,Luminalex,1998.

14. IulianPoienaru.Pedeapsacumoartea–prosaucontra.București.,1994.

15. Mitrache,C-

tin.,MitracheCristian.Dreptpenal.Parteagenerală,EdituraUniversuljuridic,Bucureşti,2010(sauediţ

iianterioare–2009,2008);(potrivitCPînvigoare).

16. O.Loghin. Deptpenalspecial,București,1997.

17. StreteanuFlorin.

Tratatdedreptpenal.Parteagenerală,vol.I,,EdituraC.H.Beck,Bucureşti,2008;(potrivitCPînvigoare

).

18. V.Bujor,O.Bejan. Criminalitateaprofesională,Chişinău, 1999.

19. V.Lazăr.Infracţiunicontradreptuluideproprietateintelectuală,București,1999.

20. X.Ulianovschi.Participaţiapenală,Chişinău, 2001.

21. ZolyneakMaria,MichiniciMariaIoana.Dreptpenal.Parteagenerală,EdituraFundaţiei„Ch

emarea”,Iaşi,1999;(potrivitCPînvigoare).

22. А.Ф.Кистяковский.Исследованиеосмертнойказни.Москва.,1992.

23. И.Я.Фоницкий.Учениеонаказание,Москва.,2000.

24. Кудрявцев,Наумов.Учебникуголовновоправо,Москва.,1996.

25. Кузнецов. Комментарийкуголовномуправу,Москва.,1995.

26. A.T.Moldovan.Dreptpenal.ParteaGenerală,EdituraEra,Bucureşti,2006.

27. A.Borodac,V.Bujor,S.Brînză,ş.a.Drept Penal,parteagenerală,Chișinău, 1994.

28. Alex.Boroi,Ghe.Nistoreanu.DreptPenal.ParteaGenerală,Ed.All.Beck,Bucureşti,2004.

29. AlexandruBoroişicolaboratorii.Dreptpenal.Parteagenerală.Editura***.

30. AntoniuGeorge(coord.).ExplicaţiipreliminarealenouluiCodpenal,Vol.I(art.1-

2),EdituraUniversulJuridic,Bucureşti,2010.

31. AntoniuGeorge,BulaiCostică.Dicţionardedreptpenalşiprocedurăpenală,EdituraHaman

giu,Bucureşti,2011.

192

32. AurelTeodorMoldovan.TratatdeDreptMedical,Ed.AllBeck,Bucureşti2002.

33. Bulai C.Dreptpenalromân.Parteagenerală,vol.2,București,1992.

34. C.Bulai,A.Filipaş,C.Mitrache.Instituţiidedreptpenal,Ed.Trei,Bucureşti,2001.

35. CodulpenalalRepubliciiMoldova.Comentariu/Subred.A.Barbăneagră***.

36. ConstantinMitrache. Dreptpenal.Parteagenerală.UniversalJuridic.Bucureşti2004.

37. CosticăBulai.Manualdedreptpenal,EdituraAll,Bucureşti1997.

38. F.Sandu.Contrabanda-componentăacrimeiorganizate,București,1994.

39. IonOancea.Dreptpenal.Parteagenerală.Edituradidacticăşi***.

40. M.Basarab. Drept Penal,parteagenerală,Cluj-Napoca,1996.

41. NarcisGiurgiu. Drept Penal,parteagenerală,București,2001.

42. O.Predescu.Dreptpenalalafacerilor,Ed.Continent,București,2000.

43. V.Dongoroz,S.Kahane,I.Oancea,I.Fodor,N.Iliescu,C.Bulai,R.StănoiuExplicaţiiteoretic

ealecoduluipenalromân.Bucureşti,1970.

44. V.Dongoroz,I.Oancea. ExplicaţiiteoreticealeCPromân,București.,vol.2,1995.

45. БужорВ.Г.,ГуцулякВ.И.,СпынуИ.А.KомментарийкуголовномукодексуPеспублики

Mолдова(общаячасть),Кишинэу,2010.

46. В. С.Орлов,Субъектпрестурления.Москва.,1958.

47. DobrinoiuV.,PascuI.,MolnarI.,NistoreanuGh.,BoroiA.,LazărV.Dreptpenal.Parteagene

rală,București,EuropaNova,1999.

48. GramaM.Participaţialainfracţiuneșiparticularităţilerăspunderiilor,Chișinău,CEUSM,

2004.

49. PopO.Protecţiapenalăaminorilorprininstrumentejuridiceinternaţionale,Timișoara,Mirt

on,2003.

50. ȘavgaA.Conceptuldeinfracţiuneconsumată//AnaleleștiinţificealeUSM,vol.I,Seria“Știin

ţesocioumanistice”,Chișinău,2002.

51. UlianovschiGh.Răspundereapenalăapersoanelorjuridice//Revistanaţionalădedrept,200

2,nr.2.

note de curs la drept penal partea generala

Documents